Sunteți pe pagina 1din 64

Lucrare de licenta privind tipologia boli ALZHEIMER

ALZHEIMER

CAPITOLUL I. BOALA ALZHEIMER EPIDEMOLOGIE



Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afeciune degenerativ progresiv a creierului care apare
mai ales la persoane de vrst naintat, producnd o deteriorare din ce n ce mai accentuat a
funciilor de cunoatere ale creierului, cu pierderea capacitilor intelectuale ale individului i a valorii
sociale a personalitii sale, asociat cu tulburri de comportament, ceea ce realizeaz starea cunoscut
sub numele de demen (din latin: demens). Boala i modificrile organice din creier care o nsoesc au
fost descrise pentru prima dat de psihiatrul i neuropatologul german, Alois Alzheimer. Denumirea
de "boal Alzheimer" a fost utilizat pentru prima dat de psihiatrul german Emil Kraepelin n
manualul su de psihiatrie ("Lehrbuch der Psychiatrie", 1911). Aceast boal reprezint forma cea mai
comun de declin mintal la persoanele n vrst i a devenit tot mai frecvent o dat cu creterea
longevitii.
La 25 noiembrie 1901, psihiatrul german Alois Alzheimer examineaz pentru prima dat o pacient,
Auguste D., n vrst de 51 de ani, internat n "Spitalul pentru Bolnavi psihici i Epileptici" din
Frankfurt pentru tulburri cognitive progresive, halucinaii, idei delirante i degradare a personalitii
sociale. Alzheimer noteaz la nceput un diagnostic vag: "Boal a uitrii" (Krankheit des Vergessens).
Evoluia bolii este urmrit timp de cinci ani i, dup moartea pacientei n urma unei infecii, creierul
obinut n urma autopsiei este examinat cu amnunime de Alzheimer, descoperind modificri
caracteristice necunoscute pn atunci. Cazul este prezentat pe 3 noiembrie 1906 la a 37-a
Conferin a Psihiatrilor Germani din Sud-Vest inut la Tbingen i publicat n revista de specialitate
"Allgemeine Zeitschrift fr Psychiatrie und Psychisch-Gerichtliche Medizin"sub titlul Eine
eigenartige Erkrankung der Hirnrinde ("O mbolnvire particular a scoarei creierului").
Cercetarea a scos la iveal un punct slab legat de gradul de cunoatere al bolii Alzheimer n rndul
populaiei - o treime din populaie nu a auzit de aceast boal. Cunoaterea bolii Alzheimer este mai
mare n rndul persoanelor cu venituri medii i mari - 85% au auzit de Alzheimer, respectiv cei care
triesc n orae cu peste 50.000 de locuitori - 72%. Din fericire, cunoaterea bolii nu este o problem
pentru 99% dintre reprezentanii autoritilor.
La ntrebarea legat de cauzele bolii Alzheimer: 61% dintre autoriti rspund c nu cunosc s fie
identificate cauzele exacte ale bolii, 30% dintre ngrijitori spun c stresul este una din cauze, iar
29% c nu au fost descoperite cauzele bolii. Populaia obinuit crede n procent de 26% c vrsta
avansat este una din cauze i 28% dau vina pe stres.
Majoritatea respondenilor tiu c boala Alzheimer apare de la vrsta de 60 de ani, dar rata de
prevalen dup 60 de ani este subestimat de ctre toate segmentele: populaie, ngrijitori, autoriti i
doctori.
Adevrul este c:
- majoritatea pacienilor diagnosticai cu boala Alzheimer sunt n intervalul 61 - 75 de ani.
- din cauza subevalurii bolii, muli oameni nu iau n considerare faptul c ar putea fi afectai de
Alzheimer n cazul problemelor de memorie. Aceasta se poate ntmpla i n cazul medicilor care
nu ntotdeauna iau n calcul aceast posibilitate atunci cnd consult pacieni cu probleme de
memorie.
Conform cercetrii, mai mult de jumtate dintre respondeni din toate segmentele implicate n
managementul bolii Alzheimer, respectiv 78% din medicii de familie intervievai, 67% dintre
specialiti i 70% din populaia general, sunt de acord c oamenii au probleme de memorie pe msur
ce mbtrnesc i c este normal ca problemele care apar dup vrsta de 65 de ani s fie suprtoare.
Aceast atitudine, relevat de cercetare, nu este n favoarea managementului bolii Alzheimer: pe de
o parte populaia consider c problemele de memorie sunt normale i nu are iniiativa de a merge la
doctor, iar pe de alt parte doctorii nu consider c este important s trateze probleme de memorie ale
vrstnicilor.
Lucrare de licenta realizata de catre lucrari de licenta la comanda
Un procent de 81% din populaia general intervievat consider c nu se poate face nimic pentru
stoparea procesului de mbtrnire n comparaie cu medicii i specialitii care sunt de parere n
procent de aproximativ 50% ca exist metode de ameliorare a acestui proces. Chiar dac, n
general, oamenii consider c problemele legate de memorie sunt normale n raport cu vrsta,
temerile legate de deteriorarea memoriei ocup primul loc (aproximativ 30%) ntr-un clasament al
situaiilor de care se tem cel mai mult oamenii cnd ajung la batrnee, urmat de deteriorarea fizic,
apariia sau acutizarea bolilor cronice, problemele cauzate familiei i, n cele din urm, excluderea
social. Cea mai mare parte a subiecilor interogai, inclusiv medici, consider c majoritatea
persoanelor ar avea probleme n diferenierea semnelor precoce de boal de procesul normal de
mbtrnire.
Medicii consider c demena este mai puin grav dect cancerul sau SIDA, dar de aceeai gravitate
ca infarctul i accidentul vascular. Populaia obinuit (86%) i autoritile (90%) percep cele dou boli ca
fiind mai grave dect bolile mintale. Segmentul ngrijitorilor, care este mai implicat n
managementul bolii Alzheimer i vd efectele bolii consider n proporie de 91% c aceast boal este
cea mai grav.
Bolile mintale au fost incluse n grupul bolilor cu costuri ridicate de ctre 80% dintre ngrijitori, 64%
din autoriti i 53% din populaia obinuit.
n concluzie, dac populaia n general, autoritile i doctorii ar fi contieni de faptul c micile probleme
legate de memorie ale vrstnicilor ar putea degenera n boli mintale, le-ar lua n considerare cu o
mai mare seriozitate i le-ar acorda o mai mare atenie.
Boala Alzheimer este cea mai frecvent form de demen la persoanele n vrst i reprezint jumtate
din totalitatea cazurilor de demen. Pentru rile europene se estimeaz c la persoanele n vrst de 65
de ani frecvena bolii Alzheimer este de ca. 2-3%, la vrsta de 70 de ani 3%, la 75 de ani 6%, iar
peste 85 de ani 25-40%. ntr-un studiu recent denumit "PAQUID" efectuat n Frana, s-a constatat c
17,8% din persoanele trecute de 75 de ani sunt atinse de boala Alzheimer sau de o form nrudit de
demen. Potrivit statisticilor din Romnia, incidena tulburrilor mintale a crescut de la 605,2
persoane la 100.000 de locuitori n 1975, la 883,3 persoane / 100.000 de locuitori n 1993, fr a
avea date asupra cazurilor de demen.
n cazul unui debut precoce, nainte de vrsta de 65 de ani - ca n cazul princeps al lui Alzheimer -
se folosete termenul de "demen presenil", cazurile aprute tardiv, la persoane n vrst de peste 70
de ani, corespund noiunii mai vechi de "demen senil".
Medicii de familie au pe list, n medie, un numr de aproximativ 2000 de pacieni. Dintre aceti
pacieni, n medie 619 persoane au vrsta peste 65 de ani. Medicii de familie cu pacieni au n
medie 6 persoane nregistrate cu boala Alzheimer. Conform anchetei, unul din patru medici de
familie aveau pe list cel puin doi pacieni cu boala Alzheimer, ceea ce arat c experiena n privina
diagnosticrii bolii este foarte redus.
Manifestarea cea mai caracteristic a bolii este demena cu caracter progresiv. Pierderea memoriei
este de cele mai multe ori primul semn ngrijortor al bolii Alzheimer.
Definitie: Boala Alzheimer este o afectiune degenerativa primara cu disfunctie generala difuza
permanenta, durabila si ireversibila. Determina tulburari de memorie, gindire si comportament.
Este cea mai frecventa cauza a dementei in rindul persoanelor cu virsta de 65 de ani si mai mult.
Unele studii epidemiologice arata ca boala Alzheimer reprezinta 50% din totalul dementelor.
Incidenta: Potrivit statisticilor,in Romania, incidenta tulburarilor mintala a crescut de la 605,2, in
1975, la 883,3 persoane la 100.000 locuitori, in 1993. In cadrul mortalitatii generale, decesele
cauzate de tulburari mintale, boli ale sistemului nervos si organe de simt (fara bolile cardio-
vasculare) ocupa locul 5, inregistind o crestere semnificativa, de la 11,7, in 1975, la 17,9, in 1994,
si la 18,3, in 1997 (proportie la 100.000 locuitori). In aceasta perioada, mortalitatea generala a
inregistrat valori semnificativ crescute, de la 928,8 la 1170, 7 decese la 100.000 persoane.
Cauze: Rolul exact al geneticii in boala Alzheimer nu este clar. Cercetatorii au descoperit o
legatura a acestei boli cu anumiti cromozomi. O forma extrem de rara cu simptome timpurii ale
bolii Alzheimer are legatura cu anumiti cromozomi.
Factori de risc: Factorii de risc cunoscuti pina in prezent sint cei ereditari (cazuri de dementa in
familie), virsta inaintata si prezenta sindromului Down. Singurul factor de risc pentru ceilalti
membri ai familiei este cel ereditar. Se apreciaza ca persoanele avind o ruda de gradul I care
sufera de boala Alzheimer se afla in risc teoretic absolut de 26% pina la 45%.
Simptomele initiale sint dificultati in a-si aminti evenimentele recente si in a desfasura activitati
obisnuite. In plus, pacientul poate fi confuz, sa aiba tulburari de comportament, personalitate si
gindire, este incapabil de a pronunta corect cuvintele si de a se exprima coerent, este dezorientat
atit in timpul noptii, cit si al zilei, sufera depresii, halucinatii Aceste schimbari apar mai repede sau
mai putin repede in functie de persoana. In cele din urma, insa, boala face ca persoana afectata
sa nu mai poata sa se ingrijeasca singura deloc. Boala Alzheimer are mai multe stadii evolutive:
precoce (usor), intermediar (moderat), tardiv (sever). Fiecare din aceste stadii are modalitati
comune si diferite de tratament si ingrijire, fiind extrem de important sa fie cunoscute de ingrijitori
si familie. Boala Alzheimer afecteaza anumite canale ale creierului. Aceste canale sint esentiale
pentru gindire, invatare si memorare. Astfel, se produce o degradare a celulelor cerebrale.
Persoanele care sufera de aceasta boala au creierul mai mic decit majoritatea populatiei. In cazul
acestor persoane, cantitatea de neurotransmitatori, si anume de acetilcolina (substante chimice
care servesc drept mesageri intre celulele nervoase), este mai mica. Aceste substante sint
esentiale in procesul gindirii si al memoriei.
Diagnosticul bolii Alzheimer are la baza un istoric de accentuare a pierderii memoriei in timpul
vietii si al altor functii cognitive. Schimbarile de comportament, de personalitate si de gindire, pot fi
observate, de asemenea. Diagnosticul clinic al bolii Alzheimer poate fi facut cu precizie de pina la
90%, pe baza acestor simptome si a rezultatului citorva teste.

Tratament:

Tratamentul include medicamente (unele administrate pentru a imbunatati memoria pacientului,
prin cresterea cantitatii de acetilcolina in organism, altele ca sa amelioreze problemele de
comportament, cum ar fi halucinatiile, agitatia). Unii bolnavi pot avea nevoie de medicamente
pentru depresie, anxietate (stare emotionala caracterizata prin frica, teama) si insomnii.
Consilierea bolnavului si a familiei este benefica. Anumite medicamente pot afecta ficatul, deci,
inainte de a fi administrate, se recomanda sa se faca un test. Alte medicamente produc greata,
diaree, varsaturi, insomnii, oboseala sau crampe musculare. Bolnavii trebuie sa fie sub observatia
unui medic. Acesta este obligat sa faca vizite regulate persoanelor care sufera de boala
Alzheimer. Nu exista vindecare in boala Alzheimer. Boala are o evolutie progresiva, simptomele
agravindu-se cu timpul.Preventie: Nu se cunosc deocamdata metode pentru prevenirea bolii.
Statistici:

Potrivit unor studii recente, maladia Alzheimer si celelalte demente se manifesta la 6 pina la 8% la
persoanele de 65 de ani si peste si la 30% pina la 40% la cele peste 85 de ani. Dupa datele
statistice furnizate de ONU, numarul absolut al populatiei de varsta a treia a ajuns la 500 milioane,
comparativ cu 200 milioane in 1950 si se preconizeaza ca la nivelul anului 2025 numarul
persoanelor virstnice pe glob va fi de 1 miliard, ceea ce inseamna mai mult de 14% din totalul
populatiei mondiale.
Numarul cazurilor de Alzheimer este in continua crestere in multe regiuni ale lumii datorita
factorilor ambientali, dar prin marirea aportului de calciu si magneziu si prin reducerea absorbtiei
de aluminiu aceasta maladie poate fi evitata iar simptomele ei pot fi inversate.
Speranta de viata a crescut surprinzator de mult in ultimul secol. In consecinta, atat in tarile
dezvoltate cat si in cele in curs de dezvoltare, numarul oamenilor in varsta a inregistrat o crestere
nemaiintalnita, proportia de oameni in varsta dublandu-se intr-o singura generatie. In 1950 erau la
nivel global 214 milioane de oameni cu varsta de 60 de ani sau mai mult; pana in 2025 vor fi
probabil 1 miliard, adica aproape de patru ori mai multi.
Desi aceasta tendinta implica bineinteles avantaje majore, dezavantajele nu sunt nici ele de
neglijat. Pe langa faptul ca tot mai multi oameni ating varste inaintate, creste si riscul ca ei sa fie
afectati de dementa, de regula acestia traind mult timp dupa declansarea bolii.
Gruenberg a denumit acest paradox esecul succesului deoarece era o problema majora atribuita
in general progresului in stiinta medicala. Dupa cum au aratat Gruenberg si colegii sai pneumonia,
prietena persoanelor in varsta a cazut victima progresului medical si a murit. Desi am redus la o
simpla fraza un aspect mult mai complicat, adevarul ramane ca pneumonia nu mai este atat de
comuna cum sunt in schimb alte boli considerate in trecut fatale pentru cei varstnici. In consecinta,
5-6% din populatia Statelor Unite este in prezent afectata de Alzheimer sau alte tipuri asociate de
dementa, insumand aproximativ 4,5 milioane de americani, numarul acestora asteptandu-se sa
creasca la 14 milioane pana in anul 2050.
Dementa nu este limitata desigur, doar la Statele Unite. De exemplu, s-a estimat ca din anul 2000,
aproximativ 8 milioane de oameni din Uniunea Europeana au avut boala Alzheimer. Din moment
ce aceasta afectiune este responsabila pentru aproximativ 50% din cazurile de dementa
inregistrate la oamenii peste 60 de ani, estimarea in ceea ce priveste cazurile de dementa in
Europa se apropie de 16 milioane.
Ca si in Statele Unite, populatia europeana se maturizeaza si imbatraneste rapid iar cazurile de
dementa senila cresc dramatic. In mod clar, in lumea occidentala dementa nu este o problema rar
intalnita. Intr-adevar, Katzman si colaboratorii sai au demonstrat ca in randul persoanelor de peste
70 de ani, cazuri noi de dementa apar la fel de des ca si cele de infarct miocardic si dublu fata de
cele de comotie cerebrala.
Desi industria farmaceutica a mediatizat exagerat de mult progresul inregistrat in prevenirea si
tratarea acestei boli, in realitate progresul este nesemnificativ. Costurile de aproximativ 100 de
miliarde de dolari americani asociate cu boala nu au produs nici un tratament in SUA si daca au
reusit totusi sa produca ceva, nu au facut decat sa exacerbeze problema prin prelungirea
sperantei de viata a celor afectati de boala. Suma la care se ridica ingrijirea celor peste 4,5
milioane de pacienti cu Alzheimer din Statele Unite ale Americii ar fi suficienta pentru functionarea
a 500 de universitati medii, asigurand educatia pentru aproximativ 7 milioane de studenti.
Ramane la latitudinea cititorului sa decida care ar fi cea mai buna optiune pentru intrebuintarea
impozitelor pe care le plateste.

Simptome cognitive

Tulburri de memorie: dificultatea de a-i reaminti informaii anterior nvate i imposibilitatea de a
acumula informaii noi. Primele care se pierd sunt evenimentele recente, n timp ce amintirile vechi
pot fi conservate.
Tulburri de vorbire: bolnavul nu i mai gsete cuvintele, chiar pentru noiuni simple.
Incapacitatea de a efectua diferite activiti motorii coordonate: bolnavul "nu mai tie" cum s se
mbrace adecvat, cum se descuie ua cu cheia etc.
Imposibilitatea de a recunoate, identifica i denumi obiecte uzuale.
Tulburri ale funciilor de organizare a activitilor zilnice, incapacitatea de a lua decizii.
Probleme legate de gndirea abstract, tulburri de calcul, dezorientare temporal i spaial,
pierderea iniiativelor.
False recunoateri: la nceput dificultate n recunoaterea fizionimiilor cunoscute, urmat de
identificri eronate, care pot provoca stri de anxietate.
Aceste simptome se caracterizeaz printr-un debut gradat, bolnavul dezvolt anumite strategii pentru
a-i disimula dificultile, pentru un anumit timp i pstreaz o "faad" neltoare, declinul ns se agraveaz
progresiv.
Simptome non-cognitive
Agitaie i agresivitate fizic sau verbal.
Tulburri psihotice: halucinaii, de obicei vizuale, idei delirante (de persecuie, de gelozie, de
abandon etc.).
Tulburri ale dispoziiei afective: n principal depresie i anxietate, mai rar stri de euforie exagerat.
Tulburri ale comportamentului alimentar: reducere sau cretere exagerat a apetitului, alimentaie
nengrijit, ingerare de substane non-alimentare.
Dezinhibiie sexual: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexual.
Incontinen urinar i pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor fiziologice n locuri neadecvate sau
n prezena altor persoane.
La examenul macroscopic (cu ochiul liber) creierul arat o reducere accentuat a volumului, datorit
atrofiei scoarei cerebrale (Atrofie cortical) cu micorarea circumvoluiilor cerebrale (pliurile
creierului), predominant n regiunile frontal, parietal i temporal, lrgirii anurilor dintre circumvoluiuni,
a cisternelor cerebrale i a ventriculilor cerebrali (hidrocefalie extern i intern).
Examenul histopatologic (microscopic) pune n eviden , n special prin folosirea unei tehnici
speciale de colorare cu impregnare argentic, leziuni caracteristice, observate i descrise deja de
Alzheimer:
Plcile senile vizibile printre celulele nervoase (neuroni) din creier. Plcile senile conin o acumulare
de beta-amiloid, care este un fragment dintr-o protein pe care organismul o produce n mod
normal (proteina precursoare a amiloidului - beta-APP). n cazul unei persoane sntoase, aceste
fragmente de proteine sunt degradate i eliminate, n boala Alzheimer ele se acumuleaz n special
la terminaiile presinaptice ale neuronilor, formnd plci insolubile i mpiedicnd astfel transmiterea
influxului nervos de la un neuron la altul.
Degenerescena neurofibrilar const n formarea n interiorul neuronilor a unor fascicole dense de
fibre dispuse ca nite ghemuri, constituite n principal dintr-o protein numit tau, care n mod normal
intr n alctuirea unei structuri intracelulare denumit microtubul. Microtubulii au un rol important n
transportul substanelor cu rol nutritiv n interiorul neuronului. n boala Alzheimer, proteinele tau
sunt anormale i microtubulii sunt afectai, iar neuronii nu mai pot funciona normal.
Degenerescen granulo-vacuolar. n citoplasma neuronilor, n special n hipocamp, apar vacuole
ce conin granule de natur nc neprecizat.
Aceste modificri determin progresiv moartea unui numr din ce n ce mai mare de neuroni, n
special n structurile importante pentru activitile cognitive: scoara frontal, hipocampul, nucleul
bazal al lui Meynert .a., astfel nct creierul nu i mai poate ndeplini normal funciile.
Cea mai comun form este demena Alzheimer (50% dintrepacienii evaluai pentru disfuncii cognitive
progresive). Se estimeazc 15-20% dintre pacieni prezint o combinaie dintre Alzheimer idemena
vascular. Boala Alzheimer apare la 3% dintre cei cu vrsta
ntre 65 i 74 de ani, la 19% dintre cei ntre 75 i 84 de ani i la 47%dintre cei cu vrsta peste 85 de
ani. Boala Alzheimer este mai frecvent lafemei, conform statisticilor.O a doua form de demen este
demena vascular careapare la 17-29% dintre pacienii diagnosticai cu demen, n timp cenc ali 10-
23% dintre pacieni prezint demen mixt (vascular i
senil). Din punct de vedere statistic, demena vascular este mai prevalent la brbai.
Demena vascular i demena Alzheimer mpreun afecteaz
70-90% dintre pacienii cu demen, n timp ce alte sindroame
demeniale se ntlnesc n restul 10-30% din cazuri.

