Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Sociologie si Asistenta sociala

Coordonator stiintific: Prof. univ. dr. Ilie Badescu
Doctorand: Claudia Ghisoiu
Rezumat teza de doctorat:
Identitate si comunicare interculturala. Dinamica identitara din Uniunea
Europeana
1. Introducere
Ideea de identitate european revine din ce n ce !ai frecvent n discursurile politice "i n
!ass !edia. #ai !ult$ se construiesc "i se finantea% progra!e$ at&t la nivel regional c&t
"i la nivel european$ pentru a construi o identitate european care s !'ine n !od
ar!onios dar s "i transcead identit(ile na(ionale ale statelor !e!'re. )a(iunea acestei
activit(i de construc(ie a unei identit(i europene este evident$ ea ac(ion&nd ca un liant
al politicilor co!unitare "i ncerc&nd s !'ine n !od organic o crea(ie ini(ial pornit din
!otive econo!ico*politice. Suprapun&ndu*se ca strat ulterior$ ea este destinat s
conture%e o i!agine coerent "i consistent a co!unit(ii europene$ s ofere acesteia o
soliditate conceptual care nu se poate o'(ine din si!pl !'inare contractual a statelor
!e!'re. Cu toate acestea$ identitatea european tre'uie s lucre%e at&t la nivel
guverna!ental c&t "i la nivel de individ$ pentru a da o cert greutate "i validitate
politicilor co!unitare.
+Dile!a funda!ental a U, const n faptul c -pu'licul european.$ sau demos$
de a'ia e/ist ca o categorie recognoscibil$ "i aproape deloc ca un corp su'iectiv
sau ce se autorecunoate 0 e/cept&nd poate n !i1locul unei !ici coterii de
politicieni$ ad!inistratori "i oa!eni de afaceri europeni.2 3Shore 4555: 678
6
2. Care sunt obiectivele acestei lucrri?
De a identifica si anali%a !odalit(ile n care se conturea% acest concept de identitate
europeana n realitate precu! "i strategiile de construc(ie ale acestei identit(i.
9ncercarea de a rspunde la ntre'rile: cine sunt europenii i ce inseamn s fii
european: Aceast te! a! considerat c este relevant datorit profundelor i!plica(ii la
nivel na(ional 3de c&nd )o!&nia este parte din Uniunea ,uropean8 "i la nivel
interna(ional$ n cadrul rela(iilor din interiorul Uniunii "i a acesteia cu partnerii si.
Pornind de la te%a lui Benedict Anderson legat de elitele na(ionale ce n !od activ
construiesc o +co!unitate i!aginat2$ n care cet(enii sunt crea(i prin educa(ie sau vot$
a1unge! la ,uropa privit prin aceast pris!. Dac accept! c spa(iile sunt i!aginate$
construite din punct de vedere social "i repre%entate printr*o si!'olistic anu!e$ atunci
,uropa nu are o e/isten( pre*deter!inat$ ci este un spa(iu i!aginat. ,uropa este
europenizat 3#c;eill 455<: 78$ "i acest proces are sus(intori "i opo%an(i$ cu strategii
diferite.
,uropa este o co!unitate i!aginat$ "i aceasta nsea!n c identitatea ei este un proiect
n construc(ie. Cu! se articulea% o astfel de construc(ie "i cu! devine Uniunea
,uropean noua Europ$ un spa(iu nou: ,/ista o relatie de e/clu%iune intre identitatea
nationala si cea europeana: Care este rolul co!unicrii culturale n aceast dificil
asa!'lare de spa(ii "i identit(i ce coe/ist ntr*un spa(iu dat: Care este evolu(ia
dina!icii identitare europene: Iat c&teva ntre'ri la care ne propune! s rspunde! n
lucrarea de fa(.
4
3. Structura lucrarii
Structurat n patru capitole principale$ din care pri!ele trei for!ea% cadrul conceptual
iar al patrulea pe anali%a unor re%ultate o'(inute din instru!ente de anali% specifice$
pre%enta lucrare ncearc s ofere o i!agine de ansa!'lu a ntregului proces de
construc(ie a identit(ii europene$ surprins n dina!ica sa.
Capitolul I Uniunea uropean
Capitolul II !a"iune #i na"ionalism
Capitolul III Comunicarea intercultural
Capitolul I$ Cultur% valori% percep"ii: analiz pe urobarometru
&rimul capitol ne introduce n practica "i teoria Uniunii ,uropene$ ncep&nd cu un istoric
al acesteia "i continu&nd cu funda!entele teoretice ale necesit(ii construc(iei acestei
identit(i suprana(ionale$ europene$ inclusiv de%'aterile asupra fe%a'ilit(ii acestui proiect
identitar. De la identificarea "i anali%a !ar=erilor identitari europeni$ p&n la discu(ia n
1urul de%'aterilor curente cu privire la no(iunile de +federa(ie2 sau +confedera(ie2 aplicate
Uniunii ,uropene$ acest pri! capitol se ocup de ntreaga palet identitar european$ la
nivel discursiv.
Cel de'al doilea capitol se concentrea% asupra captului opus al continuu!ului identitar
colectiv$ respectiv identitatea na(ional$ "i ne pre%int perspectivele teoretice asupra
acesteia: !od de for!are "i istoric$ di!ensiuni de anali%$ factori de influen( etc. Dup
descrierea analitic a cadrului teoretic$ capitolul continu cu o discu(ie despre na(ionalis!
ca op(iune "i discurs politic in cadrul Uniunii ,uropene.
Continu&nd$ cel de'al treilea capitol este o anali% n profun%i!e a conceptului de inter>
!ulti*culturalis!$ n toate di!ensiunile "i aspectele acestuia. 9ncep&nd cu o anali%a a
conceptelor "i defini(iilor utili%ate de co!unicare "i ter!in&nd cu particulari%area n
di!ensiunea sociolingvistic$ acest capitol discut pe larg "i n a!nunt conceptul de
+co!unicare intercultural2$ focali%&ndu*se pe di!ensiunea social "i identitar a li!'ii
?
"i !odalit(ile n care aceast contri'uie la de%voltarea identit(ii colective>na(ionale$ c&t
"i capacitatea acesteia de a servi ca liant ntre culturi diferite.
9n final$ capitolul al patrulea i!'in n practic ntreaga discu(ie de p&n aici "i aduce n
aten(ie felul n care conceptele pre%entate anterior devin relevante la nivelul opiniei
cet(eanului european prin instru!entul de cercetare pan*european +,uro'aro!etru2.
