Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea de stat "A. Russo " , Bli.

Facultatea economie, Catedra Economie i


Management
Eseu
Tema : Studiu comparat :Sistemul
de impozite din Republica Moldova si
Japonia
Elaborat : Vaslican Cristina
Bli !"##
C$%R&'S :
#( Sistemul de impozitare auto)ton
!( Sitemul de impozite in Japonia
Biblio*ra+ie
1 !istemul "iscal auto#ton
$ecenii de%a r&ndul sistemul "iscal auto#ton s%a de'voltat (aralel cu cel al UR!!, du(a aceleasi
legi, (rinci(ii si regulamente, cu(rin'&nd at&t dre(turile, c&t si o)ligatiile, res(onsa)ilitatile
ins(ectoratelor "iscale. *n R!!M, ca si &n UR!!, a "ost sta)ilit un sistem strict centrali'at de
calculare si &ncasare &n )uget a im(o'itelor si altor (lati (erce(ute de la &ntre(rinderile si
organi'atiile de stat, coo(erativele agricole si de (roducere, (recum si de la (o(ulatie.
+rimul document des(re crearea ins(ectoratelor "iscale de stat orasenesti si raionale este cel cu
numarul ,- din luna martie 1../, a(ro)at de !ovietul Ministrilor al R!!M. 0ot atunci, (e l&nga
Ministerul Finantelor, si%au &nce(ut activitatea anumite su)divi'iuni "iscale, dar care nu intrau &n
com(onenta organelor "inanciare locale.
*nce(&nd cu anul 1..1, &n re(u)lica a &nce(ut sa se a(lice (ro(ria legislatie "iscala, tin&ndu%se
cont de s(eci"icul economiei si interesele )ugetare nationale. 1a 12 "e)ruarie, de e3em(lu,
!ovietul !u(rem ado(ta 1egea (rivind (rioritatile de'voltarii sociale a satului si com(le3ului
agroindustrial, &n care se (revad (articularitatile im(o'itarii )ene"iciului &ntre(rinderilor, &nsotite
de o lista su(limentara de &nlesniri, acordate acestor gos(odarii.
*n a(rilie 1..4 a "ost ado(tata 1egea cu (rivire la investitiile straine. Ast"el, a "ost (reva'ut un sir
de scutiri de im(o'it (e )ene"iciu (entru &ntre(rinderile mi3te cu investitii straine. Ulterior au
"ost introduse anumite modi"icari care au sim(li"icat considera)il ordinea acordarii lor. *n a"ara
de aceasta, &ntre(rinderile mi3te se )ucura si de scutirile de )a'a (reva'ute (entru &ntre(rinderile
auto#tone.
1a 15 noiem)rie 1..4 +arlamentul ado(ta 1egea (rivind )a'ele sistemului "iscal. Aceasta lege
determina (rinci(iile economice, 6uridice si organi'ationale generale de constituire a sistemului
"iscal, (revede ti(urile im(o'itelor si com(etenta organelor (uterii de stat, dre(turile si
o)ligatiile contri)ua)ililor, dre(turile, o)ligatiile si res(onsa)ilitatea organelor "iscale, a(ararea
contri)ua)ililor, ras(underea (entru &ncalcarea legislatiei. Aceasta lege este asemanatoare cu cea
ruseasca. !istemul "iscal e voluminos, (revede 1/ im(o'ite generale de stat si 1/ locale, numarul
carora ulterior creste.
$e la 4 decem)rie 1..4 intra &n vigoare 1egea (rivind im(o'itul (e )ene"iciul &ntre(rinderilor.
7m(o'itului s&nt su(usi toti agentii economici % (ersoane 6uridice de (e teritoriul Re(u)licii,
indi"erent de "ormele de (ro(rietate si de cadrul 6uridic, inclusiv &ntre(rinderile cu investitii
straine, asociatiile si organi'atiile internationale care &si e3ercita activitatea de antre(renoriat
nemi6locit sau (rin intermediul re(re'entantelor (ermanente si "ilialelor.
*ntre(rinderile agricole, cu e3ce(tia celor de ti( industrial, nu (latesc im(o'itul (e )ene"iciul
(rovenit din "a)ricarea si des"acerea (roductiei agricole, (recum si din des"acerea (roductiei