Factori de risc
- Vrsta naintat este factorul de risc cel mai important, dar nu exist nicio dovad c boala Alzheimer
ar fi cauzat de procesul biologic de mbtrnire.
- Factori nocivi pentru aparatul cardio-vascular: diabetul, hipertensiunea arterial, nivel crescut de
colesterol, fumatul (presupunerea c nicotina ar fi protectiv mpotriva bolii Alzheimer s-a dovedit
nefondat)[Nicotina este una din cauzele aparitiei bolii].
- Nivel crescut de homocistein n snge, asociat cu un nivel sczut de vitamin B12 i acid folic.
- Expunerea la metale uoare (de ex. deodorani cu aluminiu), presupunere care nu este unanim
acceptat. Aluminiul, cu efecte neurotoxice, se gsete adesea n cantiti mari n creierele bolnavilor
decedai cu demen Alzheimer, dar nu se poate dovedi o relaie cauzal.
- Traumatisme cranio-cerebrale repetate grave.
- Unele bacterii (Chlamidii) i unele virusuri (slow-virus) ar favoriza formarea de plci senile.
In cartea Genome, Bishop si Waldholz afirma ca : genele anormale nu pot provoca boala
independent. In general vorbind, aceste gene nu actioneaza izolat asupra sanatatii, impactul
asupra acesteia fiind minim pana ce persoana nu interactioneaza cu factorii de mediu vatamatori.
Asadar, semnificatia unei gene anormale depinde de locatie si mod de viata, adica de geografie.
Din analiza anterioara putem constata ca mediile daunatoare care interactioneaza cu aberatiile
genetice asociate cu boala Alzheimer, cum ar fi gena APO E4, prezinta doua caracteristici
importante: in primul rand acestea sunt caracterizate de variatiuni spatiale evidente, iar numarul
lor pare sa se afle intr-o continua crestere. Avem tot mai multe dovezi care ne sugereaza ca
aceste medii sunt de fapt zonele in care apa potabila contine cantitati mari de aluminiu (in special
in forma monomerica) si cantitati scazute de magneziu si calciu.
Aceasta apa este de asemenea caracterizata de un nivel scazut de acid silicic. Toate aceste
conditii se intalnesc in zonele in care apele de suprafata cu o alcalinitate scazuta nu pot actiona ca
un tampon impotriva ploilor acide ce pot provoca o solubilitate crescuta a aluminiului. In astfel de
regiuni caracterizate de alcalinitate scazuta si ploi acide, nivelul crescut de aluminiu dizolvat
provoaca mari pagube ecologice.
Se pare ca acelasi element, aluminiu dizolvat, este si factorul de risc predominant in boala
Alzheimer.

In anul 1988 am avut dovezi clare ca excesul de aluminiu din apa potabila poate afecta memoria.
Un accident produs la instalatia de distibuire a apei din Camelford, Cornwall, Anglia a provocat
cresterea enorma a nivelului de sulfat de aluminiu din apa potabila. Toti cei care au consumat apa
contaminata s-au plans de pierderi de memorie.
Un alt studiu realizat de McLachlan in Ontario, in care s-au analizat 668 cazuri de Alzheimer, a
demonstrat legatura dintre dementa si aluminiu. Aceste studii au demonstrat ca riscul de a fi
afectat de boala Alzheimer este de 2,5 ori mai ridicat in zonele in care apa contine mai mult de
100 mcg de aluminiu pe litru, decat in alte zone unde nivelul de aluminiu este mai scazut.
Rezultatele obtinute de McLahlan au fost si mai impresionante in cazul persoanelor care au
consumat apa ce continea 175 mcg de aluminu/litru. In functie de criteriul de clasificare folosit,
factorul privind riscul de producere a bolii Alzheimer variaza de la 6,7 la 8,14; adica la pacientii
care au consumat apa contaminata riscul de aparitie a bolii Alzheimer era de 7-8 ori mai mare.
Cativa autori au incercat chiar sa cuantifice aceasta asociere dintre boala Alzheimer si aluminiu.
De exemplu, Forbes si McLahlan au studiat legatura dintre aluminiu si boala Alzheimer, analizand
si alti factori precum fluorul, acidul silicic, fierul, si pH-ul, in cazul celor varstnici de peste 85 de ani
si au descoperit ca in districtele in care apa potabila continea un nivel mai mare de 250 mcg
aluminiu/litru riscul de producere a bolii Alzheimer era de 10 ori mai mare.
Aceasta constatare a confirmat un studiu longitudinal anterior care demonstrase ca la persoanele
in varsta de peste 75 de ani care au consumat apa contaminata cu 0,0847 mg de aluminiu/litru,
riscul de aparitie a unei disfunctii mentale era cu 1,72 mai mare. In mod asemanator, dupa ce s-a
efectuat analiza altor cinci variabile, s-a constatat ca rata de mortalitate in cazul bolii Alzheimer,
era de 3,54 in cazul persoanelor care au consumat apa ce continea cel putin 0,336 mg de
aluminiu/litru.
Un studiu longitudinal recent efectuat pe parcursul a 8 ani, pe 3.777 de persoane in varsta de 65
de ani sau mai mult, care au locuit in sud-estul Frantei intre 1988-1989 a demonstrat ca riscul de
aparitie a bolii Alzheimer era dublu in cazul persoanelor care au consumat apa cu o concentratie
de aluminiu mai mare de 0,1 mg per litru.
Incercarea de a corela boala Alzheimer cu aluminiul existent in apa potabila poate parea o
maniera de abordare mult prea simplista. In anul 2000, Gauthier si colaboratorii sai au descris un
studiu de caz care compara caracteristicile chimice ale apei consumate de pacientii bolnavi de
Alzheimer in varsta de 58 de ani, cu ale apei consumate de alte persoane de aceeasi varsta si sex
dar care nu erau afectati de dementa.
Acest studiu de caz a fost efectuat in regiunea Gaguenay-Lac-Saint-Jean din Quebec, urmand
procedura analitica standard. A fost studiata expunerea indelungata la: apa infectata cu aluminiu,
aluminiu dizolvat, aluminiu monomeric organic si anorganic, aluminiu polimeric si alte cinci tipuri
de aluminiu. Desi nu s-a putut face nici o legatura intre aluminiul total din apa potabila si boala
Alzheimer, se pare totusi ca Alzheimer-ul familial si aleleea APO E4 poate fi asociat cu o expunere
indelungata la aluminiu monomeric (rata de aparitie fiind de 2,67).
Importanta aluminiului monomeric a fost confirmata inca o data intr-un studiu recent condus de
Prolo si colaboratorii sai, efectuat in nord-vestul Italiei unde apa potabila contine in total intre 5 si
1.220 mcg de aluminiu per litru, iar nivelul de aluminiu monomeric (acel tip de aluminiu capabil sa
patrunda in celulele umane cu cea mai mare usurinta) este si el cuprins intre valorile 5 si 300 mcg
per litru. Cercetatorii de la universitatea din California, Los Angeles, au stabilit ca boala Alzheimer
se intalnea cel mai des in zonele in care apa potabila avea cel mai ridicat nivel de aluminiu
monomeric.
Acestia au descoperit de asemenea ca aluminiul monomeric influenta functionarea celulelor
accelerand moartea acestora mai ales in prezenta proteinei beta-amiloid.
In consecinta, numeroasele dovezi oferite de studiile geografice si epidemologice efectuate sustin
existenta unei corelatii clare intre consumul de aluminiu, in special aluminiul monomeric existent in
apa potabila si incidenta crescuta a bolii Alzheimer. Se pare totusi ca efectul negativ al aluminiului
ar putea fi diminuat cu ajutorul acidului silicic, calciului si magneziului, in special in cazul apei
potabile cu un pH intre 7,85 si 8,05.
Apa potabila cu un nivel ridicat de aluminiu, insa cu deficit de acid silicic, magneziu si calciu este
asadar foarte periculoasa. Fluorul este de asemenea un cunoscut element de neutralizare a
aluminiului si ar putea fi folosit in apa potabila cu pH mare pentru a oferi o protectie impotriva bolii
Alzheimer; se stie insa ca din nefericire fluorul in cantitati mari poate provoaca alte probleme de
sanatate.
Daca aluminiul provoaca intr-adevar boala Alzheimer, ne punem intrebarea cum poate declansa
aceasta forma de dementa? Se pare ca persoanele care mostenesc gena APO E4 nu au aceeasi
capacitate ca si ceilalti oameni de a indeparta proteinele beta-amiloid si tau care formeaza placile
senile si degenerescentele neurofibrilare.
In consecinta, aceste persoane sunt expuse riscului de a contracta boalaAlzheimer, mai ales daca
se afla in regiuni prolifice depunerilor de beta amiloid si tau. Aceste zone daunatoare despre care
vorbeam sunt acelea in care apa potabila este acida, bogata in aluminiu mononumeric si saraca in
acid silicic, calciu si magneziu. In astfel de conditii aluminiul poate patrunde in creier provocand
astfel un deficit de acetilcolina ce stimuleaza dezvoltarea placilor senile.
In mod asemanator, aluminiul interfereaza si cu enzimele calciu/calmodulin kinaza II si fosfataza
alcalina stimuland formarea degenerescentelor neurofibrilare. Placile si degenerescentele create
in aceasta maniera sunt semnele caracteristice bolii Alzheimer. Astfel de corelatii explica asadar,
de ce aceasta forma de dementa se intalneste mai des in regiunile cu apa cu aciditate crescuta, in
randul acelor persoane care au mostenit gena izoforma APO E4.
Insa boala Alzheimer nu se reduce doar la placi si degenerescente, mai sunt si alte aspecte
demne de luat in seama. In interesanta sa carte The Forgetting, David Shenk descrie boala
Alzheimer astfel: boala celor o mie de regrese boala uitarii iar dovezile stiintifice par sa sprijine
aceasta caracterizare. De exemplu, Barry Reisberg, un neurolog de la Universitatea din New York,
a constatat in 1969 ca simptomele bolii Alzheimer progreseaza in ordine inversa etapelor de
dezvoltare a copilului.
El a demonstrat ca pe masura ce simptomele acestei forme de dementa se agraveaza, pacientul
isi pierde pe rand capacitatile legate de perceptie, coordonare, comportament, limbaj si hranire, in
ordine inversa acumularii acestor capabilitati in perioada copilariei. In ultima etapa a bolii pacientul
devine asemenea unui copil pierzand in timp capacitatea de a merge, de a sta asezat sau de a-si
sustine capul fara ajutor. Reisberg a denumit acest proces al celor o mie de regrese, retrogeneza,
adica reintoarcerea la nastere.
Desi retrogeneza nu este o regresie perfecta, testele neurologice au demonstrat totusi ca pe
masura ce boala Alzheimer progreseaza, relatia inversa in ceea ce priveste reflexele neurologice,
metabolismul creierului si activitatea EEG este aproape perfecta.
Toate aceste dovezi l-au condus pe Reisberg la realizarea unei corelatii intre creier si un ghem de
ata care se formeaza in copilarie prin infasurarea atei dar pe care boala Alzheimer il destrama. In
copilarie se incepe infasurarea atei si formarea ghemului care este apoi desfasurat de boala
Alzheimer care reduce capacitatea creierului de a mai functiona.
In boala Alzheimer degradarea creierului pare sa debuteze in zonele cele mai recent mielinizate,
mai exact in hipocampus, motiv pentru care primele simptome ale bolii sunt pierderile memoriilor
mai recente, dupa care demielinizarea ataca cortexul frontal, fiind astfel afectate puterea de
concentrare, de a rationa si de a gandi logic.
Acest proces de demielinizare continua neincetat desfasurand ghemul de ata intr-o maniera
previzibila pana cand este afectata si ultima zona iar pacientul de Alzheimer in faza finala a bolii
devine ca un nou-nascut incapabil sa vorbeasca, sa stea asezat sau sa isi sustina capul fara
ajutor.
Se stie ca aluminiul poate afecta mielina in nenumarate moduri. Experimentele pe animale au
demonstrat ca aluminiul poate deteriora mielina, accelerand oxidarea acesteia si ducand la
pierderea sa din hipocampus si maduva spinarii, insa modul in care sunt declansate aceste
procese nu se cunoaste cu exactitate.
Sarin si colaboratorii sai a demonstrat intr-un studiu efectuat pe maimute carora li s-a administrat
aluminiu ca acest metal poate inhiba trei enzime, si anume: Na+K+ATP-aza, acetilcolinesteraza, si
enzima specifica mielinei, 2,3-nucleotida ciclica fosfohidrolaza.
Inhibitia acestei enzime provoaca o subtiere rapida a mielinei, inregistrata atat la sobolani cat si la
soareci si poate modifica compozitia acesteia prin intermediul cresterii numarului de galactolipide
astfel incat mielina devine predispusa la oxidare. Cu toate acestea, nu putem sugera ca aceste
procese distructive se afla la baza demielinizarii si a retrogenezei intalnite la pacientii cu
Alzheimer.
Pe langa acestea, aluminiul inhiba de asemenea enzima fosfolipaza A2, provocand probabil
disfunctii ale membranei craniene, reduce nivelul de peroxidaza glutationica, superoxid dismutaza
si catalaza, fapt ce pare sa reduca si capacitatea enzimei de a actiona ca antioxidant. Drept
rezultat, peroxidarea lipidica exercitata de catre radicalii liberi asupra membranelor celulare este
accelerata.
Dovezile biochimice sunt asadar foarte bune, caci in cazul persoanelor cu deficit de calciu si
magneziu, coroborat cu o absorbtie anormala de aluminiu, se observa intr-adevar inhibitia unor
procese enzimatice, care tinde sa afecteze acele enzime care contin calciu, magneziu sau fier,
elemente ce neutralizeaza aluminiul.
In consecinta, din moment ce aceste inhibitii provoaca in ultima instanta boala Alzheimer, nu este
surprinzator faptul ca pacientii afectati de aceasta forma de dementa sufera de o varietate de
anormalitati biochimice, dintre care autorul analizeaza unsprezece in cartea sa What Really
Causes Alzeimers Disease. Din acest motiv, nici un medicament nu va putea preveni sau vindeca
aceasta forma de dementa daca nu va preveni si absorbtia de aluminiu in corp.
Dr. Alois Alzheimer a identificat boalacare ii poarta numele, realizand autopsia unui pacient
(Auguste D.) ce suferise de aceasta afectiune. Ce a descoperit Alzheimer atat de socant si
neobisnuit in mostrele craniene prelevate de la Auguste D? El a observat ceva extrem de rar:
formatiuni gumoase extracelulare si unele acumulari intracelulare de proteine, placi si respectiv
degenerescente. Intr-adevar o analiza a mostrelor recent redescoperite ale Augustei D. confirma
opinia lui Alzheimer, cortexul pacientei prezentand ceea ce in prezent reprezinta simptome
patologice recunoscute ale bolii: placi de amiloid si degenerescente neurofibrilare.
In prezent se stie foarte bine ca astfel de placi si degenerescente se formeaza prin depunerea de
proteine anormale, in special a celor beta-amiloid si tau. In consecinta, riscul aparitiei maladiei
Alzheimer creste si scade in functie de capacitatea de a preveni formarea si depunerea acestor
proteine. Aceasta capacitate este partial genetica. Apolipoproteina alelica (APO) E4 joaca un rol
important in maladia Alzheimer caci aceasta mutatie ingreuneaza la cei care prezinta aceasta
anomalie genetica indepartarea proteinelor beta-amiloid si tau.
Totusi, din punct de vedere genetic, boala Alzheimer nu se reduce doar la gena APO E4. Pana in
prezent au fost identificate patru gene care joaca un rol atat in boala Alzheimer timpurie cat si in
cea tardiva: proteina precursoare beta-amiloidului, gena presenilina 1, gena presenilina 2, si
apolipoproteina E. Cercetatorii au corelat majoritatea acestor variante cu maladia Alzheimer cu
debut precoce insa aleleea apolipoproteina E este considerata un factor de risc important pentru
boala Alzheimer cu debut tardiv. S-au inregistrat progrese considerabile in ceea ce priveste
interpretarea unor astfel de variante genetice.
De exemplu, mutatiile genei presenilin 1 par a fi asociate cu o productie crescuta de super-oxid
precum si cu o mai mare vulnerabilitate la amiloidul beta-peptid. Interesant este insa faptul ca
mutatiile genelor preseniline, cauza a mai mult de 40% din cazurile de Alzheimer familial, sporesc
productia unei forme anormale de proteina precursoare a beta-amiloidului. Aceasta proteina este
mai lunga decat in mod normal, se solidifica mult mai rapid, omoara neuronii si formeaza placile
de amiloid. Mutatiile genei codante a proteinei precursoare beta-amiloidului pot produce si ele
aceasta proteina alungita.
Factori genetici
- Exist cazuri ereditare rare cauzate de prezena unei gene dominante n unele familii. Se apreciaz
c persoanele avnd o rud de gradul I care sufer de boala Alzheimer se afl n risc teoretic absolut
de 26% pn la 45%. Mutaii ale presenilinei 1 (PS1) pe cromozomul 14 i ale presenilinei 2 (PS2) pe
cromozomul 1 duc la o form foarte agresiv n cazurile familiale de boal. Presenilinele au fost
identificate ca pri componente eseniale n procesul proteolitic prin care se produce beta-amiloid
prin fragmentarea de APP (Amiloid Precursor Protein), legat de cromozomul 21.
- Boala Alzheimer este n legtur cu cromozomii 1, 14 i 21 (trisomia 21 reprezint cauza sindromului
Down, cunoscut i ca idioie mongoloid), dar este posibil s existe i alte legturi cromozomiale.
Genotipul ApoE ipsilon 4, legat de cromozomul 19, protein care particip la transportul
colesterolului i intervine n procesele de reparaie neuronal, este considerat factor predispozant
pentru cazurile sporadice de boal Alzheimer.
Se pare totusi ca boala Alzheimer implica si alti factori pe langa cei genetici. Factorii de mediu au
cu siguranta o contributie la producerea acestei boli. Dementa multi-infarct este destul de
frecventa in Japonia, insa rata de aparitie a bolii Alzheimer este mult mai mica decat in Europa.
Nu putem pune aceasta diferenta pe seama variatiilor rasiale caci si in China dementa vasculara
predomina in Beijing, in timp ce boala Alzheimer este mai des intalnita in Shanghai iar la scara
regionala variatiile in ceea ce priveste prevalenta bolii Alzheimer sunt mult mai mari.
Doua studii efectuate intr-un spital din Maracaibo, Venezuela, un oras cu aproximativ 650.000 de
locuitori, prin care s-a realizat autopsia tuturor pacientilor decedati care au suferit de dementa, au
inregistrat un singur caz de Alzheimer pe o perioada de mai bine de un deceniu. In schimb, in cele
mai afectate orase norvegiene, s-a inregistrat in perioada 1974 1983 o rata anuala de mortalitate
de 44-55 din 100.000 pentru barbati si 87-109 din 100.000 pentru femei. Aceste statistici ne
sugereaza ca in orasele situate de-a lungul coastei de sud si sud-est a Norvegiei se intalnesc de
1.000 de ori mai multe cazuri de Alzheimer decat in Maracaibo, Venezuela. Si chiar si in Norvegia,
rata mortalitatii a fost cu 15 procente mai mare in unele municipalitati decat in altele, in timpul
acestei perioade.
Studiile privind transformarile ce au loc din punct de vedere al evolutiei diacronice in incidenta
dementei sunt foarte costisitoare, implica o munca de teren considerabila si, in consecinta, sunt
rare. Cel mai pertinent studiu in acest sens a fost realizat in Lundy, Suedia, unde intreaga
populatie a fost examinata medical de mai multe ori intre 1947 si 1972. Spre sfarsitul perioadei
analizate s-a constatat o incidenta mai scazuta a dementei, fapt destul de neobisnuit caci studii
recente efectuate in SUA, Anglia, Australia, Canada si Norvegia au relevat o incidenta tot mai
crescuta.
Doua proiecte de cercetare recente au demonstrat ca migratia influenteaza rata de prevalenta a
dementei. Alte studii efectuate au demonstrat ca dementa era mult mai frecventa in randul
americanilor de origine japoneza din King County, Washington, decat in Japonia. In plus, s-a
constatat ca incidenta de dementa in randul americanilor de origine japoneza se aseamana mult
mai mult cu cea constatata in randul caucazienilor europeni sau nord-americanilor decat in cazul
japonezilor autohtoni.
In concluzie, boala Alzheimer se intalneste mult mai des iar dementa vasculara mult mai rar in
randul americanilor de origine japoneza decat ne-am fi asteptat. Un studiu asemanator condus de
Hendrie si colaboratorii in Indianapolis, si Ibadan, Nigeria asupra afro-americanilor si nigerienilor
Youruba de aceeasi varsta si sex, a demonstrat ca frecventa bolii Alzheimer era de doua ori mai
mare in randul afro-americanilor.
Pe scurt, putem afirma ca la nivel global si regional boala Alzheimer nu respecta un tipar relativ
uniform, aceasta parand sa se raspandeasca mai repede decat imbatraneste populatia. Putem de
asemenea, afirma ca prevalenta si incidenta bolii sunt afectate foarte mult de migratii. In
consecinta, boala Alzheimer nu prezinta nici una dintre caracteristicele geografice ale unei boli
genetice.

