(. C)&I*+,U, I Uniunea uropeana Scurt istoric
Prin !ulte aspecte$ 67<@ poate fi nu!it "i anul %ero al ,uropei 3AA4 0 peste @5 !il
victi!e8. Istoria politic a ,uropei dup 67<@ a nceput prin constatarea acestui declin al
continentului "i cu n(elegerea faptului c era nevoie ca viitorul acestuia s fie reinventat.
Se for!ea%a Co!unitatea ,uropeana. 9ntr*o hotr&re din fe'ruarie 67B? devenit cele'r$
Curtea ,uropean de Custi(ie de la Du/e!'urg a indicat Co!unitatea ,uropean ca fiind
+o organi%a(ie interstatal autono!2.
67<@ 0 Al Doilea )%'oi #ondial se ncheie$ ls&nd n ur! un continent
european sfr&!at.
67@E 0 Fratatul de la )o!a este se!nat. Da !o!entul respectiv$ e/ist doar "ase
(ri !e!'re: Italia$ Ger!ania de Gest$ Fran(a$ Belgia$ Hlanda "i Du/e!'urg.
67B6 0 )%'oiul )ece este !arcat de construc(ia celui !ai cele'ru si!'ol al su$
Iidul de la Berlin.
67E? 0 #area Britanie$ Irlanda "i Dane!arca se altur Co!unit(ii ,uropene.
67J6*67JB 0 Se ntreste flancul sudic al Co!unit(ii ,uropene$ prin alturarea
Greciei 367J68 "i a Spaniei "i Portugaliei 367JB8. Fot n 67JB este se!nat Actul
Unic ,uropean ca pas nspre ar!oni%area statelor !e!'re.
67J7 0 Cortina de Fier cade !preun cu Iidul de la Berlin. )ealitatea unei
Ger!anii unificate "i a unui spa(iu ,st*european i!ens cere reg&ndirea
Co!unit(ii ,uropene.
<
6774 0 Fratatul de la #aastricht consfin(e"te trecerea de la Co!unitatea
,uropean la Uniunea ,uropean. De ase!enea$ se de!area% procesul de
unificare !onetar european.
677E 0 Fratatul de la A!sterda!.
4556 0 Fratatul de la ;isa este se!nat$ dar este ratificat "i intr n aplicare de a'ia
n 455?. ,ste respins in(ial de referendu!ul organi%at n Irlanda$ deschi%&nd calea
unor a!ple discu(ii cu privire la rolul Uniunii "i repre%entarea sa n ochii
cet(enilor. Se pune n discu(ie "i definirea$ n noua lu!in$ a identitii europene.
4554 0 #oneda euro intr n circula(ie de la 6 ianuarie.
455< 0 Pri!ul val de 65 state din noua strategie de integrare ader la Uniune:
,stonia$ Datvia$ Dituania$ Polonia$ Slovacia$ Cehia$ Ungaria$ Slovenia$ #alta "i
Cipru. ,fortul financiar "i de infrastructur este uria"$ dar "i !ai !ult$ identitatea
european devine un ideal de definit$ "i nu unul de acceptat.
455E 0 )o!&nia "i Bulgaria ader la Uniunea ,uropean.
A"adar$ dat fiind c ideea ;oii ,urope este un proiect econo!ic "i politic condus n !are
parte de elite$ prin aparatul ad!inistrativ de func(ionari de la Bru/elles "i !ini"trii din
guvernele na(ionale$ nu este foarte clar cu! se poate construi un pod de co!unicare ntre
!ase "i proiectul european$ ca entitate a'stract. Aceast pro'le!$ cunoscut ca +deficit
de!ocratic2 3#c;eill 455<: 6?8$ r!&ne o surs de ngri1orare dar "i o oportunitate
creativ.
-. C)&I*+,U, I Uniunea uropeana Componenta
De re!arcat faptul c Uniunea ,uropean$ a"a cu! o "ti! ast%i$ nu a fost o !o"tenire
istoric$ sau o realitate circu!stan(ial$ ci un proiect structurat ce a !ilitat pe ci politice$
econo!ice "i culturale spre construirea unui nou spa(iu$ a unei noi vi%iuni asupra unei
alian(e continentale. De ase!enea$ spa(iul Uniunii este nc n continu schi!'are$ cu (ri
ce "i*au e/pri!at inten(ia de aderare 3Croa(ia$ Furcia8$ continu&nd procesul de e/tindere.
@
.i/ura 1. 0rile membre 1n Uniunea uropean% dup anii de aderare.
B
2. C)&I*+,U, I Uniunea uropeana &rocesul de europenizare
Cu! se construie"te si!'olic un nou spa(iu: 9n afara co!unicrii interculturale$ de care
ne vo! ocupa n alt capitol$ din perspectiva antropologic$ e/ist "i alte !etode. Shore
identific un grup pe care l nu!e"te +agen(i ai con"tiintei europene2$ "i anu!e +acei
actori$ ac(iuni$ artefacte$ corpuri$ institu(ii$ politici "i repre%entri care$ singular sau
colectiv$ a1ut la generarea constiin(ei colective "i la pro!ovarea acceptrii -ideii
europene.2. 3Shore 4555: 4B8 ,l se refer aici la o'iecte "i actori u!ani "i !ateriale
deopotriv 0 !oneda euro din 'u%unar$ engle%a apro/i!ativ a unui student ,ras!us etc.
Shore sus(ine c Uniunea ,uropean are un ntreg set de agen(i care pro!ovea%
procesul de europenizare$ "i care sunt dedica(i construc(iei unui stat suprana(ional. Ca!
care ar fi uneltele lor:
Agen(i ce pro!ovea% procesul de europenizare:
Ini(iative de educa(ie precu! progra!ele ,)AS#US "i SHC)AF,S$ care
pro!ovea% schi!'urile de studen(i n (rile Uniunii$ pro!ov&nd prietenia trans*
european prin schi!'urile culturale "i li'era circula(ieK
Fondurile structurale "i politicile co!une n agricultur au oferit suport financiar
pentru !ulte proiecte eligi'ile "i au contri'uit la construirea unui profil econo!ic
coesiv al UniuniiK
Steagul Uniunii ,uropene 3cu cele douspre%ece stele aurii pe fond al'astru8 este
acu! nt&lnit peste tot n (rile !e!'re$ de la institu(iile statului$ la anun(urile ce
!archea% proiecte finan(ate prin Fondurile structurale$ "i o'iective turisticeK
I!nul Uniunii ,uropene$ +Hda 'ucuriei2 a lui Beethoven$ o cele'rare a u!anit(ii
ca entitate unit n diversitate$ prin cele'rul vers al lui Schiller Alle Menschen
werden Brder 3+to(i oa!enii devin fra(iL8. I!nul este intonat fr versuri ns$
datorit !ultitudinii de li!'i oficiale ale UniuniiK
For!atul standard al pa"aportului european$ ce este un !ar=er al unei apartenen(e
for!aleK
Introducerea unui siste! statistic centrali%at$ prin ,uro'aro!etru "i ,urostatK
E
+M...N nu doar instru!ente politice puternice pentru a crea o -popula(ie european.