o)tinute (rin (relucrarea industriala a materiei (rime (ro(rii. Bene"iciul o)tinut din activitatea
neagricola si )ene"iciul &ntre(rinderilor de ti( industrial este im(o'itat &n )a'a (rinci(iilor
generale.
7m(o'itului (e )ene"iciu nu se su(uneau sumele de )ine"acere, sustinerea institutiilor de ocrotire
a sanatatii, de cultura, &nvatam&nt, educatie "i'ica &n valoare de 4 la suta din )ene"iciul im(o'a)il
si un (rocent din )ene"iciul de )ilant, trans"erat &n "ondul de sustinere sociala a (o(ulatiei.
1egea cu (rivire la ta3a (e valoarea adaugata a va'ut lumina 'ilei &n noiem)rie 1..8. Ea (revede
un im(o'it indirect de stat, a(licat la suma valorii adaugate, "ormate la "iecare eta(a de (roducere
si v&n'are a mar"ii, e3ecutare a muncii si acordare a serviciilor. +latitoare de im(o'it sunt
&ntre(rinderile si cetatenii, inclusiv straini, care des"asoara activitati de &ntre(rin'ator, e3ce(tie
"ac9nd cetatenii care o)tin un venit anual din comerciali'area mar"urilor mai mic de 8// salarii
minime si institutiile "inantate de la )uget. Cota im(o'itului este a(ro)ata &n marime de 4/ la
suta din volumul o(eratiunilor im(o'a)ile si (oate "i (reci'ata de +arlament &n tim(ul a(ro)arii
)ugetului (entru anul viitor.
1a s"9rsitul lunii decem)rie 1..8 +arlamentul a ado(tat 1egea cu (rivire la acci'e. Acci'ele sunt
un im(o'it indirect de stat, inclus &n (retul mar"ii :(roductiei si este ac#itat de consumator.
+latitori sunt (ersoanele "i'ice si 6uridice care (roduc si reali'ea'a mar"uri su(use acci'elor :nu
de (rima necesitate; )auturi alcoolice, (roduse de tutun, o)iecte din metale (retioase cu sau "ara
nestemate s.a..
*nce(&nd cu 1..2, acci'ele au "ost sta)ilite (rin ta3e "i3e &n e3(rimare )aneasca la o unitate a
mar"urilor su(use acci'elor &n loc de (rocentele care se a(licau &nainte la (retul de reali'are.
+e (arcursul anilor anumite modi"icari a su"erit si 1egea cu (rivire la im(o'itul "unciar si
modalitatea de im(o'itare, ado(tata &n decem)rie 1..4. +latitori ai acestui im(o'it sunt
(ersoanele "i'ice si 6uridice cu terenuri de (am9nt cu titluri de (ro(rietate, (osesiune si
)ine"iciere. 7nitial, cotele im(o'itului dat au "ost ne&nsemnate si di"erentiate, &n de(endenta de
)onitate, de "elul de utili'are agricola.
$in 1..2 &ntre(rinderile agricole au &nce(ut sa (lateasca un im(o'it "unciar unic, care includea si
im(o'itele imo)iliar si rutier, (latite anterior se(arat. *n legatura cu aceasta, cotele im(o'itului
"unciar s%au ma6orat. 7m(o'itul imo)iliar, con"orm decretului +resedintelui Re(u)licii, a &nce(ut
sa "ie (latit de toate (ersoanele 6uridice cu "onduri "i3e de (roductie si ne(roductive, (recum si
de cetatenii (osesori de cladiri si edi"icii.
Con"orm 1egii cu (rivire la im(o'itul rutier din iunie 1..<, cetatenii au &nce(ut sa ac#ite
anumite (lati (entru e3(loatarea autostra'ilor, di"eritelor constructii auto, (entru (rocurarea
autoturismelor, altor mi6loace de trans(ort, im(o'itul de tran'it si un im(o'it rutier s(ecial. $in
1.., &nsa a &nce(ut sa actione'e 1egea cu (rivire la "ondul rutier
+entru &ntregul sistem "iscal si nu numai, de "a(t, im(ortant s%a dovedit a "i ado(tarea 1egii cu
(rivire la im(o'itul (e veniturile (ersoanelor "i'ice. Aceasta 1ege a "ost a)rogata odata cu