CAPITOLUL II. TEORII EXPLICATIVE



Exist trei teorii principale de dezvoltare a bolii Alzheimer. Cea mai veche - ipoteza colinergic
potrivit creia, boala Alzheimer este rezultatul afectrii sintezei neurotransmiterii acetilcolinei. Ipotez
amiloid postuleaz cci cauza bolii Alzheimer este depunerea n creier a proteinei beta-amiloid, care
distruge neuronii. Tau-ipoteza se rezum la faptul c tau-proteina anormal (hiperfosforilat) lanseaz
cascada bolii, n urma crora se afecteaz funcii neurofibrile n corpul neuronului cu dezintegrarea i
colapsul sistemului de transportare microtubular a neuronului.
Din punct de vedere biochimic s-a constatat o tulburare a sistemului cerebral de neurotransmitere
colinergic, i anume o diminuare a sintezei neurotransmitorului acetilcolin, datorit reducerii enzimei
colin-acetilaz, indispensabil acestui proces de sintez. Acest deficit este constatat tocmai n
formaiile cerebrale interesate n funciunile cognitive, cum ar fi nucleul bazal al lui Meynert. Pe
baza acestei ipoteze s-a introdus terapia cu inhibitori ai colinesterazei (enzim care scindeaz
acetilcolina) pentru a se menine astfel o activitate crescut a neurotransmiterii colinergice inter-
neuronale n regiunile deficitare.
Ipoteza alterrii i acumulrii de protein "tau". Ghemurile neurofibrilare patologice din interiorul
neuronilor sunt constituite din agregate de protein "tau", datorit unui proces de hiperfosforilare. Nu
este ns clar dac acest proces are un rol cauzal n apariia bolii sau este de natur secundar.
Ipoteza acumulrii de beta-amiloid. Beta-amiloidul este o peptid ce rezult dintr-o protein
precursoare, Amyloid-Precursor-Protein (APP), inserat pe membrana celular. Beta-amiloidul, n
form oligomeric insolubil, este citotoxic i altereaz homeostazia ionilor de calciu, inducnd astfel
procesul de apoptoz (moarte celular programat). Este de notat c ApoE4, factorul genetic de risc
major pentru apariia bolii Alzheimer familiale, favorizeaz producia n exces de beta-amiloid, nainte
de apariia primelor simptome de boal. Blocarea produciei de beta-amiloid constituie un obiectiv al
cercetrilor privind o terapie patogenic a bolii.
Obiecia principal adus ipotezei depozitrii fibrilelor proteice de -amiloid (A) rezult din faptul c nu
s-a putut constata o corelaie ntre amploarea ncrcrii cu "plci" de amiloid i gravitatea demenei.
Observaii recente au artat o alterare progresiv a unor sinapse n regiunile afectate primordial de
boal. Rezultatele unor cercetri actuale sugereaz c mecanismul apoptoic ar avea la baz pierderea
legturii dintre depozitarea de A i fenomenul de proteoliz a substanei "tau", proces pus n eviden
nc din stadiile precoce ale bolii.
Intervalul ndelungat care trece de la momentul observrii simptomelor i pn n momentul n care
persoana este diagnosticat de medic reprezint o alt problem evideniat de studiu. Majoritatea
specialitilor (81%) apreciaz aceast perioad ca fiind mai mare de 3 luni, interval extrem de
important pentru evoluia ulterioar a bolii.
Majoritatea doctorilor consider c ntrzierea prezentrii la doctor este determinat de faptul c
simptomele sunt considerate normale. Alte motive sunt dificultatea de a convinge persoana bolnav
s mearg la doctor i faptul c nu au tiut unde s se duc. Unul din 4 ngrijitori (24%) spun c nu au tiut
unde s se adreseze.
Conform sondajului, incapacitatea de a recunoate boala n stadiile precoce ale acesteia, alturi de
negarea i frica de boal pot determina ntrzieri ale momentului prezentrii la medic i, n cele din
urm, ale stabilirii diagnosticului i iniierii tratamentului. ntrebai de ce au ateptat mult timp pn s
consulte un medic, 70% dintre aparintori au declarat c nu i-au dat seama c simptomele pacientului
erau semne de boal Alzheimer, 61% nu au realizat ct de severe erau simptomele iar 58% au
considerat c simptomele fceau parte din procesul normal de mbtrnire.
Doctorii consider c peste 75% din pacienii care au fost diagnosticai cu boala Alzheimer erau n
fazele moderat i grav. Acest procentaj este confirmat i de aparintori.
Despre diagnosticarea bolii studiul a mai artat c aproape toi psihiatrii (94%) i neurologii (97%)
folosesc testele cognitive i funcionale iar 76% dintre psihiatri i 72% dintre neurologi folosesc
tomografia computerizat. Folosirea acestor teste este semnificativ mai redus n rndul medicilor
generaliti - 56% folosesc teste cognitive i funcionale, doar 11% tomografia computerizat.
Majoritatea ngrijitorilor (66%) declar c diagnosticul final a fost stabilit n mai puin de o lun de la
prima investigaie, iar doctorul care a stabilit diagnosticul final a fost psihiatru n 76% din cazuri.
Singurul diagnostic de certitudine al bolii Alzheimer l reprezint examenul morfopatologic post
mortem al creierului, care evideniaz leziunile caracteristice ale maladiei. O anamnez amnunit,
urmat de o explorare neuropsihic corelat cu rezultatul examenelor neuroradiologice, toate mpreun
pot stabili diagnosticul cu o probabilitate de 85-90%. n esen, diagnosticul de boal Alzheimer este
un diagnostic de excludere, la o persoan n vrst, prezentnd semnele unei demene cu evoluie
progresiv, dup ce au fost eliminate alte cauze posibile.
Este indicat ca n timpul examinrii s fie prezent i un membru al familiei sau o persoan apropiat
celui examinat, care poate da detalii asupra comportamentului de zi cu zi al pacientului, memoriei
acestuia i asupra modificrilor de personalitate. n cazul suspectrii unei demene, este de
recomandat efectuarea unui interogatoriu standardizat, cum este "Mini Mental State Examination"
- MMSE (exist i o versiune n limba romn), care const n ntrebri relativ simple, prin care se
cerceteaz memoria, atenia, gndirea abstract, capacitatea de denumire a obiectelor, orientarea
vizuo-spaial i alte funcii cognitive. Scorul maximal este de 30 de puncte. Deja n cazul unor
performane sub 28 de puncte, datorit dificultii reduse a chestionarului, se poate suspecta o
demen. Acest test permite i stabilirea gradului de deteriorare mintal. Se folosete i "testul ceasului":
persoana examinat este solicitat s deseneze cadranul unui ceas, cu cifrele de la 1 la 12, cerndu-
i-se s pun orarul i minutarul la o anumit or. Pacineii cu boala Alzheimer au dificulti imense n
efectuarea acestui test, chiar ntr-o faz incipient a bolii.
Nu exist niciun examen de laborator care s indice eventualitatea unei boli Alzheimer. Testele de
laborator se efectueaz pentru a exclude alte cauze posibile ale unei demene. Simptome
asemntoare pot s apar n boli nsoite de dezechilibre mineral (Sodiu, Potasiu, Calciu), boli ale
ficatului, nivele anormale ale hormonilor tiroidieni, tulburri de nutriie cu deficit de acid folic sau de
vitamin B12. Tratarea acestor deficiene poate produce o ncetinire sau chiar reversibilitate a
declinului mintal. Prin examene de laborator se pot detecta unele cauze infecioase ale unei
demene progresive (teste pentru sifilis, teste de detectare a "virusului imunodeficienei umane" -
HIV).
Acest examen poate evidenia o reducere de volum a creierului, n special a scoarei cerebrale
(atrofie cortical), cu o anumit distribuie topografic. Rezultatul nu este ns specific.
Rezonana Magnetic Nuclear
Rezonana magnetic nuclear are o putere de rezoluie mai mare. Se constat atrofia cortical manifest
i lrgirea spaiilor lichidiene (ventricoli i cisterne).
Tomografia Computerizat cu Emisiune de Fotoni - SPECT
Acest examen, care evideniaz diferenele regionale de perfuzie cu snge a creierului, poate
perminte o difereniere ntre o demen vascular (demen prin multiple mini-infarcte cerebrale) i una
degenerativ (de tip Alzheimer).
Tomografia cu Emisiune de Pozitroni - PET
Prin efectuarea unei Tomografii cu Emisiune de Pozitroni (PET), folosind molecule de glucoz
marcate cu Fluor-18 (izotop radioactiv), se constat o reducere a utilizrii glucozei (singurul element
nutritiv al creierului), un aa zis "hipometabolism al glucozei", n special n regiunile frontale i
parietale, n comparaie cu persoanele normale.
Boala Alzheimer progreseaz n timp, dar rapiditatea agravrii depinde de la o persoan la alta. Unele
persoane pot avea manifestri minime pn n fazele tardive ale bolii, alte persoane pierd
capacitatea de a efectua activiti zilnice deja ntr-o faz precoce a bolii. Nu exist pn n prezent
posibilitatea unei vindecri. O persoan afectat de boala Alzheimer triete n medie 8 - 10 ani de la
apariia primelor simptome, dac nu intervin alte cauze intercurente de moarte.
Evoluia bolii este mprit n mod convenional n trei faze:
Faza iniial
-pierdere a orientrii
-pierderea capacitii de a iniia anumite activiti
-neadaptare la situaii noi i nefamiliare
-reacii ntrziate i capacitate de memorare ncetinit
-tulburri de judecat, decizii greite
-dificulti n utilizarea banilor
-tulburri de dispoziie afectiv, iritabilitate, nelinite
-Faza intermediar
-probleme n recunoaterea persoanelor familiare
-dificulti la citit, scriere i calcul
-greuti n a se mbrca singur
-probleme de gndire logic
-tulburri de dispoziie accentuate, ostilitate fa de persoane apropiate
-pierderea orientrii temporale
-suspiciuni nejustificate, idei de persecuie, gelozie, urmrire
-necesitatea unei supravegheri i ngrijiri permanente
-Faza avansat (tardiv)
-pacienii nu-i mai amintesc c trebuie s se spele, s se mbrace, s mearg la toalet
-pierd abilitatea de a mesteca alimentele, de a nghii, uit c au mncat deja i pretind s li se serveasc
din nou masa
-dificulti n pstrarea echlibrului, dificulti de mers
-stri confuzive, uneori cu agitaie, n special noaptea
-pierderea capacitii de a comunica prin cuvinte
-pierderea controlului vezicii urinare sau intestinal (incontinen pentru urin i fecale).
Se pare ca expunerea la apa acida cu un continut ridicat de aluminiu si scazut de calciu,
magneziu si acid silicic favorizeaza aparitia bolii Alzheimer.
Ati putea crede ca aceasta problema se poate rezolva usor prin adoptarea unei legislatii care sa
impuna reducerea nivelului de aluminiu precum si cresterea nivelului de calciu, magneziu si
eventual de acid silicic din apa potabila.
Ei bine, guvernele nu numai ca arata un dezinteres total fata de problema cresterii continutului de
magneziu din apa potabila, ba mai mult, permit chiar folosirea sulfatului de aluminiu ca agent de
floculare in instalatiile de epurare a apei. Aceasta practica reduce intr-adevar cantitatea de
sedimente din rezerva de apa dar in acelasi timp creste semnificativ cantitatea de aluminiu
dizolvat, mai ales daca apa este acida si in consecinta ar trebui sa se foloseasca mijloace
alternative.
Sunt trei motive distincte pentru care putem afirma ca dieta occidentala promoveaza si ea
boalaAlzheimer. In primul rand, aceasta este deficienta in calciu si magneziu, fapt ce ii face pe
consumatori sa fie sensibili la infectarea cu aluminiu. In al doilea rand, multe alimente sunt fie
impachetate, fie gatite in aluminiu.
Cu cat alimentele sunt mai acide, cu atat aluminiul se dizolva mai usor. Si, in cele din urma, in
majoritatea alimentelor prelucrate se adauga maltol pentru imbunatatirea aromei, insa maltolul
sporeste capacitatea aluminiului de a trece de bariera de sange a creierului si de a interfera cu
enzimele din creier. Intr-adevar, atunci cand cercetatorii doresc sa studieze un iepure al carui
creier prezinta placi si degenerescente caracteristice bolii Alzheimer, acestia il hranesc cu maltol.
Nu exista nici o explicatie care sa justifice folosirea maltolului in foarte multe produse cum ar fi
ciocolata calda, berea si alte produse de patiserie.
Pentru majoritatea cititorilor acestui articol ziua incepe in mod obisnuit cu un dus. Daca apa
folosita este acida, cu un deficit de magneziu si calciu, este posibil ca aceasta sa fie o sursa de
aluminiu care intra in corp prin pori si prin nas. Daca furnizorul de apa foloseste sulfat de aluminiu
ca agent floculant pentru a impiedica formarea sedimentelor, atunci veti fi cu siguranta expusi la
aluminiu.
Dupa ce faceti dusul urmeaza sa va ungeti corpul cu inca un strat de aluminiu, provenit de la
deodorantele si antiperspirantele pe care le folositi. Nu se stie cu exactitate cat din acest aluminiu
patrunde in corp, dar McGarth sustine ca exista o corelatie intre incidenta la o varsta timpurie a
cancerului la san si folosirea deodorantelor si a antiperspirantelor precum si epilatul axilelor.
Cercetatorii britanici au recoltat probe de tesut cancerigen din douazeci de tumori mamare si au
constatat existenta unor urme de paraben, aducand astfel dovezi in sprijinul ipotezei lui McGrath.
Parabenul este o substanta chimica folosita in deodorante si alte produse cosmetice, care
actioneaza in acelasi fel ca si estrogenul, hormon recunoscut pentru stimularea dezvoltarii
tumorilor la san. Parabenul patrunde asadar in corp si este posibil ca aluminiul sa actioneze in
acelasi fel. E bine totusi de stiut ca deodorantele pe baza de plante nu contin de obicei aceste
toxine.
Dupa aceea urmeaza micul dejun. Ceaiul, cafeaua si ciocolata calda sunt de obicei pregatite
folosind apa de la robinet. Este foarte important sa nu folosim apa acida, moale, caci este foarte
posibil ca aceasta sa contina aluminiu monomeric. Majoritatea companiilor furnizoare de apa vor
asigura analiza chimica a apei permitand evaluarea continutului de aluminiu, calciu si magneziu a
apei furnizate. In caz contrar, exista companii particulare care efectueaza astfel de analize, relativ
ieftin.
Poate consumati cola sau suc de fructe. Sa nu uitam ca aceste produse sunt de obicei imbuteliate
in cutii (de aluminiu). Cu cat bautura a stat mai mult in cutie cu atat mai mare va fi nivelul de
aluminiu din bautura respectiva. Ciocolata calda, in schimb, pe langa aluminiul pe care il contine
este imbunatatita si cu maltol care creste sansele patrunderii aluminiului in creier.
La fel este si in cazul ceaiului care, daca este preparat cu apa acida sau aromat cu suc de lamaie,
va contine o cantitate semnificativ mai mare de aluminiu decat in mod normal, deoarece aluminiul
din plantele folosite pentru ceai are un grad mai mare de solubilitate in apa cu pH mai mic.
Dupa micul dejun urmeaza pranzul, cina si alte gustari. Tipul de mancare junk food (mancare
nesanatoasa care contine multe chimicale) este o sursa foarte saraca de minerale, inclusiv
magneziu si calciu deoarece este mult prea mult prelucrata. Dieta obisnuita a nord-americanilor si
a britanicilor contine mai putin de jumatate din cantitatea de calciu si magneziu necesara pentru a
preveni bolile asociate cu deficienta de calciu si magneziu, inclusiv boala Alzheimer.
Cea mai buna modalitate de a aborda aceasta problema si de a evita riscurile, este de a consuma
alimente bogate in minerale, ca de exemplu somon, sardine, spanac, brocoli si bok choy, alimente
bogate in calciu. Semintele de dovleac, migdalele, alunele de Brazilia si orezul negru sunt
excelente surse de magneziu. Corporatia Alacer Foothill Ranch din California, o companie cu care
nu am nici o legatura, ofera excelente produse cu minerale si antioxidanti.
De exemplu, o pastila de Super-Gram contine 4% si 8% din doza zilnica recomandata de calciu si
respectiv de magneziu. EmerGen-C este un amestec efervescent care se dizolva in apa,
asigurand 1000 mg de vitamina C si 32 de complexe de minerale, inclusiv calciu si magneziu.
Produsele corporatiei Alcer au fost folosite in proiectele de cercetare ale Joint Russian Committee
on World Research, proiecte in urma carora s-a constatat regresul fenomenului de pierdere a
memoriei in randul varstnicilor.
Pn n prezent nu se cunosc mijloace sigure de prevenire a demenei de tip Alzheimer. Se studiaz
posibilitatea ca anumite msuri s reduc riscul de apariie a bolii sau s ntrzie dezvoltarea ei.
Se pare c meninerea unei activiti intelectuale continue ar diminua riscul de mbolnvire, dar nu
exist dovezi sigure n aceast privin. Totui, anumite activiti ca cititul cu regularitate al unei cri sau al
ziarului i revistelor, rezolvarea rebusurilor, mersul la teatru sau concerte, participarea la diverse
activiti sociale sunt de recomandat persoanelor dup ieirea la pensie. Privirea ndelungat, pasiv, a
emisiunilor de televiziune ar avea dimpotriv efect duntor.
Se recomand suficient micare, alimentaie raional cu o cantitate ridicat de legume i fructe bogate
n vitamin C n combinaie cu administrarea unor doze ridicate de vitamin E (cu efect antioxidant),
grsimi cu procentaj ridicat de acizi grai nesaturai, renunare la fumat etc.
Anumite medicamente, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroide (indometacina, ibuprofen,
naproxen, aspirina) precum i medicamentele folosite pentru scderea nivelului de colesterin seric
(statine), ar scdea riscul de apariie al bolii Alzheimer, dar nu exist nc studii randomizate care s
demonstreze n mod peremptoriu aceste observaii. Trebuie s se ia ns n consideraie i posibilitatea
efectelor adverse ale acestor preparate medicamentoase.
Pn n prezent (2006), doar meninerea presiunii arteriale la o valoare normal demonstreaz - n
urma unor studii efectuate dup criterii tiinifice stricte-o semnificativ scdere (pn la 50%) a riscului
de mbolnvire (studiul SYST-EUR).
Populaia trebuie s fie contient c simptomele descrise anterior nu sunt normale i c este important
vizita la medic! Dac o persoan cu aceste simptome are boala Alzheimer, tratamentul va fi mult mai
eficient dac este aplicat n faze timpurii.
n privina tratamentului, segmentul autoritilor este contient ntr-un procent ridicat c exist un
tratament pentru boala Alzheimer (71%) n comparaie cu 31% din populaia obinuit. 43% din
populaia general nu tie de existena unui tratament pentru boala Alzheimer.
Aproape toi respondenii din segmentele autoritilor i ngrijitorilor spun c boala Alzheimer poate fi
tratat cu medicamente. Consilierea psihologic a fost menionat ca tratament de un procentaj mare
din rndul populaiei generale (49%) i de numai 28% din aparintori. Majoritatea pacienilor cu boala
Alzheimer (88%) sunt n prezent sub tratament, 8% au fost tratai n trecut i 4% nu au fost tratai
niciodat. Timpul necesar pentru obinerea unui tratament este de cteva zile.
n ceea ce priveste accesul la tratament, principalele bariere sunt considerate a fi insuficiena
fondurilor pentru medicamentele gratuite n farmacii i bugetul limitat de care dispun doctorii pentru
reete gratuite.
Impactul bolii Alzheimer asupra familiei persoanei bolnave i asupra ngrijitorilor
Mai mult de 70% dintre cei chestionai consider c ngrijirea unei persoane care sufer de boala
Alzheimer este extrem de dificil i necesit efort fizic, moral i financiar. Astfel, studiul a mai scos n
eviden c numai jumtate dintre ngrijitori beneficiaz de sprijin din partea statului i c ar fi necesar un
ajutor de financiar din partea statului.
Sentimentele cu care se confrunt majoritatea ngrijitorilor sunt oboseala (78%) i stresul (61%).
Dei nu exist nc un tratament eficace care s vindece boala Alzheimer, o serie de mijloace trebuiesc
folosite pentru a mbunti calitatea vieii bolnavului i a-i menine pe ct posibil activitatea n familie i
societate.
Se recomand modificarea comportamentului i a dispoziiei afective (stri de depresie) a pacienilor cu
medicamente psihotrope, pentru a diminua anxietatea, agresivitatea sau strile de agitaie.
Medicamentele cu aciune puternic (neuroleptice, benzodiazepine cu aciune ndelungat) sunt ns
de evitat, datorit efectelor adverse sau paradoxale.
Medicamente inhibitoare ale acetilcholinesterazei
n prima faz a bolii, se recomand medicamente inhibitoare al enzimei acetilcholinesteraz. Ele inhib
degradarea acetilcholinei, neurotransmitor la nivelul sinapselor anumitor neuroni din creier (Vezi:
Patogeneza). n prezent se folosesc urmtoarele preparate (n parantez numele comercial):
Clorhidratul de Donepezil (Aricept)
Rivastigmina (Exelon)
Galantamina (Reminyl, Nivalin, Razadyne)
Dei inhibitorii acetilcholinesterazei pot diminua temporar intensitatea simptomelor, ei nu influeneaz
evoluia progresiv a bolii. Aceste preparate sunt foarte costisitoare i au o serie de efecte adverse
nu lipsite de periclitate.
Boala Alzheimer a devenit o problem central de sntate public, n special n rile industrializate, unde
durata medie de via a crescut n mod considerabil.
Majoritatea pacienilor cu boala Alzheimer sunt ngrjii la domiciliu de membrii familiei, ceea ce
reprezint adeseori o situaie epuizant att din punct de vedere fizic ct i emoional. ngrijirea unei
persoane bolnave poate fi ns o experien pozitiv, n scopul de a menine capacitile restante ale
bolnavului i sigurana sa. Chiar din primele faze ale bolii este necesar instituirea unei tutele n
cadrul prevederilor legale, pentru rezolvarea relaiilor de ordin oficial sau financiar.
Indicaia plasrii ntr-un cmin nu totdeauna este posibil ngrijirea la domiciliu. Pe msur ce boala
progreseaz, se dezvolt tulburri de comportament i apar alte probleme de sntate care nu pot fi
rezolvate acas. Din pcate, n Romnia nu exist suficiente instituii ca numr i, n special, ca dotare
tehnic i cu personal calificat, care s preia aceast sarcin social n condiii optime. i din acest punct
de vedere, luarea unei decizii cu privire la internarea ntr-un cmin reprezint un lucru dificil i de o
deosebit responsabilitate moral.