!ai infor!at$ cuantifica'il "i astfel !ai tangi'il si guverna'il "i un -spa(iu
european.: ci$ sunt de ase!enea puternici !odelatori ai con"tiin(ei ce furni%ea%
!eta*clasificrile n cadrul crora identit(ile si su'iectivit(ile se for!ea%.2
3Shore 4555: ?68
Introducerea !onedei unice ,uroK
Progra!e de coe%iune cultural precu! LCapitala cultural european2.
3. C)&I*+,U, I Uniunea uropeana Critica
+Acesta este cultura post!odern cos!opolit pe care unii o consider %enitul$ iar
al(ii nadirul progresului u!an. ,ste un pastiche de culturi$ !ai degra' dec&t o
cultur specific. ,ste eclectic n natur$ de%interesat de spa(iu "i ti!p$
nepreocupat de originile etnice sau na(ionale "i de%ar!ant de ignorant n ceea
ce prive"te istoria.2 3Gan Oa! 4556: B?8
9ntre'area este$ de la ce punct e/perien(a ,uropei devine -con"tiin(a european.:2 3Shore
4555: 4478
4. C)&I*+,U, I Uniunea uropeana Ima/inarul na"ional
9n conte/tul glo'ali%arii$ noua tehnologie de co!unica(ii "i consu!eris!ul de !as sunt
v%ute ca o for( o!ogeni%atoare ce su'!inea% identitatea na(ional. 9n atare
circu!stan(e$ ideea na(ional "i na(ionalis!ul a fost for(at "i el s se schi!'e$ s evolue%e
nspre ima/inarul na"ional$ folosind ca reper Benedict Anderson "i ale sale +co!unit(i
i!aginate2. Cu! poate fi definit acest spa(iu na(ional i!aginat: Care sunt caracteristicile
sale: Dupa #c;eill$ e/ist patru paliere de luat n considerare:
6. 9n pri!ul r&nd$ ave! +povestea2 unei na(iuni$ care este trans!is for!al 3prin
curricula educa(ional8 "i infor!al 3prin !ituri din tradi(ii8. 3ve%i "i Bdescu
4554: B?8 ,le!ente si!'olice precu! institu(iile clasice ale statului*na(iune 3ve%i
J
parla!entul8$ !oneda$ religia de stat 3ve%i rolul 'isericii n Irlanda$ Italia$ Spania
etc.8$ !edia 3canalele cu tradi(ie na(ional$ precu! BBC8 0 sunt toate !odalit(i
esen(iale de definire a unei identit(i na(ionale.
4. 9n al doilea r&nd$ ave! folosirea si!'olurilor$ precu! steaguri$ i!nuri
na(ionale$ sporturi na(ionale$ sau altele !ai pu(in for!ale$ spre e/e!plu
!&ncarea.
?. 9n al treilea r&nd$ "i esen(ial pentru discursul nostru$ ave! ideea de na(iune ca
spa(iu geografic teritoriali%at cu 'ogate conota(ii.
<. 9n al patrulea rnd e/ist ideea na(iunii "i a +Celuilalt2. De re(inut aici c unul
dintre cei !ai puternici !ar=eri identitari ai unei na(ionalit(i const n a o defini
prin ceea ce ea nu este. Frasarea grani(elor !entale sau si!'olice este la fel dac
nu !ai puternic decat trasarea grani(elor statale.
+,ste dificil de !en(ionat o na(iune fr a proiecta un peisa1 rural anu!e 3adesea
cu tipuri anu!e de oa!eni desf"ur&nd activit(i specifice8. Irlanda a devenit
sinoni! cu Coasta de vest 3ve%i ;ash$ 677?8$ Argentina este inevita'il legat de
i!agini din pa!pas: gauchos clrind peste c&!pii nver%ite. #arocul este asociat
cu pal!ieri$ oa%e "i peisa1e nisipoase cu dune$ "i Hlanda cu o re(ea petecit de
poldere "i "an(uri de drena1 M...N Aceste peisa1e specifice sunt o prescurtare pentru
descrierea acestor na(iuni$ sinecdoce prin care acestea sunt recunoscute la nivel
glo'al. Dar ele sunt ncrcate "i cu valori si!'olice "i repre%int virtu(i na(ionale$
pentru furirea na(iunii n adversitate sau !odelarea geografiei din natura ce este
fie 'inefctoare$ fie do!esticit sau folosit.2 3,densor 4554: ?7*<58
H alt ra!ifica(ie interesant a ideii na(ionale n conte/tul i!aginat>creat$ este acela de
repre%entare$ sau$ n alte cuvinte$ cu! este na(iunea pus n scen sau practicat. Av&nd
ca reper !ental sociologia dra!aturgic a lui ,rving Goff!an$ ne pute! i!agina
repre%entarea na(ional ca pe o scen ela'orat$ unde actorii "i 1oac rolurile presta'ilite
7
n spatele cortinei pentru a o'(ine ceea ce el nu!e"te impression management! 0 adic$
pentru su'iectul nostru$ acea i!agine proprie "i distinct asociat cu un spa(iu na(ional
anu!e.
5. C)&I*+,U, I Uniunea uropeana uroscepticism
,/ist ns anali"ti care sunt sceptici c toate aceste !anevre vor duce la construirea unei
identit(i coerente "i legiti!e$ dat fiind c !a1oritatea sunt create de corp 'irocratic ntr*o
citadel intangi'il 3Bru/elles8$ ce a dovedit nu o dat$ c poate pierde contactul de
opinia pu'lic pe care ar tre'ui s o repre%inte 3ve%i respingerea Fratatului de la ;isa n
referendu!ul irlande%8.
+,ste astfel ndoielnic faptul c introducerea unui i!n european$ unui steag
european$ !onu!entelor europene pentru -eroii glorio"i.$ cere!oniile europene$
universit(ile "i !u%eele pentru -eroii europeni. sau -prin(ii fondatori. ai
,uropei$ va genera senti!entul istoricit(ii$ rdcinilor "i apartenen(ei co!une.
