II.

MODULUL EXCELENTA
1.INTRODUCERE
1.1 Scurt istoric
Cu toate ca recensamantul populatiei si al bunurilor este semnalat din cele mai vechi
timpuri de exemplu in Egipt sunt organizate recensamine cu caracter fiscal intre 2700 si 2500
inaintea erei noastre, primele incercari de extrapolare a unor date partiale sunt mult mai recente.
tilizarea acestora este legata, de exemplu in !nglia, de progresele asa"numitei #aritmetici
politice$ practicata in special de %ohn &raunt '()20"()7*+ si ,illiam -ett. '()2/"()07+.
1ot in aceeasi perioada procedurile de extrapolare au inceput sa fie utilizate si in 2ranta. 3n ())*
ministrul Colbert solicita administratorilor realizarea unei anchete privind situatia zonelor din
subordinea lor, aceasta fiind precedata de o ancheta pilot in rasaritul tarii.
1ehnica extrapolarii a intregistrat o mare #popularitate$ in special in secolul al 434"lea, cand a
aparut si o prima incercare de realizare a stratificarii '%urnal of Economic 5iterature, decembrie
(67(+.
7 data cu cresterea numarului extrapolarilor empirice privind studierea aprofundata a
unei parti a populatiei, se inregistreaza progrese si in plan teoretic prin aparitia primelor lucrari
in domeniul teoriei probabilitatilor ale unor matematicieni de renume precum -ascal, 2ermat,
8ernoulli.
3ntre timp au inceput sa se realizeze din ce in ce mai multe sonda9e de opinie, in special in :!.
3n (6/), cu ocazia alegerilor prezidentiale, metoda esantionarii a inregistrat o mare victorie prin
verificarea in practica a rezultatelor sonda9ului efectuat de &eorge &allup, care indicau victoria
lui ;oosevelt. !stfel ca, in (6/0 au fost organizate institute de cercetare a opiniei si in 2ranta si
!nglia.
;emarcabila este contributia lui <e.man a carui prezentare sustinuta in (6/* in fata membrilor
;o.al :tatistical :ociet. poate fi considerata drept #actul de nastere$ a teoriei moderne a
sonda9ului '%urnal of the ;o.al :tatistical :ociet., 22, :eria 8+.
!stfel, fiind realizate bazele teoriei sonda9ului, eforturile au fost orientate in doua directii=
problemele practice cum ar fi= metodele de esantionare, de estimare, de realizare a
chestionarelor, formarea a operatorilor de interviu, extrapolarea rezultatelor sonda9elor,
analizarea rezultatelor>
u!"ame!tarea meto"elor "e esa!tio!are prin aplicarea statisticii inferentiale.
!u fost inregistrate progrese in ambele directii, cu rezultate remarcabile, dar care nu pot fi
considerate definitive. -rin urmare, si la ora actuala literatura de specialitate continua sa trateze
atat aspectele practice cat si cele teoretice ale sonda9elor.
In Romania nu se poate vorbi de o statistica organizata inainte de secolele 4?333434.
-rima #scriere$ sau recensamant al locuitorilor pare sa fi fost realizat in timpul lui Constantin
@avrocordat, cu ocazia reformelor din @untenia si @oldova.
Cercetarea selectiva in tara noastra a fost realizata, la inceputurile ei, in stransa colaborare cu
scoala sociologica din 8ucuresti infiintata si condusa de Aimitrie &usti.
3n anul (6*0 !nton &olopentia si echipa sa au pregatit metodologia necesara pentru anchetele
bugetelor de familie. !ceasta ancheta a fost sursa principala de informatii privind nivelul de trai
al populatiei in perioada (6*6 (606.
(
1.# Te!"i!te actuale
:onda9ul este o tehnica de #producere$ a informatiei, care face parte din domeniul
informatiei statistice, la randul sau inclus in #unversul informatiei generale$ '%. !ntoine, (666+.
5a nivel mondial, cresterea gradului de informare este dependenta de cresterea -<8 global si,
asa cum se stie, ritmul acestui indicator va fi diferit, in functie de regiuni.
3n tarile dezvoltate fluxul si cerintele privind gradul de informare vor converge spre
cresterea volumului de informatie la nivel international, in special cu caracter economic, politic
si social si spre informatii #rapide$. 3deal este accesul on"line si in timp real la informatii
instantanee privind situatiile de moment. !ceste exigente vor fi realizabile ca urmare a
imbunatatirii performantelor la nivel tehnologic= cresterea vitezei de prelucrare si a capacitatii de
stocare insotite de scaderea costului echipamentelor.
n alt aspect important este existenta unei #tensiuni$ ' de9a prezenta si in continua crestere, care
se va generaliza la nivel mondial+ intre, pe de o parte, cerintele de informatii detaliate la nivel de
entitate sociala, iar pe de alta parte, respectul vietii private si #protectia$ datelor strategice ale
firmelor.
%aBueus !ntoine '200(+ apreciaza ca domeniul sonda9elor este confruntat cu urmatoarele
probleme ma9ore=
a+ ponderea non"raspunsurilor si sarcina respondentilor>
b+ erorile datorate modalitatilor de realizare a anchetelor>
c+ tendinta de exhaustivitate si pastrarea anonimatului>
d+ reculul frontierei dintre calitativ si cantitativ>
e+ cerinta #intotdeauna mai mult$.
a+ -onderea non"raspunsurilor si sarcina respondentilor
:onda9ele care utilizeaza esantionarea aleatoare 'in principal fisiere #exhaustive$+ au
cunoscut in cursul timpului ponderi din ce in ce mai mari privind non"raspunsurile.
3n cazul sonda9elor realizate la nivel de firme, institutii, preocuparea ma9ora este de a se
limita cat mai mult sarcina respondentilor, preocupare care este acceptata de firmele ce comanda
si initiaza studiul. !cest aspect reprezinta o motivatie puternica pentru dezvoltarea sistemelor
EA3 Electronic Aata 3nterchange.
-rin urmare, statisticienii pot considera ca o #provocare$ dezvoltarea tehnicilor care permit
evitarea interogarii oamenilor, cum ar fi=
interogarea bazelor de date de9a existente>
utilizarea scanarii pentru identificarea obiectelor si caracteristicilor acestora>
fuzionarea fisierelor, ceea ce permite simularea non"raspunsurilor>
utilizarea informatiilor auxiliare in vederea imbunatatirii estimatorilor.
3n ceeea ce priveste informatiile calitative si in special opiniile oamenilor, pentru moment nu
exista solutii care sa nu implice cooperarea lor.
3n acest sens au fost realizate cercetari pentru reperarea si corectarea erorii datorate
volontariatului participarii la sonda9ul desfasurat. Aar chiar daca este vorba de sonda9 pe cote, de
sonda9 aleator simplu sau de panel, ca regula generala, sonda9ele sunt realizabile doar cu acordul
2
voluntar al persoanelor, firmelor sau institutiilor solicitate sa raspunda. 3nsa cresterea ponderii
non"raspunsurilor antreneaza cresterea erorii datorate voluntariatului.
b+ Erorile datorate modalitatilor de realizare a anchetelor
&roves '(66*+ prezinta urmatoarele tipuri de erori=
erori datorate dificultatilor conceptuale>
erori de reprezentativitate>
erori de observare si de masurare>
erori datorate prelucrarii si disponibilitatii rezultatelor>
pertinenta informatiilor in diferite domenii.
!utorul precizeaza ca, pentru solutionarea acestei probleme este necesara o colaborare
interdisciplinara.
c+ 1endinta de exhaustivitate si pastrarea anonimatului
!sa cum am mai precizat, tendinta este de a fuziona, prelucra si utiliza megabazele de date. Este
insa important sa se stie in ce masura aceste instrumente utilizate pentru operatii de marCeting
direct pot contribui la realizarea studiilor, in pofida lipsei de reprezentativitate stiind ca, in acest
domeniu, cantitatea nu poate inlocui niciodata calitatea.
Ae exemplu, tehnica de fuzionare a fisierelor permite completarea informatiilor absente pentru a
realiza o simulare a datelor pentru intregul fisier. !ceste tehnici sunt dezvoltate inca din anii 00
in domeniul audientei media, in cursul ultimilor ani fiind utilizate si in domeniul
geomarCetingului.
1inand cont de aceste aspecte, se poate realiza o clasificare a anchetelor in trei categorii
principale '%. !ntoine, 200(+=
anchete statistice fondate pe metodele de esantionare reprezentativa care vizeaza numai
stabilirea de date globale, pentru care anonimatul este #regula$>
anchetele de gestiune comerciala care vizeaza in special constituirea si calificarea
fisierelor nominative si pentru domenii cat mai exhaustive> cea mai mare parte a
megabazelor de date recente se afla in acest #univers$ promovare comeciala si
marCeting direct.
anchetele de comunicare sociala care nu vizeaza nici reprezentativitatea statistica, nici
prelucrarea individuala a raspunsurilor si care se plaseaza in domeniul consultarii
cetatenilor, consumatorilor, utilizatorilor de servicii publice.
-entru tipurile de ancheta mentionate, regulile privind confidentialitatea si pastrarea
anonimatului, nu sunt aceleasi. Aeontologia presupune ca #prestigiul stiintific al sonda9ului$ sa
nu fie utilizat pentru operatii care nu fac parte din acest domeniu.
d+ ;eculul frontierei dintre calitativ si cantitativ
1endinta generala care se manifesta este de a realiza #cuantificarea calitativului$ in scopul
obtinerii de analize obiective si imbunatatirii deciziilor in domeniile considerate #calitative$. 3n
aceasta situatie, statisticienii au numeroase perspective, atat prin diversitatea domeniilor
analizarea mediului, culturii, resurselor umane, comportamentului consumatorului.....cat si prin
natura activitatii realizate= definirea siDsau clarificarea conceptelor, transpunerea acestora in
/
instrumente de observare si masurare, mergand de la culegerea datelor pana la calculul
indicatorilor statistici.
;eculul frontierei dintre cantitativ si calitativ si realizarea unei legaturi mai bune intre aceste
domenii sunt obtinute cu a9utorul analizei lexicale. -otentialul de aplicare si dezvoltare a acestei
tehnici este considerabil, avandu"se in vedere nu numai prelucrarea raspunsurilor la intrebarile
deschise ci si a tuturor textelor existente, in special a celor care fac parte din domeniul
comunicarii sociale.
e+ Cerinta #intotdeauna mai mult$
Aupa cum se stie, in anii 50 )0 efectivul unui esantion considerat ca minim era de 2000, in
prezent este de (000. 3n ceea ce priveste termenul de realizare a sonda9ului, in sectorul public #se
numara$ in luni, iar in sectorul privat a progresat de la cateva saptamani la cateva zile, sonda9ele
preelectorale fiind realizate intr"o singura zi.
1oate aceste progrese, care sunt in special rezultatul presiunii beneficiarilor si concurentei, sunt
remarcabile, dar trebuie sa se analizeze daca nu au drept consecinta o diminuare a calitatii. 3n
cazul in care un sonda9 este realizat in mai putin de 2* de ore si uneori in EeeC end sau in
vacante, esantionul obtinut are un bias datorat absentelor de la domiciliu si care nu pot fi
intotdeauna compensate convenabil cu a9utorul tehnicilor de redresare.
:onda9ul poate fi considerat ca un proces de productie industrial, cu un #lant de fabricatie$,
calitatea sa depinzand de toate verigile intermediare o anomalie inregistrata intr"una din verigi
afecteaza calitatea intregului ansamblu. 3mbunatatirea calitatii va depinde de vigilenta tuturor
persoanelor antrenate. 3n consecinta, este vorba de continuarea diminuarii costurilor si
imbunatatirii performantelor fara a afecta calitatea.
5a ora actuala se apreciaza ca veriga principala in care trebuie sa se actioneze este colectarea
informatiilor avandu"se in vedere atat problemele legate de distorsionarea esantionului cat si
valoarea informatiilor obtinute de la fiecare respondent. ;estul #verigilor$ #functioneaza$ in
general bine si se va continua imbunatatirea lor.
1.$ Dome!ii "e utili%are a so!"a&elor
:fera de aplicabilitate a sonda9elor este foarte variata, insa cele mai intalnite sunt sonda9ele
politice si sonda9ele privind stilul de viata '%. !ntoine, (66(+.
Chiar daca ponderea acestora este ridicata, sonda9ele sunt utilizate si in domenii precum =
marCeting= in special pentru segmentarea pietei, pozitionarea in raport cu concurenta,
studii privind produsele si serviciile oferite, studii de comunicare 'studii de imagine,
testarea audientei+, studii privind pretul, distributia, forta de vanzare>
cercetarea calitatii produselor>
determinarea productivitatii muncii>
in agricultura, de exemplu pentru determinarea recoltei probabile>
chiar si in sport, pentru controlul antidoping, etc.
:tudiile si cercetarile de marCeting au ca scop pri!cipal de a furniza responsabilului de
marCeting informatiile necesare in vederea solutionarii problemelor specifice, controlarii
performantelor sale si planificarii.
Conceperea lor se bazeaza pe doua aspecte esentiale=
obiectivele urmarite>
*
capacitatea de culegere si analiza de care se dispune.
3n ceea ce priveste stabilirea obiectivelor, aceasta se realizeaza prin dialogul #sincer$
beneficiar " statistician, acesta din urma va trebui sa colaboreze cu primul pentru realizarea cat
mai precisa a proiectului propus, pentru delimitarea populatiei care va fi studiata.
3n functie de problemele de cercetare definite, studiile de piata pot fi=
exploratorii>
descriptive>
explicative, predictive si cauzale>
decizionale.
Studiile exploratorii pot fi utile in urmatoarele situatii=
a+ explorarea unei probleme #vagi$ in scopul gasirii ipotezelor specifice 'in acest caz,
analiza exploratorie este utilizata pentru a avea o viziune cat mai completa asupra
problemei analizate+>
b+ intelegerea unui fenomen si analiza detaliata a acestuia.
3ntre obiectivele acestui tip de studiu pot fi mentionate=
o mai buna formulare a problemei si realizarea ulterioara a unei investigari precise>
formularea ipotezelor in ceea ce priveste relatiile intre variabile>
familiarizarea cercetatorului cu domeniul studiat>
eliminarea anumitor #ambiguitati$>
elaborarea chestionarelor.
Cercetatorul poate folosi atat datele secundare rapoartele si studiile documentare existente, cat
si cele primare obtinute in urma consultarii expertilor.
Studiile descriptive permit observarea, descrierea unui fenomen si se bazeaza pe metodele de
analiza statistica, permitand clasificarea variabilelor sau observatiilor. 3n acest caz sunt utilizate
atat datele calitative cat si cele cantitative.
Studiile explicative, predictive si cauzale sunt utilizate in scopul explicarii sau previzionarii
fenomenelor analizate. -rintre principalele caracteristici ale acestei categorii de studii
mentionam=
alegerea tehnicii va depinde in mod decisiv de obiectivul fixat= pentru a explica si a
previziona un anumit fenomen se va folosi, de exemplu, analiza discriminanta,
regresia>
structura si dimensiunea datelor sunt fundamentale in ceea ce priveste calitatea
rezultatelor.
Control, decizie - sisteme inteligente - in cazul in care conceptele sunt cunoscute,
operationale, masurabile si relatiile intre variabile au fost testate este posibil sa se structureze
aceste informatii sub forma sistemelor inteligente decizionale.
:chematic, etapele necesare realizarii unui studiu 'sonda9+ sunt=
5
-roiectarea F Culegerea F @asurarea F !nalizarea si F 5uarea
datelor variabilelor interpretarea deciziilor
rezultatelor
-rima etapa proiectarea sonda9ului " depinde de fenomenul studiat care se transpune in
obiective 'explorare, descriere, verificare, cunoastere+ si procedee de cercetare culegere date,
prelucrare, analiza, luarea deciziilor.
3n cadrul oricarui tip de sonda9 trebuie sa se realizeze delimitarea stricta, in timp si spatiu
a populatiei.
Esenta sonda9ului consta in alegerea dintr"o populatie totala ce constituie obiectul studiului, a
unui esantion care poate sa reprezinte intreaga populatie.
<otiunea de populatie nu se refera la indivizi, la obiecte sau evenimente, ci la observatiile ce pot
fi facute cu privire la acestea.
7 populatie este definita de actiunea con9ugata a urmatorilor actori=
natura sa poate fi vorba de un subiect, o locuinta, o firma etc.>
caracteristicile sale intrinseci sex, tip de locuinta, sector de activitate>
localizarea sa intr"un anumit oras, 9udet, regiune>
data la care este studiata.
-entru a descrie o populatie exista doua modalitati=
sub forma unei liste complete de subiecti 'este identificat fiecare subiect astfel incat, din
punct de vedere al factorilor citati mai sus, sa nu existe nici o ambiguitate+>
realizarea unei descrieri efective, pentru fiecare din cei patru factori precizandu"se
modalitatile pe care le poate avea.
3n aceasta etapa intervine problema gasirii unei baze de sonda9, adica a unei liste exhausive
de indivizi. 2recvent insa, aceasta lista este fie imperfecta 'adica nu #acopera$ in mod
corespunzator populatia, ceea ce constituie o sursa de eroare+, fie nu exista 'de exemplu
consumatorii unui anumit produs+.
Existenta unei asemenea liste conditioneaza insa alegerea metodei de sonda9.
1.' Situatie pri(i!" piata stu"iilor
5a nivel mondial, conform cifrelor publicate de E:7@!; piata studiilor a avut urmatoarea
evolutie=
A!
Cira "e
aaceri
)milioa!e *+
Cira "e
aaceri
)milioa!e E+
),+ ata "e a!ul
prece"e!t
G Euro
200( (5060 (775) 2,0 5,0
2002 ())00 (7)00 *,5 "0,)
200/ (0000 ()700 (* "5
3n a doua 9umatate a anului 200/, #global &A-$ inregistreaza o crestere de aproximativ )H
fata de rata anuala, ceea ce reprezinta cea mai mare crestere din (666.
)
:i in 200/ piata studiilor 'marCet research+ continua sa se Icomporte$ mai bine decat
#!dvertising expenditure$=
-.ro/t0 rates1 i! #22$3
&A-= 4$.2,
!dvertising expenditure=
J/.*H in K J(/.)H in G
4$.#, at constant G to K parit.
@arCet research=
"5.0H in K J(*.0H in G
4'.2, at constant G to K parit.
5a nivel de regiuni, conform graficului de mai 9os, se poate constata ca in 200/, ponderea
inregistrata de #marCeting research$ este aceeasi pentru Europa si !merica de <ord=
:ursa= #1he marCet in 200/$, -rezentare realizata de 3psos 2rance, 200*
3n ciuda #tulburarilor$ internationale, in 200/ se constata o situatie mai buna fata de anul
precedent=
cu exceptia &ermaniei, piata europeana a avut performante mai bune decat in 2002,
rata cresterii fiind de /H>
in :! rata cresterii a fost mai mare de 5H>
pentru !sia, cu exceptia %aponiei se inregistreaza o crestere de 5H>
in !merica 5atina, de asemenea se constata o situatie mai buna= stabilizare dupa criza
din !rgentina si inflatia din 8razilia, performante bune in @exic= rata cresterii a fost
de 5H.
3nsa asa cum reiese din tabelul de mai 9os #marCeting research$ este concentrata la nivelul a
numai (0 tari care realizeaza o pondere de 02,(H din total=
7
Latin America
4%
ME & Africa
1%
Asia Pacific
13%
North
America
41%
Europe
41%
Countries :ize 1op (0 1op 20 1op /0 1op *0 1op 50
1otal @; 02.(H 6(.5H 65.5H 60.0H 66.0H

:! Netherlands Norway &CC Malaysia

L @exico Austria Ireland enezuela

&erman. :Eeden South A!rica Colombia "hilippines

2rance 8razil ;ussia #ur$ey "uerto Rico

%apan 8elgium New %ealand Czech ;ep. !rgentina

3tal. Switzerland &inland Chile "eru

Canada :outh Lorea 'ong (ong Mungar. Indonesia

:pain )enmar$ *reece Singapore +gypt

China 1aiEan -ortugal Israel Romania

!ustralia -oland India #hailand +cuador
:ursa= #1he marCet in 200/$, -rezentare realizata de 3psos 2rance, 200*
5a nivelul principalelor institute, pentru anul 200/ clasamentul este prezentat in tabelul de
mai 9os=
Ra!5 Total Mar5et Researc0
Or6a!ic
.ro/t0
Re(e!ues
)euros millio!s+
( ?< 5.) 2)6*
2 3@: Mealth ).0 (222
/ 1<: D <27N (.7 (()*
* Lantar ',--+ (.0 (0(7
5 &fL /.) 565
) 3psos 6.* 570
7 3;3 "/.( *6(
0 :.novate '!egis+ 5.6 /)(
6 ,eststat ).0 /00
(0 <7- ,orld '8@+ 0.5 265
O <27 since %ul. 200/, full .ear K (,/65 million
:ursa= #1he marCet in 200/$, -rezentare realizata de 3psos 2rance, 200*
Ra!5 Sur(e78base" researc0
Cou!tr7
o ori6i!
Re(e!ues
)euros m+
( Lantar ',--+ L (0(7
0
2 1<: D <27N L )06
/ 3psos 2rance 570
* ?< <5 /60
5 :.novate '!egis+ L /()
) ,estatN :! /00
7 <7- ,orld '8@+ L 265
0 &fL &roup &er. 200
6 1he !rbitron Co. :! 2*2
(0 @aritz ;esearch :! (72
N<27 consolidated since %ul. 200/, full .ear= K 620 million
:ursa= #1he marCet in 200/$, -rezentare realizata de 3psos 2rance, 200*
3n 2ranta, ancheta realizata de #:.ntec Etudes @arCeting et 7pinion$ privind activitatea
membrilor sai din anul 200( arata o crestere a ciferei de afaceri a acestora de 0,5H, volumul de
activitate fiind de 0,)5* miliarde K. 3n medie, din (66)"2000 cresterea a atins 6,)H.
:ursa= #:.ntec Etudes @arCeting et 7pinion$
200( poate fi considerat un an cu o crestere semnificativa> a existat o con9unctura favorabila
datorata inovarii si lansarii de noi produse.
1ipul populatiei interogate a evoluat puternic in raport cu anul 2000= partea globala a
studiilor privind #marile public$ este in recul, in timp ce cea a studiilor #8 to 8$ si a celor
interne realizate in cadrul firmelor a progresat. !lte tipuri de studii se dezvolta, in special
anchetele de satisfactie care au cunoscut un veritabil #boom$. -onderea acestora in cadrul cifrei
de afaceri totale progreseaza de la *,5H in 2000 la 0H in 200(.
3n figura de mai 9os este prezentata situatia privind sectoarele de activitate carora apartin
firmele cliente=
6
:ursa= #:.ntec Etudes @arCeting et 7pinion$
!sa cum se poate constata, sectorul care a solicitat cele mai mult studii este #bunurile de larg
consum$ care ramane aproximativ la acelasi nivel ca in 2000. :ituatia detaliata privind cifra de
afaceri care provine din acest sector este prezentata in figura de mai 9os=
:ursa= #:.ntec Etudes @arCeting et 7pinion$
Chiar daca ponderea #alimentatiei$ a inregistrat o usoara diminuare fata de anul 2000,
aceasta ramane predominanta in cadrul sectorului.
:ituatie ;7@!<3!
Alimentatie
42%
Cosmetica
19%
Echipamente
11%
Tutun
2%
Alte prouse
!%
"auturi
alcoolice 1#%
Prouse e
intretinere
11%
"5.6
J(7.0
"((.)
J20.(
J2.2
"(2./
"2.)
(0
#. TI9URI DE SONDARE
#.1. SONDA:E ALEATOARE
#.1.1 So!"a&ul aleator simplu
:onda9ul aleator simplu consta in a extrage, fara revenire, dintr"o populatie de marime <,
un esantion de marime fixa n, astfel incat fiecare unitate sa aibe aceeasi probabilitate de
includere in esantion 'fara nici o #manipulare$ prealabila in cadrul populatiei+.
:onda9ul aleator simplu atribuie fiecarui esantion care poate fi format "s aceeasi probabilitate
de iesire p's+, egala cu inversul numarului de esantioane distincte care poate fi constituit in
cadrul populatiei.
!cest tip de sonda9 se realizeaza in cadrul populatiei #brute$, fara nici un fel de stratificare in
prealabil si nu necesita nici o informatie #auxiliara$ la nivel de individ.
7bservatie= trebuie facuta distinctia intre conceptul de esantionare aleatoare si cel de esantionare
simpla aleatoare. !cesta din urma presupune ca fiecare esantion posibil de n unitati 'indivizi+
dintr"o populatie < are o sansa egala de a fi selectionat in vederea unui sonda9.
Calculul probabilitatii "e i!clu"ere i! esa!tio!
3n orice sonda9 de marime fixa n, daca notam -
i
probabilitatea pe care o are individul i de
a fi prezent in esantion 'este probabilitatea de includere sau probabilitatea de selectie+ si cu <
marimea populatiei studiate, atunci=
((
cu exceptia cazului in care n P (> -
i
nu este deci o #veritabila$ probabilitate 'pentru ca aceasta
suma difera de (+ '-. !rdill., (66*+.
Aaca p's+ este probabilitatea de extragere a esantionului s, -
i
este obtinuta cu a9utorul relatiei=
3n cazul sonda9ului aleator simplu, -
i
este constanta si este egala cu=
i
n
"
N
.
;aportul nD< se numeste procent 'pondere+ de esantionare.
Aeoarece toate esantioanele, in numar de
n
N
C au, cel putin teoretic, probabilitati de extragere
identice,
(
' +
n
N
p s
C

.
Ae altfel, numarul total de esantioane de marime n care contin unitatea i este
(
(
n
N
C

.
3n final,
(
(
(
' +
n
N n i
i s
N
n
p s C
C N
"

.
7ricare ar fi familia de probabilitati -
i
, singurul estimator liniar nedeplasat pentru totalul 1 este=
$ i
i s
i
,
"

Aaca notam cu y media pentru Q

i
calculata la nivelul esantionului s, atunci se poate scrie ca
estimatorul nedeplasat pentru 1, in cazul acestui tip de sonda9 este=
$ $
i
i i s
i s
,
,
N N y
n
n
N

Cum
#
,
N

rezulta ca estimatorul pentru medie este=

#
, y
N
.
!cest estimator este nedeplasat pentru ca=

( )
' +
+ #
#
+ y ,
N N

.
7 eroare nula este o conditie importanta pentru derularea anchetei, insa nu este un criteriu
infailibil de calitate> ceea ce conteaza in ultima instanta, este abaterea medie patratica.
Aispersia variabilei Q in ansamblul populatiei este=
( )
2
2
(
(
(
N
i
i
S , ,
N

.
Cu cat populatia este mai eterogena in raport cu Q 'adica cu cat indivizii sunt mai diferiti in
raport cu variabila Q+, cu atat valoarea dispersiei va fi mai mare.
:e stie ca=
2
2
2
(
(
( (
N
i
i
N
S , ,
N N

_




,

> daca < este mare=

2
2
2
(
(
N
i
i
S , ,
N

.
Estimarea "ispersiei pri!cipalilor i!"icatori
Ca%ul me"iei
-entru a realiza un sonda9 aleator simplu care sa furnizeze rezultate precise, conform
formulei= ' + ' +
S
y !
n

2
1
(2
' +
i
i s
p s
"

N
i
i
" n

1
trebuie sa se aibe in vedere ca '-. !rdill., (66*+=
marimea esantionului n sa fie suficient de mare>
valoarea ponderii de sonda9 'frecventei relative+ " f, sa fie apropiata de (>
dispersia :
2
sa fie redusa.
3n ceea ce priveste a doua conditie, ponderea de sonda9 este intotdeauna cuprinsa intre 0 si (.
Aaca aceasta valoare se apropie de (, atunci n se apropie de < si sonda9ul devine aproape un
recensamant. 3n practica nu se poate actiona decat in cazuri rare asupra acestei conditii, in mod
curent ponderile f utilizate fiind negli9abile.
2actorul ("f care intervine in formula dispersiei se numeste #corectia populatiei$.
-.servatie/ <u este analizat si cazul sonda9ului aleator simplu repetat 'cu revenire+ deoarece
acesta este mai putin precis posibilitatea de a extrage de mai multe ori aceeasi unitate implica
riscul de a colecta de mai multe ori aceeasi informatie 'si eventual o aceeasi valoare aberanta+.
Este demonstrat ca in cazul sonda9ului aleator simplu repetat 'cu revenire+, media simpla y este
un estimator nedeplasat pentru
,
si ca ' +
N
y S
n N