Lucrare de licenta realizata de catre lucrari de licenta la comanda

CAPITOLUL III. NGRIJIREA BOLII ALZHEIMER N LUME


O particularitate caracteristic a demografiei, configurat nc de la sfritul secolului XX, continundu-
se ntr-o curb ascendent lent progresiv, att n rile afluente ct i n rile lumii a treia, este creterea
numrului de persoane vrstnice att ntr-o proporie relativ ct i absolut, ce se estimeaz dup
previziunile OMS s ating peste 1 miliard de locuitori ai populaiei globului ctre anul 2020. Dac n
Europa espectrile creterii procentajului de persoane vrstnice se prefigureaz n procente de 20%
cu perspectiva creterii spre 25-27%, populaia din Japonia va atinge la sfritul primului deceniu al
secolului XXI o cifr de 30% din populaia total a rii. Conform acelorai statistici furnizate de OMS, n
Frana creterea populaiei vrstnice de la 7% la 17% n decursul celor 115 ani nregistrai n
intervalul 1865-1980 sunt egalate n perspectiva de cretere cu populaia Chinei, mult peste un
miliard dou sute i ceva de milioane de locuitori, i care va nregistra o dublare a numrului n cadrul
aceluiai grup demografic de la 10% la 20% n intervalul de 27 de ani ntre anii 2000 i 2027.
Cauzele de deces n rile lumii a treia vor fi i ele configurate i influenate de patologia legat de vrst
ctre sfritul anilor 2020, avnd ca mecanism de producere bolile neinfecioase, cum ar fi cancerul,
diabetul i patologia cardio-vascular care sunt masiv dependente de terapia de susinere pentru
supravieuirea unui numr mare de pacieni vrstnici, n rile afluente. Mai mult, numrul indivizilor care
vor depi vrsta de 85 de ani va crete n aceste din urm ri.
Numai pentru SUA numrul persoanelor peste 85 de ani se ateapt s depeasc 56% din rndul
persoanelor vrstnice, corespunznd unei cifre de 5,7 milioane n intervalul 1995-2015 comparat
cu procentajul de cretere de 13% n categoria celor situai n grupa de vrst de 65 pn n 84 de ani.
Calculele de perspectiv a creterii acestor segmente de populaie vrstnic n SUA se traduc prin o
rat de cretere cumulativ n mod particular pentru aceast categorie situat peste 85 de ani n
intervalul de timp de 1995 pn spre anii 2050 ca depind procentajul de 400%, ceea ce tinde s
ajung la un procent de 5% al acestor persoane vrstnice din totalul populaiei SUA ctre jumtatea
secolului XXI.
Numrul femeilor are tendina s depeasc numrul brbailor care aparin celor dou categorii de vrst 65-
84 de ani i peste 85 de ani, ajungnd la o speran de via mai mare la femei dect la brbai n mod
virtual n toate tipurile de societate, aparinnd att lumii a treia ct i rilor industrializate, sugernd
faptul c cea mai mare parte din populaia vrstnic va aparine unei majoriti de sex feminin.
Diferitele tipuri de medicamente utilizate n managementul clinic al principalelor probleme de
sntate la indivizii vrstnici includ cele mai largi categorii chimice aparinnd unor clase terapeutice
foarte diverse de substane de la antibiotice, medicaie cardio-vascular, psihotrope i medicaie
antiinflamatoare i multe altele, ducnd la asocieri cu interaciuni variate i consecine nc
imprevizibile asupra psihicului n declin al pacienilor vrstnici.
ntr-un studiu efectuat sub egida forurilor OMS n 5 ri Australia, Noua Zeeland, Canada, Marea
Britanie, SUA 75% din persoanele peste 65 de ani se aflau n tratament cronic cu cel puin o
schem terapeutic prescris pentru o condiie medical continu ce necesit terapie i monitorizare pe
lungi perioade de timp sau pentru tot restul vieii. Aceast polipragmazie medicamentoas, fr a mai
pune la socoteal medicaiile non-prescriptive care includ remediile naturiste i nutritive, prin
multiplele interaciuni la nivelul diverselor organe i mai ales la nivelul unui SNC vulnerabilizat de
vrst, risc s produc o multitudine de interferene cu varii efecte, mai ales asupra funciilor cognitive i
aa aflate n declin fiziologic la aceast categorie de vrst.
Tulburrile de ordin cognitiv ale persoanelor vrstnice produse ca o consecin a efectelor adverse
ale acestor medicaii constituie o serioas problem de sntate public, conform unor rapoarte i
investigaii medicale fcute de organisme abilitate de ctre forurile de specialitate din SUA care au
avansat cifra de 10-15% a internrilor n spitalele cu profil geriatric ale persoanelor care au
prezentat perturbri ale strii de sntate ca o consecin a efectelor secundare ale medicaiilor
administrate concomitent pentru diferitele afeciuni ale acestor pacieni .
Riscurile relative ale implicrii efectelor adverse n mod specific corelate cu perturbri de tipul afectrii
intelectiv-cognitive la subiecii vrstnici cresc proporional cu numrul medicaiilor concomitente pe
care aceti pacieni vrstnici multitarai trebuie s le suporte. Dac factorul vrst n sine este un
predictor independent al riscului expunerii la consecinele efectelor secundare n general, este greu
de stabilit cu conciziunea impus de necesitatea unor concluzii bine definite ntre sumarea acestor
efecte secundare i apariia unor tulburri de ordin cognitiv la aceast categorie de pacieni. Studiile
prospective iniiate de Gruppo Italiano di Farmacovigilantza nellAntziano (GIFA) sugereaz c
factorul vrst poate fi un factor independent de risc numai la persoanele avnd o vrst foarte
avansat .
Pentru persoanele vrstnice expuse unei susceptibiliti de vulnerabilitate pentru tulburri de tip
cognitiv ca o consecin a efectelor secundare ale diverselor medicaii, i mai cu seam a interaciunilor
acestora cu meniuri terapeutice concomitente prescrise pentru diverse maladii care impun
prescrierea acestor medicaii, simptomatologia sub care se prezint aceste perturbri includ la un
moment dat fenomene care pot fi definite ca fiind de natur psihiatric, alteori neurologic i care i
desfoar evoluia pe un continuum cu o delimitare greu de fcut ntre normal i intrarea n patologic.
Unele medicaii prescrise cu scopuri bine definite pentru anumite afeciuni somatice ale pacienilor
vrstnici aflai n tratament sunt incriminate n producerea unor fenomene depresive i chiar a
precipitrii unor fenomene de tip suicidar sau, prin scderea pragului convulsivant al creierului, sunt
apte s produc crize convulsive. Alteori, frecvent se noteaz o varietate de fenomene mult mai
subtile atribuite afectrii SNC i care se manifest nespecific sub forma unor stri confuzionale
trectoare sau o afectare atipic a fondului strii de vigilitate.
Tulburrile atribuite manifestrilor de toxicitate cognitiv cuprind fenomene clar clasificabile i
diagnosticabile ca delirium sau stri demeniale cu poteniale consecine periclitante sau fatale (cderi
cu fracturi grave, accidente rutiere, defenestrri, etc.), iar alteori par a fi ceva mai atenuate i
discrete clinic, sub forma unor tulburri de tip depresiv sau a unor amnezii tranzitorii, n ambele
situaii autonomia existenial riscnd a fi grav compromis.
Definiia toxicitii cognitive risc s fie arbitrar i, n consecin greu de difereniat n mod tranant i
categoric de efectul toxic rezultant, cum ar fi cazul medicaiei folosite pentru sedarea unei stri de
agitaie la un pacient vrstnic, care i rateaz inta terapeutic dac nu se obine efectul scontat la timp,
fr consecine indezirabile de durat. Un asemenea efect n plan cognitiv, n consecin, prin persisten i
severitate, ntrunete criteriile definitorii ale unei stri toxice ca efect secundar. Multiplicitatea
tratamentelor concomitente la aceste persoane conduce la creterea riscului producerii efectelor
adverse, n special de tipul toxicitii cognitive cu toate urmrile unei persistene a acestor stri, greu de
diagnosticat i departajat, mai ales, de tulburrile cognitive ce preced instalarea fenomenelor de tip
demenial persistente n timp.
Chiar i medicamente folosite n mod rutinier cum ar fi digoxina, psihotropele i medicaiile cu
proprieti anticolinergice (cu efect blocant muscarinic) s-au dovedit a putea induce perturbri
cognitive, chiar i folosite ca atare fr nici o alt asociere concomitent cu ali factori terapeutici.
O suit de fenomene fiziologice intrinseci cu care aceste medicamente pot interaciona expun
subiecii vrstnici la un risc crescut de toxicitate cognitiv, cu posibile modificri n nsi
neuroplasticitatea unor structuri neurale rspunztoare de schimbrile n distribuia i eliminarea
medicaiei administrate cu consecine farmacokinetice toxice. Toi aceti factori contribuie n mai mic
sau mai mare msur la fondul vulnerabilitii persoanelor vrstnice, cu riscul crescut de a dezvolta
tulburri cognitive problematice n raport cu medicaii lipsite de efecte nocive n alte mprejurri.
Odat cu creterea n vrst, fluxul sanguin renal i indexul filtratului glomerular nregistreaz o
descretere uneori semnificativ, ceea ce evident conduce la un clearence renal diminuat pentru
respectivele substane cu neurotoxicitate cognitiv.
Acelai fenomen se petrece la nivelul celulelor hepatice angajate n oxidarea metabolic a acestor
substane n condiiile reducerii activitii enzimatice, mai ales a citocromului P450 cu izoenzima
CYP3A4. Aceast pist enzimatic este localizat mai ales n ficat i n jejun avnd un rol important n
clearence-ul majoritii drogurilor psihotrope cu important uzan terapeutic. Din categoria acestor
substane psihoactive fac parte alprazolamul, diazepamul, triazolamul, zolpidemul, citalopramul,
amitriptilina, nefazodona, trazodona i haloperidolul.
Proteinele de transport, cum ar fi P-Glicoptroteina, un produs genetic cu rezisten la mai multe
target-uri farmacologice, dei implicate n distribuia i clearence-ul multor substane psihoactive ce
sunt permeabile prin bariera hemato-encefalic, rmn n conul de umbr al desluirii mecanismelor
intime de funcionare, n decursul procesului de mbtrnire normal, cu repercursiuni n posibilitatea
de influenare a sensibilitii kinetice i dinamice a acestor substane, la aceast categorie de pacieni .
Un important factor, de eronat interpretare a unui retard n apariia unor efecte toxice de natur
cognitiv, este lungirea mult peste limitele espectate a perioadei de njumtire a unor medicamente,
considerate a fi n mod eronat lipsite de efecte neurotoxice, pe seama unui pretins efect de
stabilizare a concentraiei plasmatice terapeutice (steady state), mai ales la persoanele de sex
feminin, cu adipozitate mult crescut, comparativ cu brbaii.
Mai ales la medicaiile lipofilice ce necesit excreie renal sau oxidare enzimatic hepatic, reducerea
clearence-ului concomitent cu creterea volumului de distribuie, ar explica creterile excesive ale
half-life-ului medicamentos cu toate consecinele neurotoxice i diferenele de reacie legate de sex
(femeile avnd adipozitate excesiv n raport cu brbaii) ceea ce adeverete justeea unui adagio
terapeutic verificat de practica clinic la persoanele vrstnice: start low, go slow (se ncepe cu
doze diminuate i se crete lent, progresiv) devine un imperativ terapeutic pentru vrstnici.
Se impun deasemeni eliminarea unor excesive msuri de precauie de natur restrictiv, vehiculate
eronat prin prospectele nsoitoare ale unor medicaii contraindicate cu strnicie la persoanele
vrstnice .
O analiz aprofundat, individualizat i personalizat a raportului risc-beneficiu poate permite unui
terapeut experimentat i vigilent s transgreseze aceste reguli cu minimum de riscuri i cu beneficiile
terapeutice espectate la pacienii din populaia general.
Eliminarea acestui tip de discriminare farmacologic a permis obinerea unor rezultate care
analizate din perspectiva beneficiilor individuale duc la concluzii ncurajatoare, cu toate precauiile
de care clinicienii vigileni vor trebui s in cont.
Pentru medicaiile care n mod sporadic prezint efecte neurotoxice cum ar fi antiinflamatoarele non-
steroidice i antagonitii receptorilor histaminici, frecvent uzitai la toate categoriile de vrst, se
impune firesc o conduit pragmatic i strict individualizat, constnd n eliminarea acestor compui
farmacologici din tratamentele persoanelor ce ar prezenta, chiar i n forme atenuate, stri
confuzionale pasagere.
Alte medicamente furnizeaz date contradictorii referitor la efectele neurotoxice de ordin cognitiv
produse de nsi neurotoxicitatea dovedit a medicamentului, cum este cazul unor antagoniti ai
receptorilor histaminici, n timp ce n alte situaii neurotoxicitatea este imputabil unor susceptibiliti
de vulnerabilitate dismetabolic a vrstei avansate (efectul alprazolamului la unele persoane n
vrst).
Alte medicaii interacioneaz cu procesele normale de excreie a drogurilor farmacogene, cu
neurotropism demonstrabil interfernd metabolic printr-un efect inhibitor de maxim poten, cu
sistemul enzimatic hepatic CYP3A4, cum este cazul ketoconazolului .
Apariia oricror efecte de toxicitate cognitiv, chiar i la tratamentele alternative naturiste sau cu
suplimente dietetice din plante, ierburi i extracte naturale(!) pot fi cu mult probabilitate factori
de inducere a unor tulburri de senzoriu (stri confuzionale) sau a unor tulburri dismnestic-cognitive
la anumite persoane cu o fragilitate predispoziional, n anumite contexte de reactivitate biologic.
n schimb, medicaia cu efecte colinergice i manifest ntreaga gam de fenomene neurotoxice de la
deficite de prosexie i memorie la stri floride i severe de delirium.
Efectele anticolinergice ale scopolaminei cuprind i tulburri de memorie, care pot fi antagonizate n
strile de deficit mnezic non-Alzheimer cu doze terapeutice de dextroamfetamine (Martinez et
al.,1997).
De asemenea, atropina folosit, chiar ca midriatic, n doze mici poate induce stri de delirium la
persoanele vrstnice.
Printre efectele lor anticolinergice, tulburrile de memorie i senzorium, mai mult sau mai puin
persistente, o serie ntreag de medicamente, reputate pentru eficiena lor terapeutic n strile
depresive, sunt de menionat pentru motive de farmacovigilen ce nu pot fi omise de clinicienii
prescriitori ai acestor medicaii: oxibutrin, cyclobenzapin, doxepin, amitriptilin, clomipramin,
trimipramin, imipramin, protriptilin, clozapin, clorpromazin, clorprothixene, thiotixene.
Antidepresivele triciclice i neurolepticele prin efectele lor anticolinergice sunt candidate, aproape
sigure la inducerea unei simptomatologii foarte dezagreabile n sfera funciilor cognitive la
persoanele vrstnice, mai ales.

