HISTOLOGIE CURS 3

Organele limfoide

Impr. formeaza sist. imun. (SI). Este alcatuit din cel. si structuri distribuite in intreg
organismul. Cel sist. imun sunt reprez in principal de limfocite dar si de cel. ce
apartin sist. fagocitar mononuclear precum si cel prez de antigen. Toate acestea se
gasesc in cel limfoid, in circ sangvina sau limfatica dar si in tesutul conjunctiv cu dif
localizari. Tes. limfoid este compus dintr-o stroma conjunctiva alc. din fibre de
reticulina (care se ramifica si form o retea) dar si din cel. reticulare care impreuna cu
fibrele de reticulina formeaza cito-reticulul (o retea dubla). In ochiurile acestuia se
gasesc limfocite, macrofage, cel. prez de antigen dar si plasmocite.
Organele limfoide sunt struct. anatomice distincte incapsulate in capsule alc.
predom. din tes. limfoid: timusul, splina, gg limfatici dar in afara acestora tes. limfoid
mai poate fii prezent in mucoasa sau submucoasa tubului digestiv (amigdalele,
placile Peyer si apendicele ileo-cecal) dar le mai gasim si in mucoasa sist. resp si
urinar si oarta den de tes. limfoid asociat mucoaselor. (MALT)
Limfocitele isi au originea in maduva osoasa hematopoetica. O parte din ele
migreaza si isi continua procesul de maturare in timus si se vor numi limfocite T.
Celelalte se numesc limfocite B si isi incheie procesul de maturare la nivelul maduvei
hematogene. Denumirea de limfocite B vine de la bursa lui Fabricius. Este un organ
prezent numai la pasari si aici are loc maturarea limfocitelor. Din aceasta cauza
organele limfoide le putem imparti in 2 categorii:
1. Organe limf. primare: timus si maduva hematogena
2. Organe limf. secundare (periferice): gg limfatici, splina, tes. lim. asociat
mucoaselor

Organele limf. sec sunt teritoriul pe care se deruleaza etapele initiale ale raspunsului
imun deoarece aici limfocitele se intalnesc cu antigenele.

Rolul sist. imun: De a proteja organismul fata de factori externi (patogeni) dar si fata
de propiile cel sau molec modificate cunoscute sub denumirea de non-self. Precum
cel proprii organismului sunt numite celule self.
Notiunea de non self cuprinde orice molec sau cel. intrusiv cele proprii ce au suferit
modificari pe care organismul le va recunoaste ca structuri straine si le vor elimina
prin mijloacele apararii imune. Raspunsul organismului la prezenta unor molec sau
cel non-self este den. raspuns imun*. Acest raspuns imun este de 2 feluri:
- Rasp. imun celular
- Rasp. imun umoral.

Raspunsul imun celular este mediat de limfocitele T care omoara microorganismele
sau cel straine.
Rasp. umoral este mediat de o categorie de glico-proteine numite anticorpi ce sunt
produce de limfocitul B diferentiat in plasmocit. Acesti anticorpi vor distruge subst.
straine sau le vor inactiva.
Subst. non-self capabile de a produce un raspuns imun sunt numite subst.
imunogene. Anticorpii mai sut denumiti si imunoglubuline sunt produsi de plasmocite
si vor deosebi mai multe clase sau tipuri de imunoglobuline:

1. IgG: Acestea sunt cele mai bine reprezentate. Ele sunt in prop de 75%
2. IgA: Se gasesc in cant mai mici in sane dar sunt princ. imunoglobuline
din: lacrimi, saliva, colostru, secretiile nazale, secretiile bronsice.
3. IgM: Ele se gasesc in proportie de pana la 10% in ser si rep. princ.
categorie de imunoglobule de pe suprafata limfocitelor B
4. IgE: Sunt implicate in reactiile alergice
5. IgD.

Celulele tesutului limfoit

Limfocitele au originea in cel stem hematopoietica pluripotenta. Exista 2 mari tipuri
de limfocite:
1. Limfocite T
2. Limfocie B

Clasificarea aceasta se bazeaza pe locul unde are loc maturarea sau dif. lor.