(unerea &n a(licare a titlurilor 7 si 77 ale Codului "iscal. $re(t ca &n decursul anilor cotele
im(o'itului, (recum si marimea venitului neim(o'a)il, &n re(etate r&nduri s%au modi"icat.
*nce(&nd cu anul 1..5, (olitica "inanciar%"iscala a"erenta veniturilor statului tre)uia sa de"ineasca
c&t mai e3act (osi)il, sursele de "ormare a "ondurilor )ugetare de care statul are nevoie, metodele
de (relevare, (recum si o)iectivele economice, sociale sau de alta natura, (e care tre)uie sa le
&nde(lineasca instrumentele "olosite &n (rocesul mo)ili'arii resurselor "inanciare. Ast"el, a intrat
&n vigoare Codul "iscal al Re(u)licii Moldova, care la acel moment, includea doar doua titluri;
=$is(o'itii generale> si =7m(o'itul (e venit>.
*n anul 4//2, a "ost a(ro)at titlul ? al Codului "iscal; =Administrarea "iscala>.
Actualmente &n re(u)lica actionea'a noua titluri ale Codului "iscal, si anume; dis(o'itii generale,
im(o'itul (e venit, ta3a (e valoarea adaugata, acci'ele, administrarea "iscala, im(o'itul (e
)unurile imo)iliare, ta3ele locale, ta3ele (entru resursele naturale si ta3ele rutiere
*n anul 4//,, (rin @otar&rea Auvernului nr. 14/- din 4/.1/.4//, a "ost a(ro)ata !trategia de
$e'voltare a !erviciului Fiscal de !tat (entru anii 4//,%4/1/, marc&nd &nce(utul unei noi eta(e
de de'voltare, menite sa contri)uie la "orti"icarea temeliei administrarii "iscale (usa &n anii
(recedenti.
*n sco(ul o(timi'arii administrarii im(o'itului (e (ro(rietate, &n anii 4//2%4//5, au "ost initiate
lucrari de ela)orare a unui nou sistem de im(o'itare a contri)ua)ililor (rin im(lementarea
!istemului 7n"ormational Automati'at =Cadastrul "iscal>, ce constituie la ora actuala un sistem
com(le3 ela)orat &n )a'a te#nologiilor Be).
Un alt (roiect semni"icativ ela)orat de !erviciul Fiscal de !tat, ce o"era o metoda alternativa de
(re'entare a darilor de seama "iscale, alta dec&t cea (e su(ort de #&rtie, si anume &n mod
electronic cu a(licarea semnaturii digitale, a "ost initierea crearii !7A =e%$eclaratii>. +roiectul
res(ectiv constituie un (as marcant &n "acilitarea lucrului cu contri)ua)ilii, (recum si &n
c&stigarea &ncrederii acestora. +entru in"ormarea contri)ua)ililor, (e larg a "ost (o(ulari'at site%
ului o"icial; BBB."isc.md, (recum si o(ortunitatile o"erite de acesta.
*n anul 4//. a "ost dat &n e3(loatare industriala, !istemul 7n"ormational Automati'at % =Evidenta
o(eratiunilor de sc#im) valutar &n numerar>C
% A "ost initiata im(lementarea celei de%a doua eta(e de im(o'itare a )unurilor imo)iliare cu
destinatie comerciala si industriala, a gara6elor si terenurilor (e care acestea s&nt am(lasate si a
loturilor &ntovarasirilor (omicole cu sau "ara constructii am(lasate (e ele, reiesind din valoarea
estimata :de (iata a acestoraC
% a "ost lansat =+ortalul serviciilor "iscale>, ce include; serviciul =$eclaratie electronica>,
serviciul =$eclaratie ra(ida>, serviciile de acces la in"ormatii; =$escarca "ormulare>, =$es(re
contri)ua)il>, =Facturi "iscale>, !ervicii de certi"icare si eli)erare a semnaturilor digitale.
Alaturat, a "ost lansat =g#iseul electronic>, (rin intermediul caruia, a "ost initiata (restarea
serviciilor electronice "iscale. 0otodata, s%a lansat mecanismul ce (revede noti"icarea
contri)ua)ililor des(re termenul de (re'entare a declaratiilor si a darilor de seama "iscale