Depresiile geriatice (Nebes et al., 1999) prezint ameliorri ale componentei cognitive chiar i n
prezena unor creteri moderate a markerilor anticolinergici, chiar i atunci cnd antidepresivele
folosite cu succes aparineau altor categorii de compui ca i mecanism de aciune (de ex., medicaia
serotonergic).
Odat cu efectul terapeutic, poteniala i probabila toxicitate a medicamentelor este prezent cu
precdere n diapazonul reaciilor adverse la persoanele vrstnice. Benzodiazepinele ocup un loc
preferenial n aceast categorie cu variate pattern-uri de rspuns, efecte i consecine, mai ales la
aceste din urm persoane. Ca urmare a unor administrri curente de BZD, dar mai ales n urma
folosirii cronice a acestor sedative i hipnotice, att de rspndite n meniul terapeutic al prescripiilor
medicale astzi i n perspectiv, nivelele plasmatice crescute, produc mai frecvent efecte de sedare i
lezri pronunate uneori ale performanelor cognitive (Greenblatt DJ, Harmatz JS et al.,1991).
Mai mult, ca o expresie a unei idiosincrazii determinate de factorul de vrst, BZD de tip long-
acting ar mri riscul producerii cderilor accidentale i implicit al fracturilor consecutive.
Deseori, dozajul i posologia medicaiei sedative i soporifice au consecine mai importante dect
durata nsi a aciunii drogului farmacologic.
n cazul administrrii dozelor unice pentru eliminarea insomniei sau controlul exacerbrilor anxioase
episodice, alegerea i dozarea adecvat a medicaiei sedative poate n mod virtual s asigure efectul
scontat prin suprapunerea eventualelor efecte nedorite peste intervalul de timp destinat somnului.
Simpla substituire a medicaiei de acest tip cu pronunate efecte anticolinergice sau folosirea altor
medicaii ieite din uzul curent (cum e cazul meprobamatului) n locul BZD, nu va reui s reduc, n
sine, riscurile de neurotoxicitate (Montastruc JL et al., 2000).
O trecere succint n revist a medicaiei cu toxicitate cognitiv concomitent, demonstreaz importana
temei i complexitatea alternativelor cu care sunt confruntai terapeuii n deciderea unor asociaii
medicamentoase cu mai multe inte, la persoanele vrstnice:
Selegilina este rspunztoare de frecvente stri de delirium, episoade halucinatorii, agitaie, stri de
sedare.
L-Dopa folsit ca atare sau n combinaie cu carbidopa iniiaz o suit de urmri clinice de aspect
cognitiv.
Amantadina folosit ca antivirotic i antiparkinsonian predispune la accidente de tip suicidar, stri
confuzionale, depresie, dezvoltri paranoiace, modificri organice de personalitate.
Fenitoina neurotoxicitate corelat cu doza de administrare, dar poate aprea i n limitele unei
concentraii plasmatice normale de 40 79 mol /L (Wong et al., 1997).
Digoxina cel mai prescris drog n SUA la persoanele vrstnice (Families USA Foundation, 2000).
Strile de depresie, anxietate, confuzie cu i fr episoade halucinatorii pot aprea i n absena unor
fenomene de cardiotoxicitate i la concentraii plasmatice terapeutice (0,6 2,6 nmol / L).
Clearence ul digoxinei evolueaz n paralel cu clearence ul creatininei, traducnd o situaie
de declin fiziologic a funciilor renale la persoanele vrstnice.
-blokerii tulburri depresive, tulburri de memorie cu fenomene de pseudodemen, mai ales la
propranolol i la administrarea instilaiilor oculare de timolol n glaucom.
Lidocaina simptome de confuzie delirium.
Antibioticele penicilinele, cefalosporinele, chinolonele, imipenem/cilastatin produc tulburri
cognitive. Ciprofloxacina (quinolon) produce anxietate, agitaie, iar imipenem-ul produce confuzie i
crize convulsive.
Corticosteroizii prednisona poate induce stri psihotice, tulburri de memorie persistente n
terapiile de lung durat.
Imunochimioterapicele interferon- i interleukina-2 produc stri depresive severe (Malaguarnera et
al., 1998).
Analgezicele opiacee depresie, delirium n postnarcoz (att n faza postoperatorie), ct i n
managementul durerii cronice. Meperidina produce tulburri cognitive majore i frecvente, mai ales
prin metabolitul su anticolinergic normeperidina. Codeina (agonist opioidic uzitat frecvent n
practica clinic) produce i/sau agraveaz strile depresive.
Pentru a evita confuzia de termeni, trebuie fcut o clar distincie noional ntre toxicitatea cognitiv
generat de o anumit asociere medicamentoas i care are o evoluie regresiv pentru o anumit
perioad de timp, cu revenirea funciilor mentale la nivelul anterior, de evoluia progredient cu sau fr
episoade confuzionale a unui proces demenial. Este vorba deci de dou procese distincte ca
evoluie i prognostic sau de unul i acelai proces n care fenomenele demeniale sunt ntr-un stadiu
latent i sub impactul unei asociaii medicamentoase pot provoca precipitarea bolii demeniale, firete
de natura Alzheimerian? Acceptarea unei anumite ipoteze duce la reconsiderarea modului de
debut al procesului Alzheimerian condiionat de dou tipuri de alterri anatomo-biochimice ce au un
mers inexorabil: amiloidogenez i tauopatia granulo-fibrilar cu un lung stadiu de laten (poate de ani
i decenii chiar) ce confer unui asemenea candidat la demen o susceptibilitate inevitabil la boala
Alzheimer?
Gradul de reversibilitate al acestor fenomene este apanajul unei dileme de diagnostic diferenial
ntre tulburrile mnezice iniiate de factorul vrst i debutul prodromal propriu-zis al bolii Alzheimer.
Fr a arde etapele, militnd n promovarea uneia sau alteia din teoriile susinute cu argumente
evidence-based a mecanismelor explicative a apariiei deteriorrii cognitive de tip demenial, putem
cu datele existente teoretice i practice s vorbim de o toxicitate cognitiv indus farmacogen.
Avem la dispoziie teorii care au o baz de fundamentare argumentativ cum ar fi cascada amiloidic
constnd ntr-o agregare i depunerea extracelular a unor peptide mai scurte, cu lanuri de 42
aminoacizi de -amiloid, a unor aglomerri neurofibrilare patologice intraneuronale rezultate din
agregarea unor proteine cu structur microtubular i tendin la disfuncie intraneural proteinele
tau, a unor procese de atrofie celular a neuronilor colinergici din prozencefal (Hardy J et al.
2002) sau modificrile nivelelor de NGF (nerve growth factor) dependente de vrst, cu rol trofic n
procesele de mbtrnire a cortexului cerebral i hipocampului, avnd uneori variaii disonante cu
efectele concentraiilor altui marker foarte important n protejarea troficitii neurale (Fahnestock M et
al. 1996).
Mutaiile genetice ale presenilinei i proteinei precursoare a amiloidului tau la baza cascadei
amiloidice se coreleaz cu patologia tau, dar fr a avea o corelaie spaio-temporal bine definit,
ceea ce confirm indubitabil c cei mai importani factori de risc n etiopatogenia bolii Alzheimer sunt
vrsta i, abia apoi, polimorfismul genei APOE (Lambert JC, C Berr, 1998).
Procesul deteriorativ demenial produs prin mecanisme farmacogene (asocierea cu anumite
medicaii de exemplu sedativele-hipnotice, unele anxiolitice, anticonvulsivantele, metothrexatul
administrat pe cale intratecal, etc.) se manifest prin multiple deficite cognitive, incluznd afectri
progresive i persistente ale funciilor mnezice cu tulburri de vorbire, de recunoatere (agnozie
obiectual), perturbarea abilitilor motorii i senzoriale sau a altor funcii executive (funciile de
planificare, organizare i soluionare managerial Jacobson S et al. 2001).
Procesul deteriorativ imputabil factorilor farmacogeni poate fi o consecin direct a mbtrnirii
cognitive exprimat n termenii clinici ai unei noi entiti cu statut nozologic aparte: ARCD age
related cognitive decline (echivalent cu AAMT age associated memory impairment) la limita ntre
normal i patologic, el nsui factor de risc pentru dezvoltarea unui proces demenial, n urmtorii 4 ani
de la diagnosticul acestei stri de limit. Un lucru este cert: abilitile intelective sunt mai susceptibile la
declin al performanelor cognitive la persoanele vrstnice, n comparaie cu persoanele tinere n
condiiile administrrii unor medicaii cu efect neurotoxic de tip benzodiazepinic.
Lucrare de licenta realizata de catre lucrari de licenta la comanda

CAPITOLUL IV. NGRIJIREA BOLII ALZHEIMER N ROMNIA


Cercetarea de pia cu tema "Boala Alzheimer n Romnia", realizat de GfK pentru compania Pfizer,
n perioada 16 februarie - 5 aprilie 2005, este prima de acest fel n Romnia. Cercetarea s-a
desfurat pe un eantion reprezentativ, incluznd populaia general, ngrijitori ai pacienilor cu
Alzheimer, medici de familie i specialiti, reprezentani ai autoritilor centrale i locale de la Casa
Naional de Asigurri de Sntate, Direcia de Sntate Public i Primrii.
Cercetarea a scos la iveal un punct slab legat de gradul de cunoatere al bolii Alzheimer n rndul
populaiei - o treime din populaie nu a auzit de aceast boal. Cunoaterea bolii Alzheimer este mai
mare n rndul persoanelor cu venituri medii i mari - 85% au auzit de Alzheimer, respectiv cei care
triesc n orae cu peste 50.000 de locuitori - 72%. Din fericire, cunoaterea bolii nu este o problem
pentru 99% dintre reprezentanii autoritilor.
La ntrebarea legat de cauzele bolii Alzheimer: 61% dintre autoriti rspund c nu cunosc s fie
identificate cauzele exacte ale bolii, 30% dintre ngrijitori spun c stresul este una din cauze, iar
29% c nu au fost descoperite cauzele bolii. Populaia obinuit crede n procent de 26% c vrsta
avansat este una din cauze i 28% dau vina pe stres.
Majoritatea respondenilor tiu c boala Alzheimer apare de la vrsta de 60 de ani, dar rata de
prevalen dup 60 de ani este subestimat de ctre toate segmentele: populaie, ngrijitori, autoriti i
doctori.
Adevrul este c:
- majoritatea pacienilor diagnosticai cu boala Alzheimer sunt n intervalul 61 - 75 de ani.
- din cauza subevalurii bolii, muli oameni nu iau n considerare faptul c ar putea fi afectai de
Alzheimer n cazul problemelor de memorie.
Conform cercetrii, mai mult de jumtate dintre respondeni din toate segmentele implicate n
managementul bolii Alzheimer, respectiv 78% din medicii de familie intervievai, 67% dintre
specialiti i 70% din populaia general, sunt de acord c oamenii au probleme de memorie pe msur
ce mbtrnesc i c este normal ca problemele care apar dup vrsta de 65 de ani s fie suprtoare.
Aceast atitudine, relevat de cercetare, nu este n favoarea managementului bolii Alzheimer: pe de
o parte populaia consider c problemele de memorie sunt normale i nu are iniiativa de a merge la
doctor, iar pe de alt parte doctorii nu consider c este important s trateze probleme de memorie ale
vrstnicilor.
Un procent de 81% din populaia general intervievat consider c nu se poate face nimic pentru
stoparea procesului de mbtrnire n comparaie cu medicii i specialitii care sunt de parere n
procent de aproximativ 50% ca exist metode de ameliorare a acestui proces. Chiar dac, n
general, oamenii consider c problemele legate de memorie sunt normale n raport cu vrsta,
temerile legate de deteriorarea memoriei ocup primul loc (aproximativ 30%) ntr-un clasament al
situaiilor de care se tem cel mai mult oamenii cnd ajung la batrnee, urmat de deteriorarea fizic,
apariia sau acutizarea bolilor cronice, problemele cauzate familiei i, n cele din urm, excluderea
social. Cea mai mare parte a subiecilor interogai, inclusiv medici, consider c majoritatea
persoanelor ar avea probleme n diferenierea semnelor precoce de boal de procesul normal de
mbtrnire.
Medicii consider c demena este mai puin grav dect cancerul sau SIDA, dar de aceeai gravitate
ca infarctul i accidentul vascular. Populaia obinuit (86%) i autoritile (90%) percep cele dou boli ca
fiind mai grave dect bolile mintale. Segmentul ngrijitorilor, care este mai implicat n
managementul bolii Alzheimer i vd efectele bolii consider n proporie de 91% c aceast boal este
cea mai grav.
Bolile mintale au fost incluse n grupul bolilor cu costuri ridicate de ctre 80% dintre ngrijitori, 64%
din autoriti i 53% din populaia obinuit.
Intervalul ndelungat care trece de la momentul observrii simptomelor i pn n momentul n care
persoana este diagnosticat de medic reprezint o alt problem evideniat de studiu. Majoritatea
specialitilor (81%) apreciaz aceast perioad ca fiind mai mare de 3 luni, interval extrem de
important pentru evoluia ulterioar a bolii.
Majoritatea doctorilor consider c ntrzierea prezentrii la doctor este determinat de faptul c
simptomele sunt considerate normale. Alte motive sunt dificultatea de a convinge persoana bolnav
s mearg la doctor i faptul c nu au tiut unde s se duc. Unul din 4 ngrijitori (24%) spun c nu au tiut
unde s se adreseze.
Conform sondajului, incapacitatea de a recunoate boala n stadiile precoce ale acesteia, alturi de
negarea i frica de boal pot determina ntrzieri ale momentului prezentrii la medic i, n cele din
urm, ale stabilirii diagnosticului i iniierii tratamentului. ntrebai de ce au ateptat mult timp pn s
consulte un medic, 70% dintre aparintori au declarat c nu i-au dat seama c simptomele pacientului
erau semne de boal Alzheimer, 61% nu au realizat ct de severe erau simptomele iar 58% au
considerat c simptomele fceau parte din procesul normal de mbtrnire.
Doctorii consider c peste 75% din pacienii care au fost diagnosticai cu boala Alzheimer erau n
fazele moderat i grav. Acest procentaj este confirmat i de aparintori.

Despre diagnosticarea bolii studiul a mai artat c aproape toi psihiatrii (94%) i neurologii (97%)
folosesc testele cognitive i funcionale iar 76% dintre psihiatri i 72% dintre neurologi folosesc
tomografia computerizat. Folosirea acestor teste este semnificativ mai redus n rndul medicilor
generaliti - 56% folosesc teste cognitive i funcionale, doar 11% tomografia computerizat.
Majoritatea ngrijitorilor (66%) declar c diagnosticul final a fost stabilit n mai puin de o lun de la
prima investigaie, iar doctorul care a stabilit diagnosticul final a fost psihiatru n 76% din cazuri.
Populaia trebuie s fie contient c simptomele descrise anterior nu sunt normale i c este important
vizita la medic! Dac o persoan cu aceste simptome are boala Alzheimer, tratamentul va fi mult mai
eficient dac este aplicat n faze timpurii.
n privina tratamentului, segmentul autoritilor este contient ntr-un procent ridicat c exist un
tratament pentru boala Alzheimer (71%) n comparaie cu 31% din populaia obinuit. 43% din
populaia general nu tie de existena unui tratament pentru boala Alzheimer.
Aproape toi respondenii din segmentele autoritilor i ngrijitorilor spun c boala Alzheimer poate fi
tratat cu medicamente. Consilierea psihologic a fost menionat ca tratament de un procentaj mare
din rndul populaiei generale (49%) i de numai 28% din aparintori. Majoritatea pacienilor cu boala
Alzheimer (88%) sunt n prezent sub tratament, 8% au fost tratai n trecut i 4% nu au fost tratai
niciodat. Timpul necesar pentru obinerea unui tratament este de cteva zile.
n ceea ce priveste accesul la tratament, principalele bariere sunt considerate a fi insuficiena
fondurilor pentru medicamentele gratuite n farmacii i bugetul limitat de care dispun doctorii pentru
reete gratuite.
Impactul bolii Alzheimer asupra familiei persoanei bolnave i asupra ngrijitorilor
Mai mult de 70% dintre cei chestionai consider c ngrijirea unei persoane care sufer de boala
Alzheimer este extrem de dificil i necesit efort fizic, moral i financiar. Astfel, studiul a mai scos n
eviden c numai jumtate dintre ngrijitori beneficiaz de sprijin din partea statului i c ar fi necesar un
ajutor de financiar din partea statului.
Sentimentele cu care se confrunt majoritatea ngrijitorilor sunt oboseala (78%) i stresul (61%).

Lucrare de licenta realizata de catre lucrari-licenta-dizertatie.info

PARTE SPECIAL
CAPITOLUL I
DESCRIPIA CAZULUI

Avnd n vedere cele expuse n capitolul anterior i mai ales aspectele privind suferina bolnavului
ca i cele legate de efortul de asistare a bolnavilor cu Alzheimer am urmrit s aprofundm ct mai
bine aceasta problematic, s ntelegem ct mai aproape de realitate situaia celor cu BA i a celor
aflai n preajma lor.
De asemenea, ne-am propus s ncercm s mbuntim, cel putin pentru o perioad, starea unora
dintre cei aflai n aceast situaie.
Am ncercat s gsim cele mai portivite modaliti de a ne atinge acest obiectiv, metode de
investigare, metode de intervenie i de evaluare.
n acest capitol este prezentat instrumentul de msurare a strii de sntate , component a calitii vieii,
Evaluarea Geriatric Complex EGC, n elaborarea cruia s-a inut cont de: vrsta membrilor
grupului de studiu, fenomenul de mbtrnire normal, mbtrnirea de succes sau nsoit de patologia
asociat vrstei naintate, condtia i riscurile sociale, interaciunea dintre medical i social. EGC, ca
instrument folosit pentru msurtorile obiective, formuleaz un diagnostic tridimensional- medical,
funcional i social. EGC msoar starea de sntate a persoanelor vrstnice i cum este ea influenat de
condiia social pe de o parte, iar pe de alt parte, cum influeneaz ea autonomia funcional a
indivizilor.
Evaluarea Geriatric Complex, pe lng faptul c ofer date despre starea de sntate a persoanelor
vrstnice, stabilete i riscurile la care acestea sunt supuse riscul de cdere, de accident datorat
polipragmaziei, de abuz sau neglijare, fcnd posibil intervenia pentru minimizarea riscurilor
evaluate.
n seciunea de evaluare a strii de sntate este cuprins diagnosticul clinic formulat de medicul
geriatru. Aceast seciune cuprinde: evaluarea cderilor, mersului i echilibrului, evaluarea
incontinenei, a nutriiei, evaluarea osteoporozei, a abuzului de alcool, evaluarea polipragmaziei, a
senzitivitii, evaluarea somnului, evaluarea statusului mental i a afectivitii.
Evaluarea strii funcionale, fcut de asistentul medical, se refer la activitile cotidiene(AC) i la cele
cotidiene instrumentale (ACI).
Evaluarea social, fcut de asistentul social, cuprinde evaluarea starii de singurtate, a riscurilor
sociale, de abuz si/sau neglijare.
EGC este un instrument de msurare a nevoilor persoanei vrstnice cu scopul de a recomanda
cele mai potrivite servicii de ngrijire, servicii care nseamn costuri. Cu alte cuvinte, EGC analizeaz
NEVOI, recomand SERVICII i dimensioneaz COSTURI.
EGC ar trebui s devin o rutin n abordarea persoanei vrstnice, i mai ales a persoanelor
vrstnice fragile. Se recomand organizarea de Uniti de EGC n cadrul ambulatoriului de
specialitate cu servicii decontate de sistemul de Asigurri de Sntate. Asistentul social din echipa de
evaluare poate fi platit de Autoritatea Local deoarece el practic ntocmete ancheta social.
EGC este o metod obiectiv de lucru deoarece ea este fcut de o echip independent, neimplicat n
procesul de ngrijire i nici n cel de finanare a serviciilor.
Evaluarea riscurilor poate conduce la stabilirea de programe de prevenire, demonstrnd
importana acestui instrument n Prevenie.
Stabilirea, prin EGC, a nevoilor populaiei vrstnice, att din punct de vedere cantitativ ct i
calitativ, permite elaborarea Politicilor de Sntate n mbtrnire i poate contribui chiar la furnizarea
de date statistice i de cercetare n mbtrnire, creionnd un tablou al morbiditii populaiei vrstnice.
Efectuat periodic, EGC aduce informaii despre impactul serviciilor asupra calitii vieii vrstnicilor.
EGC acionnd pe relaia furnizor de servicii- beneficiari de servicii, regleaz piaa de servicii de
ngrijire pe de o parte, prin stimularea creterii numrului de furnizori de servicii care ar trebui corelat
cu nevoile depistate, iar pe de alt parte prin stimularea furnizorilor s-i diversifice serviciile.
EGC face o determinare att cantitativ a nevoilor, dar i una calitativ, a tipurilor de nevoi i implicit,
a tipurilor de servicii aferente necesare.
Diversificarea serviciilor de ngrijire ar face ca furnizorii s realizeze complementaritea n servicii,
asigurndu-se astfel servicii pentru toate tipurile de nevoi determinate prin EGC. n acest moment,
persoana vrstnic nu primete serviciul de care are nevoie, ci serviciul pe care ONG-ul este capabil
s i-l furnizeze.
Stimularea pieei furnizorilor de servicii de ngrijire presupune stimularea fortei de munc prin
formarea i perfecionarea resursei umane, element de luat n calcul atunci cnd se planific bugetul
alocat unei strategii de dezvoltare a sistemului de ngrijiri de sntate destinat persoanelor vrstnice.
O alt precizare de ordin metodologic vizeaz acum ntr-un mod specific complementaritatea dintre
cele dou tiinte medicina i asistena social.
Tehnicile (sursele de dovezi) folosite pentru acumularea informaiei, datorit specifiului acestei
informaii i a instrumentului de colectare fia de evaluare geriatric, sunt interviurile i observaia
direct deoarece evaluarea situaiei i a problemelor studiate n asistena social implic o analiz
factorial corect.
Pentru a demonstra cum este influenat calitatea vieii persoanelor vrstnice de serviciile de ngrijire
recomandate pe baza Evaluarii Geriatrice Complexe, ar fi trebuit s poat fi descris un sistem
funcional de servicii de acest fel, n sistem public. Cum aici nu a fost posibil de expus un model
experimentat, a fost descris un model de nod comunitar existent i funcional ntr-o organizaie
nonguvernamental, Fundaia Geron.
Evaluarea geriatric complex stabilete rolul specialistului geriatru n ceea ce privete abordarea
persoanei vrstnice i locul lui n sistemul de asisten sanitar specializat.
Dosarele de evaluare n forma fizic (pe hrtie) au corespondentul n format electronic.
Acest segment al lucrrii conine informaiile de natur statistic care descriu realitatea studiat, susin
ipotezele statistice i indicatorii sociali globali, susin i sunt extrase i structurate prin intermediul
instrumentului de Evaluare Geriatric Complex.
Dincolo de raportul sexelor din populaie ce determin o prezen ntr-un numr mai mare a femeilor
dect a brbailor n populaia evaluat, media de vrst a populaiei studiate este de 80,9 ani, anume
n intervalul de vrst ce cuprinde numrul maxim de femei (din populaia respectiv).
Observnd faptul c exist mai multe femei vduve dect brbai vduvi (163 / 36), cu premisa c exist
mai multe femei care locuiesc singure dect barbai (137 / 33), se poate afirma c femeile sunt
puternic expuse problemelor de afectivitate generate de starea de singurtate.
Se observ c dintre pacienii cu relaii familiale bune un numr foarte mare au copii, dintre cei cu relaii
problematice aproape 70% au copii iar dintre cei care nu au relaii cu familia un sfert au copii.
Riscurile de neglijare i de abuz apar la persoanele vrstnice n contextul locuirii n singurtate n
special la vrste naintate (grupele de vrst 71-80 i 81-90 de ani).
Se stie c unitatea structural-functional a psihicului determina disfuncii de ansamblu atunci cind o
componenta este disfunctionala si ca interventia terapeutic-compensatoare in acea componenta
poate restabili functia intregului. De asemenea se cunoaste faptul ca intre procesele inteligentei
si afectivitate exista o relatie de coordonare si sustinere reciproca, optimizarea functiilor cognitive
putind sa reduca, intre altele, anxietatea, depresia. Pornind de la aceste afirmatii am formulat
urmatoarele ipoteze:
1) Daca optimizam memoria, gindirea - randamentul cognitiv, ne asteptam sa obtinem
imbunatatiri ale abilitatilor adaptative ale persoanei cu BA cresterea capacitatii de orientare
spatio-temporala, de autoservire, de abordare si finalizare a unor activitati.
2) Daca se optimizeaza abilitatile de cunoastere si de adaptare se reduc sensibil starile
depresive si de anxietate.
Metodele cercetarii
- Studiul documentelor medicale: foi de observatie foi de tratament si dispensarizare.
- MMSE, aplicat la inceputul studiului, a programului de stimulare cognitiva, dupa o saptamina si
dupa o luna, la sfirsitul programului de antrenament.
- Scalele Hamilton pentru depresie si anxietate, aplicate la inceputul programului de stimulare,
dupa o saptamina si la sfirsitul acestuia.
Loturile de subiecti au fost formate astfel:
Lotul experimental a fost format din 25 pacienti cu BA cu faza usoara (Scor MMSE 24-20) si alti
25 cu faza medie, superioara (Scor.MMSE 19-15), cu virste intre 60 si 75 de ani. Avind in vedere
valoarea relativa a masuratorilor cu MMSE, mai ales la scoruri mari, peste 24 (in intervalul 30-24
gasim adesea persoane care nu au BA, dar sint depresive, anxioase, astenice, epuizate
psihoenergetic), precizam ca am considerat ca nu intrunesc conditiile pentru BA, persoanele cu
scor mai mare de 24. Specificam ca la subiectii cu BA cu scor sub 15 s-au obtinut rezultate atit
de slabe, in faza de pregatire a ecrcetarii, incit am considerat ca ca nu pot fi inclusi intr-un
program de stimulare. Mentionam faptul ca un alt criteriu de esantionare a fost acela al existentei
unor familii ale bolnavilor care au fost apte si au acceptat sa participe la acest program).
Lotul de control a fost format din pacienti cu aceeasi patologie, 25 in faza usoara si 25 in faza
medie superioara, aflati intre aceleasi limite de virsta dar care nu au fost cuprinsi in programul
de stimulare.
Cercetarea s-a desfasurat in perioada Octombrie 2009 Aprilie 2010, in CSM Craiova iar
programul de stimulare cognitiva s-a desfasurat initial in CSM apoi acasa la fiecare pacient.