1. Limfocitele NK sau limfocitele Killer sau ucigase.

> Limfocitele T rep. 65-75% din limfocitele sangvine. Se deosebesc 4 subpopulatii
functionale de limfocite T ident. doar pe baza martorilor membr. SI avem:
- LT helper: sunt capabile sa ajute rasp. imun al altor cel.
- LT cito-toxice: au ca functie principala distrugerea ....sau a celor
transformate malign sau a celor transplantate (grefele)
- LT reglatorii: Ele modeleaza raspunsul imun
- LT cu memorie: sunt limf. ce au venit ant. in contanct cu antigenul. Au
o durata de viata mare iar la reintalnirea cu antigenul respectiv se pot activa
transformandu-se in plasmocite stimuland mecanismele imunitatii celulare. Aceste
limfocite cu memorie circula si recircula intre sange si org. limfoide secundare. Din
pct. de vedere morfologic se pot deosibi 2 tipuri de limfocite t cu memorie:

1. Limf. T mici fara granulatii in citoplasm.
2. Limf. T mai mari cu citoplasm. bine rep. cu granulatii azurofile
(lizozomi)

> Limf B rep 15% din limf. sangvine. Au pe suprafata lor imunoglobuline M sau/si
D.Ele de dif in plasmocite care raman in anumite zone din organele limf secundare
pana la o noua intalnire cu acelas antigen. limf. B in repaus sau neactivate seamana
foarte mult cu limf. T mici circulante. Multi blasti B dau nastere la blasmocite la
nivelul carora reticulul endoplasmic rugos este foarte bine rep. in citoplasma.

Plasmocitul are un aspect caracteristic la MO:
- citoplasm. intens bazofile (RER bine reprez.)
- Halou peri-nuclear (in el se afla Ap. Golgi)
- Nucleu usor excentric cu heterocomatina su eucromatina disp.
alternativ in spita de roata si are forma rotunda.

> Limfocitele NK au capacitatea de a liza cel. tinta (cel. infectate viral sau maligne)
cu care nu au venit in contact anterior. Ele se gasesc in prop. de 10-15%.

Celulele prez de antigen: In aceasta categorie sun incluse mai multe tipuri de celule
ce se gasesc in majoritatea tesuturilor constituind o puternica activitate
imunostimulatoare. Trasatura comuna este una functionala: ele prezinta antigenele
dupa ce le-au prelucat, adica le sporesc antigenitatea si le prezinta limfocitelor T.
Exemplu de astfel de cel sunt cel > Langerhans din piele si din alte epitelii
pavimentoase.
> Celulele interdigitate din medulara timusului.
> Macrofagele

Timusul: organ limf. primar situat in mediastin. Are originea dubla, epiteliala si
mezenchimala. Ca structura generala prezinta:

1. Capsula conjunctiva + septuri conjunctiv
2. Stroma epitelio-reticulara
3. Parenchimul reprezentat de tes. limfoid

Capsula este de natura conjunctiva, trimite septuri ce compartimenteaza organul in
lobuli. Timusul involuaza cu varsta, cele mai afectate sunt reg corticale ale lobulilor
unde tes. limfoid este inlocuit cu adipocite albe. Cu toate acestea, timusul continua
sa produca si sa puna in circulatie Limfocite T si la adult dar in nr. redus.
In lobulul timic tesutul limfoid respectiv limfocitele T (timocite) se dispun intr-o zona
periferica mai inchisa la culoare = corticala (cu o pop cel. densa) si o zona centrala
mai palid colorata (pop cel. redusa) = medulara

Corticala este mai aglomerata. Contine timocite tinere ce prolifereaza intens.
Celulele sunt mici si cu nucleu heterocromatic. Majoritatea acestor cel. mor prin
apoptoza. Inafara de limfocite t mai gasim macrofage ce fagociteaza timocitele care
mor prin apoptoza.