2
1 1
.
3n consecinta, raportul dintre dispersia sonda9ului aleator simplu nerepetat 'fara revenire+ si
dispersia sonda9ului aleator simplu repetat 'cu revenire+, de aceeasi marime, este egal cu ("f in
cazul in care marimea populatiei < este mare, de fapt acest raport este ( ) (
(
N
!
N

.
Aeci daca f tinde catre 0, adica marimea esantionului este foarte mica in raport cu <, atunci
sonda9ul aleator simplu repetat 'cu revenire+ se #confunda$ practic cu sonda9ul aleator simplu
nerepetat 'fara revenire+.
! treia conditie 'dispersia :
2
sa fie redusa+ precizeaza ca, cu cat subiectii din cadrul
populatiei sunt mai omogeni intre ei in ceea ce priveste variabila Q, cu atat valorile estimatorilor
vor fi mai precise. Aaca, la limita, toti subiectii sunt identici, adica
i
, Const , , atunci :
2
P0 si
' + y 0 > este deci suficient sa fie interogat un singur subiect pentru a obtine informatiile
necesare.
Aaca :
2
are valoare ridicata, populatia este foarte eterogena, in acest caz este indicat sa se
stratifice populatia 'si deci si esantionul+.
Ca%ul populatiei totale
Aispersia pentru estimatorul populatiei totale este=

( ) ( )
( )
2
2 2
(
S
# N y N !
n
.
3n acest caz, marimea populatiei < are o importanta #capitala$ pentru valoarea numerica a
dispersiei, in schimb, nu are influnta asupra coeficientului de variatie 'C?+ deoarece=

( ) ( )
# y
C
# ,


@arimea populatiei totale '<+ este estimata cu a9utorul relatiei=
(
N
i
i
N ,

cu Qi P ( pentru orice i, :
2
P0.
Estimarea "ispersiei
3n formula pentru ' + y cu exceptia dispersiei :
2
, toate celelalte valori sunt cunoscute sau
calculabile> deci :
2
este parametrul care trebuie estimat.
(/
Este demonstrat ca, un estimator nedeplasat pentru :
2
este=
' +
i
i s
s , y
n

2 2
1
1
.
tilizand proprietatile sperantei matematice 'mediei+ se obtine ca estimator nedeplasat pentru
' + y este=

( )
( )
2
(
S
y !
n
.
:e poate observa ca s
2
nu este calculabil decat daca nR 2.
Estimarea i!ter(alului "e i!cre"ere
3ntervalele de incredere nu pot fi determinate decat daca se cunoaste legea pentru y .
3n aceste conditii, pentru o probabilitate de 65H, #adevaratul$ interval de incredere, deci cel
probabil, este=
' + > ' +
S S
IC y ! y !
n n
1
+ 1
1
]
2 2
2 1 2 1
.
3nterpretarea acestui interval de incredere este urmatoarea= daca se realizeaza (00 de
sonda9e independente unele de altele, dar in aceleasi conditii, se vor obtine (00 de valori estimate
y si deci (00 de intervale de incredere. 3n medie, din aceste (00 intervale, 65 vor contine
adevarata valoare
,
care este necunoscuta '-. !rdill., (66*+. 3n relatia #adevaratului$ interval
de incredere intervine insa dispersia :
2
si deci in practica este inlocuit printr"un interval estimat=

' + > ' +

s s
IC y ! y !
n n
1
+ 1
1
]
2 2
2 1 2 1
Co!clu%ii3
:onda9ul aleator simplu este in realitate destul de rar utilizat.
Aaca populatia este foarte eterogena in raport cu variabila analizata, rezultatele obtinute
cu a9utorul acestui tip de sonda9 au un grad de precizie redus. 3n masura in care exista
informatii despre indivizii care compun populatia se poate realiza o grupare a acestora in
clase sau sub"populatii si deci se va putea utiliza sonda9ul stratificat.
3n cazul in care nu exista o baza de sonda9 sau din dorinta de a reduce costurile anchetei,
se poate utiliza sonda9ul pe grupe sau sonda9ul in trepte.
Cu toate acestea, sonda9ul aleator simplu este foarte important deoarece poate fi
considerat ca #baza$ pentru metodele de sonda9 aleatoare complexe. -e de alta parte,
precizia rezultatelor obtinute in urma realizarii acestui sonda9 se poate calcula cu usurinta
si poate fi utilizata, de exemplu, pentru a aproxima rezultatele unui sonda9 empiric, in
cazul caruia, teoretic, nu se poate calcula precizia rezultatelor.
Ca%ul utili%arii proportiilor
3n practica, in mod frecvent trebuie estimata o proportie - sau un procenta9 din populatia
totala. -opulatia considerata din cadrul caruia se vrea sa se estimeze procenta9ul dorit se numeste
domeniu. -entru fiecare individ i din cadrul populatiei se construieste variabila Q
i
care ia
valoarea ( daca i este in domeniul A sau 0 in caz contrar.
3n acest caz media este=
(
N
i )
i
, N
, "
N N

.
<
A
P numarul de indivizi care apartin domeniului A>
- P ponderea care trebuie estimata.
- se poate scrie ca o medie si poate fi estimata fara eroare prin

" y .
(*
<otam

y p "
.
-recizia estimarii este data de=
( ) ( )
2
(
S
p !
n
.
3n cazul variabilei Q, dispersia :
2
se simplifica considerabil=
( )
2
(
(
N
S " "
N

.
Aaca se presupune ca < este mare, atunci ( )
2
( S " "
.
3n final,
( ) ( )
( ) (
(
" "
p !
n

.
Cum ( )
2
(
(
n
s p p
n

, estimatorul nedeplasat pentru ?'p+ este=

( ) ( )
( ) (
(
(
p p
p !
n

.
p P proportia subiectilor din cadrul domeniului, calculata pentru esantionul considerat.
:pre deosebire de -, probabilitatea p este calculabila.
Aaca n este mare, precizia estimarii se realizeaza utilizand relatia=

( )
( ) ( p p
p
n

.
3n ceea ce priveste intervalul de incredere, acesta este identic cu intervalul de incredere pentru
medie. Cu o probabilitate de 65H, daca f este negli9abil si n este mare=
( ) ( ) ( (
2 > 2
p p p p
" p p
n n
1

+ 1
1
]
.
:e poate deduce estimatorul pentru <
A
, deoarece, pornind de la definitia lui -=

)
)
N N " N N p
Aeci,

( )
( )
( )
2
(
( )
" "
N N !
n

( )
( )
( )
2
(
(
(
)
p p
N N !
n

Stabilirea marimii esa!tio!ului

!vand in vedere formula dispersiei, este evident ca, cu cat marimea esantionului este mai
mare, cu atat rezultatele sonda9ului sunt mai precise. 3nsa in practica, nu se dispune de un buget
nelimitat si deci costul sonda9ului reprezinta o restrictie importanta.
3n general se considera 2 cazuri '-. !rdill., (66*+=
(. costul sonda9ului este principala restrictie>
Aaca C este bugetul total alocat pentru realizarea anchetei si c costul unitar total pentru a realiza
un interviu, atunci marimea esantionului este=
C
n
c
.
2. costul sonda9ului nu reprezinta o restrictie importanta>
3n acest caz se calculeaza marimea esantionului fara a se tine seama de cost si se verifica ca
aceasta marime poate fi #suportata$ de bugetul alocat.
( )
2 0 y
( )
2 2
(
( D *
n N
N0 S

+
Aar :
2
este un parametru necunoscut> in acest caz, pentru a se determina marimea esantionului
trebuie sa se estimeze :
2
in prealabil, fie utilizand o ancheta realizata pentru o variabila S care
este corelata cu variabila Q, fie utilizand rezultatele aceleasi anchete realizate in trecut, fie
apeland la sfaturile expertilor.
(5
Aaca trebuie estimata o proportie -, se stie ca, ( )
2
( S " "
si deci, :
2
este estimabil in functie
de -.
0 20H 50H 00H ( -
:ursa= #5es techniBues de sondage$, -. !rdill., Editions 1echnip, -aris, (66*
2igura de mai sus prezinta evolutia valorii -'("-+ in functie de - si are un #optim$ pentru
-P50H. Aeci daca - variaza, de exemplu, intre 20 si 00H, :
2
nu poate varia decat intre 0.() si
0.25, care este un interval de amplitudine redusa.
!titudinea cea mai pesimista consta in a considera dispersia maxima, adica -P50H si :
2
P0.25.
3n acest caz,
0.25
2 ( ! 0
n

2
2
( ( (
(
0 n N
n N N0

+
.
Aaca valoarea lui 5 este mica, atunci marimea esantionului se apropie de < si se realizeaza de
fapt un recensamant.
3n cele mai multe cazuri marimea lui < este foarte mare si se utilizeaza formula aproximativa=
2
(
n
0

#.1.# So!"a&ul cu probabilitati i!e6ale

!laturi de clasa de sonda9e cu probabilitati egale, exista planuri de sonda9 in care unitatile
au probabilitati inegale de includere in esantion.
3n general, sonda9ul stratificat si sonda9ul in mai multe faze sunt sonda9e in cadrul carora
subiectii din baza de sonda9 nu au aceeasi probabilitate de a fi selectionati.
Estimarea pri!cipalilor i!"icatori
:e noteaza cu -
i
probabilitatea de includere in esantion a unitatii i, -
i
fiind un numar real care ia
valori intre 0 si (, astfel incat sa fie respectata conditia=
(
n
i
i
" n

pentru o extragere de marime n.

()
0.0(
0.25
0.()
-'("-+
-entru a se estima totalul 1 se poate utiliza estimatorul=
i
i s
i
,
#
"

.
-entru a estima media
,
este suficient sa se calculeze raportul intre

#
si <.

#
este singurul estimator nedeplasat pentru 1, ponderile nedepinzand de esantionul extras s,
adica se verifica
' +
i i
1 s 1
. !cest estimator se numeste estimatorul lui Morvitz"1hompson.
-recizia estimatorului

#
este masurata cu a9utorul dispersiei, care este egala cu eroarea medie
patratica. 3n acest caz apare un nou termen -
i,9
, care reprezinta, pentru fiecare cuplu 'i, 9+,
probabilitatea pe care o au indivizii i si 9 de a fi in esantionul final s ' care se mai numeste si
probabilitate de includere dubla+ si care este definita prin=
,
' +
i 2
s i
s 2
" p s

.
7ricare ar fi metoda de extragere utilizata, daca marimea esantionului " n este fixata dinainte,
atunci=
( )
,
( (
(
N N
i 2
i 2
2 i
" n n

.
-rin urmare, probabilitatea -
i,9
este #puternic$ dependenta de metoda de extragere utilizata. Ae
exemplu, pentru un sonda9 aleator simplu=
( )
( )
,
(
(
i 2
n n
"
N N

.
3n ceea ce priveste precizia estimarii, in cazul esantioanelor de marime fixa n, pentru care
extragerea se realizeaza intr"o singura faza si fara stratificare avem=

, 2
( ( (
(
' +
N N N
i 2 i 2
i
i i 2
i i 2
i i 2
2 i
" ""
"
# , ,,
" ""

+

2
,
( (
(
' +
2
N N
2
i
i 2 i 2
i 2
i 2
2 i
,
,
"" "
" "

_



,

! doua formula arata ca, pentru a avea o dispersie nula este suficient ca termenul
2
i
i 2
,
,
" "
_

,
sa
fie egal cu 0, pentru orice cuplu 'i, 9+ din cadrul populatiei. -entru aceasta este suficient ca
raportul Q
i
D-
i
sa fie constant, adica -
i
sa fie proportionala cu Q
i
.
3n cazul sonda9ului aleator simplu 'pentru care -
i
P nD<+ avem=
i
i s
,
# N y
n
N

care este un estimator nedeplasat pentru totalul 1.

3n cazul in care pentru orice cuplu 'i, 9+ din cadrul populatiei, probabilitatea -
i,9
nu este nula,
atunci estimatorul nedeplasat pentru

' + # este=

, 2
(
2
,
(
' +
i 2 i 2
i
i i 2
i s i s 2 s
i i 2 i 2
2 i
" ""
"
# , ,,
" "" "

+

-entru a alege intre un sonda9 cu probabilitati inegale si un sonda9 aleator simplu trebuie
sa se compare dispersiile. Ain pacate acest lucru este destul de dificil de realizat si deci se va
apela la o analiza de tip calitativ= daca se cunoaste o variabila cantitativa 4
i
pentru fiecare subiect
din cadrul populatiei, 4
i
fiind #aproximativ$ proportionala cu Q
i
si daca 4
i
variaza sensibil de la
un individ la altul, este preferabil sa se utilizeze un sonda9 cu probabilitati inegale. 3n cazul in
care 4
i
variaza putin de la un individ la altul, este preferabil sonda9ul aleator simplu '-. !rdill.,
(66*+.
#.1.$ So!"a&ul stratiicat
:tratificarea consta in a utiliza o informatie suplimentara 'numita variabila de control sau
variabila de stratificare+ in vederea realizarii impartirii populatiei in clase numite straturi.
(7
:tratificarea va fi cu atat mai eficace cu cat straturile sunt mai omogene in raport cu variabila
studiata.
Ain fiecare strat se va extrage un esantion aleator, de marime fixata. Estimarea finala este
obtinuta prin agregarea rezultatelor obtinute in diferite straturi si tinand cont de marimea
populatiei din care sunt alcatuite straturile.
-opulatia initiala de marime < este divizata in M straturi, &
(
, &
2
,.....&
M
de marime <
(
, <
2
.....<
M
,
astfel incat=
(
'
h
h
N N

2ie=
:
(
2
, :
2
2
, ............., :
M
2
P dispersiile #adevarate$ 'dar necunoscute+ din cadrul fiecarei grupe>
:
2
P dispersia totala.
( )
2
2 2
( (
(
(
' '
h h h
h h
h h
h
N N N N
S S , ,
N N N N

1
_
+
1

, ]

unde=
( )
2
2
(
(
h
h
h i
i *
h
S , ,
N

>
(
h
h
i
i *
h
, ,
N

-entru simplificare presupunem ca <
h
este mare, rezulta deci=
( )
2
2 2
( (
' '
h h
h
h
h h
N N
S S , ,
N N

+

Cum
(
(
'
h
h
N
N

se poate spune ca :
2
este suma a doua medii ponderate=
2
(
'
h
h
h
N
S
N

P dispersia in cadrul straturilor 'intra"straturi+>

( )
2
(
'
h
h
h
N
, ,
N

P dispersia intre straturi 'inter"straturi+.

:copul stratificarii este de a obtine valori reduse pentru :
h
. Cum :
2
este o marime fixa,
trebuie sa se constituie straturi 'grupe+ astfel incat dispersia inter"straturi sa fie cat mai mare, caz
in care dispersia intra"straturi va fi redusa.
1rebuie deci ca Q
h
sa fie cat mai dispersate.
7 buna stratificare conduce la constituirea de straturi asa incat, in raport cu variabila Q studiata,
mediile din cadrul fiecarui strat sa fie cat mai diferite intre ele sau, altfel spus, comportamentele
indivizilor din cadrul unui strat sa fie cat mai asemanatoare cu putinta.
:onda9ul stratificat nu antreneaza costuri suplimentare in raport cu sonda9ul aleator simplu, cu
exceptia costurilor privind analizele necesare 'constituirea straturilor.....+ care in general nu sunt
foarte ridicate '-. !rdill., (66*+.
Estimarea pri!cipalilor i!"icatori
Estimarea me"iei
-entru a estima media generala
,
, este necesar sa se estimeze mediile fiecarui strat
h ,
,
deoarece=
(
'
h
h
h
N
, ,
N

Aaca se realizeaza un sonda9 aleator simplu in fiecare strat, un estimator nedeplasat pentru
h ,

este
h
y , media esantionului s
h
.
tilizand proprietatile sperantei matematice, rezulta ca estimatorul nedeplasat pentru
,
este=
(0

'
h
S#
h
h
N
, y
N

1
, estimatorul

S# ,
este liniar si se poate scrie

h
'
h
S#
i
h i s
h
N
, ,
N n

1
s
h
P esantionul extras din stratul h>
n
h
P marimea esantionului extras.
2iecarei unitati 'subiect+ din stratul h i se atribuie deci o pondere de sonda9=
h
i
h
N
1
N n

.
!ceasta pondere depinde de strat, deci se poate afirma ca acest tip de sonda9 este un sonda9 cu
probabilitati inegale.
Estimarea "ispersiei
Conform formulei dispersiei, putem scrie ca=

( ) ' +
'
h h
S#
h
h
h
N S
, !
N n

_


,

2
2
1
1 .
f
h
P ponderea de sonda9 corespunzatoare stratului h>
n
h
P marimea esantionului extras din stratul h>
:
h
2
P dispersia #adevarata$ in stratul h.
3n cazul in care se utilizeaza o proportie -, atunci, ( )
2
(
h h h
S " "
.
-
h
P proportia necunoscuta in cadru stratului h.
-entru a obtine un estimator precis pentru

S# ,
, adica dispersia

' + S# ,
sa fie cat mai mica,
trebuie ca stratificarea sa se realizeze astfel incat dispersiile :
h
2
sa fie cat mai mici.
Aaca s"ar cunoaste Q
i
pentru fiecare individ s"ar putea constitui toate #configuratiile$ posibile de
straturi si s"ar alege cele pentru care dispersiile :
h
2
au cele mai mici valori.
Aeoarece acest lucru nu este posibil, trebuie sa se utilizeze o variabila 4
i
cunoscuta si corelata cu
Q
i
. 3n functie de aceasta variabila " 4
i
'numita si variabila de stratificare + se vor realiza straturi
astfel incat dispersia intra"straturi sa fie redusa '!. @. Aussaix T %.@ &rosbras, (66*+.
Estimatorul nedeplasat pentru dispersia

' + S# ,
este=

( ) ' +
'
h h
S#
h
h
h
N s
, !
N n

_


,

2
2
1
1 .
s
h
2
P dispersia calculata in cadrul esantionului din stratul h.
Marimea esa!tio!ului i! ca"rul straturilor
Ca%ul so!"a&ului stratiicat proportio!al
1rebuie sa se tina seama de faptul ca estimatorul

S# ,
nu este egal cu media y >
'
h
h
h
n
y y
n

1
,
ponderile reflectand importanta esantionului provenit din stratul h si nu importanta populatiei in
stratul h.

S# , y
daca si numai daca
h h
n N
n N
.
n sonda9 stratificat care verifica aceste conditii se numeste sonda9 stratificat proportional.
!cest tip de sonda9 este foarte utilizat deoarece '-. !rdill., (66*+=

S# , y
si deci se poate calcula cu usurinta acest estimator deoarece calcularea mediei y
este cea mai simpla operatie. 3n acest caz, sonda9ul stratificat devine un sonda9 cu
probabilitai inegale, deoarece probabilitatea de selectie a unei unitati oarecare din stratul
h este=
h
h
n n
Const !
N N

(6
3n toate cazurile, sonda9ul stratificat proportional care estimeaza
,
prin y este mult mai
precis decat sonda9ul aleator simplu care setimeaza
,
prin y .
Aaca se noteaza cu ' +
"R-"
y dispersia in cadrul sonda9ului stratificat proportional si cu
' +
SAS
y dispersia in cadrul sonda9ului aleator simplu, atunci=
' +
'
h
"R-" h
h
N !
y S
n N

2
1
1
( )
' +
'
h
h
"R-"
h
N !
y S , ,
n N

_


,

2
2
1
1
( )
' +
'
h
h
SAS
h
N !
y , ,
n N

2
1
1
-rin urmare,

' + ' + S#
"R-" SAS
, y
, termenul ( )
'
h
h
h
N !
, ,
n N

2
1
1
fiind cu atat mai mare cu cat
dispersia inter"straturi este mai mare.
:onda9ul stratificat proportional nu depinde de Q
i
, ci numai de marimea <
h
. -recizia care
se obtine in raport cu sonda9ul aleator simplu este asigurata oricare ar fi variabila Q, ceea
ce este foarte important, in special cand exista mai multe variabile Q.
Ca%ul so!"a&ului stratiicat optim
Aaca pentru realizarea unei anchete se dispune de un buget C si s"a stabilit un numar de
M straturi, costul unitar al anchetei in cadrul unui strat fiind c
h
'cheltuielile cu materialul utilizat,
cheltuielile cu expedierea chestionarelor sau costul conversatiilor telefonice, cheltuielile cu
prelucrarea informatiilor, etc.+, trebuie sa se determine marimea esantionului in cadrul stratului=
(
'
h h
h
C n c

n
h
P marimea esantionului care trebuie determinata in stratul h.
(
(
'
h
h '
h h
h
h
N C
C n c n
N N
n c
N

(
(
h
h '
h
h
h
N
n C
N N
c
N

7 alta posibilitate de a determina marimea lui n

h
consta in a minimiza dispersia. 7ptimul este
atins cand
h
h h
h
S
n N
c

, adica in cazul in care=

(
h
h h '
h
h h h
h
S C
n N
c
N S c

" repartitia lui <e.man.

!ceasta formula arata ca trebuie sa se intervina in mod special in '!. @. Aussaix T %.@
&rosbras, (66*+=
straturile in care populatia <
h
este importanta>
straturile in care dispersia :
h
este mare>
straturile in care colectarea datelor nu este costisitoare.
20
3n cazul in care c
h
P (, oricare ar fi stratul h si daca marimea totala a esantionului este notata cu
n,
(
h h
h '
h h
h
N S
n n
N S

.
-entru acest tip de sonda9 dispersia

' + S#
-"#I
,
este data de=

2
2
( (
( (
' +
' '
h h
S#
-"#I h h
h h
N N
, S S
n N N N

_ _


, ,

3n final, cand este considerata restrictia de buget, rezulta ca=

( ) ( )
' + S#
-"#I "R-" SAS
, y y .
Aispersia :
h
este insa necunoscuta si deci, pentru a utiliza o marime a esantionului apropiata de
marimea optima, aceasta dispersie trebuie sa fie estimata in prealabil.
3n acest sens, exista mai multe posibilitati '!. @. Aussaix T %.@ &rosbras, (66*+=
se utilizeaza estimarile din anchete asemanatoare, realizate in trecut>
se apeleaza la un expert care comunica o valoare aproximativa>
se utilizeaza faptul ca ( ) (
h h h
S " "
>
se efectueaza sonda9ul in 2 etape, prima ancheta furnizand o estimare pentru :
h
.
se utilizeaza dispersia maxima.
Co!stituirea straturilor
-entru a se realiza o stratificare corespunzatoare, trebuie sa se cunoasca '!. @. Aussaix T %.@
&rosbras, (66*+=
variabila de stratificare>
numarul de straturi care trebuie realizat>
limitele de straturi.
;ariabila "e stratiicare3
Cea mai buna variabila de stratificare este cea care permite constituirea de straturi
omogene #intra$ si deci eterogene #inter$. 3n practica, se cauta o variabila 4 care trebuie sa fie
puternic corelata cu variabila Q. Ain aceasta cauza, stratificarea este o metoda care necesita
informatii auxiliare= informatii care permit asocierea unui subiect la un strat '!. @. Aussaix T
Aeroo @., (600+.
!legerea variabilei de stratificare este considerata #foarte calitativa$, dar se pot utiliza cu succes
si metodele cantitative de analiza de date 'exista metode statistice al caror obiectiv este
#fabricarea$ grupelor de subiecti care sa fie cat mai asemanatoare posibil> aceste grupe formand,
ceea ce se numeste tipologia populatiei+.
Numarul "e straturi
Conform teoriei, numarul de straturi trebuie sa fie cat mai mare posibil, deoarece cu cat
acesta este mai mare, cu atat este mai usor sa se constituie grupuri omogene #intra$.
3n practica, insa, cresterea numarului de straturi conduce la crestera costului anchetei.
3n ceea ce priveste dispersia, tipul de sonda9 ales 'proportional sau optim+ limiteaza numarul de
strturi= daca exista prea multe straturi, marimea esantionului din cadrul fiecarui strat va fi redusa
2(
si deci estimarile s
h
2
pentru :
h
2
vor avea un grad de precizie redus, deteriorandu"se astfel calitatea
estimatorului ?

' + S# ,
'-. !rdill., (66*+.
Numarul limita "e straturi
3n cazul in care se utilizeaza repartitia lui <e.man, se poate utiliza regula lui Aalenius,
conform careia trebuie sa se actioneze astfel incat produsele <
h
:
h
sa fie constante de la un strat
h la altul> :
h
fiind calculata in functie de o variabila 4 corelata cu variabila Q 'Aalanius 1. #1he
problem of optimum stratification, :candinavisC !CtuarietidsCrift+.
3n aceste conditii, sonda9ul optim 'cost identic in fiecare strat+ conduce la esantioane 'n
h
+ egale in
toate straturile. 7 stratificare #performanta$ se realizeaza in functie de variabila de stratificare si
pentru variabila de stratificare. Aaca se schimba variabila, stratificarea optimala, din punct de
vedere teoretic, trebuie sa se schimbe.
#.1.' So!"a&ul i! mai multe a%e )so!"a&ul "e serii+
7ricare ar fi estimatorul utilizat, sonda9ul aleator simplu prezinta doua inconveniente ma9ore=
in cazul in care pentru fiecare subiect extras este asociat un cost cu deplasarea
operatorului in vederea realizarii interviului, acest tip de sonda9 poate #dispersa$ suficient
esantionul, astfel incat costul total datorat numarului de deplasari sa fie prohibitiv>
pentru a realiza un sonda9 aleator simplu trebuie ca, inaintea esantionarii, sa se dispuna de
o baza de sonda9 completa.
3n vederea contracararii acestor inconveniente se poate utiliza sonda9ul in mai multe faze,
conform caruia se incepe prin a construi grupe dis9uncte de subiecti, reuniunea acestora
reprezentand deci intreaga populatie. Ain baza de sonda9 care a fost constituita se poate extrage,
utilizand de exemplu un sonda9 aleator simplu, un anumit numar de grupe. 2iecare grupa
reprezinta deci un #subiect$, la acest stadiu numindu"se unitate primara de esantionare " -.
Aupa ce s"a obtinut esantionul constituit din -, se extrag subiecti din fiecare -, prin sonda9
aleator simplu 'de exemplu+ la acest stadiu subiectii extrasi din unitatile primare se numesc
unitati secundare si sunt notati cu :. 3n acest mod se realizeaza sonda9ul in doua faze '-.
!rdill., (66*+.
:onda9ul in mai multe faze, presupune ca, de exemplu, dintr"o regiune data, sa se aleaga un
esantion de universitati, apoi un esantion de facultati, un esantion de grupe si din acestea un
esantion de studenti.
-entru stabilirea unui plan de sonda9 in doua faze trebuie sa se dispuna de o variabila
auxiliara.
-rin urmare se va stabili o lista cu unitatile secundare prezente in unitatile primare.
?ariabila auxiliara are rolul de a identifica apartenenta unui individ la o anumita -.
:onda9ul in mai multe faze este singurul sonda9 in care informatia auxiliara este utilizata in alt
scop decat cel al ameliorarii preciziei estimatorilor.
Estimarea pri!cipalilor i!"icatori
Estimarea (alorii totali%ate )a6re6ate+
Consideram un sonda9 in doua faze si presupunem ca in fiecare faza extragerea de unitati
se face cu a9utorul unui sonda9 aleator simplu.
22
:e construieste un estimtor nedeplasat pentru totalul 1 care este necunoscut.
<otatii=
@ P numarul total de unitati primare constituite>
<
i
P marimea unitatii primare i 'numarul de unitati secundare din unitatea primara i+>
< P marimea populatiei totale=
(
M
i
i
N N M N

.
Q
i,9
P valoarea variabilei analizate pentru subiectul i din cadrul unitatii primare 9.
m P marimea esantionului pentru unitatile primare>
n
i
P marimea esantionului pentru unitatile secundare in cadrul unitatii primare i.
-resupunem ca toate marimile <
i
sunt cunoscute. Aaca 1
i
este valoarea adevarata dar
necunoscuta pentru totalul din cadrul -
i
, atunci=
,
(
i
N
i i 2
2
# ,

F valoarea reala pentru total este=

(
M
i
i
# #

, ,
i i
i 2 i 2
i
i
i 2 s 2 s
i
i
, ,
# N
n
n
N



este estimatorul nedeplasat pentru 1
i
.
s
i
P unitatile secundare esantionate in cadrul unitatii primare i.

i
i i
# N y ,
i
y P media pentru Q
i,9
din cadrul unitatilor secundare esantionate in cadrul -
i
.
Aaca se ancheteaza toate unitatile primare, atunci estimatorul nedeplasat pentru 1 este

(
M
i
i
#

i
i
i s
i s
#
#
# M
m
m
M

s P unitatile primare esantionate.

