Sunteți pe pagina 1din 23

CLIMATOLOGIE

Curs 1: Radiatia terestra R


t
- reprezinta emisia neintrerupta a radiatiei terestre in domeniul infrarosu
- intensitatea ei depinde de temperatura absoluta (T) a suprafetei terestre, care la randul ei este
determinata de intensitatea radiatiei globale (Q) regimul diurn al radiatiei terestre urmareste intocmai
regimul diurn al radiatiei globale prezent, valori maxime la amiaza si minime dimineata
- acest lucru este valabil si in regimul annual conform caruia valorile maxime ale radiatiei terestre se
produc in zilele senine de vara pe suprafete uscate, iar cele minime in noptile de iarna
- admitand ca insusirea de a emite rad calorice a suprafetei Pamantului este egala cu cea a corpului
absolut negru, atunci se apreciaza ca la temperatura medie de 15!, intensitatea radiatiei terstre este de
",5# calorii$cm%
- Radiatia atmosferica (E
a
/R
a
) reprezinta acea parte a radiatiei terestre care a fost absorbita selectiv de
unele gaze componente ale atmosferei (vapori de apa, bioxidul de carbon, ozonul si particule lic&ide din
atmosfera) si reemisa de acestea in toate directiile' Portiunea indreptata spre suprafata terestra reprezinta
radiatia atmosferica
- vaporii de apa produc cele mai multe benzi si linii de absorbtii in regiunea vizibila a spectrului radiativ'
!ea mai intensa absorbtie a vaporilor de apa se executa in domeniul infrarosu'
- vaporii de apa absorb intens cu lungimi de unda de ( si ),5 microni, acest interval este denumit regiunea
cu maximul de transport sau fereastra atmosferica deoarece prin el se pierde in spatiul cosmic o parte
din radiatia terestra
- in intervalul spectral din apropierea valorii de 1) microni, absorbtia este foarte puternica in el poate fi
considerat aproape opac pentru radiatiile de unda lunga
- particulele de apa au un spectru de absorbtie asemanator cu cel al vaporilor de apa cu deosebirea ca
intervalele de absorbtie maxime se deplaseaza spre lungimi de unda mai mari si sunt mai intense* de
exemplu c&iar in dreptul intervalului de maxim transport centrat pe radiatiile cu lungimi de unda cu 1"
microni, o pelicula lic&ida de apa de 1," mm lasa sa treaca numai 1+ din radiatiile infrarosii
- dioxidul de carbon are , benzi intense de absorbtie in domeniul undelor infrarosii, prima este centrata pe
o lungime de unda de - microni si are intensitatea cea mare, dar fiindca se gaseste la extremitatea curbei
de distributie a energiei in spectrul radiativ al suprafetei terestre, ea are mica importanta* a doua banda
de absorbtie intensa este cuprinsa intre r, s si 1#,1 microni cand intensitatea maxima centrata pe
lungimea de unda de 1-,# microni' . treia este cuprinsa intre 1#,1 si 1) microni constituie o a doua
fereastra atmosferica prin care o parte din radiatia atmosferica se pierde in spatiul interplanetar'
- /zonul are in regiunea 01 o banda de absorbtie centrata pe valoarea de 2 microni , una pe 1" microni si
o a treia pe 1- microni' 3intre acestea cea de-a doua ae o capacitate mare de absorbtie, celelalte fiind
neinsemnate'
- printre gazele din atmosfera care au de asemenea benzi de absorbtie in domeniul infrarosu al spectrului
se numara si 4/, 5
,
/, 5
,
/
5
incalzindu-se prin absorbtia radiatiei terestre, atmosfera emite neincetat si
in toate directiile energie radianta' Partea indreptata inapoi spre suprafata terestra 6 contraradiatie
atmosferica' 3aca se considera ca atmosfera are aceleasi insusiri radiative ca si corpul absolut negru,
atunci la temperatura de 1"!, intensitatea radiatiilor atmosferice se ridica la ",-, cal$cm
,
min
- Radiatia efectiva E
f
reprezinta diferenta dintre radiatia terestra si radiatia atmosferica ( E
f
=E
t
E
a
)
- daca se ia in considerare faptul ca de regula temperatura suprafetei terestre este mai mare decat cea a
atmosferei atunci E
t
> E
a
, 7
f
reprezinta insa o pierdere de caldura pentru suprafata terestra
- exista insa si situatii in care radiatia atmosferica 7
a
o depaseste pe 7
t
, ceea de determina sc&imbarea
sensului radiatiei efective care devine astfel un aport de caldura petnru suprafata terestra'
- valoarea medie a intensitatii radiatiei efective variaza intre ",1" si ",2" cal$cm%$min
- marimea ei depinde de temperatura si umezeala suprafetei terestre' .stfel temperaturi mari ale suprafetei
active duc la cresterea radiatiei efective prin sporirea 7
t
' 3impotriva temperaturi mari ale atmosferei
(inversiuni termice) duc la scaderea radiatiei efective prin sporirea radiatiei atmosferice'
1
- la randul ei umezeala aerului se afla in raport invers proportional cu intensitatea radiatiei efective prin
intensificarea 7
a
' .ceasta scadere nu depinde numai de cantitatea norilor ci si de felul si pozitia lor* de
exemplu in regiuni desertice lipsa norilor si umezeala foarte mica a aerului favorizeaza cresterea
considerabila a radiatiei efective' 3in aceasta cauza temperatura coboara sub "!