:calendarul "iscal, la "el, noti"icarea des(re (rimirea declaratiilor de catre !erviciul Fiscal de
!tat si erorile din aceste declaratii.
1a /1./<.4/1/, a "ost lansat (roiectul =$eclaratie electronica (entru (ersoanele "i'ice>. Acest
serviciu (ermite (ersoanelor "i'ice (rimirea gratuita a semnaturii digitale (entru (re'entarea
declaratiei (e venit, &n regim on%line, "ara a vi'ita organul "iscal teritorial.
1a ca(itolul coo(erare internationala, (e l&nga relatiile de cola)orare )ilaterala, !erviciul Fiscal
de !tat este mem)ru a doua organi'atii internationale de (ro"il;
% Consiliul Coordonator al Conducatorilor !erviciilor Fiscale din statele mem)ri ai Comunitatii
!tatelor 7nde(endente :CCC!F,
% Drgani'atia 7ntra%Euro(eana a Administratiilor Fiscale :7D0A.
0re)uie de mentionat si "a(tul ca, !erviciul Fiscal de !tat conlucrea'a &n )a'a (rogramelor de
coo(erare )ilaterale cu administratiile "iscale din Regatul 0arilor de Eos, Franta, Rom9nia,
Estonia, Ce#ia, 1ituania, etc.
*n continuare, !erviciul Fiscal de !tat &si va orienta actiunile &ntru reali'area o)iectivelor de )a'a
sta)ilite &n diverse (rograme guvernamentale, &n !trategia de de'voltare a !erviciului Fiscal de
!tat, (recum si &n directia &m)unatatirii activitati de administrare "iscala
7n conte3tul celor mentionate, este de notat ca, (re'entul si viitorul !erviciului Fiscal !tat este
determinat si direct in"luentat de nivelul civismului "iscal al contri)ua)ililor. Ast"el, (rin
cola)orarea (ermanenta si sustinerea acestora (rin acordarea unei asistente consultativ%
in"ormative adecvate, inclusiv, (rin o"erirea de noi servicii "iscale care sa contri)uie la reducerea
costurilor, se vor reali'a noi (er"ormante la ca(itolul F onorarea de catre contri)ua)il, &n mod
voluntar, constient si corect a o)ligatiilor "iscale.
+e (arcursul anilor sistemul "iscal a su"erit sc#im)ari esentiale. Re'ultatele (er"ectionarii
legislatiei &n domeniul "iscal, &nregistrate (&na acum, au demonstrat e"icienta activitatii
des"asurate, dar si necesitatea de a evolua &n continuare, (rin alinierea la standardele
internationale si revi'uirea tuturor indicatorilor de (er"ormanta, ce de"inesc activitatea de
ansam)lu a !erviciului Fiscal de !tat.
7M+DG70AREA H7 0AIAREA
+rinci(alul document care reglementea' sistemul "iscal din Re(u)lica Moldova este Codul
Fiscal a(ro)at (e 48./8.1..5 i com(letat &n anii urmtori. *n (re'ent Codul Fiscal cu(rinde o(t
titluri;
1. 7n"ormaii generale des(re sistemul "iscal
4. 7m(o'itul (e venit
<. 0a3a (e valoarea adugat
8. Acci'ele
2. Administrarea im(o'itelor
,. 7m(o'itul (e )unurile imo)iliare
5. 7m(o'itele locale
-. 0a3a (e resursele naturale.
Unii indici des(re 7m(o'ite i ta3e &n RM
4//2 4//, 4//5
7m(o'itul (e venit a &ntre(rinderilor :J 1- 12 12
7m(o'itul (e venit (ersonal :J 4/ 4/ 12
0a3ele sociale :J 45 4, 42
Rata !tandard a 0?A; 4/J F Rata standard, a(licat la )unurile im(ortate i servicii &n R.M.
Rata Gero; /J F Bunuri i servicii &n domeniul social
0a3e reduse
-J F +&ine, la(te i alte derivate
2J F Aa'e natural
4 !istemul de im(o'itare 7n 6a(onia
0i(uri de im(o'ite
0a3ele sunt (ltite &n Ea(onia (e venit, (e (ro(rietate i consumul naional, (re"ecturii i
munici(ale niveluri. Mai 6os este un re'umat al unora dintre cele mai relevante ti(uri de
im(o'ite (ltite de (ersoanele "i'ice;
7m(o'it (e venit