CAPITOLUL II
COMPARAIA CAZULUI PROPRIU ZIS CU CELE DESCRISE N LITERATUR



n prima faz de organizare a cercetrii am selectat 120 de pacieni tratai prin CSM Craiova dupa
criteriul scorului MMSE mai mare sau egal cu 15 pe care l aveau trecut n documentele
medicale.
Dupa prima aplicare a evalurii MMSE au fost exclui 17 pentru c, n acel moment, scorul lor era
mai mic de 15. Alti 5 pacienti au fost exclusi pentru ca erau mai greu de contactat, nelocuind
efectiv in oras, rezultind 100 de subiecti pa care, asa cum am mai precizat i-am impartit in doua
loturi, fiecare cu cele doua subloturi specificate la capitolul metodologie.
Cum am precizat mai sus, la inceputul cercetarii a fost facuta evaluarea cu ajutorul MMSE (proba
dupa care au fost realizate subloturile de subiecti) si a scalelor Hamilton pentru depresie si pentru
anxietate si alte cinci probe care au fost repetate in contextul programului de stimulare astfel:
- o proba de memorare a cifrelor (12 cifre);
- o proba de memorare a cuvintelor (12 cuvinte);
- o proba de memorare a imaginilor (12 imagini);
- o proba de aranjare in ordine logica a unei serii de 4 imagini (din testul WISC);
- o proba de aranjare in ordine logica a unei serii de 11 imagini (din testul WISC).
Stimularea cognitiva, antrenamentul cognitiv a constat in repetarea acestor cinci probe de cite
doua ori pe zi cu fiecare bolnav. In prima zi exersarea s-a facut in CSM, din fiecare familie a
bolnavilor care au acceptat sa intre in program fiind prezenta o persoane, cea care urma sa
aplice acest tip de antrenament bolnavului acasa, tot de doua ori pe zi, in acea perioada a zilei
cind bolnavul era mai odihnit si mai relaxat.
Studiul documentelor medicale evidentiaza faptul ca debutul tulburarilor a avut loc in urma cu 2-3
ani, toti subiectii fiind sub tratament de cca 1,5 2 ani cu, (.......................................),
debut usor diferit de la subiect la subiect. La majoritatea subiectilor (77%) se pare ca s-a produs o
decompensare brusca a echilibrului structural si functional al cognitiei, mai ales al memoriei,
dupa cite un eveniment psihotraumatic cum ar fi: decesul sotului/sotiei sau al altei persoane
apropiate, pierderea locuintei , schimbarea locului si modului de viata. De altfel este intens
sustinuta in literatura de specialitate ideea ca stresul si toate provocarile vietii ultimilor 20-30 de
ani, toate acestea se regasesc intre factorii care au generat cresterea evidenta a ratei
imbolnavirilor de tip Alzheimer.
Ceea ce le-a atras atentia apartinatorilor si, deci, ceea ce i-au determinat sa vina la medic au
fost, cel mai frecvent, comportamente inadecvate ale pacientilor cum ar fi:
-pierderi evidente temporare, din memorie a unor date importante pentru adaptare (numele celor
apropiati, calea de intoarcere acasa de la magazin, anumite comventii stabilite cu alte persoane,
denumirea unor obiecte, actiuni, etc;
-tulburarea desfasurarii unor deprinderi (de a se imbraca, de a pregati si servi masa, deprinderi
igienice)
-schimbarea starii emotionale: neliniste psihomotorie, agitatie, anxietate, depresie;
-pierderea sau scaderea activismului si mobilizarii catre activitate si pentru socializare, astenie;
-stari episodice de nedumerire, contrarietate, uluiala;
-actiuni ilogice, nefiresti ( a pus toata sarea din pachet in mincare, s-a culcat jos, linga pat).
Este de remarcat faptul ca la toti pacientii acuza principala era diminuarea capacitatii mnezice
dar si una sau mai multe acuze din cele amintite mai sus: anxietate, depresie, neliniste
psihomotorie, asa cum se vede in tabelul 1.

Dismnezie
AnxietateDismnezie
DepresieDismnezie
Neliniste-Agitatie

BA stadiu usor Scor (24-20)
71%

61%
47%

BA stadiu mediu Scor (19-15)

69%
55%
55%
Tabel Nr. 1 Simptome ale bolnavilor cu BA la consultul din CSM (in%)

In urma examinarilor noastre din prima faza a cercetarii, bolnavii, in afara tulburarilor de
memorie, aveau si urmatoarele simptome, asa cum se vede in tabelul 2:

Dismnezie
AnxietateDismnezie
DepresieDismnezie
Neliniste-Agitatie

BA stadiu usor
Scor (24-20)
72%

62%
48%

BA stadiu mediu
Scor (19-15)

68%
56%
54%
Tabel Nr. 2 Simptome ale bolnavilor cu BA la prima evaluare a starii psihice

Situatia nu este mult diferita de ceea ce era consemnat in documentele medicale dar am facut
evaluarea pentru o estimare corecta a situatiei la inceputul cercetarii si pentru ca acesta situatie
sa fie elementul de raportare si de comparare a tuturor schimbarilor ce vor fi observate dupa
aplicarea programului de stimulare. Mentionam ca am luat in considerare scorurile peste 20 la
Scala Hamilton pentru depresie si 12 la Scala Hamilton pentru anxietate. De asemenea
mentionam ca simptomatologia de tip neliniste-agitatie am luat-o in consideratie in urma
obsarvatiei asupra pacientilor in contextul evaluarii cu cele doua scale amintite mai sus.
In faza initiala a implementarii acestui program am efectuat o evaluare a capacitatilor de
memorare-evocare a pacientilor folosind un sir de 12 numere, o lista de 12 cuvinte si o serie
de 12 imagini, fara legatura intre ele (vezi anexele). Reamintim ca cifrele si imaginile au fost
prezentate subiectilor scrise pe cartonase, au fost citite de catre examinator si repetete de catre
subiect iar imaginile unor obiecte, sub forma unor fotografii, subiectilor cerinduli-se sa le
identifice si sa le denumeasca.
Dupa 10 minute de discutii pe alte teme (despre activitatea lor inainte de pensionare, despre
pasiunile lor, despre ocupatiile cotidiene, acestea cu scopul de a deconecta persoana de la
rigorile examinarii) li se cerea pacientilor sa isi aminteasca si, deci sa spuna cifrele pe care le-au
citit inainte, cuvintele si imaginile prezentate la inceput.
Rezultatele se vad in tabelele 2, 4, 5 si sunt, in linii mari, conforme cu ceea ce stiam din literatura
de specialitete si din experienta cu bolnavii.

BA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu mediuBA stadiu mediuBA
stadiu mediuBA stadiu mediu
NR. cifre
reproduse 1-3
cifre3-6
cifre6-9
cifre9-12
cifre1-3
cifre3-6
cifre6-9
cifre9-12
cifre

16%

28%
40%
16%
68%
20%
8%
4%
Tabel Nr. 3 Situatia evocarii cifrelor (in %)

Se poate observa pe de o parte randamentul scazut al ambelor categorii de bolnavi iar, pe de alta
parte, randamentul deosebit de redus al celor aflati in faza a doua a bolii. De asemenea, este de
remarcat faptul ca randamentul memorarii cifrelor este, sensibil mai redus decit randamentul
memorarii cuvintelor. Se stie ca si pentru persoanele normale este mai greu de memorat cifre
datorita caracterului lor abstract, decit cuvinte care, desi au si ele caracteristici abstracte, se
asociaza cu imagini si semnificatii si pot fi mai trainic memorate si mai usor evocate. La
persoanele cu BA situatia este cu mult mai evidenta in acest sens, in tabelele 3 si 4.

BA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu mediuBA stadiu mediuBA
stadiu mediuBA stadiu mediu
Nr Cuv.
reproduse 1-3
cuvinte3-6
cuvinte6-9
cuvinte9-12
cuvinte1-3
cuvinte3-6
cuvinte6-9
cuvinte9-12
cuvinte

8%

36%
32%
24%
48%
36%
12%
4%
Tabel Nr. 4 Situatia reproducerii cuvintelor (in%)

Memorarea, respectiv, evocarea imaginilor are un randament ceva mai bun la amindoua
categoriile de subiecti, asa cum se vede in tab. 5, fapt explicabil prin caracteristicile perceptive ale
imaginii care o fac sa fie mai usor de engramat, imaginile neavind caracteristici abstracte.

BA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu mediuBA stadiu mediuBA
stadiu mediuBA stadiu mediu
Nr imag.
reproduse 1-3
imagini3-6
imagini6-9
imagini9-12
imagini1-3
imagini3-6
imagini6-9
imagini9-12
imagini

8%

16%
56%
20%
36%
32%
24%
8%
Tabel Nr. 5 Situatia evocarii imaginilor memorate (in %)



In etapa urmatoare am incercat sa evidentiem nu doar capacitatea mnezica a subiectilor ci si
abilitatile logice restante. Li s-a cerut sa aranjeze in ordinea logica a actiunii serii de desene din
testul WISC, o serie-actiune formata din 4 poze si alta formata din 11 poze. Aceste poze erau
prezentate in fata subiectilor, pe masa, in dezordine. Li se spunea sa le priveasca cu atentie, sa
vada ce este desenat in fiecare din ele, sa vada care este prima si care urmeaza dupa ea, pina
la ultima si sa le puna in ordinea desfasurarii actiunii.

Lot cercetareLot cercetareLot controlLot control
stadiu usorstadiu mediustadiu usorstadiu mediu
Aranjari reusite
seria cu 4 poze
96%

12%
100%
16%
Aranjari reusite seria cu 11 poze
20%

0
16%
0
Tabel Nr. 6 Situatia reusitelor in aranjarea logica a celor doua serii de poze (in %)


Dupa cum se vede in tabelul 6 randamentul la probele de aranjare logica a unui material
imagistic evidentiaza precaritatea functiilor de cunoastere in ansamblu, nu numai a memoriei. In
cazul probei cu doar 4 poze rezultatela sunt bune, in limitele normalitatii la cei cu forma usoara
dar mult sub aceste limite le cei cu forma medie. In cazul lotului experimental, sublotul cu BA, faza
medie, doar trei persoane din 25 reusesc sa inteleaga sensul actiunii prezentata in seria de
fotografii iar la cei din lotul de control, sublotul cu faza medie 4 persoane din 25, reusind astfel
aranjarea coracta. Precizam ca 6 din aceste 7 persoane aveau un scor MMSE mai ridicat, aflat
intre 18 si 20, deci aproape de limita cu forma usoara a BA. In legatura cu cealalta persoana
care a reusit o aranjare corecta putem suspecta si rolul intimplarii in aceasta reusita.
La proba cu 11 imagini in serie rezultatele evidentiaza si mai clar randamentul scazut al
cunoasterii persoanelor cu BA. Prin urmare, am putea spune ca reusita in cazul acestor doua
probe este destul de clar legata de volumul si calitatea functiilor cognitive restante. Acest aspect
ne-a impulsionat in plus pentru a realiza programul de stimulare sperind sa obtinem rezultate
care sa ne dea speranta si noua celor care asistam bolnavii dar si bolnavilor insisi si familiilor
acestora.
In a doua faza a cercetarii a fost implementat programul de stimulare cognitiva adica, acele 5
probe care au fost prezentate mai sus, au fost repetate de doua ori pe zi acasa, sub
supravegherea unui membru al familiei, avind rol de exersare a functiilor cognitive.
Dupa o saptamina am aplicat din nou toate probele si cele din programul de stimulare si cele
privind starea psihica a pacientului ca si evaluarea MMSE.
Prezentam in continuare, in aceeasi ordina ca mai sus, rezultatele din aceasta etapa, comparativ
cu cele initiale.

Lot cercet. ILot cercet. IILot control ILot control II
Anxiet. Etap I 72% 68% 72% 68%
Anxiet. Etap II 60% 64% 68% 68%
Depr. Etap I 60% 56% 64% 56%
Depr. Etap II 44% 56% 60% 56%
Agitat. Etap I 48% 54% 48% 52%
Agitat. Etap II 40% 48% 48% 52%
Tabel Nr. 7 Situatia comparativa a starii psihice a pacientilor dupa o saptamina (in%)

Se poate observa ca exista unele schimbari, ceva masi evidente la lotul de cercetare la bolnavii cu
stadiul I si in special in ceea ce priveste anxietatea si depresia. Credem ca aceste manifestari
scad ca urmare a socializarii mai intense la majoritatea subiectilor. La celelalte categorii de
subiecti schimbarile observate nu pot fi luate in considerare fiind nesemnificative. Ele se pot
datora in aceeasi masura invatarii cit si intmplarii.
Chiar si la lotul de cercetare, subiecti cu gradul II de deteriorare, in ciuda exersarii, nu se obtin
progrese. Acest fapt ne evidentiaza capacitatile cognitive restante care sint precare si au o
functionalitate redusa. Se pare ca, pentru aceste persoane, nici aspectele de socializare nu au
impactul dorit iar acest lucru credem ca se datoreaza in primul rind (daca nu chiar exclusiv)
deficitului mnezic. Chiar daca, pe parcursul desfasurarii probelor, inainte si daupa acestea,
bolnavul are contact cu medicul, psihologul, apartinatorii, el nu poate pastra suficient de multe
informatii si impresiide la o activitate la alta, neavind in final o activitate mintala sumativa, cu
caracter de continuitate si cu finalitate cumulativa.
Observatiile facute in timpul desfasurarii probelor par a evidentia faptul ca ei participa intr-o
maniera mai superficiala la acestea si la relatiile de socializare. Adesea au blocaje, momente de
dezorientare si de confuzie in situatia experimentala, facind eforturi de concentrare, cautind
sprijin din partea celor care-i asista. Aceste momente repetitive de dezorientare creaza acel
aspect sesizat de superficializare, de inconsistenta a relatiilor cu ceilalti, in ciuda faptului ca,
majoritatea dintre ei doresc aceste tipuri de relatii, doresc sa aiba companie, sa fie stimulati,
ingrijiti (sa fie luati in seama).

BA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu mediuBA stadiu mediuBA
stadiu mediuBA stadiu mediu
NR. cifre
reproduse 1-3
cifre3-6
cifre6-9
cifre9-12
cifre1-3
cifre3-6
cifre6-9
cifre9-12
cifre
Etapa I
Lot cercet
16%

28%
40%
16%
68%
20%
8%
4%
Etapa II
Lot cercet
8%

16%
52%
24%
60%
32%
4%
4%
Etapa I
Lot control
16%

28%
40%
16%
68%
20%
8%
4%
Etepa II
Lot control
16%
24%
44%
16%
64%
24%
4%
0
Tabel Nr. 8. Situatia randamentului la proba de memorare de cifre dupa o saptamina, comparativ
le cele doua loturi (in%)


Acest aspect se evidentiaza si atunci cind discutam despre capacitatea de memorare-redare a
cifrelor, asa cum este prezentat in tabelul Nr 8.
Singura categorie de subiecti unde gasim optimizari ale evocarii este tot aceea a lotului de
cercetare stadiul I. Diferentele rezultatelor lor nu sint mari dar sint semnificative pornind de la
constatarea ca cifrele, in general se memoreaza-evoca mai greu, inclusiv de catre persoanele fara
probleme de aspect degenerativ. Numerele sunt abstracte si nu pot fi asociate usor cu
semnificatii sau imagini, eventual, ele pot fi asociate cu imaginea semnului lor grafic si doar atit.
In ceea ce priveste memorarea cuvintelor situatia este usor diferita in sensul evidentierii unor
diferente ceva mai mari intre momentul initial si evaluarea dupa o saptamina. Asa cum se vede in
tabelul Nr 9, sublotul de cercetare I are rezultate mai bune decit la cifre: creste semnificativ
numarul celor ce reproduc intre 6 si 9 cuvinte si, aproape se dubleaza numarul celor care
reproduc intre 9 si 12 cuvinte.
Este adavarat faptul ca 12 cuvinte (toate) nu reusesc sa reproduca initial nici unul dintre subiecti
iar in faza a doua, din sublotul de cercetare I, reusesc doar 2 persoane, amindoua cu rezultate
bune si la MMSE (23).
Dintr-o cercetare anterioara, avem date care sustin ca persoanele adulte fara nici un fel de
probleme psihice nu retin cu mult mai multe numere sau cuvinte si nici chiar imagini, comparativ
cu categoria de subiecti prinsi in aceasta lucrare (cei cu BA, st. I, cu scor MMSE=22 24).
Aceasta ar putea fi explicatia faptului ca, persoanele cu BA, stadiu incipient, cu scoruri MMSE
mari, de peste 24, nu se diferentiaza clar si categoric de cele normale.

BA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu mediuBA stadiu mediuBA
stadiu mediuBA stadiu mediu
NR. cifre
reproduse 1-3
cuvinte3-6
cuvinte6-9
cuvinte9-12
cuvinte1-3
cuvinte3-6
cuvinte6-9
cuvinte9-12
cuvinte
Etapa I
Lot cercet
8%

36%
32%
24%
48%
36%
12%
4%
Etapa II
Lot cercet
0

16%
40%
44%
40%
36%
16%
8%
Etapa I
Lot control
8%

36%
32%
24%
48%
36%
12%
4%
Etepa II
Lot control
4%
32%
36%
28%
44%
36%
12%
8%
Tabel Nr. 9. Situatia la proba de memorare de cuvinte dupa o saptamina, comparativ le cele
doua loturi (in%)


Se stie faptul ca memorarea cuvintelor este mai usoara decit a cifrelor, mai ales daca aceste
cuvinte nu sint abstracte pentru ca ele pot fi, mai usor decit numerele, asociate unor semnificatii
si mai ales unor imagini. Asa cum sunt date in anexe, cuvintele folosite pentru aceasta proba nu
numai ca nu sunt abstaracte dar, chiar sunt cuvinte uzuale, frecvent utilizate de catre majoritatea
oamenilor , inclusiv de catre subiectii nostri.
Mai usor decit numerele si cuvintele se pot memora imaginile, ele avind, prin specificul lor, o serie
de conotatii, semnificatii si o rezonanta emotionala specifica si complexa. Pornind chiar de la
caracteristicile perceptive, cele referitoare la integralitate si unitate, imaginile sunt produsul
analizatorului vizual, dominant la om si a sintezei cu informatii de pe canal tactil, kinestezic, etc.,
(rezultatul sintezei polisenzoriale). Prin urmare, in plan neurofiziologic si psihologic, in formarea
imaginilor obiectelor sint stimulate mai multe zone ale creierului, sint inegrate procesuaal
informatiile prelucrate in aceste zone, dind consistenta si rezistenta in timp mai mare, decit in
cazul numerelor sau al altor continuturi abstarcte.
Acest aspect se poate evidentia si din cercetarea noastra, in tabelul Nr.10 fiind prezentate,
comparativ, rezultatele memorarii initiale a imaginilor cu cele realizate dupa o saptamina de
exersare. Asa cum observam, exista diferente semnificative intre randamentul evocarii imaginilor.