- in sc&imb prezenta norilor si valorile ridicate ale umezelii aerului determina o crestere importanta a
radiatiei atmosferice si implicit o scadere a radiatiei efective, prote8and astfel suprafata terestra de raciri
succesive'
- 0n unele noptide iarna, cu cerul complet acopert de nori, radiatia atmosferica poate inregistra valori mai
mari decat a radiatiei terestre contribuind in mod direct la incalzirea suprafetei terestre' 0n afara
factorilor mentionati , intensitatea 7
f
mai depinde si de marimea suprafetei emisive , raportul fiind direct
proportional' 3in aceasta cauza, un sol arat se raceste mai repede decat unul batatorit'
- regimul diurn al radiatiei efective prezinta un minim principal inaintea rasaritului soarelui, un altul dupa
rasaritul soarelui si un maxim de amiaza'
- regimul anual al intensitatii 7
f
prezinta un maxim vara sau primavara cand transparenta aerului este
ridicata si un minim iarna - aportul total de energie solara este mai redusa'
- pe vertical intensitatea 7
f
creste cu altitudinea datorita scaderii si cresterii transparentei aerului
- cunoasterea intensitatii 7
f
8oaca un rol important in sc&imbul caloric neincetat dintre suprafata terestra si
atmosfera de deasupra, fiind utila in prognozarea ing&eturilor si ceturilor radiative, in calcularea
bilantului radiativ'
Curs 2 : Bilantul radiativ
9ilantul radiativ reprezinta diferenta dintre suma tuturor fluxurilor radiative de unda scurta sau lunga
primite si cedate de suprafata terestra'
:ormulele bilantului radiativ; B = S + D R
S
+ E
a
- E
t
B = Q R
S
+ E
ef
B = Q (1 A) E
ef
(bilantul radiativ ziua)
4oaptea, in absenta radiatiilor de unda scurta, formula bilantului radiativ este ; B = - E
ef
= E
t
- E
a
<area variabilitate a componentelor bilantului radiativ determina si variabilitatea bilantului radiativ
insusi' =aloarea bilantului radiativ depinde de ung&iul inaltimii soarelui asupra orizontului'
0n evolutia sa diurna, 9 este pozitiv ziua si negaiv noaptea' Trecerea de la bilantul pozitiv numit si bilant
de izolatie la cel negativ numit bilant de radiatie are loc la inaltimi pe timp de ziua, de 1"-15 (orele 1#-1>)'
Trecerea inversa are loc intre orele 5-#' 0n momentul trecerii, valoarea 96"' 0n regim diurn, curba
bilantului radiativ este asemanatoare cu cea a ?' 0n timpul noptii, 9 are variatii foarte slabe deoarece radiatia
efectiva de care depinde nu prezinta sc&imbari importante' .tat ziua cat si noaptea, valoarea 9 prezinta variatii
importante datorita nebulozitatii si a caracteristicilor suprafetei active' 3e exemplu ziua, 9@ deasupra apei decat
deasupra uscatului' 3e asemenea, in conditii sinoptice identice 9 al deserturilor este mult mai mic decat al
terenurilor de vegetatie din cauza . ridicat al nisipului'
0n regim anual, 9 atinge valori maxime vara cand suma radiatiei primite este pretutindeni mai mare
decat al celor cedate si valori minime iarna' <edia anuala a 9 al suprafetei terestre este de ! "#al$#%
2
'
.ceasta valoare inregistreaza scaderi sub " in .ntarctica (-, -) Acal$cm
,
in interiorul continentului
.ntarctica) si atinge valori maxime de 1,",1-" Acal$cm
,
in regim cu clima ecuatoriala si tropical oceanica' Ba
laitudinile tarii noastre, se inregistreaza valori medii anuale ale 9 de -"5" Acal$cm
,
'
!unoasterea valorii 9 este foarte importanta deoarece acestea pot fi modificate prin diverse tipuri de
lucrai agrote&nice'
Procesele in care se consuma caldura rezultata din bilantul radiativ' ?uprafata terestra are o temperatura
medie de ec&ilibru de 15!' 0n absenta atmosferei aceasta ar fi de -2! pentru globul terestru real care are un .