+ltite anual de ctre (ersoanele "i'ice cu (rivire la, (re"ecturii i munici(ale la nivel
naional. $e asemenea, cunoscut su) numele de "ta3a re'ident" (e munici(al i nivelul
(re"ecturii. !uma este calculat (e )a'a venitului net al (ersoanei individuale.
Enter(rise "iscale

im(o'itul (ltit anual de ctre +re"ectural inde(endente indivi'ii anga6ate &n activiti de
a"aceri. !uma este calculat (e )a'a venitului net al (ersoanei i de ti(ul de a"acere.
+ro(rietate "iscale

im(o'itul Munici(al (ltite anual de ctre (ersoanele "i'ice care dein terenuri, locuine i
alte ti(uri de active amorti'a)ile.
Consumul "iscale

+ltite de consumatori atunci c9nd cum(r )unuri i servicii. Rata actual este de 2J
:8J naional, 1J (re"ecturii. Maga'ine i "urni'orii de servicii sunt su"iciente (entru a
include ta3a de consum &n (reurile a"iate.
0a3ele legate de ve#icul

D ta3a auto (re"ecturii este (ltit anual de ctre (ersoanele "i'ice care dein un
automo)il , camion sau auto)u'. *n ca'ul autoturismelor, valoarea este calculata (e )a'a
de(lasarea motorului. D lumin ta3ele (e ve#icule munici(ale se (ltete anual de ctre
(ersoanele "i'ice care dein motociclete sau alte ve#icule motori'ate de lumin. D
naionale autove#icul tona6 ta3a este (ltit de ctre (ro(rietarii de ve#icule &n momentul
de ins(ecii o)ligatorii :miscata . Un +re"ectural ta3a auto ac#i'iie este (ltit de ctre
(ersoane, atunci c9nd ac#i'iionai o main.
Alcool, tutun i 7m(o'ite )en'ina
7m(o'itul lic#ior naional este (ltit de ctre consumatori atunci c9nd cum(r )uturi
alcoolice . Kaionale, i munici(ale tutun im(o'itele (re"ecturii sunt (ltite de
consumatori atunci c9nd cum(r (roduse din tutun. D ta3a (e )en'ina naional este
(ltit de ctre consumatori atunci c9nd cum(r )en'in. , 0utun i )uturi alcoolice
)en'ina ta3ele sunt incluse &n (reul indicat de maga'ine.
7m(o'itul (e venit Return
7m(o'it (e venit
7m(o'itul (e venit se (ltete anual (e veniturile o)inute (e (arcursul unui an calendaristic.
+entru sco(uri "iscale, (ersoanele care triesc &n Ea(onia, sunt clasi"icate &n trei categorii.
Aceast clasi"icare nu este legat de ti(uri de vi' ;
Kon%re'ident

D (ersoan care a trit &n Ea(onia (entru mai (uin de un an i nu are (rimar de )a' su
de a tri &n Ea(onia. Kere'idenilor ac#ita doar ta3ele (e venit din surse din Ea(onia, dar
nu (e veniturile din strintate.
Kon%+ermanent Re'ident

D (ersoan care a trit &n Ea(onia (entru mai (uin de cinci ani, dar nu are intenia de a
trai (ermanent &n Ea(onia. %+ermanent Kere'identii (lti im(o'ite (e venit, cu e3ce(ia
tuturor (e venitul din strintate, care nu sa trimis &n Ea(onia.
+ermanent Re'ident