7btinandu"se un estimator nedeplasat la fiecare faza, combinarea a doi estimatori nedeplasati
formeaza un estimator nedeplasat=

,
i
i
i 2
i s 2 s
i
N M
# ,
m n

_


,

.
:pre deosebire de sonda9ul aleator simplu, in cadrul acestui tip de sonda9 nu este nevoie sa se
cunoasca marimea totala a populatiei '<+ pentru a estima totalul 1. :onda9ul in doua faze
permite in schimb sa se estimeze <, dar aceasta estimare nu este satisfacatoare din momentul in
care marimile <
i
difera #sensibil$ de la o unitate primara la alta '!. @. Aussaix T %.@ &rosbras,
(66*+.
Estimarea "ispersiei
:e poate demonstra ca dispersia este=

2
2
2, 2 2 (
(
' + ( (
M
i
i
i
i
i i
A
3
S
n S m M
# M N
M m m N n

_
_
+

,
,

1 4 4 2 4 4 3
1 4 4 44 2 4 4 4 43
unde=
( )
2
2
(
(
(
(
M
i
i
S # #
M

>
(
(
M
i
i
# #
M

>
2/
( )
2
2
2, ,
(
(
(
i
N
i i 2 i
2
i
S , ,
N

>
,
(
(
i
N
i i 2
2
i
, ,
N

.
1ermenul ! reprezinta dispersia #inter -$ si are aceeasi forma ca dispersia lui y din
cadrul sonda9ului aleator simplu. - trebuie sa fie de marime apropiata, cat mai mici posibil si sa
aiba un comportament asemanator.
-entru a se realiza acest lucru, trebuie ca in cadrul fiecarei unitati primare sa se grupeze subiecti
diferiti unii de altii.
1ermenul 8 reprezinta dispersia #intra -$.
Ain formula dispersiei rezulta ca=
termenul ! este de ordin de marime (Dm>
termenul 8 este de ordin de marime ( )
(D m n
, unde n este marimea medie a
esantionului pentru : din cadrul unitatilor primare -=
(
(
M
i
i
n n
M

.
Aaca se mareste numai marimea lui m, fara a actiona asupra lui n
i
, se constata ca se va diminua
in acelasi timp si ! si 8. Aaca se mareste numai n
i
, fara a se actiona asupra lui m, se va diminua
numai 8.
;egula este ca la o marime medie a esantionului fixata la
m n
, este aproape intotdeauna
preferabil sa se aleaga m maxim si deci
n
minim.
#.1.< So!"a&ul "e 6rupe
3n multe cazuri, populatia poate fi considerata ca un ansamblu de grupe de subiecti care
de exemplu, in cazul sonda9ului in doua faze se numesc unitati primare.
Aaca in cadrul grupurilor selectionate sunt intervievati toti indivizii, atunci se poate spune ca s"a
folosit esantionarea de grup. Aaca in cadrul grupurilor extrase sunt intervievati numai un
esantion de subiecti, atunci suntem in cazul sonda9ului in doua faze.
Costul sonda9ului de grupe este mai redus fata de costul sonda9ului aleator simplu de aceeasi
marime. 3n cazul in care indivizii din interiorul aceluiasi grup se aseamana intre ei in ceea ce
priveste tema anchetei, precizia rezultatelor obtinute poate fi mai redusa in comparatie cu un
sonda9 aleator simplu de aceeasi marime.
Estimarea pri!cipalilor i!"icatori
Estimatorul mediei in cazul unei extrageri de m grupuri de marime <
0
dintr"un total @ cu
a9utorul sonda9ului aleator simplu este=

,
N
i 2
i s 2
, , y
m N

0
1
0
1
( )
( )
m S
y N
M m N

_
+ 1
]

,
2
0
0
1 1 1
,
U P efectul de grup,
( ) ( )
( )
, ,
( ( (
2
,
( (
(
(
i i
i
N N M
i 2 i $
i 2 $
$ 2
N M
i 2
i 2
, , , ,
N
, ,

N
P marimea medie a unitatilor primare '
N
P<D@+.
:
2
P dispersia #adevatata$ a variabilelor individuale Q
i
.
2*
Aaca grupurile nu sunt de marime egala, atunci=

,
i
N
i 2
i s 2
M
, ,
N m

1
1
.

( )
( ) ( )
m S
, N
M m N

_
+ +

,
2
1 1 1
unde
N
P<D@ 'marimea medie a grupului in cadrul populatiei+.
( )
( )
2
C N
N
C ,
_



,
C?'<+ P coeficientul de variatie pentru <
i
>
C?'Q+ P coeficientul de variatie pentru Q
i,9
.
( )
N
S
C N
N

( )
,
S
C ,
,

:onda9ul pe grupe poate fi asimilat cu un sonda9 aleator simplu in care unitatea de esantionare
este grupul, deci rezulta ca=
i i
i s i s
# #
# M
m
m
M



.
1
i
P total efectiv in cadrul grupei i>
: P esantionul de grupe.

( )
2
2 (
(
S m
# M
M m
_


,
, unde=
( )
2
2
(
(
(
(
(
(
M
i
i
M
i
i
S # #
M
# #
M

.
Estimatorul nedeplasat pentru dispersie este=

( )
2
2 (
(
s m
# M
M m
_


,
.
unde=

2
2
(
(
(
i
i s
#
s #
m M

.
-entru a obtine rezultate satisfacatore, conform formulei dispersiei trebuie ca=
grupele sa fie eterogene 'U sa aiba valoare redusa+, adica trebuie sa se regrupeze subiecti
cat mai #diferiti$ cu putinta din punct de vedere al variabilei Q>
grupele sa aiba marime redusa '<
0
redus+ si, prin urmare, sa existe un numar mare de
grupe in cadrul populatiei>
grupele sa aiba marime apropiata>
sa se extraga maximum de grupe 'm sa aiba valoare ridicata+.
-rimele trei conditii se refera la constituirea grupelor iar ultima se refera la modalitatea de
extragere. Cele patru conditii depind in mod direct de bugetul alocat pentru realizarea studiului.
#.#. SONDA:E EM9IRICE )DIRI:ATE+
:pre deosebire de sonda9ele probabiliste, in cazul sonda9elor empirice nu mai este posibil
sa se determine, in prealabil, care este probabilitatea de includere in esantion pe care o are
fiecare subiect. 3n general, aceste sonda9e sunt utilizate in cazul in care nu exista o baza de
sonda9. 3n acest caz statisticianul nu mai poate sa utilizeze probabilitatile p's+ care corespund
ansamblului de esantioane posibile 's+.
25
#5ibertatea relativa$ de selectie a esantionului face ca metodele empirice sa fie mult mai rapide
si mai putin costisitoare decat procedeele probabiliste.
:copul este sa existe o apropiere cat mai mare de sonda9ele aleatoare.
Ain aceasta categorie de sonda9e, cea mai utilizata este metoda de esantionare pe cote, care este
prezentata in continuare.
Meto"a "e esa!tio!are pe cote
Este metoda empirica cea mai frecvent utilizata si se procedeaza astfel incat structura
esantionului sa fie identica cu structura populatiei analizate, in functie de anumite criterii care au
fost stabilite in prealabil '!. @. Aussaix T %.@ &rosbras, (66*+.
-rincipiul inferentei probabiliste este inlocuit cu ipoteza conform careia, concluziile obtinute
pentru esantionul astfel constituit 'care reprezinta o #fotografie$ a populatiei+ pot fi extinse la
nivelul intregii populatii.
:e presupune ca daca esantionul reproduce fidel anumite caracteristici ale populatiei studiate 'si
deci poate fi considerat, prin abuz de limba9, ca fiind reprezentativ+, atunci va putea sa reproduca
si alte caracteristici non controlate si D sau controlabile care constituie obiectul anchetei.
Estimatorul mediei
,
este egal cu media calculata la nivelul esantionului " y .

( (
4 4
5 5
5
5
5 5
N n
, , y y
N n



deoarece specificul metodei este de a #impune$=
5 5
n N
n N

unde=
5 , P media in cadrul categoriei B, calculata la nivelul populatiei>
5
y P media in cadrul categoriei B, calculata la nivelul esantionului>
5
N
P marimea populatiei 'cunoscuta+ in cadrul categoriei B>
5
n
P marimea esantionului in cadrul categoriei B.
!stfel, sonda9ul pe cote apare ca o stratificare multipla in care selectia unitatilor in cadrul
stratului nu este aleatoare ci constienta. !cest caracter voluntar al selectiei este un dezavanta9
al metodei, operatorul care trebuie sa gaseasca unitatile de sonda9 putand sa fie subiectiv.
3n situatia in care exista un refuz sau daca la ora la care a fost efectuata vizita, operatorul nu a
gasit nici o persoana la domiciliul stabilit, contrar sonda9ului probabilist, acesta nu este
obligat sa insiste sau sa faca o alta vizita, putand alege alt subiect care indeplineste criteriile
stabilite. -rin urmare, deplasarile operatorilor sunt mult mai putine, ceea ce conduce la
economii importante.
!ceasta metoda nu este acceptabila decat daca, in cadrul criteriilor de alegere a cotelor s"au
luat in calcul toate variabilele principale explicative pentru Q.
-entru a diminua eroarea de sonda9, trebuie sa se presupuna ca valorile variabilei Q nu pot fi
explicate decat prin criteriile de cotare alese si ca nu mai exista criterii #ascunse$ care ar
putea influenta aceste valori. 8ineinteles ca, niciodata nu pot fi luate in calcul toate criteriile
explicative. 3n teorie, exista intotdeauna o eroare de selectie in cadrul cotelor, dar se
considera ca este redusa in cazul in care criteriile de constituire a cotelor au fost bine alese.
3n practica, in mod frecvent, cotele se stabilesc in functie de variabilele sex, varsta, categorie
socio"profesionala, mediul de provenienta, in functie de scopul urmarit prin studiu.
Cotele trebuie sa indeplineasac urmatoarele conditii '7. @archese, 3psos 2rance, 200*+=
sa fie pertinente si asociate variabilelor de interes>
sa fie cunoscute la nivel geografic cat mai detaliat posibil>
2)
sa poate fi usor identificate pe teren>
sa fie independente intre ele 'daca doua cote sunt independente, eventuala
#deformare$ a uneia nu implica deformarea celeilalte+.
Eroarea de selectie poate fi diminuata daca operatorii sunt instruiti in ceea ce priveste
modalitatea de selectie a indivizilor= trebuie ca interviurile sa fie repartizate pe toata durata
zilei 'daca interviurile se realizeaza numai dimineata, va exista un excedent de inactivi+ si pe
intreg teritoriul analizat 'interviurile nu trebuie facute numai in anumite cartiere deoarece
exista riscul de a avea comportamente asemanatoare+.
3n scopul canalizarii actiunilor operatorilor, foaia care contine cotele trebuie sa fie insotita de
indicatii precise,vizandu"se apropierea cat mai mult posibil de un tira9 la probabilitati egale
'7. @archese, 3psos 2rance, 200*+.
-rincipalele cerintele solicitate unui operator profesionist sunt urmatoarele '7. @archese,
3psos 2rance, 200*+=
sa stie cum sa procedeze pentru a evita refuzurile>
sa fie disponibil pentru o activitate fara program fix>
sa stie sa evite interogarea, intr"o anumita zona$, a persoanelor care seamana mult sau
care traiesc in aceleasi conditii>
sa nu ezite sa renunte la un interviu daca persoana contactata nu corespunde cotelor>
sa respecte indicatiile privind dispersia geografica a persoanelor intervievate.
Estimari
3n cazul sonda9ului pe cote precizia estimatorilor nu este calculabila deoarece nu se
cunoaste nici o probabilitate. :e poate presupune insa ca dispersia are o marime redusa in
cazul in care criteriile in functie de care au fost stabilite cotele explica cat mai bine variabila
Q. Aaca se doreste totusi sa se obtina un rezultat numeric, se poate utiliza formula dispersiei
din cadrul sonda9ului stratificat proportional, care este sonda9ul probabilist ce se aseamana
cel mai bine cu sonda9ul pe cote, fiecare sub"populatie pentru care trebuie sa fie respectata o
cota fiind asimilata cu un strat. Aaca se accepta aceasta conventie, atunci se accepta si faptul
ca operatorul va reproduce in procesul de selectie o impartialitate si o rigoare comparabile cu
cele ale unui calculator in cazul unui sonda9 probabilist.
3n cazul esantioanelor foarte mici, eroarea sonda9ului probabilist poate sa fie nula dar
dispersia sa aiba valoare ridicata 'in ma9oritatea sonda9elor probabiliste ordinul de marime al
dispersiei este de (Dn+.
Aaca marimea esantionului este ridicata, dispersia sonda9ului probabilist este redusa 'eroarea
ramane nula+, dar eroarea de selectie in cadrul sonda9ului empiric ramane aceeasi. :onda9ul
probabilist va fi deci preferabil sonda9ului empiric.
9ri!cipiul este ca= pe!tru esa!tioa!e "e (olum re"us trebuie sa se utili%e%e so!"a&ul pe
cote= iar pe!tru esa!tioa!e "e marime mare= so!"a&ele probabiliste '-. !rdill., (66*+.
27
-robabilitate
n mic
:ursa= #5es techiBues de sondage$, -. !rdill., Editions 1echnip, -aris, (66*
:onda9ul empiric poate fi utilizat, de exemplu, in cazul in care se realizeaza teste
prealabile pentru o ancheta importanta.
-entru a imbunatati extragerea pe cote, limitand costurile anchetei prin utilizarea unui esantion in
mai multe faze, in mod frecvent se realizeaza o stratificare prealabila de unitati primare care sunt
esantionate in mod probabilist.
!poi, in fiecare unitate primara extrasa, se alege sa se extraga esantionul utilizand metoda pe
cote.
Critici aduse metodei 6-7 Marchese, Ipsos &rance, 899:;/
8iais"ul este creat de insasi conditiile de lucru ale operatorilor=
" la diferite ore din cadrul zilei, anumite categorii ale populatiei prezinta
probabilitati diferite si necunoscute de a fi gasiti de operator>
" probabilitatea de a realiza anumite interviuri variaza, de asemenea, cu
accesibilitatea persoanelor= coduri la intrarea in imobile, numere inscrise in listele
rosii.....
-robabilitatea ca un subiect sa apartina esantionului este necunoscuta, prin urmare, asa
cum am mai precizat, este imposibil sa se evalueze dispersia si deci sa se masoare
precizia estimatorilor>
Exista autori care considera ca aceasta metoda este inutilizabila> alti autori, #din lipsa de
ceva mai bun$, adopta ipoteza unui tira9 la probablitati egale, ipoteza care nu a fost
niciodata verificata
Estimatorii utilizati sunt deplasati>
Calculele privind marimea esantionului care se realizeaza utilizand formulele sonda9ului
cu probabilitati egale, sunt aproximari mai mult sau mai putin #grosiere$>
-lanul de sonda9 trebuie sa fie insotit de o serie de sfaturi date operatorilor, care vor avea
in vedere=
" reducerea erorii de observatie>
" sa existe o apropiere cat mai mare de tira9ul cu probabilitati egale.
Co!clu%ii3
20
$

