Politica si administratie

Intrebari examen

1) Care este semnificatia termenului politica ?
Termenul politica are mai multe sensuri. Unul dintre ele desemenaza lupta
pentru putere, concurenta dintre fortele politice (partide, grupuri de interes), lupta
pentru exercitarea influentei si ocuparea functiilor de autoritate in sinul unei
comunitati, al unei tari, pe piata electorala sau in procesul de decizie.
O alta semnificatie a termenului politica este cea care corespunde in
engleza cuvintului policy si se refera la cadrul de orientare pentru actiune, la
un program sau o perspectiva de activitate.
Astfel, spunem ca un guvern are o politica economica, sau industriala, sau
culturala, adica el opereaza un ansamblu de interventii, alege (decide) sa faca sau sa
nu faca anumite alegeri intrun domeniu specific, in aceste cazuri in domeniile
economic, industrial sau cultural. !n acest sens, vorbim de politici publice, adica de
acte anga"ate de autoritatea publica pentru a rezolva o problema sau intrun sector care
tine de resortul ei. #oliticile publice sint produsul activitatii autoritatii publice.
2) Care sint particularitatile si sursele legitimitatii birocratice?
!n ciuda faptului ca in teorie administratia nu dispune de legitimitate
democratica, in practica ea sia dezvoltata propria legitimitate $ birocratica $
contra puterii politice. Altfel spus, ea dispune de alte surse de legitimitate.
%ependenta ei fata de puterea politica este cea care a permis functiei publice sa
beneficieze de legitimitate democratica dar neasumindusi nici o responsabilitate
directa.
&u toate acestea, profitind de autonomia ei relativa in raport cu alesii, in
virtutea garantiilor statutare conferite, functia publica sia intarit progresiv
coeziunea interna. 'a a dezvoltat un spirit de corp care ia permis sasi creasca
influenta in raport cu mediul politic instabil si diversificat.
Aceasta putere care ii confera autoritate si care este fundamentul legitimitatii
birocratice se bazeaza pe (
a) apolitismul (absenta de aliniere politica) functiei publice
b) permanenta
c) competenta
d) reprezentativitatea
e) apararea valorilor specifice
3) Care sint cele doua conceptii ale functiei publice din punct de vedere al
raporturilor cu politica?
&ele doua conceptii ale functiei publice din punct de vedere al raporturilor cu
politica sunt urmatoarele( conceptia neutralitatii si cea a politizarii functiei
publice.
)eutralitatea reprezinta conceptia conform careia functia publica este recrutata
pentru competenta si este independenta de luptele politice. 'a este mai degraba o
exceptie.
!n democratiile liberale, aceasta conceptie isi are originea in dezvoltarea, dea lungul
secolului al *!*lea, a doua elemente c+eie ( statutul si concursul. &ele doua elemente
asigura functionarului o anumita independenta in raport cu omul politic. &oncursul, in
special, reduce sau elimina "ocul de influente politice in momentul numirii.
,
-unctia publica politizata. Acestei prime viziuni a functionariatului ii se opune o alta
conceptie care proclama libera alegere a functionarilor de catre autoritatile politice.
'ste conceptia care afirma prioritatea politicului in raport cu administratia !n aceasta
perspectiva se invoca necesitatea, pentru partidele politice, de a putea sasi numeasca
partizanii in posturi ale functiei publice pentru a le recompensa serviciile aduse
partidului. 'ste o conceptie care sa dezvoltat odata cu sufragiul universal. 'a sia
gasit expresia cea mai clar formulata in ,./0 in alegerile din 1UA. Acesta este
sistemul numit spoil system (sau de d2pouilles in franceza). Aceasta practica de a
oferi posturi in functia publica fidelilor partidului la putere se numeste de asemenea,
in America de nord, patrona". !n aceasta logica, argumentul principal invocat este
necesitatea de a avea functionari fideli. !n acest sistem, obligatia de neutralitate a
functionarilor implica trei reguli(
functionarii accepta regimul democratic si vor fi loiali sistemului existent
trebuie sa ramina in afara luptelor partizane
in caz de dezacord cu directia politica, ei trebuie sa respecte datoria de
supunere in limitele prevazute de statut
) Care este semnificatia principiului responsabilitatii ministeriale in modelul
de !"ite"all din punct de vedere al raporturilor administratie # politica?
'xista doua principii de baza care rezuma rolul ministrilor( responsabilitatea
individuala si responsabilitatea colectiva. %in aceste doua principii rezulta o a
treia caracteristica( centralitatea stilului parlamentar.