BA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu mediuBA stadiu mediuBA
stadiu mediuBA stadiu mediu
NR. cifre
reproduse 1-3
imagini3-6
imag.6-9
imag.9-12
imag.1-3
imag.3-6
imag.6-9
imag.9-12
imag.
Etapa I
Lot cercet
8%

16%
56%
20%
36%
32%
24%
8%
Etapa II
Lot cercet
0

8%
48%
44%
28%
36%
28%
8%
Etapa I
Lot control
8%

16%
56%
20%
36%
32%
24%
8%
Etepa II
Lot control
4%
20%
52%
24%
32%
36%
24%
8%
Tabel Nr. 10. Situatia la proba de memorare de imagini dupa o saptamina, comparativ la cele
doua loturi (in%)

Dupa o saptamna fata de evocarea initiala. Mai mult decit atit, spre deosebire de situatiile
evocarilor de numere si cuvinte, unde exista o crestere relativ proportionala la categoriile 3-6; 6-9;
9-12 (numere, cuvinte) cu scadere la categoria 1-3, aici, la imagini, cresterea se face mai ales la
categoria 9-12 (imagini), scazind de la primele doua categorii si chiar de la cea de-a treia.
Putem spune ca avem nu doar o crestere cantitativa ci si una calitativa, prin plasarea in acesta
categorie a 44% dintre subiectii cu BA, st. I din sublotul experimental, mai mult decit dublu fata
de situatia initiala iar reactualizarea tuturor celor 12 imagini este realizata de 6 subiecti (din 11
plasati la aceasta categorie de raspuns).
Desigur ca evidentierea capacitatilor mnezice restante este un aspect esential pentru persoanele
cu boala Alzheimer dar, la fel de importanta este si capacitatea de cunoastere in ansamblu si
inteligenta ca aptitudine adaptativa de baza.
Stim ca inteligenta si cunoasterea sint strins legate de memorie si ne asteptam ca si ele sa
prezinte disfunctii importante. Stim de asemenea ca o evaluare cognitiva complexa dureaza mult
si cere un efort deosebit din partea pacientilor cu BA si, in aceste conditii, ne-am propus o
estimare mai putin complexa si dificila, utilizind doua probe de aranjare logica a unor serii de
imagini.
Aceasta evaluare se face relativ usor, are, intre alte caracteristici si unele cu tenta ludica (inca
de la inceput, toate probele au fost prezentate ca fiind forme de activitate de antrenament dar si
de detensionare; un fel de joc). De asemenea, am ales aceste doua probe din testul de
inteligenta Wechsler (WAIS), varianta pentru copii (WISC), avind in vedere dificultatile subiectilor
de a rezolva astfel de probleme si, nu in ultimul rind, pentru a le da sanse mai mari de reusita si,
implicit mai multa incredere. Desigur ca aceste rezultate nu pot fi comparate cu cele ale adultilor
normali de aceeasi virsta, aspect pe care nici nu ni l-am propus.
Important pentru demersul nostru este sa facem acele comparatii de la etepa la etapa si sa
observam schimbarile obtinute si, prin urmare daca bolnavii cu BA pot fi stimulati si prin alte
mijloace nu numai prin cele chimioterapeutice, daca si alte metode pot fi eficiente in controlul
acestei maladii.
Asa cum se vede in tabelul Nr.11, sublotulo BA st.I, experimental obtine rezultate deosebit de
bune la aranjarea logica a seriei mari, de 11 poze, randamentul dupa o saptamina crescind de
peste 4 ori. Credem ca, pentru aceasta categorie de subiecti, seria mica, de 4 poze se dovedeste
a fi prea usoara dar se dovedeste a fi pe masura celor din sublotul cu BA st.II unde se obtin
diferente ceva mai mici.
Se dovedeste ca, cel putin cu privire la continuturi usoare si mici de informatie, putem obtine
unele rezultate si cu acesta categorie de subiecti. Chiar daca aceste rezultate nu sint
spectaculoase si sint, probabil de scurta durata, chiar daca loturile de subiecti sint destul de mici
pentru a putea trage o concluzie solida, trebuie sa spunem ca ele ne dau motive sa avem o
viziune otimista (moderata) in abordarea bolnavilor.

Lot cercetareLot cercetareLot controlLot control
stadiu usorstadiu mediustadiu usorstadiu mediu
Aranjari reusite I
seria cu 4 poze
96%

12%
100%
16%
Aranjari reusite I
seria 11 poze
20%

0
16%
0
Aranjari reusite II
seria cu 4 poze
100%
20%
100%
16%
Aranjari reusite II
seria 11 poze
88%
8%
20%
0
Tabel Nr 11 Situatia rezolvarii probelor de aranjare logica a seriilor de imagini, dupa o saptamina,
comparativ la cele doua loturi

Reevaluarea, dupa o saptamina cu MMSE, scoate in evidenta unele schimbari de natura sa
intareasca cele afirmate mai sus si anume ca exista potential cognitiv restant care poate fi folosit
in sensul pastrarii timp mai indelungat a abilitatilor minimale de adaptare, in sensul cresterii
increderii bolnavilor in ei insisi si in eforturile terapeutice. Acest aspect se repercuteaza pozitiv si
asupra apartinatorilor ca o confirmare a sperantelor lor si ca un imbold in continuarea eforturilor
deosebite pe care trebuie sa le faca .

Lot cercet. st I
Scor (24-20)Lot cercet. II
Scor (19-15)Lot control st. I
Scor (24-20)Lot control II
Scor (19-15)
Nr. subiectiNr. subiectiNr. subiectiNr. subiecti

Ex. initiala
25

25
25
25

Ex. dupa o saptamina
28

20
27
23
Tabel Nr. 12. Randamentul cognitiv evaluat cu MMSE, comparativ, la inceputul programului de
stimulare si dupa o saptamina (Nr. subiecti)

Observam o imbunatatire semnificativa la categoria subiectilor cu BA sadiu usor din lotul de
cercetare in sensul ca randamentul cognitiv creste asa incit, 5 subiecti aflati initial in sublotul II
(stadiul II conf. scorului), trec in categoria superioara. Mai exact, scorul MMSE creste aproximativ
poroportional la toti subiectii, in medie ci 2,5 puncte, asa incit 5 subiecti din sublotul BA st.II, trec
peste scorul de 19, in categoria superioara iar alti 2, aflati initial in aceasta categorie depasesc
limita celor 24 puncte iesind din criteriile noastre initiale de BA.
Desigur nu avem convingerea ca aceste schimbari sint de durata, avind in vedere experienta
cu BA dar, asa cum am mai afirmat mai sus, chiar daca ar fi pasagere, chiar daca ar dura putin,
ele ne dau speranta ca se poate face ceva.
Prin abordari diversificate, sustinute, pe populatii mult mai numeroase de persoane cu BA, s-
ar putea obtine informatii mai exacte, mai complexe care sa fundamenteze o terapie, la rindul ei,
mai complexa axata, evident pe chimioterapie dar ajutata mai eficient de procedee
psihoterapeutice, ocupationale , de socializare, etc.
Asemenea studii presupun un volum deosebit de mare de lucru, participarea multor psihiatri,
psihologi, sociologi etc, si un numar considerabil de pacienti care sa intruneasca toate conditiile
pentru cercetare, cele expuse de noi mai sus si multe altele pentru ca rezultatele sa fie cu
adevarat concludente la scara mare
In ceea ce priveste cercetarea noastra, trecem la ultima parte, evaluarea finala dupa un
interval de o luna de stimulare. Desigur ne asteptam la rezultate, in continuare, bune, asa cum
am prevazut in ipotezele de lucru si in conformitate cu obiectivele propuse si cu eforturile depuse.
Dupa 4 saptamini, la incheierea programului de stimulare, aplicarea finala a probelor
amintite in capitolul despre metodologie au scos in evidenta urmatoarele rezultate pe care le
prezentam in aceeasi succesiune ca si dupa prima saptamna .

Lot cercet. ILot cercet. IILot control ILot control II

Anxiet. Etap I
72%
68%
72%
68%

Anxiet. Etap II
60%
64%
68%
68%

Anxiet. Et III
56%
64%
68%
68%

Depr. Etap I
60%
56%
64%
56%

Depr. Etap II
44%
56%
60%
56%

Depr. Etap III
40%
56%
60%
56%

Agitat. Etap I
48%
54%
48%
52%

Agitat. Etap II
44%
48%
48%
52%

Agitat. EtapIII
40%
48%
48%
52%
Tabel Nr. 13 Situatia comparativa a starii psihice a pacientilor dupa 4 saptamini(in%)

In ceea ce priveste subiectii cu BA stadiul II, situatia este aproape de cea evidentiata la o
saptamina, cu schimbari atit de putine si de mici incit putem considera ca ceea ce s-a obtinut prin
exersare, in toata acesta perioada este nesemnificativ. Putem considera astfel ca, schimbarile
in planul starii psihice, produse de programul de stimulare in ultimele trei saptamini sint
nesemnificative in ciuda efortului de exersare a memoriei si a celorlalte procese de cunoastere.
Desi nu am utilizat procedee terapeutice de imbunatatire a starii psihice ne asteptam
ca, doar prin faptul ca exista o preocupare mai sustinuta pentru fiecare bolnav, ca fiecare are o
preocupare in plus, ca au socializat mai mult, doar prin evaluarile la care au fost supusi, starea
lor psihica sa se amelioreze ceva mai semnificativ.
Daca examinam situatia pacientilor cu BA stadiul I, putem observa schimbari
semnificative doar la cei din lotul experimental si doar in ceea ce priveste simptomatologia
depresiva si anxioasa unde scaderile evidente s-au produs in prima saptamina.
In urmatoarele trei saptamini mai scad putin tot simptomele de depresie si anxietate dar
fara semnificatie, ajungindu-se la situatia urmatoare: depresia de la 60% la 40%, anxietatea de la
72% la 56%.
S-au redus mai putin semnificativ simptomele de neliniste si de agitatie. Explicatia ar
putea fi aceea ca tulburarile de activism depind in mai mare masura de substartul neurofiziologic
si mai ales de aspectele lui deteriorative, de scaderea mai vizibila a mecanismelor inhibitive.

BA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu mediuBA stadiu mediuBA
stadiu mediuBA stadiu mediu
NR. cifre
reproduse 1-3
cifre3-6
cifre6-9
cifre9-12
cifre1-3
cifre3-6
cifre6-9
cifre9-12
cifre
Etapa I
Lot cercet
16%

28%
40%
16%
68%
20%
8%
4%
Etapa II
Lot cercet
8%

16%
52%
24%
60%
32%
4%
4%
Etapa III
Lot cercet
12%
20%

48%
20%
28%
60%
28%
8%
Etapa I
Lot control
8%

36%
32%
24%
48%
36%
12%
4%
Etepa II
Lot control
16%
24%
44%
16%
64%
24%
4%
0
Etepa III
Lot control
12%
12%
52%
24%
20%
64%
24%
8%
Tabel Nr.14. Situatia randamentului la proba de memorare de cifre dupa 4 saptamini, comparativ
le cele doua loturi (in%)


De esemenea, daca ne referim la prima faza a procesului mnezic, memorarea (engramarea)
acestor tipuri de informatie se dovedeste a fi foarte dificila, probabil tot datorita caracterului lor
abstract. Avind in vedere rezultatele de mai sus si interpretarea lor era o necunoscuta ceea ce
urma sa obtinem la celelelte probe, unele din rezultatele obtinute pina aici fiind asa cum ne
asteptam sa fie iar altele fiind diferite de asteptarile noastre.
Am mai afirmat ca in BA deficitul de baza este cel mnezic prin pierderea din memorie, in
primul rind, a informatiilor recente si stim apoi ca pierderea continutului psihicului se face
pornind de la aceste categorii de informatii mergind catre cele mai vechi. Dar, dupa cum se vede
in tab.14, si anume, faptul ca, in urma exersarii, nu se schimba sensibil nici randamentul
memorarii cifrelor, ne face sa opiniem ca, in aceasta maladie, se pierd, intre alte continuturi
mnezice, in primul rind, cele abstracte.

BA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu mediuBA stadiu mediuBA
stadiu mediuBA stadiu mediu
NR. cifre
reproduse 1-3
cuvinte3-6
cuvinte6-9
cuvinte9-12
cuvinte1-3
cuvinte3-6
cuvinte6-9
cuvinte9-12
cuvinte
Etapa I
Lot cercet
8%

36%
32%
24%
48%
36%
12%
4%
Etapa II
Lot cercet
0

16%
40%
44%
40%
36%
16%
8%
Etapa III
Lot cercet
0
12%
36%
52%
36%
40%
16%
8%
Etapa I
Lot control
8%

36%
32%
24%
48%
36%
12%
4%
Etepa II
Lot control
4%
32%
36%
28%
44%
36%
12%
8%
Etepa III
Lot control
8%
40%
32%
20%
48%
32%
16%
4%
Tabel Nr. 15. Situatia la proba de memorare de cuvinte dupa o saptamina si dupa 4 saptamini,
comparativ le cele doua loturi


In ceea ce priveste memorarea imaginilor putem spune ca randamentul subiectilor este mai
bun decit in cazul cifrelor si aproape de cel al cuvintelor al cuvintelor. Chiar daca am putea
evidentia unele cresteri maimari decit in cazul memorarii cuvintelor, diferentele sint
nesemnificative.
In tab. 16 se observa ca, in afara optimizarii substantiale dupa prima saptamina, se obtin in
continuare progrese mai ales in sensul ca tot mai multi bolnavi trec la categoria superioara de
randament evocarea a (9-12 imagini). Acest aspect constituie nu numai simpla memorare ci
poate fi considerat proces de invatare.


BA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu usorBA stadiu mediuBA stadiu mediuBA
stadiu mediuBA stadiu mediu
NR. cifre
reproduse 1-3
imagini3-6
imag.6-9
imag.9-12
imag.1-3
imag.3-6
imag.6-9
imag.9-12
imag.
Etapa I
Lot cercet
8%

16%
56%
20%
36%
32%
24%
8%
Etapa II
Lot cercet
0

8%
48%
44%
28%
36%
28%
8%
Etapa III
Lot cercet
0
4%
40%
56%
32%
32%
28%
8%
Etapa I
Lot control
8%

16%
56%
20%
36%
32%
24%
8%
Etepa II
Lot control
4%
20%
52%
24%
32%
36%
24%
8%
Etepa III
Lot control
8%
20%
52%
20%
36%
32%
28%
4%
Tabel Nr. 16. Situatia la proba de memorare de imagini dupa 4 saptamini, comparativ le cele
doua loturi (in%)


In ciuda faptului ca nu are o pondere deosebita in contextul optimizarii structural
functionale a continuturilor psihice, acest aspect poate fi, asa cum aminteam si mai sus, un
argument pentru continuarea si perfectionarea acestor tipuri de interventie si asistenta in cazul
persoanelor cu BA.
Din observatiile privind comportamentul bolnavilor in timpul desfasurarii activitatilor
retinem ca pe masura ce se familiarizau cu activitatea, o abordau, la reluare, cu mai multa
incredere, cu mai multa placere, unii dintre ei ajungind chiar sa ceara apartinatorilor sa exerseze
mai des. Cuvintele dar si imaginile erau asociate cu diverse experiente de viata pe care, acum
reuseau ceva mai bine sa si le reaminteasca decit inainte de inceperea activitatii. De asemenea
am observat ca se imbunatateste capacitatea persoanei de orientare, in primul rind spatiale si apoi
temporala. Acest aspect este confirmat si de raspunsurile la MMSE. Faptul ca orientarea
temporala ramine in continuare mai nesigura, imprecisa poate fi explicat si pornind de la
perceperea timpului, cea mai dificila, complexa si variabila foma de perceptie.
Chiar daca in timp se formeza unele constante relative, unele etaloane, acestea sint mult
mai imprecise decit la celelelte forme de perceptie, aceasta afirmatie fiind valabila pentru situatia
de normalitate. Perceptia timpului este influentata in mare masura de incarcatura emotionala a
persoanei pe durata perioadelor pe care le percepe, fapt ce relativizeaza mult rezultatul
perceptiei.
La persoanele cu probleme psihice si mai ales la cele cu BA, acest aspect de relativizare
creste atit de mult, pe fondul scaderii randamentului mnezic, incit, adesea, ia forma dezorientarii
totale. Ca urmare, forma de antrenament utilizata de noi in acesta lucrare, se pare ca nu da
rezultate pe masura asteptarilor. Totusi, avind aceste usoare optimizari in orientarea temporala
si rezultate mai bune in cea spatiala am putea spune ca una din ipotezele noastre se confirma.
De asemenea, am observat o crestere a eficientei identificarii de sine si acelorlalti,
bolnavii reusind mai usor sa spuna cine sunt anumite persoane din anturajul lor si sa explice care
sunt relatiile dintre ei si acele persoane, fapt ce, inainte, era dificil.


Lot cercetareLot cercetareLot controlLot control
stadiu usorstadiu mediustadiu usorstadiu mediu
Aranjari reusite I
seria cu 4 poze
96%

12%
100%
16%
Aranjari reusite II
seria cu 4 poze
100%
20%
100%
16%
Aranjari reusite III
seria cu 4 poze
100%
32%
100%
20%
Aranjari reusite I
seria 11 poze
20%

0
16%
0
Aranjari reusite II
seria 11 poze
76%
8%
20%
0
Aranjari reusite III
seria 11 poze
88%
8%
24%
0
Tabel Nr 17. Situatia rezolvarii probelor de aranjare logica a seriilor de imagini, dupa o
saptamina si dupa 4 saptamini, comparativ la cele doua loturi

Stim ca, in general exista ceea ce numim montaj psihologic pentru activitate adica acea stare de
pregatire pentru abordarea activitatiice se formeaza in timp prin repetitie, obisnuinta. Sistemul
psihosomatic ajunge sa-si formeze un fel de program intern conform caruia are disponibilitati
energetice, emotional-motivationale si volitive mai mari in anumite intervale de timp, in acele
intervale in care s-a facut exersarea.
La persoanele pensionate acest aspect se stinge, in timp, adesea prin inactivare iar la cele cu BA
acest aspect este si mai vizibil, aici cauzalitatea fiind cel putin dubla: pe de o parte inactivitatea
amintita mai sus iar pe de alta parte efectul deteriorarii psihosomatice specifice acestei maladii.
Daca o forma de ocupare a timpului ca cele expuse in lucrarea noastra reuseste sa antreneze
persoana asa incit sa devina din nou activa si daca acest aspect va fi avidentiat si de alte studii
inseamna ca avem argumente pentru a organiza forme noi, complementare de asistenta a
persoanelor cu BA.
Daca ne referim la optimizarea cunoasterii atunci trebuie sa examinam rezultatele comparative
ale ilor cvu MMSE, cele initiale, cele realizate dupa o saptamina si celoe finale, asa cum sint
prezentate in tabelul Nr.18.

Lot cercet. st ILot cercet. IILot control st. ILot control II
Nr. subiectiNr. subiectiNr. subiectiNr. subiecti

Ex. initiala
25

25
25
25

Ex. dupa o saptamina
33

17
26
24

Ex. dupa 4 saptamini
35

15
25
25
Tabel Nr. 18. Randamentul cognitiv evaluat cu MMSE, comparativ, la inceputul programului de
stimulare si dupa 4 saptamini (in Nr. sub)


Observam in continuare o usoara imbunatatire a situatiei fata de prima saptamina,
nesemnificativa insa. Se pare, asa cum am vazut la aproape toate celelalte aspecte evaluate in
lucrare, ca desi exista o anumita disponibilitate de optimizare a cunoasterii si starii psihice la
persoanele cu BA, aceasta capacitate este limitata si ca pondere a schimbarilor pozitive in plan
psihocomportamental si in timp. In ce priveste primul aspect putem afirma ca optimizarea
comportamental adaptativa nu este spectaculoasa si nu este atit de importanta pe cit ne asteptam
iar in ceea ce priveste el doile aspect este clar ca aceste stimulari au avut eficienta mai ales in
prima saptamina, eforturile facute in continuare nemaiavind cresteri semnificative.
In mod logic si legitim, desigur ca ne punem intrebarea: Daca intrerupem aceste forme
de stimulare ce se va intimpla? Vor rezista in timp ca achizitii relativ constante si durabile ? Ne-
am pus si noi intrebarea de mai multe ori pe parcursul desfasurarii programului, avind, in acelasi
timp, teama de un rezultat pe care il banuiam dar pe care nu-l doream.
Evaluarea MMSE dupa o luna de la incheierea programului de stimulare, efectuata doar
persoanelor incluse in lotul de cercetare, este prezentata in tabelul Nr. 19.