Chiar ntr*o er c&nd i!aginea a devenit !etoda principal de apel colectiv "i
adresare pu'lic$ no(iunea de ,uropa are at&t de !ul(i co!petitori nc&t va fi
dificil de capturat o ni" de pia( n con"tiin(a colectiv a societ(ii europene.2
3Gan Oa! 4556: EE8
Si aceasta pentru ca eforturile curente orientate spre crearea unor ordini suprastatale
declan"ea% tensiuni ntre dorin(a oa!enilor de a*"i e/pri!a caracterul na(ional "i
necesitatea de a (ine n fr&u antagonis!ele interna(ionale printr*un siste! de cooperare
care par(ial privea% na(iunile de independen( "i suveranitate.
Integrarea european schi!' !odul n care na(iunile !e!'re$ oa!enii ce le co!pun$ se
percep pe sine$ "i astfel propriul co!porta!ent este afectat. Prin circula(ia oa!enilor$ a
'unurilor "i a capitalului$ dar "i a valorilor$ identit(ile na(ionale sunt ncet*ncet
transfor!ate. Cet(enii europeni "i pstrea% con"tiin(a na(ional ns acest ata"a!ent are
acu! "i un referen(ial e/tern. Prin descoperirea altor !odalit(i prin care cineva poate fi
65
european$ fr s adere neaprat la acelea"i o'iceiuri "i tradi(ii$ ns r!&n&nd n acela"i
filon cultural !a1or$ su' acelea"i influen(e$ cet(enii devin !ai con"tien(i de propriile
particularit(i. Ata"a!entul ctre na(iune r!&ne$ "i fa( de tot ceea ce ea repre%int$ ns
latura arogant este pus ntr*un conte/t n care nu este hrnit$ ci chiar eli!inat.
+Identit(ile devin din ce n ce !ai pu(in e/clusive "i din ce n ce !ai refle/ive.2
3#agnette 455@: 67?8
16. C)&I*+,U, II !atiune si nationalism 7espre
;u pute! negli1a faptul c na(ionalis!ul este un su'iect ndelung discutat de*a lungul
ti!pului "i repre%int o surs continu de de%'ateri.
Da 'a%a identit(ii na(ionale stau doi vectori 3care repre%int$ de altfel$ "i sursa
continuit(ii e/isten(ei statului na(ional8: valorile na(ionale "i interesul na(ional. 9n lu!ea
glo'ali%at de ast%i$ care !ai este ns relevan(a identit(ii na(ionale: Care !ai este
relevan(a statului na(ional ntr*o lu!e ale crei grani(e sunt deschise 3ca s nu spune!
chiar c realitatea conte!poran relev !ai degra' o lu!e fr grani(e8. Pe o scal a
valorilor universale$ unde s*ar plasa valorile na(ionale: 9n conte/tul apartenen(ei la
Uniunea ,uropean "i la diferite organi%a(ii interna(ionale$ tre'uie s ave! n vedere
aprarea interesului na(ional$ sau alinierea la interesele supra*statale:
;a(ionalis!ul are in principal dou di!ensiuni: cea a nevoilor$ !anifestate prin teritoriu$
autono!ie$ identitate$ "i di!ensiunea afectelor$ unde sunt depo%itate !ecanis!ele care
fac posi'il satisfacerea nevoilor. ;a(iunea este unitatea social prin care n(elege!
na(ionalis!ul iar tririle sunt catali%atorul care deter!in !anifestrile na(ionalis!ului.
+H na(iune este un ansa!'lu de elemente 3etnospirituale$ etnoteritoriale$
etnopolitice$ etc.8$ de triri 3e!o(ii$ percep(ii$ atitudini$ etc.8$ de procese
3autentificarea$ cultivarea$ selec(ia$ conservarea$ inculcarea unor si!'oluri$ !ituri$
a!intiri co!une$ tradi(ii$ ritualuri$ valori "i drepturi8 spontane i standardizate
3su' for! de tehnici$ !etode "i institu(ii specifice8.2 3Bdescu 455<: EJ8
66
11. C)&I*+,U, II !atiune si nationalism Identitatea nationala
;evoia de autono!ie$ de securitate "i nevoia de apartenen( ocup po%i(ii funda!entale
n pira!ida lui #asloP. Hdat satisfcute nevoile de 'a% 3cele fi%iologice8$ indivi%ii
percep siguran(a "i apartenen(a la un grup ca fiind prioritare. Feritoriul$ ele!ent
indispensa'il constituirii unei na(iuni$ vine ca un spa(iu protector "i propice satisfacerii
acestor nevoi.
AnthonQ S!ith identific cinci trsturi funda!entale ale identit(ii na(ionale$ ele!ente
constitutive ale na(iunii$ care fac posi'il apari(ia acesteia "i e/isten(a ei n ti!p. Aceste
ele!ente sunt teritoriul$ !iturile fondatoare$ cultura$ drepturile "i o'liga(iile "i econo!ia:
+6. un teritoriu istoric$ sau patrie
4. !ituri "i a!intiri istorice co!une
?. o cultura pu'lic de !as co!un
<. drepturi legale "i datorii co!une pentru toti !e!'rii si
@. o econo!ie co!un cu !o'ilitate teritorial pentru !e!'rii si.2 36776: 6<8
+Aceste concepte 0 autono!ie$ identitate$ geniu na(ional$ autenticitate$ unitate "i
fraternitate 0 for!ea% o li!' sau discurs interrela(ionat ce "i are propriile
cere!oniale "i si!'oluri e/presive. Aceste si!'oluri "i cere!onii sunt at&t de
!ult parte a lu!ii n care tri! nc&t$ n cea !ai !are parte$ le consider! ca pe
un dat.2 3S!ith 6776: E?*EE8
Feritoriul co!un$ !iturile fondatoare$ !e!oria colectiv$ cultura$ drepturile "i o'liga(iile
conturea% identitatea na(ional. ;evoia de apartenen( la un grup$ aprarea valorilor
acelui grup$ nevoia de securitate "i autodeter!inare au dus la na"terea unei voin(e sociale
constructive 0 deci la apari(ia na(iunii.
64
12. C)&I*+,U, II !atiune si nationalism !ationalism
H de%'atere de actualitate anali%ea% identitatea na(ional versus identitatea european.
