Sunteți pe pagina 1din 1

Portretul psihocomportamnetal al persoanelor cu dependență de muncă

Dependența de muncă (workaholism) este o condiție reală de sănătate mintală. Ca orice altă
dependență, aceasta reprezintă incapacitatea de a opri un anumit comportament. Ea se datorează
adesea nevoii compulsive de a obține succesul și un anumit statut social sau de a scăpa de stresul
emoțional. Dependența de muncă este adesea determinată de succesul la locul de muncă. Și este
ceva obișnuit la oamenii descriși ca fiind perfecționiști.
O persoană cu dependență de muncă se poate angaja într-o muncă compulsivă pentru a evita alte
aspecte ale vieții sale, cum ar fi tulburările emoționale sau crizele personale. Și, similar cu alte
dependențe, persoana se poate angaja într-un anumit comportament nefiind conștientă de efectele
negative pe care le provoacă dependența.
Astfel persoana dependentă de muncă posedă anumite trasături psihocomportamentale:
o Stă ore multe la birou, chiar dacă nu este necesar;
o Are lipsă de somn, deoarece se angajează în mai multe proiecte la locul de muncă sau are
de terminat mai multe sarcini;
o Este obsedată de a avea succes la locul de muncă;
o Are o teamă intensă de eșec;
Este paranoică cu privire la performanțele legate de muncă;
o Relațiile personale se dezintegrează din cauza muncii;
Are o atitudine defensivă față de ceilalți în legătură cu munca depusă;
o Se folosește de muncă pentru a evita relaționarea cu ceilalți;
o Muncește pentru a putea face față sentimentelor de vinovăție sau depresiei|;
o Muncește pentru a evita rezolvarea crizelor precum moartea, divorțul sau problemele
financiare.
o Senzația de a fi permanent “pe fugă”: mese în grabă, mers grăbit, senzația că niciodată
“nu are timp”;
o Își amână vacanţele, activităţile de relaxare sau exerciţiile fizice din cauza muncii;
o Devine stresat/ă dacă i se interzice în vreu fel să muncească;
o Sentimentele de bine, de plăcere şi satisfacţie se reduc la rezultatele dobândite petrecând
mult timp muncind;
o Se gândeşte mereu cum poate să faca astfel încât să aibă mai mult timp să muncească
o Munceşte mult ca să-și demonstreze că poate
o Ignoră sfaturile celor dragi, care îi spun că ar trebui să muncească mai puţin
o Apar simptome fizice ale epuizării şi stresului: dureri de inimă, palpitaţii, indigestie,
insomnie, crampe musculare, ameţeli, constipaţie etc.
o Foloseşti munca drept scuză pentru a scăpa de o nemulţumire în plan persona

Recomandări:
 Realizarea unui program de psihoprofilaxie sau psihocorecție în grup
 Consiliere psihologică
 Psihocorecția tulburărilor afective
 Sprijin în procesul de reintegrare în cadrul relațional al familiei
 Identificare metodelor de separare a elementelor MUNCĂ- FAMILIE
 Dezvoltarea unor strategii de management a emoțiilor în situație de stres

S-ar putea să vă placă și