Lot cercet. st ILot cercet. II
Nr. subiectiNr. subiecti

Ex. initiala
25

25
Ex. la 4 saptam. dupa
progr. stim.

26

24
Tabel Nr. 19 Evaluarea dupa 4 saptamini de la incheierea programului de stimulare (nr. sub.)


Dupa cum se vede, rezultatela ne prezinta o revenire la situatia de la inceput. Cu toate ca un
subiect ramine in categoria superioara (cu scor 21) desi initial avea scor 18, nu putem afirma ca
acest nesemnificativ cistig are legatura cu programul de stimulare. Stim cu totii ca evaluarea
cognitiva este suficient de relativa si ca nu putem acorda semnificatie acestui aspect.
Relativitatea evaluarii depinde si de subiectivismul evaluatorului dar mai ales de specificul
mamadiei Alzheimer si anume faptul ca ea se manifesta cu o anumita ciclicitate in sensul
alternantei perioadelor de relativa eficienta si claritate a vietii psihice cu perioade de confuzie,
dezorientare si ineficienta adaptativa si ca perioadele de relativa compensare sint tot mai scurte si
rare iar cele de decompensaretot mai dese si mai lungi, pe masura avansarii procesului
deteriorativ.

Lucrare de licenta realizata de catre lucrari-licenta-dizertatie.info

CAPITOLUL III
CONCLUZII


Majoritatea pacienilor cu boala Alzheimer sunt ngrjii la domiciliu de membrii familiei, ceea ce
reprezint adeseori o situaie epuizant att din punct de vedere fizic ct i emoional. ngrijirea unei
persoane bolnave poate fi ns o experien pozitiv, n scopul de a menine capacitile restante ale
bolnavului i sigurana sa. Chiar din primele faze ale bolii este necesar instituirea unei tutele n
cadrul prevederilor legale, pentru rezolvarea relaiilor de ordin oficial sau financiar.
Indicaia plasrii ntr-un cmin nu totdeauna este posibil ngrijirea la domiciliu. Pe msur ce boala
progreseaz, se dezvolt tulburri de comportament i apar alte probleme de sntate care nu pot fi
rezolvate acas. Din pcate, n Romnia nu exist suficiente instituii ca numr i, n special, ca dotare
tehnic i cu personal calificat, care s preia aceast sarcin social n condiii optime. i din acest punct
de vedere, luarea unei decizii cu privire la internarea ntr-un cmin reprezint un lucru dificil i de o
deosebit responsabilitate moral.
Aproape toi respondenii din toate segmentele intervievate sunt de acord c rolul medicului de
familie n managementul bolii Alzheimer ar trebui s fie numai n diagnosticarea pacientului i
trimiterea lui la medicul specialist.
Autoritile care sunt implicate in ngrijirea persoanelor vrstnice sunt Ministerul Sntii i Casa Naional
de Asigurri de Sntate, n timp ce primriile sunt cel mai puin implicate.
Mai mult de 90% dintre cei intervievai din segmentul autoritilor i a doctorilor consider c nivelul
ngrijirii bolnavilor de Alzheimer ar trebui nbuntit n viitor.
Informaia nu schimb nimic dac nu este utilizat corespunztor n acest sens. n consecin, n perioada
12-14 mai 2005, la Bucureti a avut loc primul Forum Naional "Boala Alzheimer n Romnia"
(organizat de Societatea Romn Alzheimer i Pfizer Romnia cu sprijinul Asociaiei Psihiatrice
Romne).
La ncheierea lucrrilor Forumului a fost elaborat o Declaraie Program prin care participanii i-au
propus dezvoltarea i mbuntirea asistenei medico-social a pacienilor suferinzi de demen i a
familiilor acestora.
Un obiectiv major pentru viitor este informarea publicului larg pentru ca boala s fie depistat n faze
ct mai uoare.
Societatea Romn Alzheimer este o organizaie umanitar, non-guvernamental, non-profit, care
funcioneaz n domeniul asistenei comunitare a vrstnicilor. Societatea i propune s contribuie la
asigurarea ngrijirii vrstnicilor cu tulburri psihice, n special de tip deteriorativ, s ajute familiile
acestora i s creeze sisteme moderne de asisten i ngrijire. Societatea Romn Alzheimer are n
prezent apte filiale n ar, la Bucureti, Galai, Nehoiu, Iai, Piatra-Neam, Timioara i Braov.
Pfizer Romnia, reprezentana liderului mondial n industria farmaceutic aduce, n sprijinul
pacienilor i medicilor romni, tratamente inovatoare pentru un numr mare de afeciuni.
Medicamentele Pfizer sunt recunoscute ca fiind dintre cele mai prescrise, n ariile terapeutice din
care fac parte.
Din studiu relizat se observ c nu exist o corelare a cazurilor de depreciere mental cu nivelul
educaiei. De aceea nu se poate afirma c exist o uzur mai mare n cazul persoanelor mai educate i
de aceea ele au dezvoltat o demen. O observaie ns a pacienilor cu demen pe perioada ct s-a
fcut cercetarea arat c aceia care au dezvoltat o demen, n stadiul avansat, cnd apar i tulburrile
de comportament, aceste tulburri ar putea fi legate oarecum de nivelul de educaie i anume: la cei
mai puin educai, aceste tulburri iau forma violenei verbale i chiar fizice, pe cnd la cei mai educai,
aceste tulburri iau forma unor ticuri verbale sau gesturi ciudate (de a coase, de a culege).
Chiar i dezinhibiia sexuala a fost observat mai mult la persoanele cu demen cu nivel foarte sczut
de educaie sau chiar lipsite de educaie.
Cunoaterea manifestrilor asociate n cadrul demenelor mixte ajut personalul de ngrijire s fie mai
eficient n intervenie atunci cnd medicaia, att cea de fond ct i cea simptomatic nu face fa
situaiei. Abordarea este cu att mai dificil cu ct o evaluare a statusului mental este greu de
realizat datorit nu att tulburrilor de limbaj ca urmare a deteriorrii mentale ct mai ales tulburrilor
de vorbire n urma unui atac cerebral; n aceast situaie obiectivul fiind calmarea pacientului prin
altfel de metode dect medicaia, rezolvarea agitaiei psihomotorii cu ameliorarea violenei fiind
primul pas n abordarea tulburrilor de comportament.
Experiena practic arat c aceste tulburri de comportament pot fi controlate dac demersul de
combatere a agitaiei a avut succes. Metodele de abordare sunt particulare pentru fiecare pacient i
in de aptitudinile i abilitatea ngrijitorului.
Se observ c problemele de nutriie apar cu preponderen la aceleai grupe de vrst ca i cele cu
tulburri cognitive i de afectivitate la vrstnicul fragil cu vrsta ntre 71 i 90 de ani.
Dac n populaia general ne confruntm cu o tendin sau mai bine spus cu o problem de sntate
public, obezitatea, la vrsta naintat se observ o prevalen a denutriiei. Asocierea denutriiei cu
depresia explic relaia de cauzalitate dintre ele, i anume faptul c depresia reprezint o cauz a
denutriiei.
Nu este o simpl coinciden faptul c denutriia este prezent la vrste cuprinse ntre 70 i 90 de ani
pentru c exact la aceste grupe de vrst este semnalat i prezena cu o frecven crescut a tulburrilor
cognitive, mai exact, a demenei n stadii avansate, cnd pacientul nu mai tie s mnnce
sau la cei ce au suferit un accident vascular cerebral la nivelul trunchiului cerebral i prezint tulburri
de deglutiie. Intervenia n aceste cazuri, mai ales n cazul instituionalizrii dar i n cazul interveniilor
la domiciliu, mbuntesc calitatea vieii celor asistai i acest lucru poate fi apreciat prin meninerea
unei greuti corporale constante i uneori chiar o cretere n greutate, fr a fi ns vorba de obezitate.
Se remarc principalul factor cu efect negativ, starea de singurtate. Astfel, din 28 de vrstnici cu
denutriie de cauz afectiv, 82% locuiesc singuri.
Dac n caz de singurtate, intervenia presupune organizarea de servicii tip club de seniori, iar n
caz de denutriie, mas pe roti, contopirea celor dou programe ntr-unul de mas n cadrul clubului nu
numai c rezolv dou probleme sociale, dar crete simitor calitatea vieii celor asistai, ea fiind perceput
i larg exprimat de beneficiarii acestor servicii. Ideea de a primi prnzul ntr-un cadru organizat, n
cadrul unui grup cu socializare i-a motivat s devin participani n program chiar i pe cei cu tulburri
de mers i care locuiau n apropierea centrului.
Relaionat la gradul de dependen funcional, evaluarea are drept scop stabilirea gradului de
dependen n vederea recomandrii de servicii socio-medicale care ncearc dac nu s reduc gradul
de dependen, mcar s contribuie la mbuntirea calitii vieii vrstnicului aflat n dificultate.
Activitatea echipei de ngrijire trebuie neleas ca fiind orientat ctre implicarea pacientului n aciuni
de autongrijire, acest lucru nsemnnd scderea gradului de dependen funcional i mai puin ctre
oferta de servicii care s nu implice deloc pacientul, familia fiind tentat de cele mai multe ori s
cumpere ct mai multe servicii n ideea realizrii unui confort al pacientului. Pe termen scurt, acest
confort este perceput de persoana vrstnic ca o calitate a vieii mbuntit, dar pe termen mediu,
confortul induce o cretere a gradului de dependen funcional i implicit o scdere a calitii vieii.
Singurtatea, aceast problem social att de des ntlnit, are impact n ultim instan, cel puin ntr-un
mod calitativ de analiz, asupra modulului de acordare a serviciilor pentru pacient (asupra numrului
de servicii).
Din analiza statistic reiese faptul c riscul de cdere este mai frecvent la persoanele vrstnice
neglijate (p=0,001) i se asociaz epidemiologic cu frecventarea bisericii (p=0,02) ; la fel i tulburrile
de mers care se ntlnesc mai puin (p=0,002) la cei care frecventeaz biserica, n sensul c mersul
la bisericreduce riscul de cdere. Nu biserica n sine reduce riscul de cdere sau previne apariia
tulburrilor de mers, ci micarea, prin efectul ei profilactic.
Un alt eveniment studiat este incontinena urinar care este prezent mai mult la persoanele singure
(p=0,014) dect la cele care locuiesc cu copiii sau cu alte persoane. Relaia bun cu familia
(p=0,035) influeneaz prezena incontinenei urinare n sensul c o relaie bun exprimat prin ajutor
prompt pentru deplasarea la toalet atunci cnd este sesizat senzaia de miciune reduce riscul de
incontinen.
Analiznd starea de nutriie a persoanelor vrstnice, mai frecvent dect obezitatea este denutriia.
Riscul i starea de denutriie sunt influenate de relaia cu familia n modul urmtor: dac persoana
vrstnic locuiete cu soul/soia (p=0,03) i are relaii bune cu familia (p=0,025), scade riscul de
denutriie prin faptul c familia se ngrijete s aprovizioneze i s pregateasc hrana persoanei
vrstnice atunci cnd exist un grad de dependen funcional a acesteia, eliminndu-se astfel situaia
de denutriie prin aport.
Riscul de accident datorat polipragmaziei este asociat statistic cu nivelul educaiei (p=0,001) i
aceasta se explic prin faptul c o persoan mai educat tie mai bine s urmeze instruciunile de
administrare a medicamentelor evitnd supradozajul i este mai reinut n cazul automedicaiei.
Analiza datelor structurate pe grupe de vrst arat o generalizare a problemelor de sntate ale
persoanelor din populaia studiat. Aceste persoane constituie masa populaiei de vrstnici n jurul
creia se construiete att univesul teoretic i cel empiric al analizei acestei lucrri ct i efortul
profesional de diagnostic i intrervenie socio-medical.
Cderea la vrstnic, spre exemplu, este un fenomen frecvent ntlnit, care odat produs are efecte
nefavorabile asupra persoanei vrstnice ntunecnd prognosticul i grbind moartea. Cum accesul
la servicii de ngrijire este limitat pentru persoanele vrstnice datorit costurilor ridicate, calitatea
vieii lor poate fi greu mbuntit. Pentru a interveni n creterea calitii vieii acestor persoane se poate
proceda fie la mbuntirea accesului la servicii de ngrijire pe termen lung, cu costuri ridicate, fie la
organizarea de programe terapeutice de scdere a riscului de cdere, programe profilactice.
Evaluarea Geriatric Complex prin determinarea riscurilor contribuie la reuita acestor programe
preventive i permite elaborarea de programe speciale de prevenie care s in seama n acelai timp i
de alte disfuncii asociate.
Chiar dac studiul de fa s-a fcut pe un lot de persoane vrstnice din mediul urban i nu pe
un eantion reprezentativ de populaie, totusi, se pot desprinde concluzii privind tipuri de intervenii
avnd ca scop influenarea n sens pozitiv a calitii vieii vrstnicului fragil.
Cu ct o persoan vrstnic este mai dependent funcional, are risc de neglijare, se deplaseazgreu
sau nu se poate deplasa i este mai depresiv, cu att are nevoie mai mare de servicii de ngrijire.
Un anumit grad de dependen funcional, singurtatea i depresia de singurtate sunt factori de risc
care necesit organizarea de servicii tip Club pentru Seniori.
Nevoia de suport pentru memorie n cadrul serviciilor de Centru de Zi este cu att mai mare cu ct
exist tulburri cognitive i dependen funcional. Suportul din partea familiei este un factor de protecie
privind riscul de accident datorat polipragmaziei la persoana vrstnic.
Factorii de risc semnalai n studiul de fa privind nevoia de ngrijire a escarelor de decubit, sunt
tulburrile de mers i de mobilitate, numrul total de boli i osteoporoza prin riscul de fractur asociat ei
n urma unei cderi. Cu alte cuvinte, cu ct o persoan vrstnic prezint tulburri de mers i de
mobilitate, are o patologie ncrcat i are osteoparoz, are risc crescut pentru sindromul de
imobilizare a crui urmare este, printre altele i apariia escarei de decubit i implicit apariia nevoii
crescute de servicii de ngrijire.
Vrsta naintat, tulburrile de mers i de mobilitate care determin caderile i sindromul de
imobilizare, riscul de neglijare, incontinena urinar i tulburrile cognitive, osteoporoza i patologia
asociat vrstei reprezint factori de risc n apariia esarelor de decubit i implic servicii de ngrijire la
domiciliu sau n instituii, acordate pe termen lung i cu prognostic prost.
Nevoia de servicii de ngrijire pentru efectuarea toaletei generale i locale apare cu precdere la
persoanele care au o vrst mai naintat, sunt incontinente, depresive, denutrite, prezint demen,
tulburri de mers i de mobilitate sau sindrom de imobilizare n urma unei cderi, au un grad de
dependen funcional i un numr crescut de boli.
Printre factorii de protecie cei mai puternici n determinarea serviciilor de ngrijire se numr
independena funcional. Meninerea autonomiei funcionale este un deziderat ctre care se tinde
atunci cnd se organizeaz servicii pentru persoane vrstnice i este n acelasi timp elementul cheie
al Evaluarii Geriatrice Complexe, fiind un secret al unei mbtrniri de calitate.
Heterogenitatea socio-economic i a factorilor sociali n populaia vrstnic se traduce ntr-o
heterogenitate a statusului funcional i determin o varietate i heterogenitate i la nivelul calitii vieii.
Abordarea persoanei vrstnice presupune cunoaterea i determinarea riscurilor geriatrice cu
scopul elaborrii de intervenii la nivel individual concretizate prin servicii de ngrijire care vizeaz
mbuntirea calitii vieii i la nivel populaional sub forma politicilor de sntate care vizeazprevenia i o
mbtrnire de succes.
Studiul de fa valideaz instrumentul de msurare obiectiva a strii de sntate i a statusului social,
Evaluarea Geriatric Complex. Aceast instrument aplicat vrstnicului fragil are ca obiective imediate
i pe termen lung cuplarea evalurii cu intervenia, innd cont i de perspectiva social, n vederea
creterii calitii vieii.
Noutatea pe care o aduce studiul este aceea c Evaluarea Geriatric Complex, ca instrument de
msuare a strii de sntate i sociale a vrstnicului fragil, d o dimensiune conceptului de calitate a vieii.
El confirm faptul c dimensiunea medical i cea social se influeneaz, potenndu-se reciproc, crend
varietate i heterogenitate i la nivelul calitii vieii.
Rezultatele studiului de fa recomand Evaluarea Geriatric Complex ca un instrument de msurare a
strii de sntate a persoanelor vrstnice, determinnd riscurile geriatrice.
Prin determinarea riscurilor geriatrice se promoveaz Prevenia n practica geriatric, se permite
organizarea serviciilor de ngrijiri geriatrice bazate pe nevoi precum i dimensionarea/optimizarea
costurilor acestor servicii.
Studiul motiveaz necesitatea i oportunitatea organizrii Unitilor de Evaluarea Geriatric Complex
fcnd posibil accesul persoanelor vrstnice la serviciile de sntate i ngrijire.
Rezultatele obinute promoveaz Geriatria Comunitar ca specialitate complementar Geriatriei
Clinice punnd accent pe multidisciplinaritate i lucrul n echip n abordarea persoanei vrstnice.
Cercetrile viitoare vizeaz elaborarea unui Ghid de Evaluarea Geriatric Complex i a unui
Compendiu de protocoale privind intervenia n sindroamele geriatrice, precum i crearea unui
sistem expert pentru stabilirea riscurilor i orientarea interveniei. Datorit gradului de noutate,
aceste cercetri vor putea fi valorificate tiinific prin articole n reviste de specialitate.



Lucrare de licenta realizata de catre lucrari-licenta-dizertatie.info

BIBLIOGRAFIE

1.Andronic, I., Psihologia general i psihologia medical, Edit. SITECH, Craiova, 2004.

2.Athanasiu, A, Tratat de psihologie madical, Edit. Oscar Print, Bucureti, 1998.

3.Udritoiu, T., Martinescu, D., Terapie i management n psihiatrie, Editura Medical Universitar,
Craiova, 2004

4.Verza E. - Psihologia vrstelor; Ed. Hyperion XXI; 7-81 i 101-135, 1993

5.Treating Alzheimer Disease with Namenda: A Guide for Patients and Caregivers. Forest
Laboratories, Inc., 2003.

6. Alzheimer Association Web site. Warning signs and risk factors. Available
at:http:/www.alz.org/AboutAD/Risk.asp. sau Lucrare de licenta realizata de catre lucrari-licenta-
dizertatie.info
Accessed January 22, 2004. Accessed May 27, 2004.

7.Alzheimer disease: Unraveling the Mystery. National Institutes of Health, U.S. Dept. of Health
and Human Services; 2002. NIH Publication Number 02-3782.

8.The Merck Manual Second Home Edition. Dementia. Available
at:http:/www.merck.com/mrkshared/mmanual home 2/sec.06/cho83/ch083c.jsp. Accessed
January 26, 2004.

9.Fisher Center for Alzheimers Research Foundation Web site. Understanding
Alzheimers. Available at:http:/www.alzinfo.org/understanding/diagnosis/#4.Accessed January
23, 2004.

10.Tariot PN, Farlow MR, Grossberg GT, Graham SM, McDonald S, Gergel I, for the Memantine
Study Group. Memantine treatment in patients with moderate to severe Alzheimer disease already
receiving donepezil: a randomized controlled trial. JAMA. 2004:291:317-324.

11..Orgogozo JM, et al. Efficacy and safety of memantine in patients with mild to moderate
vascular dementia: a randomized, placebo-controlled trial. Stroke. 2002: 33(7):1834-9.

12.Abbott RD, White LR, Ross GW et al. Walking and Dementia in Physically Capable Elderly
Men. JAMA. 2004;292:1447-1453.

13.Weuve J, Kang, JH, Manson JE et al. Physical Activity, Including Walking, and Cognitive
Function in Older Women. JAMA. 2004;292:1454-1461.

14.The National Institute of Neurological Disorders and Stroke. Office of Communications and
Public Liaison. Brain Basics: Know Your Brain. NIH Publication No.01-3440a. Available at: Last
accessed Aug 1, 2005

15.National Institutes of Health. NIH Senior Health. Alzheimer's Disease Symptoms and
Diagnosis. Available at: Last accessed Aug 1, 2005

16.National Institutes of Health. NIH Senior Health. Alzheimer's Disease Symptoms and
Diagnosis. Available at: Last accessed Aug 1, 2005