,/ist !ai !ulte a'ordri care ncerc s deslu"easc !sura n care una o e/clude pe
cealalt$ sau dac ele sunt co!ple!entare. A! su'liniat de1a i!portan(a identit(ii
na(ionale$ ca ele!ent indispensa'il n e/isten(a unei na(iuni. 9ntre'area care se pune este
dac identitatea european este un construct recent n !e!oria colectiv$ a crui apari(ie
coincide cu for!area Uniunii ,uropene$ sau dac ,uropa$ continent cu vechi!e$ cu o
cultur proprie "i o istorie re!arca'il$ a deter!inat senti!entul apartenen(ei 0 identitatea
european 0 ntr*un !od organic$ natural.
,/ist cinci nivele de anali% a na(ionalis!ului$ fiecare plec&nd de la o pre!is:
6. na(ionalis!ul este un senti!ent 3"i din cau%a faptului c este nscut din e!o(ie
"i pasiune$ el este ira(ional sau non*ra(ional$ n ciuda faptului c ntre"te e!patia8
4. na(ionalis!ul presupune o identitate na(ional 3"i totodat nevoia de
apartenen( la un grup$ de identificare cu al(ii ase!enea8
?. na(ionalis!ul este o ideologie 3"i presupune dreptul la auto*deter!inare al
fiecrei na(iuni8
<. na(ionalis!ul este o !i"care social 3care presupune organi%area unei societ(i
n vederea atingerii idealului na(ional8
@. na(ionalis!ul este un proces istoric 3deter!inat de conte/tul istoric8 3Oearn
455B: B*E8
Identitatea na(ional este principala for! de identificare cu o colectivitate. #iturile
fondatoare$ repre%entrile colective$ !e!oria social definitivea% asu!area identit(ii
na(ionale. Conte/tul istoric recent poate !odifica felul n care o na(iune se autopercepe.
+Ast%i$ identitatea na(ional este for!a principal a identificarii colective. Hricare ar fi
senti!entele indivi%ilor$ se dovede"te a fi criteriul predo!inant al culturii "i identit(ii2
3S!ith 6776: 6E58. De c&te ori nu au%i! critici la adresa unei na(iuni$ laude la adresa
alteia. Acest tip de percep(ie "i autopercep(ie este o for! de asu!are continu a unei
identit(i sau$ n unele ca%uri$ de negare a acesteia. Renofo'ia$ etnocentris!ul$
6?
na(ionalis!ul e/tre!ist sunt for!e virulente de aprare a idealului na(ional$ iar lipsa
toleran(ei fa( de al(ii a dus la nenu!arate conflicte sangeroase de*al lungul istoriei.
Identitatea european nu neag identitatea na(ional "i nu presupune de%!in(irea de
propriile valori "i idealuri. Funda!entarea unei ntregi ideologii pornind de la pre!isa c
cele dou concepte sunt n antite% nu poate duce la ni!ic constructiv. +Unitate prin
diversitate2 are n vedere pre%ervarea specificului na(ional$ dar "i cunoa"terea "i
n(elegerea altor culturi.
13. C)&I*+,U, II !atiune si nationalism Clasi8icarea na"ionalismului
#ultitudinea teoriilor n do!eniu per!ite o fotografiere de ansa!'lu asupra
na(ionalis!ului "i a1ut la construirea unei i!agini coerente despre na(iune "i identitate
na(ional$ dar pentru a avea o vi%iune de ansa!'lu tre'uie s anali%! "i pro'le!e de
actualitate$ cu! ar fi identitatea european "i !ulticulturalis!ul.
;u ave! acu! ti!p sa intra! in detalii pur teoretice$ asadar a! optat pentru o clasificare
ce !i s*a parut relevanta pentru anali%a diacronica a nationalis!ului si face si legatura
catre te!a noastra.
Frei !o!ente istorice care au generat o anu!it for! de na(ionalis!:
6. +na(ionalis!ul lingvistic "i etnic al celei de*a doua 1u!t(i a secolului al RIR*
leaK
4. na(ionalis!ul secolului al RIR*lea afir!at n 1urul statelor na(ionale "i al
econo!iilor industriale n secolul al RIR*lea "i pri!a parte al secolului al RR*
leaK
?. na(ionalis!ul afir!at n 1urul !i"crilor anticoloniale$ de eli'erare na(ional "i de
e!ancipare$ dinspre !i1locul secolului al RR*lea 3Lna(ionalis!ul "i politicile
etnice din ulti!a 1u!tate de secol28.2 3Oo's'aP! apud Bdescu 455<: 65@8
Aceste !o!ente istorice au re%ultat trei tipuri de na(ionalis!$ n func(ie de conte/tul
social repre%entativ:
6<
a. +na(ionalis!ul -construc(iei na(ionale.K
'. na(ionalis!ul e!anciprii coloniale "i
c. na(ionalis!ul -politicilor etnice "i lingvistice.$ negativ "i di%olvant 3divi%ive8.2
3Bdescu 455<: 65@8
1(. C)&I*+,U, II !atiune si nationalism !ationalismul in Uniunea uropeana
A! putea adauga la cele de !ai sus o etapa post*nationalista$ si anu!e era identificarii
su'iective$ a i!aginarului national ce transcede granitele statale inspre structura supra*
statala$ in conte/tul glo'ali%arii si al eforturilor de constructie a unui spatiu coerent
european.
+Gre!e de aproape cinci%eci de ani "i p&n n ur! cu c&(iva$ peste aceast lu!e
parcelat de state suverane s*au suprapus dou 'locuri de putere. Fiecare dintre
ele pro!ova o coordonare superioar ntre ordinile de stat din cadrul -!eta*
suveranit(ii. respective$ 'a%ate pe pre%u!tiva insuficien( !ilitar$ econo!ic "i
cultural a fiecrui stat n parte. Pu(in c&te pu(in$ dar i!placa'il$ a fost avansat
noul principiu de integrare supra"statal$ !ai rapid in practic dec&t n teoria
politic. -Scena glo'al. a devenit din ce n ce !ai pregnant teatrul coe/isten(ei
"i concuren(ei dintre grupurile de state$ "i nu dintre statele luate separat.2
3Bau!an 4554: B?8
1-. C)&I*+,U, III Comunicare interculturala *eorii importante
Di!'a poate fi definit ca fiind setul de si!'oluri !pr(it de o co!unitate pentru a
!prt"i n(elesuri "i e/perien(e.
Feorii i!portante n co!unicare:
#eoriile datei$ In 67<J$ Shannon "i Aeaver finali%ea% teoria infor!a(iei$
caracteri%at de optica analitic.
6@
#eoriile semnului$ 9n cadrul structuralis!ului se de%volt teorii care se 'a%ea% pe
cod "i de%volt su'iecte specifice co!unicrii.