de > procente, temperatura de ec&ilibru ar fi de -! pentru globul terestru acoperit integral cu apa' (.65
procente)'
,
Temperatura de ec&ilibru ar fi de )! pentru un glob terestru uscat (.6," procente)' Temperatura medie
ec&ilibru -)"! pentru un golb acoperit cu zapada (.6)" procente)'
Pentru ca temperatura de ec&ilibru de 15! sa se mentina, este necesar ca intreaga cantitate de caldura
obtinuta de suprafata terestra obtinuta sub forma 9 sa se consume' .ceste consumuri se realizeaza in 2 procese
principale si 2 secundare'
Procesele principale sunt ; incalzirea solului in adancime, incalzirea aerului de deasupra, evaporarea
apei'
Procesele secundare sunt ; pentru topirea g&etii si zapezii, pentru incalzirea precipitatilor, procese
biologice de constituire a substantei in vid'
3eoarece in anumite situatii consumurile mentionate se pot converti in aporturi (suprafata terestra
primeste caldura din atmosfera, adancul solului)' Cnii autori au denumit procesele predominant consumatoare
de caldura cu termenii mai corespunzatori de transporturi de caldura ( 5' :lo&n D 1>())'
&rans'(rtul #aldurii in s(l (&d) se realizeaza intre suprafetele solului si partile mai adanci ale acestuia
avand sensuri opuse dupa cum 9 este pozitiv sau negativ' .stfel, ziua cand la suprafata terestra aportul de
caldura este mai mare decat pierderea de caldura, aceasta se incalzeste si transmite o parte din caldura insusita
stratelor mai adanci ale solului'
4oaptea si iarna, in fazele negative de 9 cand pierderile calorice sunt mai mari decat primirile, suprafata
solului se raceste si se formeaza un flux invers de caldura, de 8os in sus' .stfel, fluxul pozitiv de caldura
indreptat de sus in 8os ziua, impiedica incalzirea prea puternica a suprafetei solului' :luxul negativ de caldura
indreptat noaptea de 8os in sus, impiedica in sc&imb racirea excesiva a temperaturii solului'
Eradul de incalzirea al suprafetei solului depinde de intensitatea radiatiei solare globale dai si de factori
legati de natura si structura solului ;
- coeficientul de absorbtie
- caldura specifica
- coeficientul de conductibilitate calorica
- coeficientul de conductibilitate termica
!oeficientul de absorbtie ())=1-A este complementul albedoului
!aldura specifica(capacitatea calorica) reprezinta cantitatea de caldura necesara unui gram sau cmF dintr-un
corp pentru a-si mari temperatura cu 1!' !and corpul este exprimat in g, caldura specifica se numeste
grafimetrica ( c 6 cal$gr'grad)' !and corpul este exprimat in cmF, caldura se numeste volumetrica ( !6
cal$cmF'grad) C=#*+ , #= C$+
0n cazul apei care la temperatura de -! are g61, caldura specifica gravimetrica este egala cu caldura
volumetrica' .erul are o caldura gravimetrica foarte mica c6",,- cal$g'grad si o caldura volumetrica
!6","""2 cal$cmFgrad' ! a comp' solului variaza in limite foare largi; !nisip 6 ",1> cal$cmFgrad,
!calcar6",>" cal$cmFgrad, ! &umus 6 ",-" cal$cmFgrad, ! argila 6 ",55 cal$cmFgrad
3in aceste date rezulta ca caldura specifica a solului depinde nu numai de cea a compozitiei sale ci si de
cea a aerului cu care sunt umpluti porii sau spatiile lafunare ale solului' Prin urmare, data fiind caldura
specifica mare a apei si foarte mica a aerului rezulta ca cu cat solul va contine mai multa apa si mai putin
aer, cu atat caldura sa specifica va creste si invers' 3in aceasta cauza, cantitati egale de caldura incalzesc
mai putin sol umed cu caldura specifica mare decat unul uscat cu caldura specifica mica' Totodata, racirea
radiativa a solului umed este mai lenta decat a celui uscat, el ramanand noaptea mai cald decat cel uscat'
3eoarece aerul are caldura specifica mica, rezulta ca un sol afanat cu structura granulara mare si un
continut mare de aer, va avea intotdeauna o caldura specifica mai mica decat a unui sol batatorit' 3aca
aceleasi spatii lacunare ale solului sunt ocupate in sc&imb in diferite proportii cu apa, atunci se inregistreaza
o crestere a caldurii specifice' :iind umplute cu apa solurile argiloase se incalzesc intotdeauna ziua mai
putin si mai lent decat solurile nisipoase dar in sc&imb se racesc mai greu in timpul noptii'
!onductibilitatea calorica reprezinta proprietatea corpurilor de a transmite caldura de la o molecula la
alta, de la un strat la altul' Propagarea caldurii se va face dinspre straturile cu molecula mai ridicata spre
straturile cu temperatura mai ridicata' Pentru exprimarea ei cantitativa, se foloseste coeficientul de
conductibilitate calorica (G) ce reprezinta cantitatea de caldura ce trece in timp de o secunda printr-un strat
2
de materie cu suprafata de 1 cm% si o grosime de 1 cm pe directie normala fata de cele ridicate intre care
exista un coeficient de caldura de 1!, - = #al$#%./s/+rad