$
( )
"R-3 +
$
( )
+M" +
2ata de metodele aleatoare, metoda pe cote este mai rapida> in cazul primelor, subiectii
nu sunt #intersan9abili$, trebuind sa fie recontactati de mai multe ori. Cu a9utorul cotelor,
este posibil sa se inlocuiasca un subiect cu altul care are aceleasi caracteristici socio"
demografice, ceea ce reduce timpul si costul sonda9ului.
3nconvenientul ma9or al utilizarii metodei pe cote este ca nu permite calcularea
#stiintifica$ a erorii de sonda9. 3n practica se considera ca aceasta este mai mica sau egala
cu cea obtinuta in cazul sonda9ului aleator.
Este important sa se controleze variabilele socio demografice susceptibile de a fi
corelate cu variabilele de interes.
:ectorul de activitate economica trebuie, de asemenea, sa fie #controlat$ prin impunerea
de cote #V priori$ sau prin redresare.
Ceea ce se cere de fapt operatorului este sa se transforme intr"un instrument de tira9
#Buasi$ aleator care, reuseste sa realizeze, in zona analizata, o selectie a interviurilor
apropiata de echiprobabilitate. 3n functie de nivelul de pregatire al operatorului si de
calitatea pregatirii efectuate, aceasta situatie se aseamana mai mult sau mai putin cu
realitatea care exista pe teren= in cazul in care cotele impuse operatorilor reflecta corect
structura geografica a zonei, un #bun$ operator realizeaza repede interviurile care ii sunt
destinate.
Aesi este un sonda9 empiric, prin utilizarea metodei pe cote se pot obtine rezultate foarte
satisfacatoare
Aatorita riscului de biais de care este #afectata$ aceasta metoda trebuie sa faca obiectul
unei pregatiri minutioase=
" Ain punct de vedere statistic= surse utilizate, definirea criteriilor de cercetare,
definirea criteriilor de redresare>
" -e teren= selectarea si formarea adecvata a operatorilor, claritatea documentelor,
precizia indicatiilor de lucru '7. @archese, 3psos 2rance, 200*+.
$. MODALITATI DE COLECTARE A DATELOR
Calitatea sonda9elor depinde de mai multi factori dintre care cei mai importanti sunt= tehnica de
esantionare, chestionarul utilizat, calitatea activitatii de colectare a informatiilor #pe teren$ si de
metodele de prelucrare si analizare a informatiilor obtinute.
3n ceea ce priveste esantionarea, se apreciaza ca la ora actuala tehnicile utilizate sunt dezvoltate
inca din anii )0. Ae asemenea, metodele de prelucrare si analizare a informatiilor au inregistrat o
imbunatatire continua in ultimii 50 de ani. -rin urmare, tinand cont de progresele inregistrate in
amonte si in aval, #valoarea$ sonda9elor este si va fi dependenta din ce in ce mai mult de
calitatea operatiilor de colectare a informatiilor '%. !ntoine, (660+.
3n vederea realizarii acestei etape se pot utiliza metodele care se bazeaza pe comunicarea directa
sau indirecta cu respondentul folosind un instrument de culegere a informatiilor interviul
personal, telefonul, chestionarul transmis prin posta, internetul precum si metodele care se
bazeaza pe observarea comportamentelor. 5a aceste doua metode de baza se poate adauga
26
experimentul care se poate realiza prin comunicare sau observare, fiind, prin excelenta, un
instrument care se incadreaza in categoria studiilor cauzale '%.%. 5ambin, (66/+.
!legerea modului de administrare a chestionarului are o mare importanta asupra calitatii
informatiilor si se bazeaza pe mai multi factori, dintre care amintim=
obiectivele studiului de exemplu, ancheta desfasurata pe strada nu este indicata in cazul
in care trebuie colectate multe informatii si necesita un efort de gandire din partea
respondentului>
natura populatiei investigate>
marimea esantionului pentru a interoga, de exemplu, (00 de manageri din 200 dintr"un
sector stabilit, ancheta postala nu este indicata datorita ponderii ridicate a non"
raspunsurilor>
dispersia geografica a esantionului> cu cat aceasta este mai mare, cu atat trebuie sa se
utilizeze metode care limiteaza costul deplasarilor operatorilor>
metoda de esantionare daca ancheta se realizeaza, de exemplu pe strada, nu este
indicata folosirea unei metode probabiliste>
complexitatea informatiilor care vor fi colectate cu cat intrebarile din chestionar sunt
mai complexe, cu atat este necesara interventia unui operator si deci este indicata ancheta
la domiciliu>
bugetul alocat cu cat acesta este mai mic, cu atat va trebui sa se faca #sacrificii$ atat in
ceea ce priveste marimea esantionului cat si asupra modalitatii de colectare>
termenul pentru realizarea anchetei>
personalul si sistemul informatic disponibil.
$.1. A!c0etele ata i! ata
!nchetele fata in fata, raman, din motive practice, un mod #inconturnabil$ pentru culegerea
informatiilor permitand controlul constituirii esantioanelor precum si calitatea raspunsurilor.
3ntre principalii factori care influenteaza, in acelasi timp, acceptarea principiului de ancheta si
calitatea raspunsurilor amintim=
<atura institutului D firmei care realizeaza ancheta si a beneficiarului. Este dificil sa se
aprecieze daca persoanele interogate raspund mai bine la anchetele #publice$ sau la cele
#private$. 3n general, specialistii considera ca pentru a #incita$ publicul sa raspunda,
pentru a obtine o pondere mai redusa a non"raspunsurilor, tema anchetei este mult mai
importanta decat natura institutului D firmei de sonda9 sau a beneficiarului.
1ema anchetei. 7peratorii cunosc foarte bine faptul ca unele anchete sunt receptate
favorabil de populatie, in timp ce altele sunt destul de dificil de realizat. Ae exemplu, in
2ranta, anchetele privind sistemul de asigurare sunt dificile, aceasta si datorita infuentei,
uneori negative, pe care au avut"o diferiti agenti de asigurare. 3n achimb, anchetele
privind automobilele se bucura de o #buna$ participare a populatiei 'putand fi utilizat un
chestionar mai amplu+ deoarece gradul de interes si #nivelul de afectivitate$ sunt mult
mai ridicate.
-rocedura de stabilire a intalnirii. 3n ma9oritatea cazurilor, cand anchetele sunt realizate
de institutele publice, persoanele care urmeaza a fi interogate sunt anuntate dinainte
printr"o scrisoare, ceea ce nu se practica, in general, in anchetele private 'in special
datorita lipsei adreselor, ceea ce conduce la utilizarea sonda9ului pe cote+. Este insa dificil
sa se aprecieze daca in primul caz se obtin rezultate mai bune in raport cu al doilea, in
/0
ceea ce priveste non raspunsurile si calitatea informatiilor. -e de alta parte, asa cum am
mai precizat, modul de lucru al operatorului precum si tema anchetei au o mare influenta
asupra gradului de participare al populatiei 'din contra, anuntarea dinainte a unei anchete
mai putin #populara$ poate conduce la diminuarea ratei de acceptare+.
Modalitati de realizare a anchetei !ata in !ata/
!nchetele fata in fata realizate pe strada
3n acest caz poate fi intervievat fata in fata un numar mare de persoane, intr"un timp relativ scurt
si cu un cost redus. !cest tip de ancheta permite colectarea raspunsurilor #la cald$ intr"un punct
de vanzare, la o expozitie, etc. 7biectivul este de a #interpela$ trecatorii, care #V priori$ intra in
cotele cautate.
!ceasta modalitate de realizare a anchetei prezinta insa mai multe limite, printre care
mentionam=
#recrutarea$ respondentilor este dependenta de traficul existent pe strada ' de exemplu=
oamenii care muncesc pot fi intervievati in timpul pauzei sau sambata, exista #minoritati$
nu pot fi gasite decat in anumite cartiere+>
trecatorii au putin timp la dispozitie pentru interviu>
uneori persoanele intervievate raspund la intamplare, doar din dorinta de a #scapa$ de
operator>
utilizarea materialelor de prezentare este redusa> aplicatiile C!-3 'Computer !ssisted
-ersonal 3ntervieE+ pot rezolva aceasta problema, insa la ora actuala, datorita costurilor
ridicate, este dificila echiparea operatorilor de interviu cu microcalculatoare de ultima
generatie a caror #volum$ permite utilizarea acestora cu usurinta>
incertitudine privind conditiile meteo>
favorizeaza frauda din partea operatorilor.
-rincipalul avanta9 consta in diminuarea costului aferent cautarii persoanei intervievate, asa cum
se intampla in cazul anchetelor realizate la domiciliu.
!nchetele fata in fata realizate in cadrul saloanelor
3n acest caz, pentru administrarea chestionarului, responsabilul studiului reuneste viitorii
respondenti intr"o sala sau #profita$ de o manifestare organizata 'colocviu, curs, spectacol, targ,
expozitie, etc.+ sau de o calatorie 'este cazul anchetelor realizate, de exemplu, in avion+.
-rincipalele avanta9e ale acestei metode=
costul D chestionar este redus, in special in cazul anchetelor realizate in cadrul unui
eveniment organizat>
anonimatul fiind garantat, pot fi abordate si subiecte delicate>
este posibil sa se utilizeze toate tipurile de intrebari si sa se realizeze diverse teste.
3n lucrarea sa 'WuiX WuoiX CommentX 7u la pratiBue de sondage+, Mugues %acBuart afirma ca
aceasta este forma cea mai obiectiva de culegere a informatiilor, cea mai putin afectata de bias=
fara operatori, respondentii sunt singuri in fata chestionarului, conditiile fiind identice pentru toti.
-rincipalele limite=
/(
#nu este garantata$ reprezentativitatea esantionului>
cand nu este posibil sa se realizeze o manifestare, trebuie sa se organizeze recrutarea si
deplasarea respondentilor, ceea ce poate antrena pe de o parte refuzul acestora, iar pe de
alta cresterea costurilor.
!nchetele realizate la domiciliul respondentilor
!cest tip de ancheta permite administrarea unor chestionare mai complexe si prin urmare,
colectarea unui numar mare de informatii.
Calitatea raspunsurilor este infuentata de prezenta operatorului, al carui rol este de a crea o
atmosfera motivanta, de a explica si reformula intrebarile care nu sunt clare pentru interlocutor,
in special intrebarile de natura tehnica si intrebarile deschise.
3n plus, operatorul poate nota comentariile, reactiile, ezitarile respondentului la diferite intrebari.
Ae asemenea, pot fi verificate anumite raspunsuri prin #observarea$ respondentului si mediului
sau= varsta, nivel cultural, nivelul de viata. 3n cazul in care se realizeaza testarea produselor la
domiciliul respondentului se poate beneficia de situatia reala din viata a acestuia si pot fi
ascultate si parerile celorlalti membrii ai familiei.
!cest tip de ancheta permite controlarea activitatii operatorilor, realizandu"se, de exemplu, o
contra"ancheta in vederea verificarii corectitudinii interviului si comportamentului operatorului.
-rincipalele inconveniente=
prezenta operatorului poate fi o sursa de bias, in special cand se realizeaza scrierea
raspunsurilor la intrebarile deschise. 3n mod frecvent se intampla ca interlocutorul sa
refuze sa raspunda la o intrebare pe care o considera #9enanta$ sau sa deformeze
raspunsul in functie de perceptia pe care el o are despre operator= fie pentru #a"i face pe
plac$ acestuia, fie pentru a se pune in valoare.
vizita operatorilor nu este intotdeauna agreata, iar interviul este uneori intrerupt 'apeluri
telefonice, copii...+>
reusita anchetei la domiciliu se bazeaza pe competenta si onestitatea operatorilor si, prin
urmare, selectarea acestora trebuie sa fie riguroasa>
costul si durata realizarii sunt ridicate in raport cu celelalte metode.
3n cazul in care interviul se realizeaza la biroul respondentului, acesta poate pregati dinainte
raspunsul la unele intrebari, insa #atmosfera de birou$ poate influenta anumite raspunsuri, in
special daca in apropiere sunt alte persoane.
Cercetatorul trebuie sa calculeze cu cat mai mare precizie cate interviuri pot fi realizate intr"o zi>
in acest scop pot fi utilizate doua criterii= timpul necesar recrutarii unui respondent si timplul
necesar realizarii efective a interviului.
Aaca pentru recrutare este utilizata esantionarea pe cote, cercetatorul va trebui sa determine
adica cate persoane va trebui sa se abordeze inainte de a gasi persoana #potrivita$.
!ceasta rata este determinata in functie de gradul de penetrare al criteriului analizat in populatia
totala si de locul in care se realizeaza interviul.
Aurata efectiva a interviului poate fi determinata prin testarea chestionarului in cadrul unei
anchete pilot.
Calcularea timpului necesar pentru administarea chestionarului trebuie sa ia in considerare
situatiile din viata reala= timpul necesar pentru scrierea raspunsurilor, eventual prezentarea
materialelor, repetarea anumitor intrebari etc. 3n general interactiunea dintre respondent si
operator #mananca$ din timpul interviului si acest lucru trebuie sa fie prevazut in cadrul
cercetarii.
/2
$.#. A!c0etele reali%ate cu a&utorul teleo!ului
5a mi9locul anilor 70, acesta modalitate era utilizata, in special, in anchetele realizate in mediul
de afaceri, pentru marele public fiind restrictionata de gradul de penetrare al telefonului in
gospodarii.
!sa cum se poate observa din tabelul de mai 9os, in 2ranta, pana in (667 ponderea gospodariilor
echipate cu telefon fix a cunoscut o crestere continua, insa in numai 5 ani acest indicator a
inregistrat o scadere de aproximativ (0H.
(6)/
N
(670
N
(675
N
(600
N
(60)
N
(660
N
(667N
N
(660N
N
(666N
N
2000N
N
200(N
N
2002NNN
6./ (*.6 /0.2 5(.0 60.0 6/.7 65.0 6*./ 62.) 60.5 07.5 05.5
N:ursa= 3<:EE
NN:ursa= @YdiamYtrie
NNN:ursa= @YdiamYtrie 'prima 9umatate a anului 2002+
:ituatie ;omania
3n ceea ce priveste aspectul psihologic, se poate admite ca, in prezent, nu mai exista nici un fel
de #bloca9$ vis"V"vis de aparatura telefonica nici din partea persoanelor de varsta a treia, nici din
partea tinerilor, fiind acceptat ca un mi9loc de comunicare obisnuit '&. 8rossier T !. @. Aussaix
(666+.
Calitatea raspunsurilor
Calitatea anchetelor telefonice depinde de un ansamblu de factori, printre cei mai importanti
fiind=
populatia analizata>
domeniul studiat>
durata chestionarului si formularea intrebarilor>
sistemul C!13 'Computer !ssisted 1elephone 3ntervieE+ utilizat>
pregatirea operatorilor>
#ambianta$ salii in care se realizeaza apelurile>
controlarea operatorilor>
planul de sonda9>
metodele de redresare utilizate.
3n mod frecvent #promotorii$ anchetei prin telefon insista asupra necesitatii de simlificare a
chestionarului. Aar de fapt, trebuie sa se aibe in vedere simplificarea intrebarilor, chestionarul
putand fi complex, cu numeroase filtre deoarece soft"urile de tip C!13 sunt adaptate pentru a
#masca$ aceasta comlexitate respondentului si de a facilita sarcina operatorului.
-roblema complexitatii intrebarilor subzista, insa nu este specifica anchetei prin telefon. Ea este
dependenta in principal de modul de formulare al intrebarilor si de tipul informatiei cerute. 3n
cele mai multe cazuri aceasta problema este #atribuita$ telefonului, deoarece, este posibil ca in
//
absenta unui suport scris, numerosi respondenti sa aiba dificultati de intelegere sau de memorare
a intrebarii sau a variantelor de raspuns.
!ceast inconvenient poate fi in mare parte diminuat daca, in prealabil, respondentul primeste
chestionarul insotit de o scrisoare cu explicatiile necesare. 3nsa nu exista certitudinea ca persoana
in cauza pastreaza chestionarul si ca il are in fata in momentul interviului.
;elatia care se stabileste intre operator si respondent este de natura diferita, in functie de
metodologia utilizata. Este mult mai usor sa se mentina atentia respondentilor in timpul unei
anchete fata in fata decat in cazul unei anchete prin telefon. @ai mult, operatorul poate aprecia
mai bine masura in care intrebarile sunt intelese si poate interveni cu explicatii acolo unde este
cazul.
3n ceea ce priveste comparatiile intre raspunsurile obtinute in cadrul utilizarii interviului fata in
fata si a celui telefonic, au fost facute numeroase studii, in principal in tarile anglo"saxone.
3mportanta este contributia lui Edith Ae 5eeuE care a realizat o analiza pentru // de studii
publicate in perioada (652 (60). Aomeniile analizate au fost= sanatate '(0 studii+,
comportament '0 studii+, evenimente biografice ')+, atitudini ')+, sentimente '2+, nivelul de
cunostinte '(+, tira9ele utilizate fiind aleatoare.
-entru compararea acestor studii au fost luate in calcul urmatoarele criterii=
a+ numarul de itemi #nu stiu$>
b+ cantitatea de informatii numarul de itemi existent pentru intrebarile deschise sau
numarul de raspunsuri in cazul intrebarilor cu alegere multipla>
c+ procentul raspunsurilor care corespund informatiilor disponibile 'si valide+ provenite din
alte surse>
d+ gradul de absenta al erorii 'bias+ in raport cu normele sociale
e+ test asupra distributiei itemilor pentru fiecare intrebare, pentru fiecare din modurile de
colectare a datelor.
-entru criteriile b+, d+ si e+ diferentele observate intre anchetele realizate prin telefon si cele
realizate fata in fata sunt semnificative din punct de vedere statistic si in favoarea interviurilor
fata in fata. -entru criteriul c+ nu se inregistreaza diferente semnificative> a fost observata o
corelatie negativa intre #efectul de talie$ si anul realizarii anchetei, ceea ce arata ca diferentele se
diminueaza in timp.
Aintr"un alt studiu comparativ privind atitudinile sociale, realizat de Collins si :.Ces '(607+ in
@area 8ritanie, a reiesit ca raspunsurile obtinute utilizand cele doua modalitati 'fata in fata si
telefon+ sunt similare. !numite raspunsuri obtinute la intrebarile deschise sunt mai succinte in
cazul interviului telefonic, dar informatiile suplimentare obtinute in interviul fata in fata nu sunt
foarte importante. -entru intrebarile considerate #delicate$ interviul telefonic nu a constituit o
problema pentru operatori.
3ntr"un alt studiu realizat in (66/ de 5e ?aillant cu privire la perceptia sociala pentru :3A!, au
fost comparate doua esantioane de cate (000 de indivizi 'pentru un esantion a afost utilizat
interviul fata in fata iar pentru celalalt interviul telefonic+. ;ezultatele studiului arata o mare
convergenta intre raspunsurile obtinute la interviul fata in fata si cel prin telefon, dar si diferente
semnificative din punct de vedere statistic privind distributia raspunsurilor la 5) de intrebari din
numarul total de (60.
-rin urmare, diversitatea rezultatelor obtinute trebuie sa conduca responsabilii anchetelor la
prudenta in alegerea modului de colectare a datelor.
3n general, se poate considera ca interviul fata in fata #produce$ informatii de o mai buna
calitate, chiar daca exista contra"exemple in acest sensZ
-e de alta parte, diferentele intre aceste doua modalitati de colectare se dimineaza din ce in ce
mai mult ca urmare a perfectionarii tehnicilor de realizare a interviului telefonic si datorita
faptului ca, la ora actuala telefonul a devenit un obiect de folosinta curenta in cadrul
gospodariilor '&. 8rossier T !. @. Aussaix (666+.
/*
Controlul anchetei
-osibilitatea urmaririi si controlarii derularii interviului si a activitatii operatorilor reprezinta un
aspect foarte important in obtinerea de informatii cat mai precise.
5a acest nivel, interviul telefonic prezinta multiple avanta9e in raport cu cel realizat fata in fata=
-osibilitatea unui contol mai bun si o supraveghere mult mai riguroasa a operatorilor
utilizarea aceluiasi local permite un control mult mai eficient si in timp real. 3n plus,
exista posibilitatea conectarii in orice moment la linia telefonica pentru verificarea
operatorului. -rin urmare, nu mai este necesar sa se faca o verificare #V posteriori$ la
domiciliul respondentului, operatie care antreneaza pe de o parte cresterea costului, iar pe
de alta parte o apreciere negativa din partea respondentului.
7 mai buna supraveghere a anchetei prezenta operatorilor in acelasi loc permite
culegerea informatiilor zilnic si prin urmare se poate realiza verificarea imediata a
acestora. Este mult mai usor sa se completeze sau sa se corecteze anumite intrebari din
chestionar telefonand din nou la persoana intervievata chiar in ziua in care a fost realizat
interviul, deoarece isi va reaminti cu mai mare usurinta informatiile necesare.
7 mai buna repartizare a operatorilor in #aria$ de realizare a anchetei in cadrul
interviului telefonic nu mai este necesara specializarea acestora pentru una sau mai multe
zone in vederea reducerii timpului cu deplasarea.
Aisponibilitatea rapida a datelor.
!ccesul operatorilor in anumite cartiere, in special seara, poate fi dificil 'acelasi lucru
este valabil si pentru anumite sate situate din zone greu accesibile+.
Cresterea numarului de cladiri dotate cu interfon reprezinta o adevarata #piedica$ in
realizarea interviului fata in fata. !ceasta dificultate poate genera erori de esantionare,
deoarece o parte din populatie poate fi extrem de greu abordabila 'trebuie precizat ca un
inconvenient asemanator exista si in cazul interviului telefonic robotul telefonic sau
numerele de telefon #secrete$+ '&. 8rossier T !. @. Aussaix (666+.
Exista persoane care nu lasa sa intre necunoscuti in locuinta lor, dar care accepta
colaborarea la o anchete prin telefon
7 parte din aceste avanta9e sunt in mare parte dependente de utilizarea sistemelor C!13.
Este adevarat ca sistemele C!-3 'utilizate in interviurile fara in fata+ pot oferi avanta9e
asemanatoare datorita posibilitatii de transfer, ceea ce permite urmarirea zilnica a anchetei. 3nsa
acest aspect necesita o logistica mult mai #sofisticata$ si mult mai costisitoare. @ai mult, in
cazul interviului fata in fata, verificarea poate fi facuta zilnic, dar nu in timp real, ceea ce
inseamna ca relatia operator respondent nu poate fi practic urmarita.
n alt aspect foarte important este costul anchetei. !cesta nu influenteaza in mod direct calitatea
informatiilor. Ae asemenea, cu cat costul colectarii datelor este mai redus, cu atat poate fi
crescuta marimea esantionului si deci reprezentativitatea datelor si, in final, va creste calitatea
datelor.
3n ceea ce priveste costul unitar, se apreciaza ca acesta este mai mic in cazul anchetei prin
telefon decat cel aferent anchetei fata in fata, chiar daca, si in prezent, exista divergente in ceea
ce priveste importanta diferentei intre aceste doua costuri.
!ceasta situatie este datorata urmatoarelor aspecte 'Ae 5eeuE, ?an Aer SouEen (662,
,erCing, Cla.ton (66(+=
eliminarea deplasarilor necesare realizarii interviului permite realizarea de economii
importante 'bani J timp+>
/5
cresterea eficacitatii activitatii operatorilor>
este necesar un numar mai redus de operatori, ceea ce permite limitarea utilizarii
neprofesionistilor care au nevoie de o perioada de pregatire mai lunga. !cest lucru
implica si reducerea importantei activitatii de coordonare.
-roblema existentei numerelor de telefon secrete
Cresterea ponderii numerelor de telefon secrete conduce la diminuarea avanta9elor legate de
imbunatatirea echipamentelor utilizate in prezent in cadrul anchetelor telefonice. :ituatia reala a
acestui indicator nu este publicata, dar, conform analizelor furnizate de institutele de sonda9, este
in crestere.
3n 2ranta, in cadrul barometrului #:anatate$ '(666+ al C2E: 'Comitetului 2rancez de Educatie
pentru :anatate+ acest indicator era de aproximativ (0H, variind de la (0H la /0H in functie de
regiuni.
Caracteristicile socio-demogra!ice ale a.onatilor apartinand <listei rosii= in &ranta
-entru a atenua efectele #listei rosii$, in (662, -hilippe 1assi a elaborat un procedeu de declinare
a numerelor in cadrul anchetei #75 000 radio "1?$ pentru audienta media. ! fost utilizat un
esantion de 2200 gospodarii pentru lista rosie si 7200 pentru anuar. !cest studiu prezinta doua
rezultate contradictorii dupa cum este examinat esantionul persoanelor anchetate sau datele
referitoare la seful gospodariei.
-entru primul esantion, autorul a constatat asemanari cu privire la caracteristica sex, varsta,
activitatea profesionala a persoanelor intervievate din cadrul gospodariilor apartinand listei rosii
si anuarului. 3n schimb, cand sunt analizate datele socio"economice corespunzatoare sefului
gospodariei apar diferente semnificative.
!stfel, conform tabelului de mai 9os, se poate constata ca, seful de mena9 inscris in lista rosie
este mai tanar '70 H aveau sub 50 de ani, fata de 50H pentru anuar+ si au un grad de instruire
superior '&. 8rossier T !. @. Aussaix (666+.
1abel nr......= Structura populatiei )Sursa3 M>"iam>trie+
#5ista rosie$ !nuar
;arsta seului
6ospo"ariei
(5 " 2* (0,(H 5,(H
25 " /* 27,5H (0,0H
/5 " *6 //,0H 2),5H
50 " )* (7,6H 2*,(H
)5 si peste ((,)H 25,*H
.ra"ul "e i!struire
:tudii primare 2(,2H /5,*H
:tudii secundare 27,6H 2/,*H
:tudii tehnice sau
scoala profesionala
22,5H 20,5H
:tudii superioare 2),0H (6,/H
:ursa=
!cest studiu ofera o solutie pentru a diminua efectele existentei liste rosii, declinarea numerelor
permitand reconstituirea acesteia.
@etoda utilizata de -hilippe 1assi consta in a selectiona, intr"o prima faza, un esantion aleator de
abonati din anuar. !poi, pentru numerele de telefon care nu conduc la realizarea unei anchete
/)
valide, sunt schimbate ultimele doua cifre in mod aleator. &estionarea numerelor realizata de
2rance 1elecom ofera posibilitatea de a utiliza aceeasi centrala telefonica si deci de a selectiona
o gospodarie care face parte din aceeasi regiune. !stfel, autorul a obtinut o rata de refuz
asemanatoare pentru esantionul #declinat$ si pentru cel furnizat de 2rance 1YlYcom.
!ceasta metoda prezinta insa si unele dezavanta9e=
obtinerea de numere non"valide sau atribuite institutiilor> in acest caz se poate abandona
numarul sau poate fi declinat din nou, ceea ce presupune existenta unui esantion
important>
deoarece nu se dispune de adresa gospodariei, nu poate fi facuta, in prealabil, o informare
despre derularea anchetei>
nu furnizeaza un esantion #totalmente$ aleator, chiar daca declinarea este realizata
aleator.
3n ceea ce priveste ba%ele "e so!"a&, pot fi utilizate=
Anuarul tele!onic care prezinta urmatoarele avanta9e=
" #acopera ansamblul teritoriului>
" este actualizat periodic>
" este organizat pe 9udete, ceea ce permite realizarea stratificarii dupa acest criteriu.
Aar prezinta si o serie de dezavanta9e=
" nu este realizata intotdeauna distinctia intre numerele de telefon ale persoanelor
fizice si cele ale personelor 9uridice> este cazul, in special, al micilor producatori
al caror numar figureaza, concomitent, in ambele categorii>
" existenta numerelor de telefon secrete.
!ceasta baza de sonda9 este in special utilizata in E> in :! , datorita mobilitatii foarte ridicate
a populatiei nu este considerata de catre institutele de sonda9 ca un #instrument$ viabil.
*enerarea aleatoare a numerelor de tele!on ';andom Aigit Aailing+. !cest procedeu
permite obtinerea unei reprezentativitati comparabile pentru persoanele existente in anuar
si pentru cele care figureaza in #lista rosie$, insa prezinta o serie de dezavanta9e dintre
care mentionam=
" generarea unui numar mare de numere non"valide sau in afara #ariei$ anchetei>
" necesitatea unei delimitari geografice corespunzatoare a centrelor telefonice>
" #supra"reprezentarea$ gospodariilor care au mai multe linii telefonice.
&enerarea aleatoare de numere este utilizata in special in :! datorita inconvenientului pe care
il prezinta anuarul telefonic in aceasta tara> este un procedeu costisitoar datorita proportiei
ridicate a numerelor non"atribuite.
Alte surse, cum ar fi listele electorale, liste comerciale.
1ehnica de esantionare utilizata
Esantionarea pe cote este recomandata in situatia in care esantionul este de marime redusa,
maximum 2000 de indivizi 'Aeville, (66/+. 7peratorul are libertatea alegerii respondentilor care
vor face parte din esantion, dar pot rezultat erori de selectie. Ae asemenea, aceasta tehnica
/7
conduce la esantioane care #sub"reprezinta$ populatiile dificil de contactat. n alt inconvenient
este ca intervalele de incredere nu pot fi calculate in mod riguros.
Ae asemenea, se poate utiliza sonda9ul aleator simplu si apoi poate fi realizata operatia de
stratificate, in special in functie de criteriul geografic.
-opulatia anchetata
-resupunand ca ancheta se realizeaza in randul abonatilor telefonici, cercetatorul trebuie sa
stabileasca daca vor fi utilizate gospodariile sau indivizii.
-rimul nivel este mult mai util, de exempu, in cadrul studiilor privind dotarea cu echipament, in
timp ce al doilea nivel este interesant pentru realizarea analizelor de comportament.
Aaca se decide sa se interogheze individul, atunci se poate alege intre #anchetarea$ unei
persoane din cadrul gospodariei sau a membrilor a caror varsta se incadreaza intr"un interval
stabilit de cercetator.
!ceasta ultima varianta, desi din punct de vedere statistic prezinta o serie de dezavanta9e, este
preferata in unele situatii deoarece=
reduce costul>
se pot analiza interdependentele familiale si #repartizarea$ rolurilor in cadrul gospodariei.
3n ceea ce priveste alegerea individului, se pot utiliza mai multe procedee printre care amintim=
persoana care a sarbatorit cel mai recent ziua de nastere, persoana din familie care pregateste, de
exemplu, micul de9un.
Aezvoltarea telefoniei mobile
3n ultimii ani cresterea numarului de persoane care utilizeaza un telefon mobil este spectaculosa,
atat in cadrul E cat si in :!.
3n 2ranta, de exemplu, conform informatiilor furnizate de @YdiamYtrie @ultimedia 8arometers,
((.5H dintre indivizii in varsta de (5 ani si peste nu aveau un telefon fix in prima 9umatate a
anului 2002 insa 6./H dintre acestia aveau un mobil.
:e stie ca, situatia socio"demografica a acestor persoane este foarte diferita in raport cu cele care
dispun de un telefon fix. 3n general sunt tineri si apartin, in ma9oritate, gospodariilor formate
dintr"o singura persoana.
1elefonul mobil este mai degraba asociat cu notiunea de individ decat cu cea de gospodarie,
acest aspect putand constitui un avanta9 pentru anchetele realizate la nivel de individ, chiar daca
acest tip nu exclude descrierea gospodariei 'numarul membrilor, tipul de echipament
electrocasnic utilizat+.
1elefonul fix poate oferi o serie de informatii importante, care pot fi exploatate cu usurinta=
adresa gospodariei si prin urmare se pot obtine informatii privind vecinii, tipul de
locuinta>
se stie localizarea geografica a respondentilor " acestia sunt in orasul in care locuiesc,
la domiciliul stabil.
7 persoana care raspunde la un tefelon fix se afla in mediul sau #natural$, poate raspunde la
apelul telefonic si, eventual, poate accepta sa raspunda la intrebarile din chestionar. 3n schimb, o
persoana care raspunde la un numar de telefon mobil nu se afla intotdeauna intr"un mediu
favorabil unei discutii telefonice, poate sa fie ocupata cu probleme profesionale, etc> exista
posibilitatea revenirii prin fixarea, de comun acord, a unei ore, insa pot exista aceleasi probleme.
/0
Ae asemenea, pot exista si alte inconveniente, cum ar fi, de exemplu, faptul ca reteaua nu
acopera intreg teritoriul tarii.
!bsenta anuarului cu numere de telefon mobil precum si imposibilitatea afectarii #riguroase$ a
unui numar de mobil unui individ sau unei gospodarii si prin urmare unei zone geografie, costul
comunicarii de acest tip sunt doar cateva aspecte care vor aduce modificari in anchetele
telefonice.
3nsa problema cruciala la ora actuala ramane lipsa unei baze de date> neputand repera dublele
inregistrari, nu este posibil sa se calculeze probabilitatea de includere in esantion ';o. et
?anheuverzE.n, 2000+.
$.$. A!c0etele reali%ate pri! I!ter!et
-utin costisitor si rapid, internetul este considerat de unii specialisti un excelent mi9loc pentru
difuzarea chestionarelor si recoltarea datelor.
tilizarea ,eb"ului in acest scop este foarte raspandita in :tatele nite si in Canada.
Conform statisticilor, in :! piata studiilor on"ligne a cunoscut o puternica crestere de la 250
milioane dolari in 2000 la *06 milioane dolari in 200(, iar pentru 2002 aceasta piata a fost
estimata la aproximativ )00 milioane dolari, "e %ece ori mai mult "ecat piata europea!a.
2irme precum -rocter T &amble realizeaza marea ma9oritate a testelor de concepere a produselor
on"ligne.
3n Europa exista inca rezerve in privinta utilizarii internetului in cadrul anchetelor.
1otusi marile firme, bancile si societatile de asigurare au inceput sa fie din ce in ce mai interesate
de acest instrument, in special pentru realizarea studiilor de satisfactie.
#?iitorul$ anchetelor on"ligne va depinde insa de gradul de raspandire a internetului, dar
#fundamentele$ trebuie sa ramana aceleasi=
:ursa= '7. @archese, 3psos 2rance, 200*+
!nchetele prin internet pot fi comparate cu anchetele postale, traditionalul chestionar fiind
inlocuit cu un formular difuzat prin e"mail sau plasat pe un site Eeb.
3n functie de suportul care #gazduieste$ chestionarul, exista trei tipuri principale de anchete #on
ligne$ '%. @oscarola T :. &anassali, 2002+=
anchete in care #chestionarul este atasat$ atunci cand se transmite un e"mail, fie in fisier
distinct, fie in interiorul aceluiasi mesa9>
transmiterea chestionarului asociat cu un program 'care poate fi salvat+ in vederea
completarii>
sistem Eeb integrat plecand de la un program #sursa$, coordonatorul anchetei
construieste chestionarul si il va plasa pe un server specializat in administrarea anchetelor
#on ligne$.
/6
3nsa anchetele on"ligne sunt in mod frecvent criticate datorita #lacunelor$ in ceea ce priveste
esantionarea, in cazul chestionarelor plasate pe un site cei care decid sa raspunda fiind
#vizitatorii$. Aaca nu exista un numar consecvent de vizitatori nu se va putea obtine un numar
suficient de respondenti> pentru remedierea acestui aspect pot fi utilizate diverse promotii care
vor fi plasate si pe alte site"uri. Aar este foarte posibil ca vizitatorii sa completeze chestionarul
doar pentru a obtine cadoul promis si in realitate sa nu fie interesati de tema anchetei.
-e de alta parte, este destul de dificil sa se verifice daca respondentii sunt ceea ce pretind a fi si
ca nu completeaza de mai multe ori chestionarul.
Ain cercetarile care au fost realizate pana acum s"a constatat ca cei care participa la acest tip de
anchete au urmatoarele caracteristici '7. @archese, 3psos 2rance, 200*+=
JJ tineri>
JJ barbati>
JJ instruiti>
JJ profesii superioare.
-entru anumite populatii insa, #acoperirea$ poate fi corecta '7. @archese, 3psos 2rance, 200*+=
vizitatorii de sit"uri Eeb>
profesori universitari,
persoane care lucreaza in domeniul informatic>
salariatii firmelor care sunt conectate la 3nternet, etc.
3n lucrarea #,eb :urve. Aesign and !dministration$, Couper '200(+ propune evaluarea
diferitelor metode de ancheta utilizand criteriul erorii totale. Ae asemenea, este mentionat faptul
ca eroarea "e repre%e!tati(itate este pri!cipala problema in cadrul anchetelor prin 3nternet,
cu toate ca aceasta tehnica se amelioreaza continuu.
Chiar daca criteriile socio"demografice pot fi #controlate$, stilul de viata, atitudinile si
comportamentul utilizatorilor de internet sunt foarte specifice.
3n plus, pana la ora actuala nu exista o lisa cu adresele electronice si identificarea dupa acest
criteriu este destul de dificila, aceeasi persoana putand avea mai multe adrese sau unele sunt
inutilizabile.
;eferitor la gradul de participare, opiniile specialistilor difera Aillmann [ al. '200(+ si Couper
'200(+ considera ca in cadrul anchetelor postale acest indicator este superior fata de anchetele
#on ligne$.
Ca si celelalte suporturi posibile, 3nternetul va fi ales in functie de obiectivele anchetei.
3n ceea ce priveste chestionarul propriu"zis, in urma progreselor realizate se poate controla mai
bine efectele expunerii si se pot reduce erorile sistematice. 3deal, un chestionar trebuie sa aiba
maximum 25 /0 intrebari si sa dureze (0"(5 minute, prin urmare obiectivele trebuie sa fie
foarte precise.
Cu toate inconvenientele prezentate mai sus, anchetele realizate prin internet prezinta insa si
unele avanta9e dintre care mentionam=
rapiditate 'este posibil sa se lanseze o ancheta dimineata si dupa"amiaza sa se difuzeze
rezultatele+>
costul de difuzare este practic nul>
raspunsurile sunt introduse in mod direct de respondent, ceea ce elimina practic bugetul
cu colectarea>
*0
interactivitate=
" derularea intrebarilor care apar pe ecran poate fi controlata de o maniera mult mai
#fina$ decat in cazul chestionarelor pe suport de hartie ' prezentarea progresiva a
intrebarilor permite trecerea la ecranul urmator, afisarea intrebarilor poate fi
conditionata de raspunsurile precedente, etc.+>
" multimedia favorizeaza utilizarea imaginilor, sunetelor, video>
" pentru anchetele lansate de pe un site Eeb se poate controla momentul in care
#vizitatorul$ va fi solicitat sa raspunda>
" urmarirea #on"line$ a colectarii datelor, permite ca, in functie de rezultatele
obtinute sa se gestioneze cotele, sa se efectueze #relansari$, sa se modifice
chestionarul in vederea reformularii unei intrebari care nu este inteleasa, sa se
adauge modalitati sau intrebari.
$.'. Te!"i!tele i!re6istrate i! colectarea "atelor
2enomenul care se manifesta in prezent si care tinde sa se generalizeze este utilizarea sistemelor
C!3 'Computer !ssisted 3ntervieEs+ fie in cadrul interviurilor, fie in cadrul sistemelor EA3
'Electronic Aata 3nterchange+.
3n vederea realizarii anchetelor prin telefon sunt utilizate, de peste (5 ani, sistemele C!13
'Computer !ssisted 1elephone 3ntervieE+ si mult mai recent au fost dezvoltate sistemele C!-3
'Computer !ssisted -ersonal 3ntervieE+.
Ca urmare a cercetarilor recente, au fost integrate in cadrul grupei C!3 sistemele C!:3
'Computer !ssisted :elf 3ntervieE+ in care chestionarul este propus direct respondentului, pe
cale electronica. 3nsa aceste sisteme presupun ca persoanele interogate sa dispuna de
echipamentul necesar.
3n ultimii ani prelucrarea raspunsurilor furnizate de vocea respondentului si inregistrate direct pe
suport magnetic sau electronic '3nteractive ?oice ;esponse+ a constituit obiectul cercetarilor
tehnice si experimentelor.
5a nivelul firmelor si institutelor, #alianta$ dintre sistemele C!3 si EA3 se plaseaza in contextul
retelelor si bazelor de date.
1endinta este ca anchetele sa nu se mai adreseze separat diverselor unitati statistice, putand fi
realizate, cel putin partial, prin interogarea bazelor de date, iar transmiterea chestionarului sa fie
inlocuita prin procedurile EA3.
Ae asemenea, trebuie sa se tina seama de evolutiile posibile privind #obiectele multimedia$
'combinarea textelor, sunetelor si imaginilor+ obiectele multidimensionale 'hiper"text+, obiectele
cognitive 'sistemele expert+, obiectele virtuale..., adica sa se stie cum sa fie citite, inregistrate,
stocate, prelucrate si transmise in limba9ul apropiat de cel al utilizatorilor finali.
CA"I 6Computer Assisted "ersonal Interiewing;
-entru interviul fata in fata, soturile "e tip CA9I permit nu numai pregatirea chestionarului,
dar si introducerea intr"o baza de date a informatiilor obtinute si recuperarea rezultatelor pe
suport informatic.
3n cursul interviului, aceste softuri permit derularea automata a chestionarului, ceea ce asigura
respectarea riguroasa a filtrelor. 3deal este sa se dispuna de doua ecrane unul pentru operator si
celalalt pentru persoana intervievata.
Aar C!-3 constituie si o prezenta a institutului in timpul interviului= sunt inregistrate datele la
care incep si se sfarsesc intalnirile, eventual timpul de raspuns la o intrebare sau la o fractiune
din chestionar.
!ceste aplicatii permit si inregistreaza intreruperea si reluarea interviului si deci anchetele in mai
multe faze
*(
;ezultatele sunt introduse si apoi transmise, institutului sau firmei prin modem, in general sera.
3n prezent se poate utiliza si sistemul #C!-3 fara fir$, un calculator -A! '-ersonal Aigital
7rganizer+ este conectat la internet, tehnologia pentru aceste instrumente progresand rapid.
tilizarea -A! permite obtinerea de avanta9e la mai multe niveluri=
in pregatirea unei campanii de interviuri responsabilul studiului castiga mai mult timp,
sunt eliminate cheltuielile cu imprimarea>
pe teren o mai buna productivitate in realizarea interviurilor> o echipa dotata cu -A!
este de trei ori mai rapida decat o echipa care foloseste chestionare pe suport de hartie>
dar castigul cel mai mare este la nivelul explotarii datelor" in cateva ore este posibil sa se
asigure in mod automat toata faza de recuperare a informatiilor, prelucrarea datelor si
vizualizarea lor sub forma grafica. Ain punct de vedere calitativ, -A! reduce riscul
aparitiei erorilor pentru tot procesul si deci contribuie la cresterea calitatii globale a
anchetei.
Cu titlu de exemplu, s"a estimat ca, pentru realizarea de (5.000 interviuri, 5 -A! pot fi
amortizate in aproximativ un an.
Efectele asupra respondentilor
Cu toate ca primii utilizatori ai sistemului C!-3 au avut teama de o influenta negativa a acestuia
asupra ratei raspunsurilor, acest aspect nu a fost semnalat nici chiar in primele anchete care au
fost realizate in :uedia si 7landa '?an 8astelaer, LerssemaCers [ :iCCel, (607> ?an 8astelaer
[ al, (600+. 7 serie de studii realizate in anii 60 au confirmat ca chestionarele pe suport de hartie
si sistemele C!-3 au oferit rate de raspuns comparabile in :..!. '8radbrun [ al., (662> :perr.
[ al., (66(> 1hornberr. [ al., (66(+, !nglia '@artin [ al., (66*+, :uedia ':tatistics :Eeden,
(606+ si &ermania ';iede [ Aorn, (66(+. !ceste studii arata si faptul ca ponderea reactiilor
negative in randul respondentilor a fost destul de redusa '( * H+, cele mai multe reactii fiind
neutre sau pozitive.
Efectele asupra operatorului
7peratorii au in general o atitudine pozitiva in ceea ce priveste aplicatiile C!-3, in special atunci
cand sunt utilizate chestionare complexe ';iede [ Aorn, (66(> EdEards [ al., (66/+.
EdEards [ al arata in comparatia pe care o realizeaza in (66/ ca trei din patru operatori apreciau
chestionarul pe suport de hartie ca fiind #obositor$.
3n ceea ce priveste aspectele eronomice, in urma unui studiu realizat in (662, Couper [ &roves
precizeaza ca volumul laptop"urilor este o problema pentru unii operatori.
Efectele asupra calitatii datelor
!sa cum am mai aratat, gradul de acceptare al aplicatiilor C!-3 este ridicat atat in randul
operatorilor cat si in randul respondentilor si nu exista nici un fel de indicatie ca utilizarea
calculatorului ar perturba realizarea interviului '8ecCenbach, (662+.
3n ceea ce priveste non"raspunsurile, ponderea acestora este mult mai redusa in cazul C!-3, in
special datorita faptului ca operatorii nu pot face erori in ceea ce priveste erorile de adresare
'routing errors+ ':ebestiC [ al., (600> 7lsen, (662+.
3n studiul comparativ pe care il realizeaza in (60* ,aterton apreciaza ca efectul utilizarii C!-3
este pozitiv in cazul existentei intrebarilor delicate privind consumul de alcool. 3n acest caz a fost
raportat un consum mult mai mare fata de cazul chestionarelor pe suport de hartie, putandu"se
presupune ca sitemele C!-3 au influentat intr"o mai mica masura eroarea datorata apartenentei la
normele sociale 'social desirabilit. bias+.
*2
Efectul asupra costurilor
3n (600 :ebestiC [ al. face o comparatie intre costul C!-3 si costul -!-3 '-aper !nd -encil
3ntervieE+ in cazul unui esantion redus 'C!-3 J -!-3 P 200+, fiind excluse investitiile in
echipamentul hard si soft.
Concluzia a fost ca utilizarea C!-3 a condus la un cost total mai ridicat, in special ca urmare a
costurilor cu instruirea operatorilor. 3ntr"un alt studiu realizat pe un esantion mai mare 'numarul
de respondenti a fost de /00 in fiecare caz+ 8aCer [ 8radburn '(662+ aprecia ca utilizarea C!-3
a condus la un cost total cu aproximativ (2H mai mare fata de -!-3.
Sitemele CA#I 6Computer Assisted #elephone Interviewing;
5a originea anchetelor prin telefon a fost transmiterea verbala a intrebarilor existente in
chestionarele pe suport de hartie, fara asistenta speciala> operatorii notau sau bifau raspunsurile,
iar dupa aceea era realizata operatia de colectare a tuturor informatiilor si transcrierea acestora
intr"o baza de date.
5a inceputul anilor 70 in :!, #piata$ studiilor de marCeting a #declansat$ primele cercetari in
domeniul sistemelor de asistenta informatizata pentru anchetele prin telefon C!13. !cest
sistem a facut din telefon un instrument care este in acelasi timp modern si adapat realizarii
anchetelor.
3n Europa insa acesta #descoperire$ a patruns mult mai tarziu> de exemplu in 2ranta este utilizat
la sfarsitul anilor 00.