#eoriile comportarmentului$ Feoriile 'ehavioriste privesc$ tot din perspectiva
analitic$ ntregul do!eniu al psihologiei$ ns ele sunt e/plicit interesate de
co!unicarea la nivel interpersonal.
#eoriile difuzrii$ Sociologii e!piri"ti$ care cercetea% co!unicarea de !as$
lucrea%a "i ei pe 'a%a !odelului linear al a'ordrii analitice.
+A co!unica nsea!n a supravie(ui "i a nv(a "i pe al(ii s supravie(uiasc.
Co!unicarea este pri!ul se!nal dat de via(. , strigtul copilului a'ia nscut$
dovada dat celor din 1ur c trie"te. ,ste "oapta adolescentului c trie"te el "i a
luat act "i de trirea special$ anu!e$ a unei alte persoane. ,ste !or!itul nesigur
al 'tr&nului care nu este pregtit pentru dispari(ie. Co!unicarea este aerul pe
care l respir! de di!inea(a p&n seara$ iar unii$ cei pentru cei care "tiu c
'ufni(a si!'oli%ea% vederea prin ntuneric$ este "i aerul pe care l respir de seara
p&n di!inea(a$ citind o carte sau scriind o carte. Care poate fi doar cartea
propriei lor vie(i pe care nu o accept ngropat.2 3Anghel 455@: 78
Ideea confor! creia cultura "i li!'a sunt legate poate nu este evident la nceput. C&nd
a! nv(at li!'a noastr nativ$ incon"tient nv(! "i cultura noastr. 9n schi!'$ dac o
persoan nva( alt li!' sau cre"te vor'ind !ai !ulte li!'i$ persoana poate fi
con"tient de diferitele !oduri prin care fiecare li!' i per!ite vor'itorului s o
perceap sau s descrie realitatea. Aceste diferen(e de percep(ie sunt diferen(e n cultur.
Astfel c legtura dintre li!' "i cultur este faptul c sunt ca o oglind una pentru
cealalt. Fiecare reflect "i este reflectat de cealalt.
6B
12. C)&I*+,U, III Comunicare interculturala ,imba% cultura si identitate
Defini(ia cultural a unei na(iuni este un proces co!ple/ "i a!'ivalent. Cultura "i
societatea sunt legate ntr*un !od intrinsec "i individul tre'uie s internali%e%e nor!ele "i
valorile acestora pentru a "ti cu! s foloseasc !ediul cel !ai o'i"nuit de co!unicare 0
li!'a 0 n scopul a se face au%it ca !e!'ru al grupului. 9n realitate este vor'a de +toate
rela(iile care pot e/ista ntre istoria unei li!'i "i aceea a unei rase sau a unei civili%a(ii.
Aceste dou istorii se !'in una pe alta "i ntre(in raporturi de reciprocitate. MSN
H'iceiurile unei na(iuni au o influen( asupra li!'ii$ iar$ pe de alt parte$ na(iunea este
deter!inat$ ntr*o !are !sur$ de li!'.2 3Saussure 677J: <@8
Co!unicarea este !ai !ult dec&t trans!iterea cuvintelor ctre un receptor 3individual
sau colectiv8$ este "i un proces interac(ionist "i o !odalitate cultural de construire a
identit(ii 3personale sau colective8 n rela(ie direct cu co!unitatea de care o persoan se
si!te ca fc&nd parte.
Di!'a este un ghid al realit(ii sociale. ;u e/ist dou li!'i si!ilare pentru c repre%int
realit(ile sociale n care ele sunt !i1locul de co!unicare. #ai !ult dec&t at&t$ li!'ile
reflect cultura acestui grup particular de oa!eni$ care triesc ntr*o societate dat$ cu
nor!e$ valori "i si!'oluri specifice.
Co!unicarea este !ai !ult dec&t trans!iterea cuvintelor ctre un receptor 3individual
sau colectiv8$ este "i un proces interac"ionist "i o !odalitate cultural de construire a
identit(ii 3personale sau colective8 n rela(ie direct cu co!unitatea de care o persoan se
si!te ca fc&nd parte. G.O. #ead "i Tcoala din Chicago au ncercat s anali%e%e
construc(ia sinelui n sia1ul structurii societ(ii. Prin internali%area nor!elor "i cutu!elor
sociale$ un individ "i recunoa"te drepturile "i o'liga(iile prin contrast cu ceilal(i "i astfel
"i rotun1e"te defini(ia sinelui$ a identit(ii personale: +9nc o dat$ li!'a$ ca structura$
este pe latura sa interioar$ o !atrice a g&ndirii.2 3Sapir 6746: 468 Sinele este do'&ndit
prin interac(iuni si!'olice$ acceptarea !utual a si!'olurilor ce o'iectivi%ea%
6E
e/perien(a su'iectiv. Di!'a este un siste! si!'olic cu rdcini ad&nci n !atricea
social "i puternic legat de identitatea personal$ iar a!'ele iau na"tere "i se de%volt n
procesele sociale$ n cadrul interac(iunilor sociale.
+Di!'a are un cadru. Ha!enii care o vor'esc apar(in unei rase 3sau unui nu!r
de rase8$ adic$ unui grup ce este diferen(iat prin caracteristici fi%ice de alte
grupuri. Din nou$ li!'a nu e/ist n afara culturii$ cu alte cuvinte$ n afara
ansa!'lului !o"tenit social de practici "i credin(e ce deter!in te/tura vie(ii
noastre.2 3Sapir 6746: 45E8
9,imba este o mare 8or" de socializare% probabil cea mai mare din c:te e;ist.<
=Sapir 1533: 1-5>
13. C)&I*+,U, III Comunicare interculturala ,imba ca ideolo/ie
De ase!enea$ tre'uie s !en(ion! rela(iile ce e/ist ntre li!' "i istoria politic.
#arile eveni!ente istorice$ precu! cucerirea ro!an$ au avut o influen( incalcula'il
asupra !ultor fapte lingvistice.
Puterea poate fi e/ercitat nu doar prin violen($ dar "i prin !i1loace !ai su'tile$ oper&nd
la nivele !ai ad&nci dec&t do!inarea fi%ic. )eligia$ arta "i literatura$ toate produsele
culturale contri'uie la discursul puterii 3discourse of power!8. #onologurile despre
identitatea depin%&nd de cultur se deconstruiesc "i se reconstruiesc n !od continuu "i
u'icuu. ,/ist nu!eroase strategii de e/cludere$ proiectare "i validare a unei puteri
si!'olice.