!onductibilatea calorica este mare in cazul metalelor si foarte mica in cazul substantelor organice'
!onductibilitatea calorica a solului depinde nu numai de structura lui ci si de natura materiei cu care sunt
umplute spatiile sale lacunare'
!oeficientul de conductibilitate calorica ai constituientilor solizi ai solului variaza intre ","", si ",""(
cal$cm%'s'grad' Gapa 6 ",""15 cal$cm%'s'grad, G aer6","""5 cal$cm%'s'grad'
3in aceste date rezulta ca cu cat structura solului este mai mare cu atat spatiile sale lacunare sunt mai
mari si indiferent daca sunt umplute cu apa sau aer in sol va scadea' Pentru un sol cu un volum dat de spatii
lacunare, G va fi mai mare, insa cand acestea sunt umplute cu apa si mai mic cand umplute cu aer'
Pe langa caldura specifica mare, valoarea mare a coef' de cond' cal' landa face ca ziua caldura primita de
solul umed sa se transmita mai rapid spre adancime, suprafata acestuia incalzindu-se mai putin decat
suprafata unui sol uscat care, avand un G mai mic acumuleaza in straturile superficiale cea mai mare parte a
caldurii primite si se incalzeste excesiv' 4oaptea G mare inlesneste transmiterea caldurii dinspre straturile
adanci ale solului umed spre suprafata lui suplinind astfel o parte din caldura pierduta de aceasta si facand sa
ramana mai calda decat suprafata unui sol uscat a carei G mai mica nu permite formarea unui aflux de
caldura impusa din adancime'
Begile propagarii caldurii in sol
!aldura se transmite in adancul solului in principal prin conductibilitate' .cest proces se desfasoara insa
lent, ceea ce face ca maximele si minimele termice diurne si anuale sa se atinga cu atat mai tarziu cu cat
adancimea solului este mai mare' !alculele matematice au dus la stabilirea unor legi ale transmiterii caldurii
in sol'
1' Perioade de oscilatie diurna si anuala a temperaturii este identica pentru toate adancimile pana la care se
resimte o variatie cat mai slaba'
,' !resteri in progresie aritmetrica a adancimii solului ii corespunde o descrestere in progresie geometrica
a altitudinii' 0n toate solurile temperatura medie zilnica devine constanta de la 1 metru in 8os, iar
temperatura medie anuala ramane constanta de la 1> m in 8os'
2' .dancimea la care temperatura medie diurna devine constanta se afla in raport direct proportional cu
radacina patrata a perioadei de oscilatie'Cn ger puternic de scurta durata se resimte pana la o adancime
mai mica decat un ger slab de durata lunga 0ntarzierea producerii maxime si minime termice este direct
proportional cu adancimea'
Curs 0: &rans'(rtul #aldurii in %are (&
%
)
?e realizeaza diferit de cel al Pamantului ferm, deoarece conductibilitatea calorica a apei este foarte
mica (",""15 cal$cm%) 6@ ca in apa marii calduroasese transmite in principal prin amestec tulburent datorat
valurilor si curentilor'
3aca conductibilitatea calorica datorata amestecului tulburent se exprima cu aceiasi unitate de masuraca
si conductibilitatea moleculara atunci valoarea ei ar fi cuprinsa, in functie de intensitatea amestecului intre 1-
1""" cal$cm%, valoarea medie a coeficientului de conductibilitate calorica datorata amestecului turbulent este
cca 2"" cal$cm%s grad'
Transportul vertical al caldurii in mare se realizeaza pe adancimi de ordinul sutelor de metri'
Pentru exprimarea transportului turbulent vertical in mare se foloseste formula ; Q= -A
#
, unde Q-
cantitatea de caldura ce trece prin unitatea suprafata in unitatea de timp, .-coeficientul de sc&imb caloric, c-
caldura specifica a apei, -gradientul termic vertical'
!omplexitatea mecanismului de transmitere a caldurii in apa mereu miscatoare face ca aceste formule sa
fie orientative' !u toate acestea s-a dovedit ca in apa marii variatiile termice dispar la 2"" m adancime din
cauza caldurii specifice si a conductibilitatii ridicate ale apei, din cauza consumului mare de caldura in procesul
evaporatiei si a miscarii apei'
-
0n regim diurn apa marilor se incalzeste mai lent ziua si se raceste mai greu noaptea'
Ba suprafata marii altitudinile termice diurne sunt foarte mici, scazand de la ",5! in zonele
intertropicale la ",2! in zone temperate si la ",1! in zone polare'
.mplitudinile termice diurne se sting pe verticala la adancimea de ," metri'
1egimul diurn anual al suprafetei marii la latitudinea temperaturii polare inregistreaza valori maxime in
august si septembrie si valori minime in februarie si martie'
.mplitudinile anuale scad pe masura indepartarii de tarmuri dar in larg ele cresc catre regimurile
temperate atat dinspre poli cat si dinspre ecuator'
<arile continentale puternic influentate de uscat inregistreaza o crestere substantiala a amplitudinilor
termice anuale'
.stfel in <area 9altica se inregistreaza amplitudinea de 1,-1#!, iar in <area 4eagra intre ,--,(!'