Efectul asupra respondentului
3n general, in interviurile telefonice, respondentul nu este informat de faptul ca este utilizat sau
nu un calculator, si de aceea exista foarte putine diferente intre interviul traditional si C!13.
3n urma unor studii comparative, in (60), &roves si <ichollas, afirma ca, in ceea ce priveste
non"raspunsurile, nu exista diferente intre interviurile telefonice traditionale si C!13.
Ae asemenea, tot ca urmare a realizarii de studii comparative, s"a constatat ca nu exista diferente
in comportamentul respondentilor daca ei stiu ca raspunsurile sunt introduse direct in calculator
'Catlin T 3ngram, (600> &roves T <ichollas, (60)> ,eeCs, (662+.
Efectul aspupra calitatii datelor
3n (60) &roves si <ichollas afirma ca sistemele C!13 conduc la reducerea non"raspunsurilor
datorita faptului ca sunt eliminate erorile de adresare 'routi!6 errors+, dar acest efect este
important numai in cazul chestionarelor care contin multe intrebari.
Cercetarea realizata de Catlin si 3ngram in (600 atrage atentia in special asupra efectelor
existentei intrebarilor deschise. :e afirma ca nu sunt diferente in ceea ce priveste erorile de
introducere a textului, codificare sau lungimea raspunsurilor intre sistemele C!13 si C!-3.
:tructura unei celule C!13
n #platou$ de apel C!13 este o retea de posturi care sunt #pilotate$ in mod centralizat, in
acelasi timp pentru emiterea unui apel si pentru stocarea raspunsurilor.
!rhitectura softEer a unui platou de apel este de tip Client D :erver, care are pentru partea :erver
un modul central ce utilizeaza o baza de date relationala, iar pentru partea #Client$, modulele de
colectare si ansamblul de instrumente de administrare, supervizare, creare de scenarii si
*/
analizarea datelor. 3n general softurile :erver, !dministrator si Colectare sunt instalate, fiecare,
pe posturi diferite 'un post :erver C!13, mai multe posturi Colectare C!13, unul sau mai multe
posturi !dministrator C!13+.
:upervizarea este o operatie care poate fi realizata de fiecrea post care este conectat la retea, care
poate fi sau nu un post local. Crearea de scenarii si analizarea datelor pot fi realizate pe
calculatoare care, nu trebuie sa fie neaparat conectate in retea.
9ostul Ser(er indeplineste functii care sunt considerate indispensabile pentru functionarea unui
platou de apel=
gestionarea bazei de date> server"ul selectioneaza un numar de telefon si il transmite
la unul din posturile disponibile> aceasta selectie este realizata in mod aleator sau in
functie de stabilirea anumitor cote>
cand o persoana nu poate fi contactata sau cere sa fie reapelata ulterior, server"ul
gestioneaza transmiterea numarului de telefon la postul operatorului, la momentul
stabilit>
distribuirea scenariilor de apel, care sunt chestionare #inteligente$ instalate pe server>
in momentul in care un operator se conecteaza, indicand numele si parola, server"ul
transmite catre calculatorul acestuia chestionarul corespunzator.
inregistreaza in permanenta toate datele privind conectarile, deconectarile, rezultatele
convorbirilor...., ceea ce permite urmarirea imediata a performantelor si realizarii
obiectivelor>
stocarea raspunsurilor obtinute> imediat ce o convorbire este terminata, raspunsurile
colectate sunt inregistrate pe server, ceea ce face ca datele sa fie imedit disponibile in
vederea realizarii unei prelucrari statistice.
:istemele evoluate au integrate functii de gestionare in timp real de realizare a obiectivelor,
cum ar fi, de exemplu, cotele dinamice este oprita intervievarea categoriilor de persoane
pentru care a fost atins pragul stabilit.
n singur server C!13 poate gazdui, in general, mai multe operatii care pot functiona
simultan.
9osturile "e colectare
2iecare operator dispune de un post de colectare conectat la server"ul C!13.
2unctia lor principala este de a permite sa se interogheze respondentii 'care sunt transmisi de
care server+ prin telefon cu a9utorul unui chestionar care este afisat pe ecran. ;aspunsurile
primite sunt inregistrate simultan si orienteaza continuarea convorbirii, conform scenariului
definit.
3n mod frecvent, aceste posturi contin numai programul de colectare C!13> toate celelalte
date cu privire la studiu sunt transmise cu a9utorul server"ului C!13 care are, de asemenea, si
functia stocarii datelor colectate.
-osturile sunt intersan9abile si permit conectarea operatorilor in functie de momentele din
timpul zilei interviurile #8 to 8$ se realizeaza in timpul zilei, in timp ce interviurile cu
persoanele fizice se deruleaza cu preponderenta seara.
9ostul A"mi!istrator
2unctia administratorului C!13 consta, pe de o parte, in a transmite informatiile necesare
server"ului in vederea gestionarii posturilor de colectare, iar pe de alta parte, de a verifica si a
a9usta functionarea acestuia in timpul operatiilor de apelare. !nsambul informatiilor pe care
administratorul le transmite server"ului sunt regrupate in notiunea de #campanie$.
**
7 #campanie$ este constituita dintr"un chestionar 'sau script+, din bazele de date, drepturile
de acces pe care le au operatorii, un indicator care permite diferentierea unui apel pozitiv de
unul negativ 'care este variabil in functie de chestionar+ si din cotele de apel.
Super(i%area
3n cadrul unui #platou$ de apel C!13, prin definitie, supervizarea corespunde vizualizarii si
ascultarii #la distanta$ a ceea ce se produce la un post de apel putand fi considerata ca un
element suplimentar sau ca un element indispensabil. !ceasta apreciere depinde de nivelul de
pregatire si de increderea acordata operatorilor, dar si de gradul de exigenta in ceea ce
priveste calitatea informatiilor. :olutia cea mai economica pentru a #vizualiza la distanta$
ceea ce se intampla la un post de apel este de a utiliza un soft de supervizare standard 'de
exemplu -C !n.Ehere sau 5aplinC+.
CA?I )Computer Assiste" ?eb I!terie/i!6+
3n ultimul timp, soturile "e tip CA?I au inceput sa fie din ce in ce mai utilizate. Chiar daca
apar intrebari in legatura cu reprezentativitatea esantionului, nu poate fi negata eficacitatea sa in
special in cazul chestionarelor auto"administrate.
3n prezent insa, aceasta aplicatie nu se poate utiliza pentru toate anchetele, situatia fiind oarecum
aseamanatoare cu interviurile telefonice acum /0 de ani.
3nstitutele de sonda9 folosesc C!,3 in special pentru pre"testarea chestionarelor si apoi o
aplicatie de tip C!-3 sau C!13.
2luxul de informatii si tehnologia utilizata
Comunicarea intre #actorii$ anchetei necesita existenta unui server pe care va fi plasat
chestionarul si unde vor fi inregistrate raspunsurile. -rin conectarea la acest centru unic,
responsabilul studiului, respondentii si beneficiarul pot accesa informatiile la care au dreptul '%.
@oscarola T :. &anassali, 2002+.
-ublicarea anchetei= responsabilul studiului server
-rima etapa consta in instalarea pe server a fisierelor anchetei care servesc la=
afisarea formularului>
*5
inregistrarea raspunsurilor>
vizualizarea rezultatelor in cursul colectarii raspunsurilor.
Aifuzarea formularului= responsabilul studiului server
responsabilul studiului respondent
3n acesta etapa se urmareste ca viitorul respondent sa aiba acces la chestionar, acesta fiind plasat
#intr"un loc public$ sau transmis prin e"mail. 3n acest scop, responsabilul studiului trebuie sa stie
pe ce server si in ce loc 'adresa sau ;5+ a fost instalata ancheta. El poate cominica adresa in
doua modalitai '%. @oscarola T :. &anassali, 2002+=
prin creearea unei legaturi pe un site Eeb>
prin transmiterea unui e"mail cu adresa la care se poate completa chestionarul.
Completarea chestionarului= server respondent
Este etapa care permite respondentului sa vizualizeze intrebarile si sa raspunda, necesitand un
dublu"flux=
transmiterea de pe server catre postul respondentului a informatiilor necesare pentru
afisarea formularului>
transmiterea de la postul respondentului catre server a raspunsurilor.
!ceasta etapa este declansata de catre respondent ca urmare a=
vizitarii unui site " el selectioneaza o legatura #hiper"text$, un buton, o imagine animata
care conduce la chestionar 'de asemenea, acesta poate sa fie afisat automat, in functie de
parcursul in site+>
la receptionarea unui curier electronic, acesta selectioneaza legatura hiper text plasata
in mesa9 care permite afisarea formularului.
;ecuperarea datelor= server responsabilul studiului
Este etapa finala a procesului de colectare, responsabilul studiului plaseaza pe postul sau fisierele
cu raspunsurile primite.
rmarirea raspunsurilor #on ligne$= server responsabilul studiului
server beneficiar
3n cursul colectarii, responsabilul studiului sau beneficiarul pot vizualiza rezultatele care
corespund informatiilor culese in momentul consultarii.
-relucrarile statistice sunt efectuate de server care transmite paginile cu rezultatele
responsabilului studiului si beneficiarului. !ceste rezultate #in timp real$ pot fi, de asemenea,
transmise si respondentului dupa ce acesta a completat chestionarul.
-ublicarea si difuzarea raportului final= responsabilul studiului server beneficiar
!cest act reprezinta finalizarea studiului, in vederea difuzarii raportului putandu"se utiliza din
nou server " ul 'serverul anchetei sau oricarea altul+, ceea ce presupune=
inregistrarea raporului pe server>
comunicarea 'prin e"mail sau pe site+ a #legaturii$ catre acest raport.
*)
$.<. Comparatie i!tre tipurile "e colectare a "atelor
3n tabelul de mai 9os sunt comparate modalitatile de culegere a datelor in functie de criteriile de
calitate asociate fiecarei modalitati, esantion si baza de sonda9=
Criterii
A!c0etele ata i!
ata
A!c0etele postale
A!c0etele pri!
teleo!
A!c0etele pri!
I!ter!et
(.Cule6erea "atelor
5ungime
?olum
Chestionarul poate
fi complex si poate
dura pana la o ora
si 9umatate
5ungimea
chestionarului
trebuie sa fie de *
) pagini
maximum
Chestionarul nu
trebuie sa fie lung,
mai putin de /0 de
minute
Chestionarul nu
trebuie sa fie lung=
(0 (5 min
2lexibilitate
Este posibil sa se
prezinte suporturi
'vizuale auditive,
tactile+.
<u este posibil,
deoarece nu exista
interactiune.
2lexibilitatea nu este
#puternica$, ca in
cazul anchetei fata
in fata> interactiunea
dinte operator si
respondent permite
o anumita
adaptibilitate a
discursului
operatorului.
-ot fi prezentate
imagini, exista
posibilitatea
avansarii automate
de la o pagina la
alta
Ainamica
chestionarului
Coordonarea
succesiunii
intrebarilor
<u este posibila
coordonarea
succesiunii
intrebarilor
Coordonarea
succesiunii
intrebarilor
Coordonarea
succesiunii
intrebarilor
;apiditatea
realizarii
anchetei
Aurata medie, dar
se stie cand trebuie
prelucrate
rezultatele
;itmul primirii
chestionarelor
completate este o
problema ma9ora
'nu se stie din ce
moment se poate
incepe prelucrarea
!cheta telefonica
este rapida 'sistemul
C!13+
-relucrarea este
rapida
*7
Criterii
A!c0etele ata i!
ata
A!c0etele postale
A!c0etele pri!
teleo!
A!c0etele pri!
I!ter!et
raspunsurilor
primite+
Cost Costisitoare
Economica=
acoperirea
geografica este
buna si se
realizeaza cu
cheltuieli reduse
2oarte economica=
acoperirea
geografica este buna
si se realizeaza fara
deplasari sau
expedieri postale
-utin costisitoare,
exceptand
costurile cu
echipamentul
Culegerea de
informatii
suplimentare
-ermite culegerea
de informatii
detaliate si a
informatiilor
suplimentare
<ici o informatie
suplimentara
3nformatii
suplimentare
Este posibila
culegerea de
informatii
calitative, dar in
mod frecvent sunt
utilizate intrebarile
inchise.
#. Esa!tio!
3dentitatea
persoanei
interogate
Controlata de
operator
<u se stie cine
raspunde in
realitate
Controlata de
operator
-roblema privind
reprezentativitatea
esantionului
Aispersie
geografica
Aispersia este
limitata de
costurile cu
deplasarea
operatorilor
Aispersia
geografica nu
reprezinta o
problema
Este posibila o
dispersie geografica
#puternica$
<u se ia in
considerare
$.@a%a "e so!"a&
<on"raspuns
-onderea non"
raspunsurilor este
variabila
2recvent, ponderea
non"raspunsurilor
este foarte ridicata
7 data ce persoana
este contactata,
ponderea refuzurilor
este estimata intre
20H " *0 H, cu o
puternica diminuare
daca se fixeaza
data D ora pentru
realizarea interviului
-onderea non"
raspunsurilor este
ridicata
Controlarea
activitatii
operatorului
Controlul este
dificil deoarece
este dependent de
relatia care se
stabileste intre
operator si
respondent
!cest criteriu nu
este semnificativ
pentru ancheta
postala
Controlul este mult
mai facil si in plus,
operatorii sunt
prezenti in acelasi
loc
<u se aplica
:ursa= #@arCeting " Etudes et ;echerches en @arCeting$, Qves Evrard [ al, Aunod, -aris, 2000
Comparatia realizata mai sus este reluata in tabelul urmator=
*0
Criterii
A!c0etele ata
i! ata
A!c0etele
postale
A!c0etele pri!
teleo!
A!c0etele pri!
I!ter!et
1.Cule6erea "atelor
?olum 4 A A A
2lexibilitate 4 8 A A
Ainamica
chestionarului
4 8 4 4
;apiditate A 8 4 4
Cost 8 4 A 4
3nformatii
suplimentare
4 8 A A
#. Esa!tio!
3dentitatea
persoanei
interogate
4 8 4 8
Aispersie
geografica
8 4 A A
$. @a%a "e so!"a&
<on"raspuns A 8 4 4
Controlarea
activitatii
operatorului
8 A 4 4
:ursa= #5a recherche marCeting, !nal.ser @esurer -rYvoir$, %.%. 5ambin, Ediscience 3nternational, -aris, (66/
5egenda=
J modalitatea de culegere a informatiilor este bine reprezentata in cadrul criteriului>
" modalitatea de culegere a informatiilor nu este bine reprezentata in cadrul criteriului>
P pozitie intermediara.
'. ANCBETELE S9ECIALE C 9ANELUL
*6
-anelurile au aparut initial in sectorul produselor de larg consum care a manifestat mai
repede nevoia de a dispune de informatii continue pentru a se putea adapta mai bine conditiile
ofertei la cele ale cererii. -rimul panel a fost creat in (626 in :tatele nite de catre !rthur
Charles <ielsen 'este vorba de un panel de distributori+ , in Europa fiind introduse in mod
progresiv, incepand cu (650.
-anelurile reprezinta primul #post$ de cheltuieli in studii de piata, fiindu"le destinate
aproximativ o treime din bugetele de studii si cercetari din cadul bugetului de marCeting.
!cordarea unei asemenea #suprematii$ se datoreaza faptului ca panelurile abordeaza in mod
direct operational integralitatea elementelor mixului de marCeting.
:pre deosebire de anchetele punctuale in care un esantion de subiecti este interogat o
singura data, obtinandu"se o imagine asupra fenomenului cercetat la un anumit moment,
tehnicile bazate pe panel permit urmarirea in timp a comportamentelor subiectilor.
!cest aspect constituie un avanta9 ma9or al panelului in comparatie cu anchetele periodice.
-rin urmare, datele obtinute sunt mai mult de natura comportamentala decat atitudinala.
A. 8lanchard si A. 5esceux '(665+ difinesc panelul ca fiind #un esantion statistic permanent,
reprezentativ pentru un univers definit la un moment precis, in care sunt efectuate, la intervale
regulate de timp, un anumit numar de masuratori$.
2recventa colectarii informatiilor, cat si instrumentele utilizate depind de=
subiectul anchetei>
utilizarea datelor>
gradul de prcizie>
bugetul disponibil>
ritmul de raportare cerut.
-rincipalele tipuri de paneluri sunt=
panelurile de distribuitori " au ca rol principal de a cuantifica marimea pietei si marcilor>
panelurile de consumatori sunt instrumente complementare, cu caracter strategic, care
permit explicarea, intelegerea si previzionarea diverselor fenomene.
3n afara de aceste doua categorii mai pot fi intalnite si alte tipuri, ca de exemplu= paneluri de
telespectatori, paneluri pentru diferite profesii 'exemplu= medici, farmacisti+, panelurile utilizate
pentru anchetele privind forta de munca etc.
-anelurile participa in mod direct si cotidian la toate deciziile strategice si tactice care se iau in
cadrul firmei.
In domeniul mar$etingului, panelurile abordeaza toate elementele mix"ului de marCeting. Ele
sunt instrumente indispensabile in materie de diagnostic si pentru realizarea planurilor de
marCeting, in vederea luarii deciziilor, pentru controlarea actiunilor si masurarea eficacitatii
acestora asupra vanzarilor si profitului. @ai mult, anumite paneluri care sunt concepute pentru
realizarea de teste, permit responsabililor de marCeting de a masura potentialul inovarii, deci sa
se elaboreze previziuni privind volumul vanzarilor.
"entru departamentul vanzari, panelurile stau la baza urmaririi performantelor si eficacitatii
fortei de vanzare, a rezultatelor obtinute de fortele de vanzare ale principalilor concurenti,
reprezentand suporturi de argumentare importante in fata distribuitorilor.
50
"entru managementul de nivel superior si pentru departamentul !inanciar, panelurile permit sa
se realizeze un dialog eficient cu actionarii firmei, sa se faca alegeri in ceea ce priveste politica
de investitii pe termen mediu si lung.
3n ceea ce priveste responsa.ilul de merchandisig, panelul este singurul instrument care ii
permite sa sfatuiasca in mod 9udicios punctele de vanzare #en detail$ privind gestionarea si
optimizarea sortimentului de produse.
3n concluzie, panelurile reprezinta veritabile instrumente de comunicare pentru intreaga firma
dar si de #manipulare$= pot fi difuzate mesa9e de natura fundamental diferita pentru publicuri
diferite, utilizand aceleasi cifre si date 'A. 8lanchard si A. 5esceux, (665+.
3n mod frecvent, panelurile fac obiectul a doua tipuri principale de critici '8. -inet, (600+, ce pot
fi rezumate astfel=
un panel nu este un esantion cu adevarat reprezentativ pentru populatia care va fi studiata,
deoarece anumite categorii de indivizi, magazine.....nu accepta sa intre intr"un sistem
durabil de colectare a informatiilor>
caracterul repetitiv al anchetelor pentru aceeasi indivizi, institutii..... are drept
efectdeformarea comportamentului acestora si prin urmare, acesta nu mai este cu
adevarat reprezentativ pentru universul studiat.
Cat priveste colectarea datelor, metodelor traditionale de colectare li s"au alaturat o noua
tehnologie bazata pe citirea optica a codurilor. !ceasta #revolutie$ s"a produs in :tatele nite
inca de la inceputul anilor 00> in 2ranta a inceput din (60) o data cu lansarea panelului de
consumatori :can 5000 de catre societatea <ielsen. 3n afara de schimbarea metodelor de lucru
care s"au produs la utilizatorii de panel, aceasta tehnologie a condus la fuzionari, absorbtii in
cadrul institutelor de studii.
'.1. 9a!elurile "e "istribuitori
n panel de distribuitori este un esantion statistic permanent de puncte de vanzari cu amanuntul,
reprezentativ la un moment precis unui univers comercial definit, permitand urmarirea in mod
continuu si la intervale regulate a desfacerii produselor de larg consum prin intermediul
diferitelor circuite de distributie 'A. 8lanchard si A. 5esceux, (665+.
!cest instrument este singurul care permite cunoasterea desfacerii produselor prin intermediul
diferitelor circuite de distributie. Cu a9utorul satatisticilor furnizate, firma cunoaste livrarile
zilnice, pe referinta, pe regiune, pe vanzator si pe client.
3nformatiile oferite de panel pot fi exploatate de atat la nivelul managementului superior, cat si in
cadrul fiecarui departament.
Ae exemplu, pentru departamentul marCeting, panelurile permit=
Cunoasterea=
dimensiunii pietei si evolutiei acesteia, in toata tara si pe circuite de distributie si
regiuni>
5(
evolutiei vanzarilor in magazine pentru marca sa si pentru marcile concurente>
cotei de piata la nivel national, pe circuite de distributie si pe regiune>
politicii practicate de concurenti la nivelul mix"ului de marCeting 'sortiment, pret,
promotii, ....+>
dezavanta9ele marcii sale= de natura comerciala sau marCeting>
rezultatelor obtinute de noile produse si concepte introduse recent pe piata de catre
concurenti.
Controlarea=
existentei marcii in circuitele de distributie>
aplicarea planului promotional de catre echipa de vanzari>
respectarea de catre magazine a pretului de vanzare si a suprafetei de expunere>
rentabilitatea operatiilor promotionale realizate pentru o anumita marca>
evolutia rentabilitatii concurentilor si care a fost costul cresterii cotei de piata.
-revizionarea=
cotei de piata>
impactul asupra vanzarilor a unei reduceri de pret, unei operatii promotionale sau
cresterea suprafetei de expunere.
3n 2ranta exista trei mari firme care dispun de un astfel de panel= <3E5:E<, 3;3":EC7A3-,
&fL.
"anelurile NI+0S+N
-rintre panelurile gestionate de <3E5:E< se numara :C!<1;!CL, panelul format din
farmacii, panelul format din tutungerii, panelul format din magazine cu aparate electrocasnice.
-anelul :C!<1;!CL include toate magazinele care au o spurafata de vanzare mai mare de *00
m
2
, avand cel putin un raion alimentar, cu exceptia #hard discounters$. Este un panel #interogat$
saptamanal, datele sunt colectate in fiecare saptamana cu a9utorul citiorului optic si reprezinta
volumul si valoarea vanzarilor realizate.
"anelul IRI-S+C-)I"
Este un panel #interogat$ saptamanal, realizat dintr"un esantion de h.per sau super
marCet"uri utilizand tehnica #scaning$.
"anelurile *!(
-anelurile &fL sunt formate din magazine specializate in vanzarea de bunuri de folosinta
indelungata. -anelurile gestionate de &fL sunt in domeniul electrocasnic, electronic, micro"
informatica, birotica si telefonie, #bricolage$, optica, foto.
'.#. 9a!elul "e co!sumatori
Este definit ca un esantion statistic permanent constituit din gospodarii, reprezentativ pentru
ansablul populatiei unei tari, in care sunt efectuate, in mod continuu si la intervale regulate de
timp, #masuratori$ destinate sa evalueze achizitionarile produselor de consum curent efectuate
'A. 8lanchard si A. 5esceux, (665+.
Rolul panelurilor de consumatori/
52
-entru departamentul de marCeting, panelul de consumatori este un #complement$ indispensabil
celui de distriobuitori in vederea intelegerii problemelor care apar si care pot ramane, in unele
cazuri, inexplicabile.
Aaca panelul de distribuitori are ca rol principal masurarea piatelor si de a evidentia punctele
comerciale forte si slabe si marCetingul de marca, panelul de consumatori va oferi informatii
privind actele de cumparare ale consumatorilor.
-rin utilizarea informatiilor furnizate de panel se poate raspunde la intrebari de genul 'A.
8lanchard si A. 5esceux, (665+=
cate gospodarii cumpara produse in fiecare an pe piata si aleg marca 4>
care este evolutia numarului de cumparatoriX
care este cantitatea pe care o cumpara si cum evolueaza procesul de re achizitionareX
piata este saturata sau are inca potential pentru atragerea de noi consumatoriX
care este centrul pietei tinta si a marcii firmeiX
cum evolueaza profilul consumatorilor firmeiX
clientii firmei #au imbatranit$X
ultima campanie de comunicare a permis #intinerirea$ clientilor marciiX
care sunt concurentii cei mai #periculosi$X
care este segmentarea pietei in ceea ce priveste consumatoriiX
care sunt stimulii care influenteaza cel mai mult comportamentul de cumparare pe piata
pentru diferite marciX
clientii sunt fideli marcii, cand apeleaza la concurenti, care sunt acesti concurenti si
motiveleX Etc.
Recrutarea panelurilor
Ca regula generala, principiile care sunt valabile pentru orice esantion sunt valabile si pentru
panel=
definirea precisa a populatiei de referinta>
baza de sonda9 adecvata>
plan de sonda9 eficient>
utilizarea metodei de colectare a datelor adecvata>
alegerea metodei de redresare pertinente.
Exista insa reguli specifice care trebuie respectate, ca de exemplu=
o data ce au fost stabilite elementele constitutive, este recomandat sa nu se incerce
schimbarea acestora>
daca se cunoaste bias"ul, in cele mai multe cazuri este preferabil sa fie mentinut decat sa
se incerce corectarea sa>
regulile de #intretinere$ a panelului trebuie sa faca obiectul unui studiu riguros inca de la
inceput.
2ara a intra in detalii, mentionam etapele necesare constituirii unui panel, dupa ce in prealabil, s"
a decis care este planul de esantionare=
selectionarea esantionului>
5/
contactarea persoanelor selectionate si prezentarea sarcinilor pe care trebuie sa le
indeplineasca>
institutul trebuie sa aiba acordul persoanelor care vor constitui panelul si sa se asigure de
colaborarea acestora.
!sa cum se poate observa, primele trei etape nu difera de esantioanele #ad hoc$, apreciinduse
ca gradul de participare este comparabil cu cel obtinut pentru acestea.
ltima etapa este specifica #recrutarii$ panelurilor> chiar daca variaza in functie de
complexitatea sarcinilor si de timpul solicitat persoanelor incluse in panel, ratele de recrutare ale
panelurilor sunt inferioare ratelor de raspuns pentru anchetele #ad hoc$.
Aupa ce s"a realizat recrutarea persoanelor participante, nu este niciodata indicat sa se #incarce$
sarcinile care trebuie indeplinite de acestea. Aaca nu se respecta acest principiu, se va obtine o
rata a abandonarilor mult mai ridicata, chiar cu ocazia primelor #experiente$ 'situatia este
comparabila cu cea in care operatorii #triseaza$ asupra duratei chestionarului in faza de contact+.
!cest fapt #va costa scump$ institutul, va crea probleme de gestionare a panelului si va creste
dificultatile pentru mentinerea reprezentativitatii.
Aimensionarea #dispozitivului$ de recrutare trebuie sa ia in consideratie sub populatiile care
sunt cel mai dificil de recrutat 'datorita #raritatii$ acestora sau dispozitiei reduse de a participa la
acest tip de studiu+.
Ca urmare a ratelor reduse de recrutare si de variabilitatea ridicata a acestora in functie de
categoriile de populatie, adesea, modul de esantionare practicat este cel pe cote.
3n functie de resursele disponibile si de tipul de recrutare realizat, modalitatea de contact poate fi
curierul, telefonul, #face to face$, on line, sau un mix de mai multe metode. Ae asemenea, in
alegerea modului se va tine seama si de nivelul de pregatire al persoanelor recrutate.
*estionarea panelurilor
;ecrutarea unui panel este o operatie foarte costisitoare si prin urmare, institutul trebuie sa se
asigure un un nivel cat mai ridicat cu putinta de colaborare din partea panelistilor. Continuitatea
si coerenta colectarii datelor depind de aceasta relatie de colaborare care trebuie stabilita intre cei
doi parteneri. Ea trebuie sa se bazeze pe un contract ce va fi respectat de ambele parti. -e de alta
parte institutul va trebui sa evite sa ceara panelistilor sa efectueze sarcini care nu au fost definite
cu ocazia recrutarii si sa creaesca timpul conventit initial.
3n ceea ce priveste #stimulentele$ acordate panelistilor, acestea nu trebuie sa fie percepute ca o
remuneratie, dar nici ca fiind derizorii. Ele au scopul de a contribui la calitatea si regularitatea
colaborarii si de a #incita$ panelistii sa prelungeasca durata relatiei. 3nsa stimulentele acordate nu
trebuie sa aiba legatura cu tema studiului si nici sa aiba influenta asupra modificarii
comportamentului panelistilor in cursul timpului.
Comunicarea intre institut si panelisti este, de asemenea, un element foarte important al operatiei
de gestionare. 3n acest sens se vor utiliza #neEsletters$ sau sit"uri internet speciale precum si
servere locate interactive sau contacte cu #animatori$ 'fata in fata sau convorbiri telefonice+. Ea
poate indeplini si alte functii, ca de exemplu amintirea momentelor importante din #viata$
panelului siDsau poate contribui la formarea continua a panelistilor, prin ilustrarea celor mai bune
practici.
3n concluzie, momentele cele mai importante in gestionarea panelurilor sunt=
definirea contractului intre cele doua parti>
5*
acordarea de stimulente>
#animarea$>
frecventa solicitarilor>
modalitatile de recrutare complementara>
#eliminarea$ din panel a persoanelor care nu raspund.
Cat priveste calitatea unui panel, aceasta este intotdeauna 9udecata in functie de coerenta
evolutiilor cuantificate si este puternic influentata de conformarea practicilor panelistilor la
sfaturile date de catre institut '7liv+.
-e toata durata de viata a panelului sunt utilizate proceduri de precautie si de control foarte
stricte, ca de exemplu=
adesea, datele care sunt colectate de la o persoana care tocmai a intrat in panel nu sunt
utilizate>
practicile atipice 'in raport cu media esantionului sau a istoricului individului+ fac
obiectul validarii declaratiilor>
este verificat consumul de produse #de baza$, ceea ce constituie o sursa de control
indirect a datelor colectate.
-rincipalele paneluri care exista in 2ranta la ora actuala=
"anelul C-NS-SCAN, creat de !irma S+C-)I"
-ana la sfarsitul anului (66* :EC7A3- utiliza doua tipuri de panel de cate *500
gospodarii cu a9utorul carora se studiau cumparaturile de produse alimentare, igiena, parfumerie,
articole textile si de intretinere. !ceste paneluri au fost reprezentative la nivelul gospodariilor
#obisnuite$ din 2ranta, nefiind incluse si cele formate dintr"o singura persoana.
7 data pe saptamana, trebuiau completate si transmise chestionarele referitoare la cumparaturile
efectuate in aceasta perioada. -entru fiecare produs cumparat, trebuia indicata marca, cantitatea
cumparata, pretul platit si furnizorul.
Ain (665 aceste doua tipuri de panel au fost inlocuite cu panelul C7<:7:C!< care este
alcatuit din 0000 de gospodarii, incluzand si pe cele formate dintr"o singura persoana. 2iecare
gospodarie este echipata cu un cititor de cod de bare care permite citirea, inregistrarea si
transmiterea codurilor de bare pentru produsele cumparate.
Ae asemenea, pentru fiecare act de cumparare trebuie notate locul, data, suma totala a
cumparaturilor efectuate, identificarea produselor 'cu precizarea eventualelor promotii+,
cantitatea si pretul.
"anelul '-M+SCAN creat de !irma NI+0S+N
!cest panel este compus din 0000 de gospodarii care sunt echipate cu cititor de cod de
bare, #functionarea$ sa fiind asemanatoare cu cea a panelului C7<:7:C!< cu deosebirea ca
alegerea gospodariilor este facuta in primele (50 localitati reprezentative din punct de vedere al
consumului, iar in 70H din cazuri nu este necesara mentionarea pretului care este cunoscut din
alte surse.
"anelul S-&R+S creat de !irma S-&R+S
:72;E: gestioneaza mai multe tipuri de panel, cel mai important fiind @E1!:C7-E.
!cesta este constituit dintr"un esantion permanent de 20000 de gospodarii care este reprezentativ
la nivelul intregii tari. !cest esantion nu este insa echipat cu cititor de cod de bare, fiind
consultat lunar cu a9utorul unui chestionar auto"administrat privind cumparaturile de ceasuri,
ochelari si lentile, pneuri si alte produse. -entru produsele care au frecventa redusa de
55
cumparare, deoarece este costisitor sa se trimita un chestionar detaliat la 20000 de gospodarii,
:72;E: a adoptat urmatorul principiu=
selectarea populatiei tinta>
expedierea unui chestionar gospodariilor selectionate in vederea cunoasterii detaliate a
cumparaturilor realizate.
"anelul <"AN+0I"S-S= creat de I"S-S
2irma 3-:7: gestioneaza un panel foarte mare de gospodarii /0000, care face parte
dintr"un panel european, utilizandu"se o metodologie comuna. !cest panel este interogat
telefonic, #fata in fata$ sau pe cale postala.
I! Roma!ia, dupa (660, pentru a asigura un cadru unitar cercetarilor prin sonda9, a
aparut ideea constituirii unui esantion @!:1E; reprezentativ la nivelul intregii tari. !cesta
poate sa fie utilizat in cercetari complexe precum= !ncheta asupra 2ortei de @unca in
&ospodarii '!@3&7+, !ncheta 3ntegrala in &ospodarii 'care a fost divizata ulterior in !ncheta
asupra 8ugetelor de 2amilie, !ncheta asupra Conditiilor de ?iata, !ncheta 8ugetelor de 1imp,
!ncheta de :anatate+, !ncheta structurala in intreprinderi, !ncheta structurii castigurilor,
!ncheta finantelor publice, !ncheta transportului aerian si auto, !ncheta structurala in
agricultura, !ncheta pilot referitoare la comertul exterior, !ncheta nationala asupra activitatii
copilului, !ncheta asupra formarii profesionale continue etc.
5a proiectarea ;ecensamantului -opulatiei din (662 ';-5 62+ nu s"au luat in considerare
cerintele specifice ale utilizarii rezultatelor acestuia pentru proiectarea unei baze de sonda9
necesara anchetelor din perioada intercensitara. -rin urmare au fost necesare trei directii de
actiune=
adaptarea planului de sonda9 pentru E@S71 'Esantionul @ultifunctional de Sone
1eritoriale+ in conditiile impuse de organizarea si desfasurarea ;-5 62>
acceptarea constienta a distorsiunilor impuse de dimensiunile neomogene ale zonelor
teritoriale utilizate pentru ;-5 62 'sectoare si sectii de recensamant de dimensiuni
diferite in mediul rural si urban+>
cautarea metodelor pentru tratarea ulterioara a acestor distorsiuni.
3n mod normal si ideal, bazele de sonda9 ale anchetelor in gospodarii sunt construite dupa ce
se dispune de un prim set minim de informatii provenite din datele de recensamant. Aar
proiectarea acestora trebuie sa se realizeze in acelasi timp cu recensamantul. -roiectarea E@S71
a fost realizata insa ulterior proiectarii ;-5 62.
!u aparut distorsiuni in legatura cu structura pe medii a populatiilor statistice formate din
locuinte, gospodarii sau indivizi. -rin urmare, s"a acordat importanta gasirii metodelor de
redresare a viitoarelor esantioane pentru a compensa, pe de o parte, efectul acestor distorsiuni, iar
pe de alta parte pentru a diminua efectele non"raspunsurilor.
-rima actualizare a E@S71 s"a realizat in noiembrie (66/. Cu aceasta ocazie s"au constituit
cele 50( centre de cercetare care alcatuiesc in prezent E@S71 '252 in mediul urban si 2*6 in
mediul rural+, cu urmatoarele caracteristici=
fiecare centru din mediul rural contine *7) de locuinte, iar din mediul urban 52) locuinte>
in fiecare centru isi desfasoara activitatea un anchetator permanent avand calitatea de
colaborator al 3<:>
centrele de cercetare sunt delimitate perfect in teritoriu>
centrele si locuintele permanente au atasate un cod permanent care permite aplicarea unui
sistem informatizat de gestiune, identificarea unica a aparitiilor, disparitiilor,
modificarilor de destinatie a locuintelor in limitele geografice ale centrului.
5)
! doua si ultima actualizare a avut loc in anul (665. !u fost folosite doua principii de creare
a centrelor de cercetare= de vecinatate si compactizare. Conform primului, suprafetele aferente
locuintelor trebuie sa aiba frontiere comune. -otrivit celui de"al doile principiu, intre locuinte nu
trebuie sa existe suprafete virane sau neocupate.
:istemul de gestiune E@S71 este conceput ca o baza de date de tip 7;!C5E. !ceasta
contine informatii referitoare la numarul de gospodarii si persoane din toate cele aproximativ
250000 de locuinte din care este alcatuita.
:istemul de gestiune este structurat astfel incat sa permita=
aplicarea planurilor de sonda9 in valuri si rotationare>
evitarea suprasolicitarii gospodariilor si indivizilor prin includerea in mai multe anchete>
panelizarea unor parti ale esantioanelor pentru studii longitudinale.
!ctualizarea E@S71 a fost planificata a se realiza in fiecare an, prin aceasta urmarindu"
se=
determinarea distorsiunilor care ar fi putut sa apara in conditiile in care centrele sunt
fixe>
obtinerea informatiilor privind numarul si componenta gospodariilor si statutul
ocupational al #capului$ gospodariei, informatii care nu sunt disponibile din alte surse
in perioada intercensitara.
'.$. 9roblemele corespu!%atoare te0!icii pa!elului
!ceste probleme se datoreaza reprezentativitatii panelului si erorilor specifice introduse
de utilizarea acestei tehnici.
Erorile de reprezentativitate rezulta ca urmare a erorilor de selectie, non"raspunsurilor,
schimbarilor aparute in populatia analizata.
+roarea de selectie apare in cazul in care gospodariile selectionate refuza sa colaboreze. Chiar
daca panelul este reprezentativ din punct de vedere socio"demografic, problema este ca nu se stie
in ce masura comportamentul subiectilor care accepta sa faca parte din panel este identic cu cel
al subiectilor care refuza, ceea ce conduce la aparitia erorii de selectie.
Non-raspunsurile
Cauzele principale ale non"raspunsurilor sunt disparitia subiectilor care constituie
panelul, abandonul acestora sau omiterea unor intrebari din chestionar, datorita rutinei sau
aparitiei fenomenului de plictiseala.
Aisparitia subiectilor este datorata mortii #naturale$, schimbarii categoriei in care sunt
incadrati 'in special in cazul firmelor+, schimbarii domiciliului, solutionarea acestei probleme
depinzand in primul rand de identificarea cauzei.
Cand disparitia este datorata #iesirii$ din campul anchetei 'deces, schimbarea categoriei+,
pastrand ponderile initiale si utilizand inferenta statistica, nu va fi introdusa nici o eroare in
estimarea populatiei totale.
Ain contra, daca subiectii care au disparut din panel raman in campul anchetei 'schimbare
domiciliu+ se va realiza o operatie de reponderare.
3n ceea ce priveste aparitia fenomenului de obisnuinta, acesta se datoreaza interogarii
aceluiasi subiect de mai multe ori ceea ce poate introduce erori de observatie. -entru a limita
57
acest fenomen, se poate utiliza metoda #rotatiei sub"esantioanelor$= in functie de gradul de
dificultate al chestionarului, responsabilul anchetei determina de cate ori poate fi interogat in
mod rezonabil un subiect. !stfel, se extrag sub"esantioane si o data ce numarul de interviuri este
atins pentru sub"esantionul cel mai #vechi$, acesta este inlocuit cu un alt sub"esantion care este
extras in aceleasi conditii.
+rori speci!ice panelurilor
:e refera in special la panelurile de cosumatori care trebuie sa #declare$ cumparaturile pe
care le"au facut in cursul unei perioade de timp=
erori datorate uitarii anumitor cumparaturi, care depind direct de marimea perioadei de
referinta 'de exemplu o luna sau o saptamana> cea mai buna alegere trebuie sa aiba in
vedere natura produselor+>
erori privind inregistrarea datei la care au fost realizate cumparaturile.
7 eroare specifica tehnicii panelului este datorata #efectului de panel$ si se refera la
schimbarea comportamentului datorita interviurilor repetate.
!cesata eroare are o inflenta directa asupra gestionarii panelurilor, in practica procedandu"se la
inlocuirea subiectilor care fac parte din panel de o perioada lunga de timp.
Estimarea "ispersiei
Castigul adus de metodologia panelurilor in ceea ce priveste precizia, reiese din calculul
dispersiei '-. !rdill., (66*+=
Metoda >
3n cazul in care este utilizat un sonda9 aleator simplu la doua perioade de timp succesive
'( si 2+, pentru fiecare perioada extragandu"se cate un esantion, independent de la o perioada la
alta,
t ,
este estimata prin media
t
y a esantionului s
t
, '
t
y este un estimator nedeplasat pentru
t ,
+.
Conform proprietatilor sperantei matematice,
2 (
y y este un estimator nedeplasat pentru
2 ( , ,
. tilizand proprietatile dispersiei rezulta ca ( ) ( ) ( )
2 ( ( 2
y y y y +
deoarece
(
y si
2
y sunt independente.
Metoda 8
Aaca la momentul tP( se extrage un esantion s
(
care este interogat si la tP2, se calculeaza
mediile pentru acelasi esantion la cele doua momente=
(
y si
2
y .
2 (
y y este un estimator nedeplasat pentru
2 ( , ,
, dar ( ) ( ) ( ) ( )
2 ( ( 2 ( 2
2cov > y y y y y y +
,
care este mai redusa decat cea obtinuta in cadrul primei metode pentru cazul in care covarianta
este pozitiva.
I! co!clu%ie= pri!cipalele a(a!ta&ele ale utili%arii te0!icii pa!elului su!t3
-ermite urmarirea evolutiei in timp a comportamentului subiectilor sau gospodariilor>
panelurile formate din gospodarii permitand realizarea studiilor de fidelitate, studierea
50
fenomenelor de cumparare, ceea ce este foarte important mai ales in cazul lansarii noilor
produse.
-recizia cu care este masurata evolutia fenomenului analizat este mult mai mare.
Ae exemplu, pentru masurarea evolutiei cotei de piata intre doua perioade de timp,
utilizand tehnica panelului precizia estimarii acestui indicator este mai buna decat daca s"
ar utiliza doua esantioane distincte de aceeasi marime, interogate succesiv.
Aeci, pentru masurarea evolutiilor in timp a unui fenomen, tehnica panelului este cea mai
buna.
n panel este selectionat o singura data> trebuie insa sa se tina cont de eventualele
operatii de inlocuire a subiectilor. 3n consecinta, costurile cu selectarea esantionului
corespund numai primei etape de constituire a panelului.
3n cazul panelurilor de gospodarii, in momentul recrutarii se poate administra un
chestionar foarte complex, ceea ce in cazul anchetelor asupra esantioanelor independente
este destul de dificil de realizat. !cest volum de informatii va permite cunoasterea a
numerosi factori explicativi privind comportamentele, informatii care pot fi utilizate
ulterior in vederea analizarii non"raspunsurilor.
-ermite mentinerea esantioanelor de volum mare.
<. REDRESAREA )ECBILI@RAREA+ ESANTIOANELOR
;ezultatele obtinute in urma realizarii unui sonda9 pot fi imbunatatite #a posteriori$ prin
integrarea in formulele estimatorilor a informatiilor auxiliare disponibile pentru ansamblul
populatiei.
-rin urmare, metodele de redresare constau in ponderarea indivizilor din cadrul unui esantion
astfel incat anumite variabile sa coincida cu valori externe #fiabile$, ca de exemplu valorile
obtinute in urma unui recensamant.
!ceasta metoda permite, de asemenea, diminuarea erorii datorata #non"raspunsurilor$.
3n mod frecvent, redresarea este considerata ca o simpla etapa informatica, care permite se se
caleze mecanic structura esantionului in functie de cea a populatiei studiate. !ceasta sfarseste
prin a deveni o practica de #machia9 a esantionului$, avand drept scop sa corecteze erorile intre
cotele cerute si cele realizate. Ca orice alta faza a anchetei, rederesarea trebuie sa fie pregatita in
amonte= trebuie sa se puna intrebarile adecvate, operatia de codificare sa se realizeze in mod
omogen 'exemplu= gospodarii versus indivizi...+ '7. @archese, 3psos 2rance, 200*+.
-rincipiul operatiei de redresare dupa o variabila 4
i
este urmatorul= fiind extras un
esantion cu a9utorul unei metode oarecare, se construieste un estimator care, utilizat pentru
estimarea #adevaratului$ total 1 cunoscut pentru variabila 4, conduce la estimarea parametrului
1 oricare ar fi esantionul utilizat '-. !rdill., (66*+. -rin urmare, cand exista o informatie
auxiliara 4
i
, aceasta trebuie utilizata in scopul obtinerii unor estimatori #mai precisi$.
3nformatiile auxiliare pot proveni dintr"un rencensamant, dintr"o ancheta prin sonda9 realizata pe
un esantion mai mare sau trebuie sa fie furnizata de un expert. -oate fi vorba, de exemplu de
structura gospodariilor in functie de diferite criterii socio"demografice= regiune, numarul de
persoane care compun gosponaria, etc,.
!ceste informatii pot fi integrate in momentul realizarii planului de sonda9 siDsau #a posteori$
prin utilizarea unei metode de redresare obtinandu"se astfel o imbunatatire a calitatii rezultatelor.
?ariabilele de redresare trebuie sa fie cat mai corelate cu putinta cu tematica studiului, in
vederea selectionarii lor fiind utilizate in mod frecvent metodele de segmentare. 7 alta conditie
este ca acestea sa fie #putin numeroase$ si sa fie agregate in mod pertinent.
56
!legerea metodei de redresare depinde de=
planul de sonda9>
natura variabilelor auxiliare>
tipul legaturii dintre variabila studiata si variabila 'variabilele+ auxiliara 'auxiliare+>
numarul variabilelor auxiliare disponibile.
3n cazul studiilor de marCeting, variabilele utilizate in mod frecvent in vederea redresarii sunt
varsta, sex, caracteristicile socio profesionale, prezenta copiilor....
Este foarte important sa se respecte conditiile '7. @archese, 3psos 2rance, 200*+=
sa se utilizeze date de referinta fiabile si actualizate>
daca este necesar se va redresa in mai multe etape>
sa se mentina #spiritul$ critic in ceea ce priveste erorile de masurare comise.
:unt cunoscute trei metode in vederea redresarii=
post"stratificarea>
estimatorul calculat sub forma de rata 'coeficient+>
regresia.
<.1. 9ost8stratiicarea
tilizand un sonda9 aleator simplu, se extrage un esantion de marime n, iar in cadrul
esantionului sunt determinate M categorii numite post"straturi in functie de valorile uneia sau mai
multor variabile cunoscute pentru fiecare individ din cadrul esantionului.
:e presupune ca efectivul global pentru fiecare categorie h in cadrul populatiei <
h
este
cunoscut. Aaca se noteaza cu
h
y media variabilei Q obtinuta pentru post"stratul h, atunci