3esponsabilitatea individuala
&onform modelului de 4+ite+all, ministrii (si secretarii) sint responsabili pentru
politicile si actiunile departamentului lor. 'ste doctrina responsabilitatii ministeriale.
5inistrul aproba si andoseaza toate actiunile ministerului sau. %epartamentele sint
reprezentate de ministrii in cele mai importante negocieri de politici publice.
&onform modelului de 4+ite+all si principiului responsabilitatii colective, ideea
de baza care regleaza aceste relatiile dintre #rimul ministru si membrii guvernului este
ca guvernul este condus in mod colectiv de ministrii si nu de #rimul ministru.
Astfel, in sistemul britanic, exista limitari importante ale puterii #rimului ministru
in conducerea guvernului. !n ciuda faptului ca acesta este mai mult decit primul intre
egali (primus inter pares), constringerile si limitele puterii sale sint importante si
suficiente pentru a asigura un leaders+ip colectiv.
$) Care este conceptia lui !ilson asupra administratiei si a raportului ei cu
politica si care a fost semnificatia acestei reflectii pentru reforma si practica
administrativa in %&' ?
%upa 4ilson, pentru ca functiile adminsitratiei sa fie utile si eficace, ea
trebuie sa fie structurata in acelasi fel, independent de regimul politic. 1e enunta
astfel principiul autonomiei adminsitratiei fata de politic, care va deveni
di+otomia clasica adminstratie 6 politica.
7eza centrala a reflectiei lui 4ilson $ administratia trebuie sa ramina in
afara politicului $ comporta ideea unei colaborari intre cele doua sfere, pentru ca
ele sa nusi pre"udicieze mutual actiunile. Aceasta teza comporta in acelasi timp
o condamnare a patrona"ului.
#rin principiul autonomiei functiei publice fata de politic, nu sint repuse in
cauza institutiile democratice. Autonomia da adminsitratiei o dimensiune
0
instrumentala. O administratie autonoma este cel mai bun mi"loc pentru ca
aceasta sasi indeplineasca sarcinile pe care dezvoltarea industriala le impun.
Analiza diferentierii nete dintre administratie si politica propusa de 4ilson va
influenta urmatoarele generatii de practicieeni si teoreticieni din domeniul
administratiei si politicului.
3ezumind importanta lui 4ilson in domeniul reformei administrative, retinem ca
influenta lui a fost considerabila, dar mai ales indirecta. 1tudiile sale au marcat etapa
autonomizarii administratiei, aceasta conceptie fiind dominanta pina in perioada
interbelica. 3eforma introdusa de )e8 %eal a marcat o cotitura doctrinala in viziunea
functiei publice( ea a diminuat dominatia conceptiei dualiste prin recunoasterea
necesitatii unei anumite participari a administratiei in procesul de policyma9ing.
#e plan teoretic, influenta lui 4ilson va marca definitiv evolutia functiei publice,
aceasta punind bazele stiintei adminstrative din 1UA.
() Identificati si definiti principiile modelului teoretic al raporturilor
administratie # politica?
-unctia publica, ca organizatie de tip birocratic se bazeaza pe citeva principii
esentiale (
formalizarea regulilor : ierar+ie : specializarea functiilor : neutralitatea politica.
,) formalizarea regulilor
1tructura birocratica este o structura impersonala distincta de indivizii care o
compun. Aceasta structura impersonala asigura continuitatea organizatiei.
!mpersonalitatea semnifica formalism si previzibilitate si implica necesitatea unor
functionari personal dezinteresati si obiectivi.
0) ierar+ie
Organizatia birocratica este un sistem bine ordonat de dominatie si de
subordonare in care se exercita un control al gradelor inferioare de catre gradele
superioare. 'ste deci e un sistem ierar+ic. !erar+ia este supusa legalitatii. #entru a se
evita arbitrariul, toate nivelele (titulari de post) superioare si inferioare trebuie sa
respecte drepturile care le sint recunoscute de lege. 3elatiile intre palierele
organizatiei sint realtii de autoritate prestabilite de tip legal. -iecare isi exercita
specializarea sa in limitele atributiilor sale.
;) specializarea
'ste un alt principiu fundamental al organizarii unei structuri birocratice.
%upa 4eber, dezvoltarea functiei publice moderne cere un corp de lucratori
specializati, inalt calificati, pregatiti pentru sarcinile lor profesionale printro
formatie specifica.