Temperatura medie anuala a /ceanului Planetar, este de 1#,-!, cele mai mari valori medii anuale se
inregistreaza in Eolful Persic 25,(! si cele mai scazute valori in <arile .rctice -, la -2!'
&rans'(rtul #aldurii in aer (&
a
)
/ mare parte din caldura provenita din 9 se consuma pentru incalzirea aerului de deasupra'
Transmiterea caldurii in aer se face prin - procese ; #(ndu#ti1ilitate %(le#ulara, radiatie, tur1ulenta,
#(nve#tie/
- conductibilitatea moleculara D 8oaca un rol neinsemnat deoarece acesta are uncoeficient de
conductibilitate calorica extrem de redus;
aer
= 0,0005 cal/cm , ceea ce face ca prin acest proces aerul
nemiscat sa se incalzeasca pe o grosime de - cm'
- 1adiatia D are o contributie importanta fiind reprezentata prin fluxul radiativ de unda lunga (in 01) emis
neincetat de catre suprafata terestra (7
t
)' .cest flux este absorbit in mod selectiv de raportul de apa, !/
,
si /
2
, care se incalzesc si incep sa emita in toate directiile radiatii calorice de unda lunga (in 01) formand
radiatii atmosferice (7
a
)
- Turbulenta D reprezinta miscari dezordonate ale aerului sub forma unor mici varte8uri al caror efect
consta in amestecul volumelor de aer cu temperaturi diferite ceea ce implica un sc&imb de caldura intre
suprafata activa si aerul de deasupra precum si intre diferite straturi ale aerului' Turbulenta se poate
datora unor cauze termice sau dinamice'
- Turbulenta termica ia nastere in urma incalzirii inegale a micilor fatete si suprafete orientate fata de
razele soarelui' .erul in contact cu aceste suprafete se incalzeste determinand formarea unor curenti
ascendenti de aer deasupra suprafetei mai calde si a unor curenti descendenti deasura suprafetelor mai
reci' Ba latitudini medii turbulenta termica se produc numai in semestrul cald pe timp senin, intensitatea
ei fiind maxima in orele amiezii cand insolatia este maxima' Prezenta turbulentei termice este pusa in
evidenta de tremurul conturelor obiectelor , fiind un fenomen optic datorita refractiei diferentiate a
luminii'
- Turbulenta dinamica apare in urma interactiunii dintre volumul de aer aflat in miscare si neregularitatile
scoartei terestre' .stfel obscacolele mici precum si cele mari (dealuri, munti, paduri) se opun deplasarii
liniare a aerului modificandu-i viteza' Pe langa amestecul aerului care se poate resimte pana la o distanta
de sute de metri fata de obstacolul initial, un alt efect este de miscare a vitezei vantului
- !onvectia D reprezinta miscarea verticala a aerului , poate sa fie termica sau dinamica'
- Convectia termica reprezinta o turbulenta termica la scara mare* ea apare in urma incalzirii inegale a
diferitelor compartimente relativ omogene ce alcatuiesc suprafata terestra (pasuni, paduri, pla8e,
mlastini)' Prin incalzire volumul de aer aflat in contact cu una din aceste suprafete isi sporeste energia
cineticomolecura si se dilata' 0n acest fel densitatea lui devine mai mica decat cea a aerului incon8urator'
/data intrat in miscarea ascendenta aerul respectiv incepe sa se raceasca adiabatic H
a
61!$1"" m pana
cand temperatura lui interna devine egala cu temperatura aerului incon8urator' Ba nivelul egalizarii
temperaturii se egalizeaza si densitatea aerului disparand astfel energia de instabilitate si acceleratia
pozitiva' 0n acest caz volumul de aer ramane in stare de ec&ilibru indiferent' 0n compensatie aerul mai
5
rece si mai dens de la inaltime capata o acceleratie negativa si intra in miscare descendenta a8ungand la
suprafata terestra unde in contact cu aceasta se reincalzeste si intra din nou in ascensiune' <iscarile
convective ale aerului efectueaza un transport vertical de caldura si min' vapori de apa pe care ii ridica
odata cu aerul pana la diferenta inaltimii unde se produce condensarea prin care se elibereaza in
atmosfera caldura lor latenta de evaporare'
- Convectia dinamica se dezvolta numai in situatii speciale si poate fi frontala (presupune ascendenta unui
volum de aer mai cald deasupra unuia mai rece) sau orografica (miscarea ascendenta fortata a aerului
cald deasupra muntilor)