Medulara, zona centrala mai palid colorata in care nr. timocitelor este mic dar aici
cel. sunt mature din pct. de vedere functional. Tot aici mai gasim cel. reticulo
epiteliale, mai numeroase decat in corticala de asemenea si numeroase macrofage.
Caracteristic pt. zona medulara este corpusculul Hassall ce sunt struct. formate din
cel epiteliale turtite dispuse concentric ce acumuleaza in citoplasma filamente de
keratine, degenereaza si undeori se calcifica.

Organele limfoide primare:

Gg limfatici. Zonele in care este initiat raspunsul imun impotriva antigenelor patrunse
prin piele, mucoase si vehiculate prin limfa. Structural gg prezinta: capsula
conjunctiva din care pornesc septuri conj. ce nu compartimenteaza organe.
Stroma formata din fibre de reticulina si cel reticulare.
Tes. limfoid organizat in 2 mari zone:
- Coticala - la periferie
- Medulara - central

Elementul caracteristic al zonei corticale este reprezentat de foliculul limfatic, forma
de organizare a tes. limfoid in toate organele limfoide secundare.
Are o forma rotunda sau ovala, cu dimensiuni variabile. Putem deosebi 2 tipuri de
foliculi limfatici:
- foliculi limf. primari ( sunt foliculii a caror cel. nu au luat contact cu
antigenele)
- Foliculi limf. secundari ( sunt acei foliculi formati din cel limfoide ce au
venit in contact cu antigenele)

Foliculii limf. primari sunt mai mici si au un aspect omogen fiind alcatuiti din limfocite
B, mici, cu nucleu heterocromatic.
Foliculii limf. secundari au dimensiuni mai mari si au 2 zone principale:
1. Centrala - mai palida, numita centru germinativ. Aici se intalnesc limf. B mai mari,
de obicei Blast. Se mai gasesc cel. dentritice foliculare. In jurul acestui centru
germinativ se gaseste o manta de limfocite T mai numeroase (zona este intens
colorata).

A. Corticala - zona externa, contine foliculi limfatici secundari dar si
primari. Intre ea si fata interna a capsulei se gaseste sinusul limfatic subcapsular
alc. dintr-o retea de el reticulare + fibre de reticulina + macrofage + limfocite.
Sinusul subcapsular se continua cu sinusurile peri-foliculare apoi cu cele para-
corticale iar acestea se deschid in sinusurile limfatice medulare. Limfaticele iar
prin hil iar limfaticele aferente patrund in ganglion.
B. Paracorticala - Nu contine folicul limfatici, aici intalnim numeroase cel
.dentritice iar tes. limfoid este dispus difuz.
C. Medulara - cuprinde coloane de tesut limfoid alc. din limfocite B +
plasmocite + macrofage. Cordoanele de tes. limfoid sunt scaldate de sinusurile
limfatice medulare ce contin limfa. Aceste sinusuri sunt partial delimitate de cel.
de tip endoteliar dar si de cel. reticulare

Circulatia limfei in ganglioni: Limfaticele aferente patrund prin capsula gg si se
deschid in sinusul limfatic subcapsular - trece in sinusurile limfatice perifoliculare -
sinusuri limf. paracorticale (din corticala profunda) - sinusutile limf. medulare -
limfaticele eferente - parasesc gg prin hil.

Splina
Este cel mai mare org. limf din org. Aici are loc distrugerea hematiilor
imbatranite.Structural prezinta capsula conj. la periferie ce poarte prezenta rare cel.
musc. netede -> din capsula pornesc septuri conjunctive (trabercule) dar nu
compartimenteaza organul.
Stoma (fibre de reticulina + cel reticulare)
Parenchimul form. din tes limfoid organizat sub 2 forme: - pulpa alba a splinei
- pulpa rosie a splinei
(Aspect la examenul macroscopic.)


Pulpa alba este formata din tes. limf. organizat sub forma de foliculi limfatici
secundari + o arteriola impreuna formeaza corpusculul splenic Malpighi. Se mai
gasesc si tecile limf. pero-arteriale = cantitati variabile de tesut limf. in tunicile
arterelor.
Pulpa rosie este formata din sinusuri venoase ce scalda cordoane de tes. limfoid
(cordoane Bilroth)