(
'
"-S#
h h
h
# N y

este un estimator nedeplasat pentru 1 si se numeste estimatorul post"

stratificat al lui 1.
-entru estimarea mediei formula de mai sus va fi divizata prin populatia totala=

(
'
h
"-S#
h
h
N
, y
N

.
Expresia obtinuta pentru

"-S# #
nu difera fundamental de cea corespunzatoare estimatorului
populatiei totale in cazul sonda9ului stratificat. Aiferenta fundamentala consta in metoda de
extragere a esantionului deoarece, daca in cazul extragerii stratificate marimea esantionului n
h
in
cadrul stratului h este aleasa de statistician, in cazul post"stratificarii utilizand un sonda9 aleator
simplu, marimea n
h
este aleatoare, dar va trebui sa fie respectata conditia=
(
'
h
h
n n

.
7bservatie= post"stratificarea este o metoda de redresare in functie de efectivele <
h
. Ain acest
motiv se numeste si metoda calarii pentru efectivele <
h
'-. !rdill., (66*+.
Comparand
h
y si

"-S# ,
se poate constata ca tehnica redresarii se traduce prin modificarea
ponderii initiale a sonda9ului. 3naintea efectuarii operatiei de redresare, ponderea este
(
i
1
n
, iar
dupa redresare
( )
(
h
i
h
N
1 s
N n

daca i este in categoria h.
)0
1ehnica post"stratificarii permite a9ustarea valorilor Q aberante in loc sa se elimine indivizii
corespunzatori din cadrul esantionului, este preferabil ca acestia sa fie grupati in post"straturi, dar
va trebui sa se cunoasca ponderea lor in cadrul populatiei.
-recizia estimatorului post"stratificat pentru medie "

"-S# ,
in cazul unui tira9 aleator simplu,
poate fi calculata prin utilizarea relatiei=

( )
2 2
2
( (
( (
(
' '
h h
"-S#
h h
h h
N N ! !
, S S
n N n N

_ _ _
+

, , ,

Calculul este complicat datorita faptului ca n
h
este o variabila aleatoare care se afla la numitor si
nu se cunoaste cum sa se exprime exact speranta matematica a inversului unei variabile
aleatoare.
Aaca se considera ca n este #suficient de mare$ si ca <
h
D< nu este #foarte mic$, atunci=
( )
( )
( ) ( )
2
( (
(
h
h h
h
n
+
n + n
+ n
_
_

+


,
,
Observatie: relatia pentru calculul dispersiei arata ca este preferabil sa se constituie post"straturi
omogene 'datorita prezentei dispersiei :
h
2
+.
3n practica, variabila calitativa auxiliara 4 care permite definirea post"straturilor trebuie sa
explice cat mai bine posibil variabila Q. Ain punct de vedere matematic aceasta conditie este
9ustificata datorita prezentei dispersiei :
h
2
= dispersia estimatorului este mai redusa cand Q variaza
#putin$ in cadrul fiecarui strat. 2iecare post"start fiind alcatuit din indivizi pentru care variabila
calitativa utilizata pentru post"strtificare 4 ia aceeasi valoare 'prin conventie+, conditia ca :
h
2
sa ia valori mici se traduce prin #puterea$ cu care variabila 4 poate explica variabila Q.
<.#. Re"resarea cu a&utorul estimatorului calculat sub orma "e rata )coeicie!t+
Este vorba de un estimator care este determinat conform urmatorului principiu= fie 4
i
o
variabila auxiliara cantitativa si Q
i
variabila analizata, intre cele doua variabile existand o relatie
liniara de tipul=
i i i
, R ? @ +
.
; P coeficientul de proportionalitate>

i
P eroarea care nu poate fi controlata 'nu depinde de 4i+
;elatia de mai sus poate fi aplicata pentru toti indivizii din cadrul populatiei, caz in care erorile
se compenseaza
(
0
N
i
i
@

daca si numai daca

,
R
?
.
Aaca se considera ca extragerea este aleatoare simpla si ca erorile
i
se compenseaza intre
diferiti indivizi din cadrul esantionului, adica
( ) 0 0
i i i
i s i s
@ , R?