- .tat Convectia termica cat si convectia dinamica reprezinta procesul fizic cel mai important care
produce sc&imbul de caldura intre suprafata terestra si aerul de deasupra ca si intre diferenta stratului de
atmosfera pana la limita ei superioara'
=aloarea sc&imbului caloric turbulent intre segmentul terestru si atmosfera este data de cantitatea de
caldura cedata sau primita de suprafata terestra catre si de la atmosfera'
Pentru calcularea fluxurilor verticale de caldura si a evaporatieice are loc in intervalele cu convectie
ascendenta este foarte utila cunoasterea coeficientului sc&imbului turbulent' .cesta reprezinta cantitatea de aer
ce trece in timp de 1s printr-o sectiune de 1 cm% pe directie normala'
1egimul diurn al coeficientlui sc&imbarii turbulentei se caracterizeaza prin valori mari indreptate
dinspre suprafata terestra spre atmosfera in timpul zilei si valori mici orientate invers in timpul noptii'
Turbulenta termica si dinamica prin intermediul carora se produce sc&imbul caloric se produc fie
concomitent fie succesiv, astfel pe timp senin si cald are loc numai turbulenta termica, ea crescand pe masura
cresterii temperaturiii suprafetei active, motiv pentru care are valori maxime la amiaza cand depaseste
turbulenta dinamica' Turbulenta dinamica intervina odata cu aparitia vantului si este cu atat mai mare cu cat
viteza vantului este mai mare'
0arna turbulenta termica este minima, cea dinamica devenind predominanta'
0n general sc&imbul caloric turbulent dintre suprafata terestra si aerul de deasupra este pozitiv adica
suprafata terestra cedeaza caldura aerului de deasupra' Cneori el devine negativ mai ales cand cerul este
acoperit cu nori inferiori densi care fac ca radiatia atmosferica sa fie mai mare decat radiatia terestra astfel incat
suprafata terestra primeste caldura de la aerul de deasupra'
Pentru calcularea acestui sc&imb de caldura dintre suprafata terestra si aerul de deasupra se folosesc
diverse forme din care ; S= -2Cr" unde ; ?-sc&imbul de caldura, !r-capacitatea calorica a aerului, A-
coeficientul sc&imbului turbulentei

Curs 3
!a urmare a proceselor prin mi8locirea carora se realizeaza sc&imbul de caldura dintre suprafata terestra
si aer, temperatura acesteia din urma scade treptat pe masura cresterii altitudinii' .ceasta variatie a temperaturii
aerului raportata la unitatea de distanta verticala poarta numele de +radient ter%i# l(#al si are valori de ",( !
la 1"" m (He 6 ",( !$1"" m)' 1eprezinta variatia temperaturii aerului cu inaltimea' 0n realitate, gradientul
termic vertical inregistreaza mai ales in troposfera inferioara valori care difera amplu de la un loc la altul pentru
acelasi moment si de la un moment la altul pt acelasi loc'
Temperatura aerului se poate modifica atat din cauza sc&imburilor de energie calorica dintre diferite
valori de aer cat si prin variatia presiunii exterioare' 0n acest din urma caz in care un volum de aer considerat si
aerul incon8urator nu se realizeaza sc&imbul de materie si energie iar variatia temperaturii se datoreaza exclusiv
variatiei presiunii si a volumului aerului considerat are loc variatia adiabatica a temperaturii'
Eradientul termic vertical caracteristic proceselor adiabatice poarta numele de +radient ter%i#
adia1ati# si are valori de 1!$1"" m (Ha)
0n functie de relatiile dintre gradientul termic vertical local si gradientul adiabatic se stabileste starea de
stabilitate sau instabilitate a unui volum de aer considerat' .stfel un volum de aer este considerat instabil atunci
cand He @ Ha'
(
Transportul de caldura in procesul evaporatiei (Tv)
!onform calculelor efectuate din cele 11" Ical$cm%'an absorbite de fiecare cm% al suprafetei terestre, -(
Ical$cm%'an se consuma in procesul evaporatiei' .ceasta deoarece pe cea mai mare parte a globului terestru,
evaporatia se desfasoara neintrerupt in consumul da caldura in procesul evaporatiei) se ridica la ((# cal pentru
evaporarea unui gram de g&eata la temperatura de "!, 5># cal pt evaporarea unui gram de apa la temperatura
de "!, 5)" cal pentru evaporarea unui gram de apa la temperatura de 2"!'