Cuvintele sunt "i pot fi indicatori i!portan(i ai diferitelor influen(e pe care le suport un
grup social$ un individ. Fre'uie s ave! !ereu clar n !e!orie 3individual "i colectiv8
aceast interdependen( "i acest indicator de li'ertate "i identitate cultural "i !ental$
deoarece +colectivitatea este legat de li!'a ca atare2. 3Saussure 677J: 758
6J
Stiin(a$ puterea "i politica$ arta$ cultura "i valorile 0 toate au contri'uit la definirea sinelui
ca individ sau ca !e!'ru al unei co!unit(i>grup. Ideologia li!'ii este o legtur
!ediat ntre structurile sociale "i for!ele vor'irii$ influen(&nd n !od se!nificativ
practicile sociale$ discursive "i lingvistice.
Fre'uie s n(elege! c li!'a nu este doar un feno!en lingvistic$ ci este "i unul social*
istoric. )eflect universul fi%ic "i cultural ncon1urtor "i$ la r&ndul ei$ l !odelea% "i
organi%ea%. ,ste un adevrat %eltanshauung al popoarelor. 3Bdescu 4554: 45<8
14. C)&I*+,U, III Comunicare interculturala Sociolin/vistica #i /lobalizarea
,ste crucial s n(elege! un lucru pe c&t de si!plu$ pe at&t de greu de acceptat: de&enim
ceea ce percepem' in cuvintele cele're ale lui #cDuhan. ;u !ai e/ist ceea ce se
nu!e"te +insularitate cultural2$ !ai ales n era co!unica(ional. ;e afl! n plin er a
circuitului electronic "i a fi'rei optice.
?n centrul culturii moderne se a8l /lobalizarea@ 1n centrul /lobalizrii se a8l
practicile culturale. =*omlinson 2662: 5>
,!ergen(a unei li!'i glo'ale nu este o pro'le! nou. ,a e/ist de !ult ti!p$ de pe
vre!ea !arilor i!perii$ c&nd datorit nglo'rii !arilor teritorii su' o singur hege!onie
3inclusiv cultural$ deci "i lingvistic8$ !ultele popula(ii vor'itoare de li!'i diferite au
fost puse n fa(a pro'le!ei de a co!unica unele cu altele$ "i !ai cu sea! puterea de la
centru era nevoit s gseasc un li!'a1 co!un pentru a putea eficienti%a 3"i chiar a
reali%a n fapt8 co!unicarea n i!periu.
Astfel a aprut conceptul de lingua franca$ adic li!'a co!un. #ai t&r%iu$ prin
de%voltarea co!er(ului e/tins$ pro'le!a nu !ai era una de for( 3stp&nire strin8$ ci una
de u"urare "i eficienti%are a co!unicrii n vederea practicrii co!er(ului$ iar aici avea un
interes toat lu!ea$ interesul traduc&ndu*se n 'ani. ,/ist o legtur str&ns ntre
do!ina(ia lingvistic "i puterea cultural$ deoarece fr o 'a% de putere$ fie ea politic$
67
!ilitar sau econo!ic$ nici o li!' nu poate progresa ca !ediu! interna(ional de
co!unicare.
15. C)&I*+,U, III Comunicare interculturala Comunicare si democratie
;u poate fi vor'a de un dialog de!ocratic n a'sen(a co!unicrii interculturale. Pun(ile
ntre popoare$ cu alte cuvinte !'r(i"area alterit(ii$ repre%int cheia de 'olt n reu"ita
e/peri!entului european.
Doar un !odel !ulticultural poate asigura repre%entarea echita'il a tuturor culturilor din
Uniunea ,uropean.
In cadrul oferit de co!unicarea interculturala$ conclu%iile referitoare la un viitor co!un
european sunt opti!iste. Gointa co!un a statelor europene se poate transpune in
instru!ente de de%voltare a unei identitti europene$ construite in 1urul unui 'aga1
cultural co!un$ a trecutului istoric$ a co!unicrii interculturale intr*un cadru in care s se
tina cont nu nu!ai de scopuri ci si de punctele de plecare 3repre%entate de setul de valori
si atitudini care se regsesc atat la nivelul individual cat si la nivel de colectivitate
national8.
Scena vietii sociale si politice este do!inat de !ultiple discursuri 0 ter!enii de
+!ulticulturalis!2$ +interculturalis!2$ +asi!ilare2$ +integrare2$ +identitate2 sunt adesea
pre%enti aproape nediferentiati in li!'a1ul cotidian. Ducrarea de fat a pus accent pe
conceptul de interculturalis!$ interpretandu*l intr*o nota a co!unicrii si a constructiei
identitare. Asa cu! a! aratat$ constructia identitar este un proiect indr%net dar cu reale
sanse de succes$ atata vre!e cat el se construieste organic pe notiunile de 'a% ale
identittii nationale si atata vre!e cat cetteanul fiecrui stat !e!'ru a1unge s se si!t
si s se defineasc drept cettean european.
45
26. C)&I*+,U, III Cultur% valori% percep"ii: analiz pe urobarometru
S*au utili%at ur!toarele ,uro'aro!etre:
Special ,uro'aro!etre 4?E$ Europeans and (anguages )*++,-'
Special ,uro'aro!etre 4@6$ #he .uture of Europe )*++/-'
Special ,uro'aro!etre 4EJ$ European 0ultural 1alues )*++2-'
Special ,uro'aro!etre 47B$ 3iscrimination in the European 4nion " 5erceptions'
E6periences and Attitudes )*++7-'
,uro'aro!eter B7$ #he European 4nion and its 0itizens' )*++7-'
Special ,uro'aro!etre ?5E$ #he 8ole and 9mpact of (ocal and 8egional
Authorities %ithin the European 4nion )*++:-$
U: Cand au%iti cuvintele +Uniunea ,uropeana2 la ce va ganditi !ai intai:
A: Cooperare$ unitate$ egalitate$ deci%ii si reguli co!une$ legislatie 44V
3SU)SA: Special ,uro'aro!etre 4@6$ #he .uture of Europe' !ai 455B8
U: Fipuri de contact intercultural
I!i place 'ucataria straina <@V
A! calatorit peste hotare de cel putin ? ori in ulti!ii ? ani pentru placere sau afaceri 4EV
A! prieteni care sunt din alte tari europene 4EV
3SU)SA: Special ,uro'aro!etre 4EJ$ European 0ultural 1alues$ septe!'rie 455E8
U: Ce insea!na Uniunea ,uropeana pentru tine personal:
A: Di'ertatea de a calatori$ studia si lucra oriunde in spatiul U, @4V 3455E8 > <7V 3455J8
3SU)SA: ,uro'aro!eter B7 #he European 4nion and its 0itizens$ noie!'rie 455J8
U: Ce anu!e v*ar intari convingerea sa sunteti un cetatean european:
A: Un siste! european de securitate si 'unastare sociala ?4V
A: H Constitutie europeana 4EV
3SU)SA: Special ,uro'aro!eter 4@6$ #he .uture of Europe' !ai 455B8
46
21. Concluzii
A! ncercat n lucrarea de fa( s argu!ent! ideea confor! creia integrarea european
nu distruge identitatea na(ional. 9n unele ca%uri chiar o pro!ovea%a n pastiche*ul
cultural ce este Uniunea ,uropeana.