0
y
y Rx R
x

;elatia
0
i
i s
@

constituie o aproximatie care poate fi acceptata doar daca aceste erori sunt
mici. 3n acest caz

R
?
, y
x
realizeaza o estimare #rezonabila$ pentru
,
.
!cest estimator '

,
+ se numeste estimatorul raport sau coeficient.
7bservatie= a estima cu a9utorul unui raport inseamna deci a redresa in functie de variabila 4
cand exista un esantion care nu este reprezentativ in raport cu aceasta variabila.
)(
2iecarui individ care face parte din esantion ii corespunde o pondere ,
i
's+ care este egala
cu= ( )
(
i
?
1 s
n x
deoarece ( )

R
i
i s
?
1 s ,i y ,
x

.
-erformantele statistice ale lui

R ,
sunt urmatoarele 'in cazul unui sonda9 aleator simplu+=
(. Este usor deplasat> eroarea este redusa daca esantionul este mare, in cazul in care
esantionul este mic 'nu poate fi precizata o valoare fara a cunoaste parametrii populatiei
ca ordin de marime, se va considera ca n este mare daca este alcatuit din cateva zeci de
indivizi+

R ,
poate fi puternic deplasat si trebuie sa fie utilizat cu prudenta.
3n cazul sonda9ului aleator simplu=
( )
2
(
' +
? ? ,
!
S S S
)eplasarea .iais ,
n ? ? ,

_

1

,
1
]
U P coeficientul de corelatie liniara intre 4 si Q.
:e poate observa ca eroarea este nula daca
2
? ,
?
S S ,
S ?

, adica in cazul in care dreapta de

regresie trece prin origine 'termenul
2
? ,
?
S S
S

fiind panta acestei drepte+.
2. Aispersia lui

R ,
este cunoscuta cu aproximatie si numai in cazul in care n este mare. 3n
cazul unui sonda9 aleator simplu 'cand n este mare+, aceasta este=

( )
( )
2
(
@
R
S
, !
n

:

2
P dispersia pentru
i
( )
i i i
@ , R ?
> unde
2 2
(
(
(
N
@ i
i
S @
N

.
+stimarea dispersiei
-entru a estima dispersia in cazul in care sonda9ul este aleator simplu trebuie sa se
inlocuiasca :

2
printr"un estimator nedeplasat s

2
calculat la nivelul esantionului.
-arametrul ; care apare in relatia lui
i
este inlocuit prin urmatorul estimator=

y
R
x

( )
2
2
( ( (
(
R
i i @
i s
! y !
, , ? s
n n n x

!cest estimator este #usor$ deplasat daca in relatia

i i i
, R ? @ +
erorile sunt reduse si daca n
este suficient de mare.
<.$. Re"resarea cu a&utorul meto"ei re6resiei
!ceasta metoda este utilizata in cazul in care intre datele existente este o relatie de tipul
' +
i
y ! x u +
, cum ar fi, de exemplu=
i i i
, a . ? @ + +
.
?alorile variabilei de perturbatie
i
trebuie sa fie mici, independente de 4
i
si sa verifice relatia=
(
0
N
i
i
@

.
Consideram ca sonda9ul este aleator simplu, valorile pentru variabila 4
i
sunt cunoscute si trebuie
estimata media
,
.
?alorile optime pentru a si b 'care minimizeaza suma patratelor pentru
i
+ sunt=
)2
( ) ( )
( )
(
2
(
N
i i
i
N
i
? ? , ,
.
?i ?

$
$
a , . ?
$
;elatia
i i i
, a . ? @ + +
trebuie sa fie vazuta ca o parametrizare a valorilor Q
i
in care se
#rescrie$ Q
i
in functie de o constanta, de 4
i
si de
i
.
Ca si in cazul metodei precedente, deoarece sonda9ul este aleator simplu si erorile sunt mici si
distribuite in 9urul lui 0, se poate considera ca suma acestora la nivelul tuturor indivizilor din
esantion este aproximativ nula 'adica erorile se compenseaza intre ele+.
;ezulta ca=
$
, a . ? +
$
si
$
y a . x +
$
( )
, y .? .x . ? x
$ $ $
-rin urmare, se poate aproxima
,
prin

( )
, y . ? x +
$
.
3n acest stadiu,
.
$
nu este cunoscut si deci trebuie sa fie estimat. n estimator logic pentru
.
$
este
obtinut prin inlocuirea expresiilor la nivelul populatiei 'necunoscute+ prin expresiile similare
calculate la nivel de esantion=
( )( )
( )
2
(
i i
i s
N
i
? x , y
.
?i x

$
$
$
$
a y . x
$
$
Estimatorul global pentru
,
este=

( )
R+* , y . ? x +
$
$
" estimatorul obtinut cu a9utorul
regresiei.

R+* ,
este un estimator liniar, adica de tipul=
( )
i i
i s
1 s ,

, fiecare individ fiind ponderat prin

,
i
's+. :e poate scrie ca=

( )
( ) R+*
i i
i s
, y . ? x 1 s ,

$
$
( )
( )
( )
( )
2
( i
i
i s
? x
1i s ? x
n
? x

+stimarea preciziei
-erformantele statistice ale estimatorului

R+* ,
sunt urmatoarele=
(. Este usor deplasat in cazul esantioanelor mari 'n /0+> 'pentru esantioane mici exista
riscul obtinerii unor estimari mediocre+.
2. 3n cazul in care esantionul este mare, dispersia poate fi determinata conform relatiei=

( )
2
(
R+*
@
!
, S
n

, unde
2 2
(
(
(
N
@ i
i
S @
N

.
$
i i i
@ , a . ?
$
Ae altfel, este demonstrat ca= ( )
2 2 2
(
@
S S
, unde
( ) ( )
( ) ( )
(
2 2
( (
N
i i
i
N N
i i
i i
? ? , ,
? ? , ,

U P coeficientul de corelatie liniara intre 4 si Q, [ ]
(>(
.
tilizand relatia de mai sus in calculul dispersiei se obtine=

( )
( ) ( )
2
( R+* , y
)/
7bservatie= daca sonda9ul este aleator simplu, atunci

( )
( )
0 R+* , y
si prin urmare se
prefera sa se utilizeze

R+* ,
in loc de y in cazul in care esantionul este mare. !vanta9ul utilizarii
lui

R+* ,
depinde de factorul
2
( .
3n cazul in care intre 4 si Q nu exista o legatura liniara de tipul , a . ? + 'adica erorile
i
sunt mari sau foarte mari+ atunci
2
va avea o valoare redusa, apropiata de 0 in acest caz nu
este avanta9os sa se utilizeze

R+* ,
.
Estimarea dispersiei :

2
se realizeaza plecand de la dispersia erorilor in cadrul
esantionului. Aeoarece intervin parametrii necunoscuti
$
a
si
.
$
, erorile
i
sunt estimate conform
relatiei=
$
$
i
i i
@ , a . ?
$
$
> cu

0 i
i s
@

.
;ezulta ca

( )
$
$
( )
2
( (
(
R+*
i i
i s
!
, , a . ?
n n

$
$
.
tilizand aceasta relatie se pot construi intervale de incredere pentru
,
.
Co!clu%ii3
1oate metodele de redresare pot fi considerate ca un caz particular al urmatoarei
probleme= ca urmare a extragerii unui esantion s printr"o metoda oarecare, se dispune de
o variabila de ponderare pentru fiecare individ C, notata cu d
C
. Ae altfel, se cunoaste o
variabila auxiliara 4
C
pentru fiecare individ C din cadrul populatiei
(
N
$
$
? ?

.
:copul procedurii este de a determina o noua variabila de ponderare pentru C, notata cu
,
C
, care permite estimarea #perfecta$ a totalului 4.
-rin urmare,
( )
$ $
$ s
d ? ?

si se urmareste ca, pentru orice esantion s,

( )
$ $
$ s
1 ? ?

'-. !rdill., (66*+.

;edresarea este indispensabila in vederea corectarii erorilor de non observare si
standardizarii de structuri in scopul realizarii de comparatii.
;edresarea nu poate corecta erorile de masurare 'declaratii de venituri...+.
;edresarea poate creste biais"urile '7. @archese, 3psos 2rance, 200*+.
D. ALE.EREA UNEI METODE DE SONDA:
3n practica, aceasta alegere depinde de deciziile luate in diferite faze de elaborare a
anchetei, cei mai importanti factori de influenta fiind=
obiectivele anchetei>
natura populatiei studiate>
bugetul disponibil>
modul de administrare al chestionarului.
)*
Obiecti(ele a!c0etei
!legerea unei metode de sonda9 rezulta dintr"un compromis care permite satisfacerea
obiectivelor anchetei la cel mai bun cost si in termenele stabilite.
1ipul de sonda9 ales depinde deci de scopurile economice asociate rezultatelor anchetei.
Este important sa se stabileasca de la inceput daca rezultatele anchetei au ca scop descrierea
anumitor sub"grupe din cadrul populatiei, caz in care este necesar ca acestea sa aiba o pondere
mai mare in esantion. Aefinirea planului de sonda9 este relativ simpla in cazul in care se studiaza
o singura variabila, insa in practica, este un caz exceptional, predominante fiind anchetele multi"
obiectiv.
Natura populatiei stu"iate
Aaca populatia studiata este foarte dispersata din punct de vedere geografic si daca
interviul se realizeaza la domiciliu, din cauza costurilor ridicate cu deplasarea operatorilor, este
practic imposibila realizarea acestor interviuri la nivelul intregului teritoriu. !cestea vor fi
concentrate numai intr"un anumit numar de 9udete. :e va opta deci pentru un sonda9 in doua faze
dupa ce in prealabil a fost realizata stratificarea 9udetelor. :tudierea populatiilor #rare$ se
realizeaza cu dificultate si cu costuri foarte mari.
-entru a utiliza o metoda aleatoare de sonda9, este indispensabila existenta unei baze de date.
Aaca nu exista o astfel de lista va trebui sa se utilizeze metodele empirice.
Ae exemplu, in cazul studierii clientelei unui centru comercial vor trebui esantionate locurile si
orele la care se realizeaza ancheta pentru a se tine seama de variatiile aparute in cadrul clientelei
si de frecventele in cursul timpului.
@u6etul "ispo!ibil
3n practica, frecvent, marimea esantionului este determinata ca raport intre bugetul
disponibil si costul unitar al anchetei.
Ae exemplu, in cazul a doua anchete succesive care au ca scop evidentierea evolutiei ponderii de
satisfactie, daca marimea esantionului ales este mica nu se vor putea evidentia corect evolutiile
inregistrate. -lanul de sonda9 si marimea esantionului trebuie deci alese luand in considerare,
simultan, obiectivele anchetei 'Care este precizia doritaX :e doreste descrierea intregii populatii
dar si a sub"populatiilorX+ si restrictiile materiale 'bugetul disponibil, termenul de realizare+.
Mo"ul "e a"mi!istrare al c0estio!arului
@etoda de esantionare nu va fi aceeasi daca, de exemplu, ancheta se realizeaza telefonic
sau daca se realizeaza la nivelul intregului teritoriu prin interviuri #fata in fata$ la domiciliu
subiectului. 3n acest caz, gestionarea costurilor impune concentrarea interviurilor intr"un anumit
numar de #puncte$ de ancheta.
3n concluzie, alegerea unei metode de sonda9 nu reprezinta decat o etapa in elaborarea
unei anchete si este dependenta de toate componentele acesteia.
E. SURSE DE EROARE IN CADRUL SONDA:ELOR
Aaca rezultatele sonda9ului vor fi sau nu reprezentative pentru intreaga populatie, acest
lucru va depinde, in primul rand, de erorile introduse prin procedeul de sonda9 ales.
)5
-entru ca rezultatele sa fie utilizabile, trebuie ca aceste erori sa fie cat mai mici, cu atat mai mult
cu cat, chiar pentru un sonda9 corect realizat, rezultatele obtinute nu pot reprezenta decat cu o
oarecare aproximatie parametrii intregii populatii.
?aloarea estimata a parametrului analizat este diferita de valoarea adevarata 'necunoscuta+
datorita a doua mari grupe de erori=
a+ erori specifice sonda9ului=
erori de reprezentativitate>
erori de esantionare>
erori datorate non"raspunsurilor.
b+ erori de observare sau de masurare 'comune tuturor tipurilor de observari+ " provin din
abaterile intre raspunsurile furnizate de persoanele intervievate si adevaratele valori.
!cest tip de erori pot apare datorita operatorilor, chestionarului utilizat, subiectilor
investigati.
7 eroare relativa mai mica de 5H permite sa se aprecieze ca sonda9ul este reprezentativ si ofera o
imagine #fidela$ a realitatii.
Ain punct de vedere teoretic, eroarea de sonda9 poate fi redusa oricat de mult, dar acest lucru
implica o crestere a dimensiunii esantionului, pana la limita intregii populatii, insa in acest caz
dispar avanta9ele sonda9ului. -rin urmare, dimensionarea erorii este o problema a proiectarii
sonda9ului si depinde de stabilirea unui #compromis$ acceptabil intre nivelul erorii si costul
marimii esantionului.
E.1. Erorile "e repre%e!tati(itate
!cest tip de erori sunt datorate unei baze de sonda9 incomplete sau restrictiilor in
realizarea anchetei. 7 baza de sonda9 incompleta genereaza deci o #acoperire$ necorespunzatoare
a populatiei, in acest caz existand, inca de la inceput, o abatere care nu poate fi masurata. 3n
cazul anchetelor telefonice, pentru a extrage un esantion, sunt utilizate in mod frecvent listele de
abonati, insa exista si abonati care nu doresc sa li se publice numarul de telefon in aceste liste.
<ereprezentativitatea poate fi, de asemenea, o consecinta directa a #imbatranirii$ sau a
modificarii structurii reale a populatiei. Ae exemplu, in situatia in care se doreste sa se realizeze
esantionarea gospodariilor utilizand listele disponibile la momentul t 'liste care contin adresele
gospodariilor dar si adresele magazinelor, cabinete medicale....+ va trebui ca in cadrul acestora sa
se elimine tot ceea ce nu este gospodarie. !cest lucru va introduce o eroare de reprezentativitate
la momentul tJ(, deoarece exista posibilitatea ca anumite locuinte dintre cele care au fost
eliminate la momentul t sa isi schimbe statutul in intervalul \t> tJ(] devenind gospodarii '-.
!rdill., (66*+.
Erorile de reprezentativitate specifice sonda9ului pot fi de doua feluri=
erori sistematice>
erori intamplatoare.
-rincipalele cauze care conduc la aparitia erorilor sistematice sunt=
alegerea deliberata a unor date considerate in mod eronat ca fiind reprezentative>
alegerea la #nimereala$ a elementelor sonda9ului>
dorinta statisticianului de a obtine un anumit rezultat>
))
substituirea unei unitati de cercetare prin alta ce ofera o mai mare comoditate in obtinerea
datelor>
cuprinderea incompleta in sonda9 a unitatilor de cercetare.
Erorile intamplatoare, spre deosebire de cele sistematice, apar in insasi procesul sonda9ului,
ele producandu"se chiar daca se respecta principiile teoriei selectiei, deoarece esantionul nu
reproduce decat cu o oarecare aproximatie distributia variabilelor populatiei. -rin urmare, media
sau oricare alta valoare a esantionului va prezenta anumite abateri fata de parametrii populatiei
analizate. Aesi nu pot fi evitate cu a9utorul unor procedee statistice, erorile de reprezentativitate
pot fi calculate anticipat in cazul in care sonda9ul este probabilistic.
Eroarea de reprezentativitate este dependenta de '7. @archese, 3psos 2rance, 200*+=
proportia populatiei #neacoperite$ de baza de sonda9>
diferenta in cadrul variabilei studiate intre baza de sonda9 'frame population+ si
ansamblul unitatilor studiate 'target population+.

( )
nc
c c nc
N
, , , ,
N
+ ,
unde=
Q P valoarea a < unitati incluse in #target population$>
Q
c
P valoarea celor <c unitati #acoperite$ de baza de sonda9>
Q
nc
P valoarea celor <nc #neacoperite$ de baza de sonda9.
5a verificarea reprezentativitatii esantionului se pleaca de la compararea structurii pe
grupe a esantionului sau a populatiei denumita si structura programata. 3n cazul in care aceste
structuri nu difera cu mai mult de 5H se accepta faptul ca esantionul constituit este reprezentativ.
7bservatie= eroarea de reprezentativitate '7. @archese, 3psos 2rance, 200*+=
este dependenta de variabila studiata>
nu este #o proprietate$ a esantionului.
E.#. Erorile "e esa!tio!are
:onda9ul este caracterizat printr"o eroare de esantionare care poate fi cuantificata prin
#biais$, dispersie si prin eroarea medie patratica si care se reflecta in existenta unei legi pentru
estimatorul obtinut. !cestui tip de erori i se pot asimila erorile care rezulta din imperfectiunile ce
exista in baza de date, cum ar fi prezenta dublelor inregistrari si a #imbatranirii$ informatiilor
auxiliare.
Estimatorii calculati, a caror formula nu tine cont de aceste distorsiuni, sunt pe de o parte
eronati, in cazul in care in baza de date exista duble inregistrari sau daca informatia auxiliara
face parte din formula estimatorului 'pentru redresare s"a folosit o informatie #depasita+, iar pe
de alta parte #suporta$ o pierdere de eficacitate deoarece optimizarea planului de sonda9 este
gandita in functie de o #structura$ care nu mai este de actualitate.
Eroarea de esantionare exista practic in toate tipurile de sonda9ele, ea este nula doar in cazul
recensamintelor.
)7
E.$. No!8raspu!surile
3n teorie, statisticienii, folosind tehnicile de sonda9 si putin #fler$ pot constitui un esantion
care sa aiba precizia ceruta si permisa de bugetul alocat, cu conditia ca, toti cei care fac parte din
esantion sa poata fi gasiti si sa accepte sa raspunda la intrebarile din chestionar.
<on"raspunsul este insa o problema de care nici un investigator al colectivitatilor umane nu
poate #scapa$> aceste colectivitati nu se afla sub controlul sau si intotdeauna vor exista persoane
care nu vor sa raspunda, care nu se afla la domiciliu etc.
-rezenta non"raspunsurilor are drept efect, pe de o parte, imposibilitatea observarii valorii
variabilei analizate, iar pe de alta parte, antreneaza un biais non"masurabil deoarece nu se stie
daca unitatile observate sunt comparabile cu cele non"observate.
3n cadrul problemelor datorate non"raspunsurilor trebuie sa se faca distinctie intre=
non"raspunsurile partiale la anumite intrebari din chestionar>
non"raspunsurile totale, care pot fi cauzate de=
absenta de la domiciliu in orice esantion pot fi cuprinse persoane a caror
absenta de la domiciliu este atat de indelungata, incat orice repetare a vizitei
operatorului ar fi inutila>
incapacitatea de a participa la ancheta 'de exemplu in cadrul unor anchete
desfasurate de companiile aeriene nu toti pasagerii cunosc limba in care este
redactat chestionarul+>
refuzul de a coopera>
schimbari de adrese, aceste situatii pot aparea chiar daca baza de sonda9 a fost
alcatuita destul de recent.
<on"raspunsurile se diferentiaza de erorile de reprezentativitate datorita faptului ca
amploarea lor poate fi masurata plecand de la esantionul extras, in timp ce marimea erorii de
reprezentativitate nu este in mod necesar masurabila= putem fi constienti de absenta anumitor
indivizi din baza de sonda9, fara a stii insa care sunt acestia si in ce numar.
7bservatie= o pondere redusa a non"raspunsurilor poate fi foarte #periculoasa$ daca
persoanele care raspund si cele care refuza sa raspunda au comportamente foarte diferite in ceea
ce priveste temele anchetei> si invers, o pondere ridicata a non"raspunsurilor nu este foarte grava
in cazul in care comportamentele acestora sunt asemanatoare.
A&ustarea !o!8raspu!surilor
-onderea non"raspunsurilor definita ca raport intre numarul non"raspunsurilor si numarul
total al indivizilor intervievati variaza de la o ancheta la alta.
2iecare tip de non"raspuns necesita o tehnica specifica de corectie= metodele de reponderare sunt
utilizate cu precadere pentru #compensarea$ non"raspunsurilor totale in timp ce pentru non"
raspunsurile partiale sunt utilizate metodele de imputare.
7ricare ar fi tipul non"raspunsurilor 'totale sau partiale+ pentru o variabila Q, in practica, acestea
implica=
diminuarea preciziei estimatorilor>
aparitia erorilor.
Existenta non"raspunsurilor conduce la aparitia urmatoarei probleme= aplicand formulele
obisnuite pentru respondenti, estimatorii obtinuti sunt deplasati 'sub"estimeaza sau supra"
)0
estimeaza valorile reale+, cu exceptia cazului in care persoanele care nu raspund au un
comportament identic cu cele care raspund. 3nsa in realitate acest lucru este practic imposibil.
-entru a9ustarea non"raspunsurilor se poate considera ca fiecare individ din cadrul
esantionului are doua atitudini fata de o intrebare= de a raspunde sau nu, fiecare din aceste decizii
avand o anumita probabilitate. Conform teoriei sonda9ului, eroarea nu este nula decat intr"un
singur caz #ideal$ dar irealist= atunci cand fiecare individ i din cadrul populatiei are o
probabilitate de raspuns ;
i
care sa fie strict pozitiva si cunoscuta de statistician.
Estimatorul nedeplasat pentru 1 este=
i
R
i r
i i
,
#
" R

.
-
i
P probabilitatea de includere a individului i in esantionul s>
r P indivizii care au raspuns .respondentii+.
Aaca se accepta ipoteza existentei a doua straturi 'unul constituit din respondenti iar celalalt din
non"respondenti+, atunci estimatorul

R #
este deplasat=
( )
r nr
N r
)eplasarea , ,
N

unde=
r ,
P media variabilei Q pentru respondenti>
nr ,
P media variabilei Q pentru non"respondentii potentiali.
3n prezenta non"raspunsurilor, estimatorii sunt #mai putin precisi$ deoarece in cadrul
formulelor intervine marimea esantionului respondentilor. -rin urmare, este indicat, in masura in
care este posibil, sa se anticipeze ponderea non"raspunsurilor si sa se mareasca, in consecinta,
esantionul. !ceasta a9ustare creste precizia, insa nu elimina eroarea introdusa de prezenta non"
raspunsurilor.
-entru diminuarea erorii introduse de non"raspunsuri exista doua tehnici 'metode+=
reponderarea respondentilor in scopul compensarii existentei non"raspunsurilor totale
se va creste ponderea respondentilor>
imputarea non"raspunsurilor partiale acestea sunt inlocuite prin una sau mai multe
valori #plauzibile$.
Meto"a "e repo!"erare
7biectivul acestei metode este de a permite nu numai o inferenta directa de la esantion la
populatia totala, ci o inferenta in doua etape=
prima etapa inferenta de la esantionul alcatuit din respondenti la esantionul total 'in
aceasta etapa se presupune ca probabilitatea ;
i
este diferita de zero+>
a doua etapa inferenta de la esantionul s la populatia studiata, obtinuta cu a9utorul
probabilitatii -
i
'in aceasta etapa probabilitatea -
i
este diferita de zero+.
+stimari
!doptand ca model existenta unei probabilitati de raspuns ^ comuna pentru toti indivizii
din cadrul populatiei, in conditiile in care s este extras printr"un sonda9 aleator simplu, se poate
estima media
,
cu a9utorul estimatorului mediei calculata pentru esantionul format din
respondenti "
r
y =

( ( R
i i
R
i r i r
i i
, , #
,
n
N N R " N
N

.
)6
Estimand ^ ca raport intre marimea esantionului respondentilor si marimea totala a esantionului
mDn se obtine=

( (
i
R
i R
i r i r
,
, , y
n m
N m
N n

!stfel, daca fiecarui individ din cadrul populatiei i se atribuie aceeasi probabilitate de a
raspunde, reponderarea conduce la estimarea mediei
,
cu a9utorul mediei respondentilor din
cadrul esantionului. 3n acest caz, considerat ideal, pentru calculul sperantei matematice, se
considera ca esantionul respondentilor este un sub"esantion in s, obtinut prin sonda9 aleator
simplu. !ceasta proprietate arata ca media respondentilor este un bun estimator pentru
#adevatata$ medie= ( )
R
+ y y
si cum ( )
+ y ,
in final rezulta ca ( )
R
+ y ,
.
3n practica exista insa un decala9 intre ipoteza introdusa de statistician 'probabilitate constanta
diferita de zero ^+ si realitate=
( )
(
' +
i
i R
i s
n R
)eplasarea .iais + y y , y
n r

_


,

Calculul dispersiei
:e poate considera ca procesul extragerii esantionului constituit din respondenti rezulta
din urmatoarea succesiune de operatii= extragerea esantionului s cu a9utorul unui sonda9 aleator
simplu, post"stratificarea in h categorii in cadrul carora raspunsurile sunt omogene conform
probabilitatii de raspuns ^
h
, extragerea 8ernoulli in cadrul esantionului s, cu probabilitatea de
includere ^
h
.
-entru

,
(
'
R
h h R
h
N
# n y
n

_


,

si

,
(
'
"-S#
h h R
h
# N y

( )
2 2
2 2
2
( (
( (
' '
h h
h h
"-S#
h h
h h h
h h
S S m m
# N N
N n m
m
_ _
+

, ,

si

( )

( ) ( )

( )
(
'
R "-S# h "-S#
h
h
N
# # N , , #
n

+ >

,
unde
h
h
h
N
m n
N
.
h

P probabilitatea de a raspunde pentru oricare individ din categoria h 'probabilitate

necunoscuta, dar estimata prin m
h
Dn
h
+.
7bservatie= precizia estimarii depinde direct de dispersia variabilei Q
i
in cadrul grupelor formate
din raspunsuri omogene.
Meto"a imputarii
@etoda imputarii este o metoda empirica care este frecvent utilizata in vederea eliminarii
non"raspunsurilor partiale.
!ceasta metoda consta in estimarea valorii necunoscute pentru variabila Q
i
corespunzatoare
fiecarui non"respondent printr"o valoare pertinenta Q
i
N
.
Aeterminarea valorii Q
i
N
se realizeaza cu a9utorul ipotezei privind comportamentul indivizilor
care consta in corelarea valorii Q
i
cu o informatie auxiliara 4
i
cunoscuta. !stfel, daca se
cunoaste valoarea 4
i
pentru non"respondent se poate utiliza modelul pentru a estima adevarata
valoare Q
i
care il caracterizeaza. !ceast lucru nu este admis decat daca legatura dintre Q
i
si 4
i
pentru respondenti este valabila si pentru non"respondenti.
70
3n practica, aceasta metoda este considerata #delicata$, evitandu"se utilizarea sa in cazul in care
ponderea non"raspunsurilor este mai mare de *0H.
!vanta9ul sau consta in faptul ca matricea care contine indivizii si variabilele este
completa, ceea ce permite tratarea datelor #imputate$ ca date reale.
-rincipalul inconvenient este ca poate conduce la o subevaluare semnificativa a dispersiei
estimatorilor construiti.
7data realizata aceasta operatie, se pot utiliza estimatorii clasici care au fost prezentati
anterior ' in functie de metoda de tira9 utilizata+. Este suficient sa fie construiti plecand de la
valorile colectate pentru Q
i
corespunzatoare respondentilor sau de la valorile imputate Q
i
N
pentru
non"respondenti.
-rincipalele metode utilizate sunt=
a; Metoda deductiva
3nformatiile care lipsesc sunt deduse din raspunsurile date de individ la celelalte intrebari.
!cest tip de #imputare$ este frecvent utilizat pentru corectarea datelor nevalide.
Ae exemplu un individ de (* ani a declarat ca este de profesie medic. Corecta deductiva consa in
a"l clasifica ca fiind inactiv profesional.
.; Imputarea cu a2utorul mediei
Consta in inlocuirea non"raspunsului de la pozitia 'i,9+ cu media raspunsurilor care au fost
obtinute la intrebarea 9.
3n acest model

,
este un estimator nedeplasat pentru
,
. -rin constructie, media calculata pentru
respondenti este identica cu cea calculata pentru ansamblul datelor=
r , ,
.
c; 'ot-dec$
3mputarea cu a9utorul acestei metode se bazeaza pe conceptul de #donator$. <on"
raspunsurile partiale sunt inlocuite printr"o valoare observata corespunzatoare unui respondent
care poate fi ales in mod aleator. !ltfel spus, daca i este non"respondent si 9 respondent si 4
i
P
4
9
, atunci se poate considera ca Q
i
este asemanator cu Q
9
. !ceasta metoda poate fi aplicata numai
daca 4 explica bine variabila Q.
Exista mai multe variante=
c.(+ @etoda hot"decC aleatoare cu revenire
;espondentul ale carui observatii vor fi utilizate este ales printr"un sonda9 aleator cu
revenire. Aispersia estimatorului astfel obtinut este=

