Sunteți pe pagina 1din 2

Calda si aburind, mmliga aurie e pusa n mijlocul mesei la Craciun, alaturi de sarmale si

fripturi. Fiertura simpla de malai merge de minune cu mncarurile tradiionale, cu brnza


veche si crnaii iui. i-a ctigat pe bun dreptate locul ei de seam n buctria romneasc.
Acum trei secole sttea doar la masa sracilor, azi este gtit i la ar, i la ora deopotriv, i
n ceaun, i n oala de teflon. Ba chiar a cucerit restaurantele cu pretenii unde este savurat pe
post de delicates.
Originea porumbului
Aztecii l cultivau cu sfinenie si l preuiau ca pe aur. Stiuletele de porumb era daruit de zei,
spune tradiia lor, si era ajutorul de nadejde n perioadele de foamete. Cereala aurie era
cunoscuta si n Africa, si n Asia din vremuri vechi, fiind cultivata pe lnga aezrile umane i
oferita adesea drept ofranda divinitailor. Marinarii lui Columb au adus-o n Europa la
nceputul secolului al XVI-lea, dup ce au debarcat pe armurile Americii centrale. Pe
continentul alb, porumbul i-a pierdut rolul sacru, devenind hrana de baza a saracimii, pentru
care grul si pinea erau bunuri de lux. Spaniolii si portughezii au adoptat primii porumbul,
apoi acesta a cucerit regiunile sarace din Italia, ndeosebi Sicilia, unde "polenta", cum era
botezata mmliga, era singura hrana a familiilor nevoiase.
mmliga, pe meleagurile autohtone
Porumbul ncepe sa fi e cultivat si n ara noastra, mai nti n cmpiile Banatului, spre
sfrsitul secolului al XVII-lea. La mijlocul secolului urmator, culturile de porumb erau deja
extinse n toate regiunile de cmpie din provinciile romneti. erban Cantacuzino, domn al
rii Romneti ntre 1678 si 1688, ndeamna boierii sa semene porumb "spre hrana
norodului celui prost, ct si spre hrana dobitoacelor".
n Moldova, culturile de porumb erau deja impozitate pe vremea domnitorului Constantin
Duca (1693-1695), dupa cum arata cronicile lui Neculce, semn ca nlocuiau deja culturile
tradi-ionale de mei. O cereala spornica si pu-in preten-ioasa, porumbul ia locul meiului,
care era hrana de baza a -aranului si caruia i se mai spunea si "malai". Asa se face ca faina de
porumb mprumuta numele de "malai" si mmliga, cu un gust superior terciului de mei,
devine mncarea de zi cu zi, nso-ita de fierturi din urzici, loboda sau stevie. Transilvanenii i-
au spus porumbului "cucuruz", dupa "cocoriza", cum era numit n Sardinia, moldovenii l-au
botezat "papusoi", dar mmliga era aceeasi n toate regiunile si peste tot se pregatea la fel. Iar
re-eta ei a ramas neschimbata pna n ziua de azi, doar malai si apa, cu un praf de sare, fara
grasimi si colesterol si fara E-uri.

Beneficiile mai puin cunoscute
Blamata ani de-a rndul ca a favorizat pelagra, mmliga are, totusi, anumite avantaje pentru
sanatatea noastra. Studii recente demonstreaza ca unii acizi din componena porumbului ajuta
ficatul sa elimine din organism toxinele. Noile cercetri din domeniul endocrinologiei arat i
ele ca mmliga regleaz cantitatea de glucoz din snge i este de mare ajutor diabeticilor. n
plus, porumbul este bogat n acizi grasi nesaturai i are mai puine calorii dect grul, astfel
c preparatele din mlai sunt potrivite n curele de slbire.
Pelagra, "ciuma" adusa de mlai
Boala srciei, pelagra avea sa se raspndeasc n Europa odata cu mmliga. Porumbul nu
poart nicio vina, dar n zonele sarace el era principalul si, poate, singurul aliment. Fara carne,
lapte, oua sau legume, care erau alimente de lux pentru aranime, hrana bazata pe mmliga si
fi erturi favorizeaza apariia acestei boli care se raspndeste ca un fl agel n multe zone ale
Europei.
Numele ei vine din italiana, "pella agra", adica piele aspr, cu iritaii i crpturi dureroase, iar
cauza este lipsa unor vitamine eseniale de origine animal. n Romnia, pelagra era des
ntlnit n rndurile srcimii, n secolele trecute. O vreme, a fost considerat eradicat, dar
cazuri noi apar sporadic n regiunile srace din Moldova. i azi, ca acum 100 sau 200 de ani,
ranii sunt nevoii sa vnd laptele i oule sau psrile din ograd pentru civa bani,
rmnnd s se hrneasc tot cu mmlig.