Dina!ica glo'ali%rii crea% astfel un anu!e tip de scenariu post*na(ional$ unde
identit(ile locale sunt e/pri!ate n ti!p ce$ n !od si!ultan$ interac(ionea% cu actorii
suprana(ionali.
Cu toate acestea$ conclu%iile referitoare la un viitor co!un european sunt opti!iste.
Gointa co!un a statelor europene se poate transpune in instru!ente de de%voltare a unei
identitti europene$ construite in 1urul unui 'aga1 cultural co!un$ a trecutului istoric$ a
co!unicrii interculturale intr*un cadru in care s se tina cont nu nu!ai de scopuri ci si
de punctele de plecare 3repre%entate de setul de valori si atitudini care se regsesc atat la
nivelul individual cat si la nivel de colectivitate national8.
+9n pri!ul r&nd$ identit(ile na(ionale adesea antedatea% era statului !odern$ "i
persisten(a sau intensitatea identit(ilor na(ionale nu poate fi e/plicat prin
succesul !oderni%rii conduse de ctre stat$ pentru c perioada !odern este de
ase!enea una de di%locare a autoritatii statului. 9n al doilea rand$ des*
concentrarea suveranit(ii nu este o de%voltare noua "i revolutionar dat fiind c
na(iunile au variat continuu n putere "i n gradul n care doreau sa regle!ente%e
sectoarele vie(ii sociale. 9n al treilea r&nd$ !ulte$ daca nu !a1oritatea$ dintre
identit(ile nationale europene au fost de%voltare fie !preun cu sau n rela(ie cu
un si!( al europenis!ului$ "i cele !ai !ulte dintre concep(iile despre -,uropa.
"i au rdcinile n perspectivele na(ionale anterioare asupra lu!ii.2 3Outchinson
apud #c;eill 455<: B<8
H !odalitate de luat n sea! (ine de 'randing*ul de (ar. Ti anu!e capitali%area unor
anu!ite caracteristici na(ionale$ de la produse culinare$ p&n la produse co!erciale de
44
larg consu!$ tradi(ii cu e/punere !edia etc.$ adic transfor!area lor n produse ce pot fi
achi%i(ionate pe 'a%a unui anu!it capital de i!agine creat prin !ar=eting ce la r&ndul lor
co!pun latura vanda'il a unei (ri.
+,ntit(ilor teritoriale precu! ora"e$ regiuni "i (ri li se construie"te acu! un
'rand ca "i co!paniilor sau produselor. Brand*ul corporatist a devenit o parte
esen(ial din identitatea n afaceri$ a1utand pu'licul s se identifice cu co!pania "i
0 ca s nu uit! 0 ncura1&ndu*l sa cu!pere produsele "i serviciile sale. 9ntr*un
!od si!ilar$ 'randing*ul teritorial este v%ut ca adug&nd valoare n rela(ia dintre
entit(ile teritoriale "i indivi%i.2 3Gan Oa! apud #c;eill 455<: <J8
9ns glo'ali%area nsea!n "i transfor!area acestor ele!ente de specific na(ional n
co!odit(i ce sunt consu!ate la scar glo'al$ la fel cu! 'urgerii "i Coca*cola repre%int
un si!'ol a!erican$ currQ unul indian$ noodles unul asiatic etc.$ printr*un proces ce a fost
denu!it "i +,uro*co!odificare2 3#c;eill 455<: 678.
Dina!ica glo'ali%rii crea% astfel un anu!e tip de scenariu post*na(ional$ unde
identit(ile locale sunt e/pri!ate n ti!p ce$ n !od si!ultan$ interac(ionea% cu actorii
suprana(ionali. Da nivel regional$ aceasta tendint se transpune in coe/istenta a dou
nivele identitare$ respectiv cea national si cea european 3in ca%ul de fat8$ cea de*a doua
fiind intens sustinut la nivel politic si de politici sociale$ prin progra!e de%voltate la
nivel national sau supranational.
Cu toate acestea$ conclu%iile referitoare la un viitor co!un european sunt opti!iste.
Gointa co!un a statelor europene se poate transpune in instru!ente de de%voltare a unei
identitti europene$ construite in 1urul unui 'aga1 cultural co!un$ a trecutului istoric$ a
co!unicrii interculturale intr*un cadru in care s se tina cont nu nu!ai de scopuri ci si
de punctele de plecare 3repre%entate de setul de valori si atitudini care se regsesc atat la
nivelul individual cat si la nivel de colectivitate national8.
4?
Un ulti! punct ce as vrea sa il su'linie% este tonul anti*dog!atic al lucrarii de fata. Desi
sociologia este greu de i!aginat fara ideologie$ a! considerat ca dialogul in chestiunile
identitare este de !ulte ori sugru!at din ratiuni ideologice. A1unge! de !ulte ori sa
ave! pareri despre anu!ite su'iecte +fier'inti2 ce sunt filtrate prin aderarea la o anu!ita
ideologie sau alta. Astfel$ parerile nu se !ai for!ea%a in ur!a unui proces cognitiv
rational si echili'rat$ ci sunt re%ultatul unor departa1ari de factura e!otionala$ intre ce se
inscrie in !atricea de gandire la care s*a aderat in preala'il$ si ce nu. In ca%ul de fata$
iu'irea de tara si inflacararea nationalista a1unge de !ulte ori sa fie in antagonis! cu o
optiune eurofila$ dar ele nu sunt opuse per se. Ha!enii a1ung sa isi cree%e astfel de
conflicte !entale ce transced si in alte !edii$ pentru ca pierd din vedere aspectul relativ
al oricarei po%itii 0 nu e/ista adevaruri eterne 0 si nu si*l asu!a pe 0elalalt.
Un adevar banal ar putea sta drept concluzie 8inala: uropa e su8icient de mare
pentru a ne cuprinde pe toti% si su8icient de vecAe si inteleapta prin istoria sa
indelun/ata ca sa ne supravietuiasca.
4<