( )
2
2
( ( (
D ( (
r S
, r S
r N r n n
_ _ _
+

, , ,
!cest indicator este format din doi termeni= primul termen reprezinta dispersia
corespunzatoare respondentilor, al doilea termen corespunde operatiei de imputare.
Aisperia obtinuta ca urmare a utilizarii acestei metode este mai mare decat cea obtinuta prin
metoda imputarii cu a9utorul mediei.
c.2+ @etoda hot"decC aleatoare fara revenire
7(
;espondentul ale carui observatii vor fi utilizate este ales printr"un sonda9 aleator fara
revenire.
Aispersia estimatorului astfel obtinut este=

( )
( )
2
2
2
2
( (
D (
n r
n r S
, r S
r N n r n r

_ _
+

, ,
!ceasta expresie este formata din doi termeni= primul termen reprezinta dispersia datorata
respondentilor, al doilea termen rezulta din operatia de imputare.
7bservatie= dispersia care rezulta ca urmare a utilizarii operatiei de imputare este mai mica in
cazul metodei hot"decC fara revenire decat cea care rezulta din metoda hot"decC cu revenire.
d; Cold-dec$
3n acest caz non"raspunsurile sunt inlocuite cu date care provin din alte surse decat sonda9ul
curent.
Co!clu%ii3
tilizarea tehnicilor de imputare depaseste cadrul metodelor de sonda9 deoarece sunt
utilizate de fiecare data cand trebuie inlocuite non"raspunsurile din cadrul fisierelor printr"o
valoare reala in scopul exploatarii acestor fisiere.
!ceste tehnici pot servi si pentru inlocuirea valorilor aberante prin valori #rezonabile$.
3n ceea ce priveste alegerea metodei de a9ustare a non"raspunsurilor, trebuie sa se aibe in
vedere informatiile disponibile, ipotezele care trebuie formulate, precum si numarul variabilelor
considerate=
3n cazul in care exista o variabila auxiliara 4 cunoscuta pentru fiecare individ din cadrul
esantionului 's+, 4 si Q fiind corelate, se prefera sa se utilizeze tehnica imputarii se vor
determina parametrii relatiei de corelatie si se considera ipoteza conform careia aceasta
relatie intre 4 si Q este aceeasi atat pentru respondenti cat si pentru non"respondenti.
Aaca se cunoaste 4 pentru fiecare non"respondent atunci se poate estima Q cu o precizie
mai mare utilizand aceasta tehnica decat tehnica reponderarii 'care presupune estimarea
probabilitatii de raspuns ;
i
, operatie dificil de realizat+. Esantionul extras initial este
divizat in doua parti= respondentii, pentru care se cunoaste Q
i
si non"respondentii, pentru
care se obtin valorile estimate Q
i
N
cu a9utorul modelului de imputare, valori care sunt
aproximativ egale cu valorile reale Q
i
. Aezavanta9ul acestei metode este ca imputarea
trebuie realizata pentru fiecare variabila Q, ceea ce in practica este foarte dificil de
realizat in cazul anchetelor multicriteriu. -entru non"raspunsurile partiale imputarea este
utilizata in mod frecvent cu succes deoarece in cele mai multe cazuri variabila Q este
frecvent corelata cu alte variabile cunoscute la nivel individual pentru non"respondenti.
Aaca nu exista nici o informatie suplimentara 4, este recomandata metoda reponderarii.
!ceasta metoda este foarte utila deoarece pentru non"raspunsurile totale probabilitatea ;
i
nu depinde de variabila Q considerata si in practica, in cazul anchetelor multicriteriu,
calculul nu este realizat decat o singura data.
:ituatiile frecvent intalnite in a9ustarea non"raspunsurilor pot fi sintetizate astfel=
72
;aspunsuri partiale J informatii
auxiliare disponibile
<on"raspunsuri totale si nu sunt
disponibile informatii auxiliare
F
1
F
#
;espondenti
3mputare utilizand 4
si Q
(
3mputare utilizand 4
sau reponderare
;eponderare
<on"raspunsuri totale J
informatii auxiliare disponibile
Q 4
:ursa= #5es techniBues de sondages$, - !rdill., Editions 1echnip, -aris, (66*
Cea mai buna metoda pentru diminuarea numarului non"raspunsurilor este de a incerca de
mai multe ori contactarea persoanelor in cauza. 7 ancheta bine conceputa trebuie sa ia in calcul /
sau * incercari de a intervieva acesti indivizi. 3n acest caz, vor fi marcate chestionarele astfel
completate pentru a putea izola aceste grupe de indivizi in scopul studierii comportamentului
acestora si compararii cu persoanele care au raspuns la prima incercare. 7 astfel de abordare
permite studierea legaturii dintre variabila analizata si numarul de incercari si utilizarea acestei
informatii suplimentare pentru realizarea operatiei de redresare.
E.'. Erorile "e masurare
Erorile de observare sau de masurare provin din faptul ca valoarea obtinuta cu a9utorul
anchetei realizate poate fi o valoare Q
i
N
diferita, uneori chiar #foarte diferita$, de valoarea
adevarata Q
i
care este asociata subiectului i. !cest tip de erori provin in mod frecvent din faptul
ca chestionarul contine intrebari #sensibile$ care nu pot fi evitate in cazul anchetelor referitoare
la subiecte cum ar fi veniturile, consumul de droguri, sexualitate, etc.
3n cadrul acestor anchete, eroarea de observare este introdusa in mod voluntar de catre subiect.
Exista insa si alte cauze care permit aparitia acestui tip de eroare, cum ar fi=
existenta unor intrebari care fac apel la memoria persoanei investigate> se stie ca in cazul
anchetelor referitoare la consumul gospodariilor, exista aproape intotdeauna tendinta de a
sub"estima consumul bunurilor care au pret redus si de a supra"estima consumul de
bunuri cu preturi ridicate.
erori introduse de catre operatori care interpreteaza intrebarile si #sufla$ raspunsul
persoanei anchetate>
erori care provin din editarea necorespunzatoare a chestionarului>
erori de codificare, este cazul intrebarilor deschise 'de exemplu intrebarile referitoare la
profesie sunt in general surse de erori+>
erori datorate programelor informatice utilizate>
neantelegerea intrebarilor de catre persoana intervievata 'persoane in varsta, straini,
persoane handicapate...sau pur si simplu intrebarea nu este formulata corect+ precum si
ordinea acestora in cadrul chestionarului sau ordinea variantelor de raspuns>
individul din cadrul esantionului a fost inlocuit, in mod voluntar sau din greseala, cu un
alt individ>
aparitia oboselii datorita duratei interviului>
alte cauze datorate asa numitului #efect operator$= sex, varsta, maniera de a se prezenta
a acestuia .... au consecinte asupra calitatii raspunsurilor obtinute.
7/
-entru a minimiza aceste erori trebuie sa se insiste pe o buna instruire a operatorilor, sa se
realizeze un test prealabil al chestionarului in vederea eliminarii eventualelor intrebari
ambigue.
Ae asemenea, trebuie sa se efectueze un control al operatorilor, sa se recontacteze persoana
anchetata in cazul in care exista raspunsuri incoerente.
-rintre aspectele care deterimina erorile de observare se pot evidentia varsta persoanei
anchetate, activitatea sa, mediul sau de viata, aspecte care inflenteaza calitatea raspunsurilor
obtinute.
Co!clu%ii3
Erorile care au fost prezentate pot fi #legate$ unele de altele, de exemplu din dorinta de a
reduce cat mai mult non raspunsurile se pot amplifica erorile de masurare.
3n general, se fac eforturi de modelare pentru eroarea de esantionare si pentru non
raspunsuri.
2recvent, se cunoaste foarte putin, sau in unele situatii nu se stie nimic, despre erorile de
observare si cele de esantionare.
Eforturile care vizeaza imbunatatirea unei metode de tira9 sau formula unui estimator
pentru cresterea preciziei pot fi iluzorii daca erorile de observare, de reprezentativitate si
non raspunsurile sunt importante.
1eoria statistica ofera instrumentele necesare pentru a masura si a reduce erorile, #arta$
operatorului consta in a 9udeca importanta #non masurabilului$D
-ractica aceastei #arte$ solicita intelegerea=
" Cauzelor care sunt la originea acestor erori>
" 3mportanta acestora>
" Efectele generalizate
" Costurilor relative eforturilor de reducere a erorilor.
%udecarea importantei non masurabilului este o arta care nu trebuie transformata in
#alibi$ pentru a inceta orice efort de modelare si de masurare a erorilor.
G. ELA@ORAREA CBESTIONARULUI
!legerea metodologiei de studiu depinde esential de obiectivul cercetarii> distinctia
clasica intre metodele calitative si cele cantitative bazandu"se pe marimea esantionului.
7 ancheta cuprinde trei elemente principale=
chestionarul, care constituie instrumentul de masura>
acesta se aplica la un esantion>
cu care se comunica printr"un mi9loc de culegere a informatiilor.
Aesi uneori sunt negli9ate deoarece nu pot fi estimate prin procedee statistice, erorile care
provin din neantelegerea intrebarilor de catre subiect sau din faptul ca modul in care a fost
formulata intrebarea influenteaza raspunsul, sunt tot atat de importante ca si erorile de
esantionare.
-ana in prezent nu se cunoaste o metodologie precisa pentru elaborarea unui bun chestionar,
experienta 9ucand in acest caz un rol esential.
G.1. 9rocesul "e elaborare a c0estio!arului
7*
-rocedura generala pentru realizarea chestionarului anchetei consta in parcurgerea
urmatoarelor faze=
definirea informatiilor necesare>
definirea tipului de intrebari>
numarul si ordinea intrebarilor>
redactarea #proiectului$ chestionarului.
Dei!irea i!ormatiilor !ecesare
3n mod frecvent exista tentatia sa se includa in chestionar intrebari despre subiecte care
nu au legatura cu obiectivul principal al studiului.
Existenta intrebarilor #marginale$ poate avea influente negative asupra persoanelor intervievate
'diminuarea interesului, provocarea oboselii, etc.+ si deci sa afecteze calitatea ansamblului
informatiilor.
Aefinirea corecta a informatiilor necesare presupune ca a fost realizata o analiza precisa a
scopului si ca au fost formulate ipotezele anchetei.
7 buna modalitate de a verifica ca nu au fost incluse in chestionar intrebari inutile este de a
#gandi$ prelucrarea informatiilor inainte de realizarea propriu"zisa a interviurilor. 3n acest mod
se pot depista si posibilele incompatibilitati intre codificare si planul de prelucrare prevazut.
3n concluzie, pentru a incepe elaborarea chestionarului trebuie sa se respecte principiul urmator=
daca o intrebare nu poate fi asocia unui obiectiv din planul de sonda9, atunci aceasta intrebare
trebuie sa fie reformulata sau eliminata.
Dei!irea tipului "e i!trebari
:e poate considera ca elaborarea unui chestionar este operatia de transpunere a
intrebarilor pe care le are cercetatorul cu privire la problema care face obiectul sonda9ului.
!ceeasi intrebare poate fi formulata in mai multe feluri 'de exemplu intrebari deschise sau
inchise+, alegerea #formatului$ fiind influentata de modul de comunicare cu persoana interogata.
Numarul si or"i!ea i!trebarilor
<umarul intrebarilor continute in chestionar determina durata discutiei cu persoana
interogata.
1rebuie insa sa se faca un compromis intre dorinta de a obtine informatii cat mai detaliate si
evitarea obosirii persoanei intervievate.
<umarul de intrebari va depinde in principal de doi factori=
locul in care se realizeaza interviul este posibil sa se includa mai multe intrebari in
cazul in care interviul se realizeaza la domiciliul respondentului decat daca se efectueaza,
de exemplu, la iesirea dintr"un magazin>
subiectul studiat respondentul va fi mult mai dispus sa consacre timp daca subiectul
interviului il intereseaza in mod deosebit.
3n ceea ce priveste ordinea intrebarilor, nu exista o metoda general valabila, insa exista
anumite reguli care trebuie respectate.
!ceste reguli se aplica in special chestionarelor interactive=
progresivitatea intrebarilor trebuie sa se inceapa cu intrebari generale 'relativ neutre si
usoare+ si sa se continue cu intrebari #din ce in ce$ mai precise. !ceasta progresivitate
75
permite respondentului sa se familiarizeze cu chestionarul si sa inceapa sa se gandeasca
la subiectul anchetei>
introducerea intrebarilor filtru aceste intrebari permit segmentarea ulterioara a
esantionului>
intrebarile de identificare, acestea se plaseaza de obicei la sfarsitul chestionarului si
permit o descriere a individului in functie de criterii socio"economice, insa trebuie
respectat anonimatul.
Re"actarea proiectului c0estio!arului
-roblema formularii #precise$ a intrebarilor este destul de delicata si trebuie sa se tina
seama de faptul ca persoanele carora li se va administra chestionarul pot proveni din medii
sociale diferite, avand deci niveluri de educatie diferite.
:emnificatiile multiple pe care le poate avea acelasi cuvant poate constitui o sursa de eroare
respondentul putand interpreta intrebarea intr"un alt mod decat cel la care s"a gandit cercetatorul.
Ain acest motiv este prudent sa se verifice calitatea chestionarului prin realizarea unui pretest pe
un esantion redus, care sa reflecte insa diversitatea populatiei care va fi studiata in cadrul
sonda9ului.
!cest pretest nu va conduce la o certitudine #absoluta$ privind acuratetea chestionarului, dar va
permite evitarea erorilor #flagrante$ si se va putea, de asemenea, evalua durata unui interviu.
G.#. Re"actarea c0estio!arului
3n procesul de redactare a intrebarilor va trebui sa se tina seama de=
continutul>
formatul>
formularea acestora.
Co!ti!utul i!trebarilor
3nainte de toate, intrebarile trebuie sa fie pertinente, adica sa raspunda problemelor
utilizatorului in vederea luarii deciziilor. ;edactarea chestionarului reprezinta de fapt enuntarea
ipotezelor. Cercetatorul nu face doar o simpla lista cu intrebarile care trebuie incluse in
chestionar, ci transforma aceste ipoteze in instrumente de masura aplicabile persoanelor
interogate.
3ntrebarile se bazeaza pe doua categorii principale de fenomene=
mentale 'opinii, atitudini, intentii+ care nu sunt observabile in mod direct>
comportamentele care, din punct de vedere teoretic, sunt observabile.
-entru a raspunde la o intrebare, respondentul parcurge mai multe etape=
interpretarea intrebarii " implica doua operatii corelate intre ele= intelegerea cuvintelor
utilizate si gasirea sensului intrebarii cu scopul de a da un raspuns>
cautarea informatiilor dupa ce prima etapa este finalizata, respondentul face apel la
memorie pentru a gasi datele necesare> fie informatia este disponibila imediat 'de
exemplu nume, varsta...+ fie trebuie sa #reconstituie$ anumite evenimente>
alegerea sau formularea raspunsului>
modificarea daca exista o intrebare considerata sensibila, pot aparea situatii in care
respondentul isi modifica raspunsul initial din dorinta de a se #plasa in normele sociale$>
7)
comunicarea in aceasta etapa respondentul comunica in scris sau oral raspunsul pe care
l"a ales sau formulat>
Este deci esential ca in conceperea chestionarului sa se tina seama de procesul cognitiv
deoarece, facilitand acest proces se maximizeaza sansele de a obtine raspunsuri adecvate la
intrebarile existente.
Hormatul i!trebarilor
-ot fi utilizate doua tipuri principale de intrebari=
a; Intre.ari deschise
3n acest caz respondentul este liber sa raspunda utilizand propriul vocabular. 3ntrebarile
deschise pot oferi mai multe informatii datorita lipsei oricarei constrangeri in formularea
raspunsului. !cest tip de intrebari este foarte util in special in etapa exploratorie a sonda9ului,
cand cercetatorul cauta mai mult sa inteleaga modul de a gandi al oamenilor si mai putin sa
masoare cate persoane gandesc intr"un anumit fel.
Exista diverse tipuri de intrebari deschise, cele mai utilizate fiind urmatoarele=
complet nestructurate subiectii pot raspunde cum doresc>
asocieri de cuvinte se dau pe rand diferite cuvinte si li se cere respondentilor sa noteze
primul cuvant care le vine in minte>
completarea frazei li se prezinta respondentilor o #povestire$ incompleta pe care trebuie
sa o continue>
completarea unei imagini>
testul de aperceptie tematica li se prezinta respondentilor o imagine si li se cere sa
alcatuiasca o #povestire$ despre ceea ce cred ei ca se intampla in aceasta.
:tudiile cantitative concepute de #profesionisti$ contin in general foarte putine intrebari
deschise. 3n mod frecvent se intalnesc insa chestionare care propun la fiecare intrebare inchisa, o
intrebare deschisa de genul= #Care este motivul$ sau #Comentati$. 3n realitate, acesta combinatie
arata lipsa experientei in intocmirea chestionarului.
3ntrebarile deschise prezinta urmatorele inconveniente ma9ore=
riscul de a obtine raspunsuri superficiale " respondentul poate sa spuna #nu stiu$ sau sa
dea primul raspuns care ii vine in minte ' ponderea non"raspunsurilor este mult mai mare
in cadru intrebarilor deschise+.
pentru a putea numara raspunsurile este necesar sa se utilizeze codificarea 'se asociaza un
simbol numeric fiecarui raspuns diferit+> aceasta operatie #consuma$ insa timp si este
costisitoare. 3n plus, in unele situatii, pentru a se evita obtinerea unei liste prea mari de
coduri se realizeaza regruparea raspunsurilor care au semnificatie asemanatoare, pierzand
astfel o parte din diversitatea informatiilor.
in cazul in care raspunsurile sunt completate manual de catre operator sau de catre
persoana intervievata, exista riscul aparitiei erorilor ca urmare a ilizibilitatii scrisului>
nu ofera nici o informatie respondentilor in ceea ce priveste natura raspunsului asteptat.
!ceste dezavanta9e nu trebuie sa conduca insa la concluzia ca intrebarile deschise vor fi
exculse din cadrul chestionarelor. !stfel, cand este propusa o lista de itemi de genul marca
utilizata, magazin frecventat, tara de origine, etc., categoria #!ltele, precizati care......$ permite
colectarea de itemi complementari care nu au fost prevazuti initial.
77
7biectivul responsabilului anchetei este de a #extrage$ maximum de informatii din raspunsurile
obtinute. nele programe informatice propun module specializate pentru prelucrarea acestui tip
de intrebari= #!naliza semantica$, #!naliza lexicala$, insa aceste aplicatii nu sunt #capabile$ sa
extraga automat sensul raspunsurilor obtinute. -ana in prezent nu a fost creat programul
informatic care sa poata #intelege$ sensul real al raspunsului. -rogramele informatice permit
determinarea frecventei unui cuvant, regruparea acestora in expresii, reperarea negatiilor,
realizarea de grafice care leaga cuvintele intre ele in functie de frecventele de asociere in cadrul
frazelor, etc,. Aar o data ce au fost realizate toate analizele de acest gen, in final sunt obtinute o
multitudine de informatii si deci responsabilul studiului este confruntat cu acelasi gen de
problema care a existat la inceput.
-entru a putea utiliza in cadrul analizelor statistice raspunsurile obtinute la intrebarile
deschise impreuna cu alte variabile, trebuie sa se realizeze operatia de codificare. 3nsa nici un
progam informatic nu poate realiza acest lucru fara interventia umana.
nele programe informatice ofera functionalitati interesante de genul=
afisarea listei raspunsurilor textuale obtinute, realizandu"se clasificarea acestora in
functie de diferite criterii 'de exemplu prezenta anumitor expresii+>
analizand raspunsurile obtinute pot fi formulate intrebari inchise existand posibilitatea
creerii modalitatilor in functie de temele gasite in raspunsurile obtinute.
-entru a reduce costul codificarii se pot utiliza intrebarile deschise precodate= operatorul
#lanseaza$ intrebarea sub #forma deschisa$ insa dispune de o lista care ii permite sa codifice
imediat raspunsul. Este prevazuta si categoria #altele$ care permite sa se noteze in clar
raspunsurile care nu sunt prevazute in lista.
.; Intre.arile inchise
3n acest caz persoana intervievata trebuie sa efectueze o alegere intre un numar limitat de
raspunsuri care sunt stabilite de cercetator> in anumite situatii alegerea putand fi multipla.
-rincipalele tipuri de intrebari inchise sunt=
dihotomice o intrebare cu doua raspunsuri>
alegere multipla>
scala lui 5iCert o afirmatie fata de care persoana chestionata isi arata acordul sau
dezacordul>
diferenta semantica o scala cuprinsa intre doi termeni bipolari si pe care subiectul alege
punctul care reprezinta opinia sa>
scala importantei se apreciaza importanta unei caracteristici>
scala de apreciere o caracteristica este apreciata cu calificative de la #slab$ la excelent.
!vanta9ul acestor intrebari este ca raspunsul poate fi #transcris$ direct intr"un fisier fara a
mai fi necesare operatii de post"codificare costisitoare si care pot introduce erori.
3n plus, daca gama variantelor de raspuns este pertinenta, intrebarea inchisa poate a9uta subiectul
la alegerea raspunsului.
-entru elaborarea chestionarului este insa recomandat sa se utilizeze cu precadere intrebarile
inchise.
Hormularea i!trebarilor
3ntrebarile trebuie sa fie formulate astfel incat=
70
sa fie intelese de persoanele interogate trebuie deci sa se acorde o mare atentie
vocabularului ales. 3ntrebarea trebuie sa fie formulata astfel incat respondentul sa o
interpreteze in acelasi mod ca si cercetatorul.
Aaca utilizarea unor cuvinte tehnice este indispensabila atunci se recomanda sa se includa
definitia acestora in chestionar sau in ghidul de instruire.
-entru a nu se creea confuzii in interpretarea unei intrebari trebuie sa se evite utilizarea
negatiei sau a dublei negatii.
sa aiba variante de raspuns cunoscute de catre persoana interogata 'necunoasterea
acestora constituind o sursa de eroare+.
sa favorizeze raspunsuri sincere modul de formulare a unei intrebari poate #manipula$
opinia persoanei interogate.
-rincipalele erori care pot interveni in formularea intrebarilor=
utilizarea unui limba9 #prea$ tehnic pentru persoanele interogate>
utilizarea unor termeni imprecisi, cu caracter ambigu>
formularea unor intrebari prea lungi 'se recomanda sa se foloseasca maximum 20 de
cuvinte+>
structura intrebarii este mult prea complexa dubla negatie, doua intrebari in una
singura>
sugerarea raspunsurilor.
Eectele "atorate i!teractiu!ii i!tre i!trebari
!cestea pot fi grupate in urmatoarele categorii principale=
efectul de #halo$ daca mai multe intrebari sunt formulate sub forma de scala orientata
in acelasi sens, persoana interogata va avea tendinta sa raspunda mereu in acelasi mod. 3n
acest caz se recomanda schimbarea sensului scalelor pentru a face ca respondentul sa se
gandeasca la fiecare intrebare.
efectul de #contaminare$ este vorba de influenta directa pe care o are o intrebare asupra
urmatoarelor.
76
CONCLUIII HINALE
Cu toate ca sonda9ul a fost utilizat inca din anii /0 pentru consultarea opiniei publice,
marile firme au inceput sa le utilizeze pentru studierea satisfactiei consumatorilor abia in
anii 70. Competitia si concurenta din ce in ce mai puternica le"a obligat sa inteleaga mai
bine perceptia clientilor in scopul diferentierii acestora. 'Ae exemplu, la ora actuala in
2ranta, studiile privind satisfactia clientilor reprezinta aproximativ *0 H din intreaga
piata a sonda9elor+.
Cele mai multe sonda9e sunt realizate in 2ranta in medie, 500 de anchete publicate pe
an. 3n randul acestora, ponderea ce mai mare o au sonda9ele politice, care sunt mai
numeroase chiar si in raport cu cele realizate in :!.
3n elaborarea planului de sonda9 va trebui sa se tina seama, cel putin in cazul in care se va
alege un sonda9 probabilist, de urmatoarele aspecte=
" utilizarea unei baze de sonda9 de calitate>
" procedura de selectie a esantionului>
" minimizarea erorilor de observatie>
" minimizarea numarului de non"raspunsuri>
" eroarea medie patratica sa fie redusa>
" estimarea dispersiei sa se realizeze cu usurinta.
-rincipalele problemele care apar, din punct de vedere statistic, ca urmare a utilizarii
tehnicii sonda9ului se refera la= alegerea unei metode de esantionare si masurarea calitatii
estimatorilor obtinuti.
3n ceea ce priveste esantionarea, aceasta este faza care se realizeaza o singura data
anga9and toate variabilele si conditionand toate operatiile, in timp ce estimarea este
operatia care se realizeaza la #capatul lantului$.
-rin urmare, metoda de esantionare are consecinte determinante in ceea ce priveste
aplicarea #procedurilor$ statistice= daca sonda9ul nu este aleator simplu cu probabilitati
00
egale cu revenire, procedurile de analiza statistica bazate pe ipoteza selectiei unei
variabile aleatoare independente nu mai pot fi aplicate ca atare.
-rincipalii factori care influenteaza alegerea unei metode de esantionare sunt=
" obiectivele anchetei>
" natura populatiei studiate>
" bugetul disponibil>
" modul de administrare al chestionarului.
3n general, pentru esantioane de volum redus este recomandabil sa se utilizeze sonda9ul
pe cote, iar pentru esantioane de marime mare, sonda9ele probabiliste.
-entru urmarirea in timp a comportamentelor de cumparare si a utilizarii produselor sunt
utilizate panelurile de consumatori> acestea pot fi folosite si pentru realizarea anchetelor
#ad"hoc$ in vederea determinarii pietelor tinta.
3n ceea ce priveste estimarea parametrilor, in practica formulele pentru calculul acestora
sunt destul de rar utilizate asa cum sunt prezentate in lucrarile de specialitate, ele trebuind
sa fie adaptate situatiilor reale.
!meliorarea calitatii rezultatelor sonda9elor depinde, esential, fie de gasirea unei
informatii auxiliare, care implica un anumit cost, fie de marirea dimensiunii esantionului,
care introduce, de asemenea, un cost suplimentar. 7 informatie auxiliara #pertinenta$ nu
poate fi #furnizata$ decat de un expert si prin urmare este indispensabila colaborarea
dintre acesta si statisticienii antrenati in realizarea sonda9ului.
7 data ce este disponibila o informatie auxiliara pertinenta, statisticianul o poate utiliza
fie in momentul esantionarii fie in fazele in care se realizeaza estimarea parametrilor si
redresarea esantionului.
;edresarea permite cresterea preciziei estimatorilor daca variabilele de redresare sunt
corelate cu variabila analizata.
3n ceea ce priveste erorile de sonda9, in prezent exista doua tendinte ma9ore=
" diminuarea erorilor de observare ca urmare a introducerii noilor tehnologii de
colectare a datelor>
" cresterea erorilor specifice sonda9ului, ca urmare a cresterii ponderii non"
raspunsurilor.
Erorea introdusa de existenta de non"raspunsurilor poate fi diminuata utilizand tehnicile
reponderarii respondentilor sau imputarii non"raspunsurilor partiale.
!9ustarea non"raspunsurilor are ca obiectiv prioritar limitarea erorii datorate faptului ca
respondentii si non"respondentii sunt doua sub"populatii in care distributia valorilor
individuale Q
i
difera #a pripori$. Aaca nu se tine cont de existenta non"raspunsurilor in
expresiile estimatorilor inseamna nu se face distinctie intre cele doua sub"populatii.
@etodele de reponderare si cele de imputare au un punct comun fundamental= trebuie
gasite sub"populatiile in cadrul carora exista omogenitate.
1eoria stiintifica privind esantionarea si estimarea indicatorilor nu elimina insa erorile
care sunt generate de utilizarea sonda9elor, dar acestea pot fi diminuate. -oate in acest
0(
domeniu, mai mult decat oriunde putem spune ca= It is eas7 to lie /it0 statistics a!"
impossible to tell t0e trut0 /it0out statistics1 '!ndre9s AunCils+.
02