D (ersoan care a trit &n Ea(onia tim( de cel (uin cinci ani sau are intenia de a rm9ne
(ermanent &n Ea(onia. Re'idenii (ermaneni (lti im(o'itele (e toate veniturile din
Ea(onia i din strintate.
Reinei c tratatele "iscale &ntre Ea(onia i mai mult de 2/ de tari, inclusiv !tatele Unite ale
Americii, Marea Britanie, Canada, Australia, C#ina, Coreea de !ud i ma6oritatea rilor
euro(ene, (ot avea (rioritate "a de liniile directoare de mai sus.
Cum s (lteasc im(o'iteL
7m(o'itul (e venit &n Ea(onia se )a'ea' (e un sistem de auto%evaluare :o (ersoan determin
suma ta3ei &nsui sau ea &nsi (rin de(unerea unei declaraii "iscale, &n com)inaie cu un sistem
de reinere la surs :im(o'ite sunt deduse din salariile i indemni'aiile i transmis de ctre
anga6ator.
$atorit sistemului de im(o'itare la surs, cei mai multi anga6ati din Ea(onia nu tre)uie s
de(un o declaraie "iscal. $e "a(t, anga6atii au nevoie doar s de(un o declaraie de im(unere
&n ca'ul &n care cel (uin una dintre urmtoarele condiii este adevrat;
ca'ul &n care (rsesc Ea(onia &nainte de s"9ritul anului "iscal
&n ca'ul &n care anga6atorul lor nu rein ta3e :de e3em(lu, anga6atorul din a"ara
Ea(oniei
daca au mai mult de un anga6ator
&n ca'ul &n care venitul anual al acestora este mai mare de 4/ milioane de Meni
dac au un venit latura de mai mult de 4//./// de Meni
Anga6aii, care nu au nevoie s de(un o declaraie "iscal, va avea lor im(o'ite naionale (e
venit reinut din salariile lor de ctre anga6atorul lor, (recum i o eventual a6ustare se "ace cu
salariul an "inal. +lile +re"ectural i munici(ale tre)uie s "ie (ltite se(arat de ctre salariat &n
urma noti"icrii de ctre munici(alitate.
Damenii, care sunt o)ligai s de(un o declaraie "iscal, cum ar "i (ersoanele care des"oar
activiti inde(endente, tre)uie s "ac acest lucru la )iroul local de im(o'ite :'eimus#o &ntre 1,
"e)ruarie si 12 martie a anului urmtor. $eclaraia "iscal (entru anul 4/1/ tre)uie s "ie de(use
&ntre 1, "e)ruarie i 12 martie 4/11.
Rata im(o'itului
Rata de im(o'itare este determinat (e )a'a venitului im(o'a)il. Ca i &n alte ri, venitul
im(o'a)il este castigurile totale minus o scutire de )a', scutirile (entru (ersoane a"late &n
&ntreinere i diverse ti(uri de deduceri, cum ar "i deducerile (entru (rimele de asigurare,
c#eltuielile medicale i c#eltuielile de a"aceri din activiti inde(endente.
Kaionale de im(o'itul (e venit Rata
?enituri im(o'a)ile Rata im(o'itului (e
mai (uin de 1..2 milioane de Meni 2J din venitul im(o'a)il
1..2%<,<//,/// Meni
1/J din venitul im(o'a)il de (este 1..2 milioane de Meni
(lus .52// Meni
<.<%,,.2/,/// Meni
4/J din venitul im(o'a)il de (este <.< milioane de Meni,
(lus 4<42// Meni
,..2 % . milioane de Meni
4<J din venitul im(o'a)il de (este ,..2 milioane de Meni,
(lus .,42// Meni
. % 1- milioane de Meni
<<J din venitul im(o'a)il de (este . milioane de Meni, (lus
1.8<8 milioane Meni
mai mult de 1- milioane de Meni
8/J din venitul im(o'a)il care de(ete 1- milioane de
Meni, (lus 88/8/// Meni
7m(o'itul (e venit Rata +re"ectural
?enituri im(o'a)ile Rata im(o'itului (e
toate 8J din venitul im(o'a)il
7m(o'itul (e venit Rata Munici(al
?enituri im(o'a)ile Rata im(o'itului (e
toate ,J din venitul im(o'a)il
Enter(rise 0ari"e "iscale +re"ectural
:*n ca' de (ersoanele care des"oar activiti inde(endente
?enituri im(o'a)ile Rata im(o'itului (e
toate <J la 2J &n "uncie de ti(ul de a"acere
Bi)liogra"ie
% #tt(;NNBBB.'iare.comNarticoleN)ugetOa(ro)atO4//. :44.11.4/11
% #tt(;NNBBB."inanciarul.comNarticolP411<4N%(roiectul%de%)uget%(entru%4//.%
mi'ea'a%(e%im(o'itarea%com(aniilor.#tml :44.11.4/11
% #tt(;NNBBB.e3(ert%gru(.orgNL(Q411 :44.11.4/11
% #tt(;NNBBB.m".gov.mdNroNra(ortin"oN)udgetNstateNmont#N :44.11.4/11
% #tt(;NNBBB.eumed.netNecoromNI?777.J4/CrestereaJ4/economicaNinde3.#tm :44.11.4/11
% #tt(;NNec.euro(a.euNneBsNe3ternalPrelationsN/-/24,P1Pro.#tm :44.11.4/11
% #tt(;NNBBB.)nm.mdNmdN"mPcommercialP)anRsN4/11 :44.11.4/11 .

S-ar putea să vă placă și