0n foarte multe regiuni de pe glob prin evaporare se consuma cea mai mare parte a caldurii obtinuta prin
bilantul radiativ' .cest proces caracterizeaza intensitatea sc&imbului de caldura si umezeala dintre suprafata
terestra si aerul de deasupra'
!aldura consumata in procesul evaporatiei, inmagazinata in vaporii de apa si denumita caldura latenta
de evaporare este transportata ascendent odata cu vaporii de apa, la diferite niveluri altitudinale din atmosfera
unde este eliberata brusc in procesul condensarii contribuind astfel la transportul turbulent de caldura dintre
suprafata terestra si aerul de deasupra'
9ilantul caloric al suprafetei terestre (9c)
1eprezinta diferenta dintre cantitatea de caldura obtinuta din bilantul radiativ si cea consumata in
diverse procese de transport caloric'
B#= B (&s+&a+&v+&'+&++&1)
,-& ; 9c69-(TaJTv)
?uprafete uscate ; 9c69-Ta
?uprafete umede ; 9c69-Tv
A'a in at%(sfera
Evaporarea D procesul de trecere a apei din stare lic&ida in stare gazoasa' .cest proces are loc la
suprafata lic&idelor si datoreaza faptului ca in miscarea lor &aotica unele dintre moleculele apei ating viteze
suficient de mari pentru a invinge rezistenta peliculei de absorbtia si a patrunde in aer' !ontinuandu-si miscarea
&aotica, o parte dintre molecule se intorc in lic&id* cat timp insa numarul moleculelor care parasesc suprafata
lic&idului este mai mare decat al celor care se intorc, evaporarea continua'
!and cele doua fluxuri sunt egale, evaporarea inceteaza, aerul fiind saturat cu vapori de apa' !and aerul
de deasupra este suprasaturat cu vapori de apa, numarul moleculelor ce se intoarce in lic&id este mai mare decat
al celor ce il parasesc, creandu-se conditiile pentru producerea condensarii sau sublimarii vaporilor de apa'
0ntensitatea procesului de vaporare depinde de , categorii de factori ; conditiile atm caracterizate de intensitatea
radiatiei solare globale, intensitatea sc&imbului turbulentei, valoarea presiunei atmosferice * conditiile fizice ale
suprafetei evaporate date de concentratia apei in saruri, temperatura apei, conductibilitatea calorica a apei,
gradul de umezire a solului, prezenta vegetatiei sau a stratului de zapada'
=iteza de evaporare se exprima in gram's$cm%s sau mm'
7vaporarii fizice i se adauga si evaporatia fiziologica sau transpiratia plantelor' !ele , procese au fost
denumite laolalta cu termenul generic de eva'(trans'iratie care reprezinta procesul de pierdere a apai de pe o
suprafata continentala oarecare atat prin evaporare fizica cat si prin transpiratie'
7vapotranspiratia care s-ar realiza de pe o suprafata continentala oarecare in cazul cand aceasta ar
contine o cantitate nelimitata de apa poarta numele de evapotranspiratie potentiala sau evapotranspiratie
maxima posibila'
0n natura' Pe suprafetele continentale evapotranspiratia efectiva sau reala este de obicei mai mica decat
cea potentiala din simplul motiv ca apa nu este disponibila in cantitati nelimitate'
7vapotranspiratia efectiva se calculeaza cel mai simplu prin intermediul formulei bilantului &idric ;
E&=4-(R+ds), unde P este cantitatea de apa din pp atm, 1 D cantitatea de apa ce se scurge de la suprafata
terestra, ds D cantitatea de apa ce se infiltreaza in sol, 7T D evaporarea transpiratiei efective)
?uprafata terestra evapora anual o cantitate de 51)""" ImF apa (1""+) din care o cantitate de --#>""
ImF provine de pe suprafata marilor si oceanelor iar #"#"" ImF provine de pe suprafata continentelor'
!a rezultat al procesului de condensare, apa se intoarce pe suprafata terestra sub forma pp contribuind
astfel la pastrarea in ec&ilibru complex al apei in natura'
#
Umezeala aerului D este o proprietate a aerului determinata de prezenta apei, de valoarea umezelii
aerului depind in buna masura, cantitatea norilor, a pp, transparenta atm, bilantul caloric al sistemului pamant-
atm'
Pentru definirea cantitatii de vapori de apa din aer se utilizeaza mai multe marimi si unitati de masura;
1' Tensiunea vaporilor 6 presiunea partiala exercitata de vaporii de apa in cadrul presiunii generale a atm;