<) principiul neutralitatii politice
'ste neutralitatea de principiu a functiei publice. Acest principiu cere ca, in ciuda
principiului subordonarii, administratia sa fie separata cit mai strict posibil de puterea
politica, in special de puterea partidelor politice. 'ste o regula stricta pentru
functionarii de cariera. )eutralitatea trebuie insa strict respectata de catre functionarii
de cariera.
=) cariera
-unctionarii urmeaza o cariera, adica au posibilitatea sasi petreaca viata
profesionala in sinul unei administratii in care avanseaza dupa vec+ime sau dupa
prestatiile de serviciu, sau dupa cele doua. >irocratia este o organizatie in care
recrutarea, promovarea si sanctiunea sint determinate exclusiv de merit. Altfel spus,
sint dependente de criterii meritocratice si impersonale. Orice mod de gestiune a
personalului care se bazeaza pe acest principiu poate fi calificat de birocratic.
;
)) Care sint prinicpalele trasaturi ale organi*atiei de tip birocratic in vi*iunea
lui +ax !eber?
&a principiu, birocratia reprezinta respectarea stricta a reglementarilor
formale, adica scrise, prestabilite, care trebuie sa fie aplicate asa cum au fost
prescrise. 5odelul clasic al organizatiei birocratice a fost elaborat de 5ax
4eber, dar si de alti autori.
4eber a prevazut ca organizatiile birocratice sint eficace tocmai datorita
reglementarilor formale impersonale si rigide.
Organizatia rationala ideala (birocratia in viziunea weberiana)
prezinta caracteristicile urmatoare : formalizarea regulilor, specializarea si
ierarhizarea. Weber a adaugat acestor principii alte trei trasaturi : cariera,
codificarea raporturilor cu exteriorul si distinctia stricta intre administratie si
politica (in cazul organizatiilor sectorului public). >irocratia este o lume in care
toti participantii sint legati prin reguli impersonale si nu prin legaturi arbitrare sau
influente personale. %upa 4eber, birocratia, fiind rational, este organizatia care
permite obtinerea celei mai mari eficacitati prin introducerea unui demers cit mai
rational posibil.
#entru 4eber, birocratia este tipul cel mai pur de dominatie legala care este
exercitata printrun singur sef al gruparii si administratia este compusa in acest sistem
din functionari care, personal liberi, nu se supun decit datoriei obiective a functiei lor,
intro ierar+ie a functiei solid stabilita. %eci modelul 8eberian se caracterizeaza prin
supunerea administratiei fata de putere, fata de orice putere politica (puterea existenta
la un moment dat).
,) Ce este birocratia de cariera si birocratia politica ?
#rin birocratia de cariera se intelege aceea organizatie in care recrutarea, promovarea
si sanctiunea sint determinate exclusiv pe baza de merit. Altfel spus, sint dependente
de criteriile meritocratice si impersonale. Orice fel de gestiune a personalului (adica
recrutarea, remunerarea, derularea carierei) care se bazeaza pe acest principiu poate fi
calificata ca fiind birocratica. %eci, gestionarea personalului se bazeaza pe regului
impersonale.
-unctionarii cei mai favorabili fenomenului politic sint cei mai contectati la
centrul de putere politica. !nvers, contactele cu sistemul executiv si elitele politice
contribuie la dezvoltarea unor atitudini pozitive fata de fenomenul politic. %eci, cei
care sint in contact cu centrele de decizie au atitudini politice mai afirmate. >irocratii
conectati politic au tendinta sa se considere mai putin te+nocrati si mai mult policy
ma9ers.
>irocratii politici
Acestia nu sint politici in acelasi sens cu politicienii. !n timp ce politicienii sint
propulsati de valori, doctrine, si cauta suport in arena publica, birocratii politici sint
legati de centrele de decizie politica (sint catalizatori ai procesului de policyma9ing)
si nu de sistemul reprezentativ. )ivelul de conexiune al birocratilor la politica depinde
de serviciu si de rang (localizarea structurala, pozitia in sistem). Astfel, cei care
lucreaza in departamentul finante, afaceri interne, sau ocupa posturi de nivel ridicat
sint cei mai conectati politic.
<
-) Ce este tipul de stat. care este diferenta dintre forma de stat si forma de
regim politic?
7ipul de 1tat se refera la natura 1tatului, adica la fundamentele puterii etatice.
7rimite la sistemul de valori care sint la baza legitimitatii ( 1tate democratice $
de drept $ si state totalitare.
Formele de tat se refera la distributia teritoriala a puterii. !in acest
punct de vedere exista doua forme de tat : tat unitar si tat federal carora
li se adauga o forma hibrida " tatul regional. Regim politic este o parte
a sistemului politic si reprezinta amena#area functionala a aparatului de stat.
$l este amena#area constitutionala a puterii si raporturile intre institutii. %u alte
cuvinte reprezinta maniera de a parta#a diferitele functii etatice : executiva,
legislativa, #uridica, de a defini atributiile institutiilor politice (presedinte, prim
ministru, parlament) si a raporturilor dintre ele. Asa cum exista 1tate democratice
(de drept) si 1tate totalitare, asa exista regimuri democratice, autoritare sau totalitare,
in functie de aspectul institutional al accesului la putere si exercitarea ei.
1/) Care este diferenta dintre definitia 0uridica si cea sociologica a %tatului?
%efinitia "uridica a 1tatului se articuleaza in "urul a patru componente, conditii
ale existentei statului si anume( existenta unui teritoriu clar delimitat: criteriul
populatiei: existenta unei puteri politice diferentiate , un spatiu politic autonom,
clar delimitat de alte institutii sociale, religioase sau economice: recunoasterea
internationala adica consacracrea de catre dreptul international : in timp ce
definitia sociologica implica o mai mare exigenta in atribuirea etic+etei de
1tat. !n plus de definitia "uridica, definitia lui 4eber comporta doua
consecinte. #rima se refera la natura organizatiei, iar a doua se refera la faptul ca
4eber face din monopolul constringerii legitime, adica din utilizarea fortei
armate, a politiei, a inc+isorii, un element distinctiv esential.
11) Ce intelegem prin sintagma triung"iul puterii si cum afectea*a principiile
modelului teoretic al raporturilor administratie # politica?
.
7ransformarea modelului francez este astfel dubla( pe deo parte se produce
politizarea administratiei, adica se intareste controlul politicului asupra administratiei
in special asupra inaltei administratii, simultan producinduse functionarizarea
politicului.
Astazi, miscarea (tendinta) este circulara si in spirala si include de asemenea
lumea afacerilor. ?orbim de triung+iul puterii, format din trei sfere, politica,
administratie si afaceri, unde se iau deciziile capitale. Asistam la o imbricare a
intereselor si institutiilor politice, economice, administrative. #olitica este un
accelerator de cariera, ea desc+ide usa posturilor importante in lumea afacerilor. !n
aceste conditii se pot depista semnele unui sistem de patrona" @ la franAaise (conceptul
de 1tat confiscat).
12) Care este diferenta dintre grupuri de interes si partide politice ca structuri
de repre*entare a intereselor ?
!n timp ce rolul partidelor scade, grupurile de interes sint in continua crestere, ca
numar si influenta. 1e pare ca tind sa inlocuiasca partidele ca veriga principala de
=
comunicare intre cetateni si guvern. %ar ele, spre deosebire de partide, nu
vizeaza cucerirea puterii si exercitarea ei, nu urmaresc sa controleze total
procesul politic, ci numai sa influenteze anumite decizii ale guvernului. !n timp
ce partidele au rol de a agrega interese largi ale societatii, grupurile reprezinta
interese specifice ale unor segmente particulare, intersul public cerind ca anumite
grupuri (grupuri de femei, consumatori, etc) sa nu fie excluse din procesul
politic. Blobal, grupurile de interes au diminuat rolul partidelor ca structuri
intermediare intre cetateni si 1tat.
5embrii partidelor (deci parlamentarii) exercita o mai mica putere in
sistemul politic in raport cu cabinetele si functionarii superiori. Ca aceasta se
adauga (sau contribuie) si faptul ca lobbistii sint mai competenti decit
parlamentarii in domeniul te+nic. 'ste firesc astfel ca cetatenii sa utilizeze
canalele de comunicare cele mai capabile sa influenteze politicile publice pentru
asi realiza interesele.
13) Care sint principalele functii politice in 1omania 2nivel central si local)?
#rincipalele functii politice in 3omania( D la nivel contral
presedinte,priministru,viceprinministru,secretar de stat,subsecretar de
stat,directori,ministri de stat:ministri delegati:ministrii. D la nivel local $presedinte
consiliu "udetean,consilieri "udeteni,primar.
1) Care sint principalele functii publice in 1omania 2nivel central si local)
#rincipalele functii publice in 3omania( D la nivel central secretar general al
guvernului,secretar general ad"unct,inspector guvernamental,secretar director la
minister,sef serviciu6sef birou. D la nivel local prefect,subprefect,secretar
UA7,director sef birou6servici
E