mm 5g* mb 6 & Pa' Tensiunea vaporilor poate fi reala D e (6presiunea partiala a vap de apa din atm la
un moment dat* este in raport direct proportional cu temperatura aerului) sau de saturatie D 7 (6
presiunea vap de apa care satureaza aerul respectiv la o temperatura data)
,' Umezeala absoluta D cantitatea de vapori de apa exprimata in grame, existenta in unitatea de volum de
aer (g$mF), poate fi reala D a (6cantitatea de vap de apa exprimata in grame ce se gaseste in unitatea de
volum de aer) sau de saturatie D . (6cantitatea de vapori de apa exprimati in grame care produc saturatia
unitatii de volum de aer'
2' Umezeala specifica D cantitatea de vapori de apa exprimata in grame sau in Ig, poate fi reala D K (6cant
de vap de apa exprimata in g continuta la un moment dat dintr-un Ig de aer cu o temperatura data) sau
de saturatie D Q (6 cant de vapori de apa exprimata in g care satureaza un Ig aer la o temperatura data)
-' aportul de amestec al aerului umed!r" D raportul dintre masa vap de apa si masa aerului uscat dintr-un
volum dat de aer umed
5' Umezeala relativa a aerului reprezinta raportul dintre tensiunea reala si tensiunea de vaporatie
exprimata in procente
r = e$E * 155 (6)
r = a$A * 155 (6)
(' #eficitul de saturatie $ d = 1556 - r , exprima cantitatea de vapori de apa pe care o mai poate
inmagazina un volum dat de aer pentru a-si atinge gradul saturatiei d = E e mb (&Pa)
#' Temperatura punctului de roua (T) D reprezinta temperatura la care se produce saturatia in vapori de apa
a unui volum dat de aer'

Curs 7
Cmezeala aerului este determinata de o serie de factori' !ea mai importanta marime a umezelii aerului
respectiv tensiunea de saturatie (7), depinde in primul rand de temperatura aerului' .stfel, ea creste cand
temperatura se mareste si invers' 7a mai depinde insa, si de alti factori precum; starea de agregare a apei, forma
sprafetei evaporate, continutul apei in saruri'
?tarea de agregare a apei influenteaza tensiunea de saturatie in sensul micsorarii acesteia deasupra g&etii
din cauza coeziunii moleculare mai mari care face ca numarul moleculelor ce evadeaza din g&eata sa fie mai
mic, si in sensul marimii acesteia deasupra apei'
Ea>E+
7g creste cu temperatura astfel incat ea devine egala cu 7a la "!'
:orma suprafetei evaporate creaza conditii diferite de evadare si intoarcere a moleculelor in masa
lic&idului, marind sau micsorand tensiunea de saturatie' .stfel, cand suprafata este convexa, moleculele au de
invins o rezistenta mai mica la evadare (traversand pelicula de absorbtie dinspre partea concava) si o rezistenta
mai mare la intoarcere' Pentru suprafete concave, evadarea este mai grea si intoarcerea mai usoara'
E#8>E'>E#v
Pentru norii alcatuiti din picaturi de dimensiuni diferite, acestea au curburi mai mari cand sunt de
dimensiuni mai mici si invers; curburi mai mici cand picaturile sunt mai mari' .ceasta inseamna ca tensiunea de
saturatie din 8urul picaturilor de apa scade pe masura cresterii acestora in dimensiuni, aerul devenind nesaturat
in 8urul picaturilor mici care astfel se evapora si suprasaturat in 8urul picaturilor mari care astfel creste si mai
mult in dimensiuni si greutate'
Continutul apei in saruri D 7 dobandeste valori cu atat mai mici cu cat continutul apei in saruri este mai
mare, din cauza coeziunii moleculare mai mare a apei saline, motiv pt care; Es>Ed
Condensarea reprezinta procesul fizic de trecere a apei din faza gazoasa in faza lic&ida' !and vaporii de
apa trec direct in stare solida, procesul se numeste su1li%are'
)
Pentru ca vaporii de apa dintr-un volum de aer sa condenseze sunt necesare , conditii ; suprasaturatia si
prezenta in aer a nucleelor de condensare'
Cn volum de aer este considerat nesaturat cand tensiunea reala a vaporiilor este mai mica decat
tensiunea de saturatie; e9E, r91556, t>&' .cesta isi atinge saturatia cand e=E, r=1556, t=&' Cn volum de aer
devine suprasaturat cand e>E, r>1556, t9&'
Cn volum de aer a8unge la saturatie sau suprasaturatie pe , cai ; fie prin cresterea cantitatii de vapori, fie
prin scaderea temperaturii aerului'
0n natura, atingerea saturatiei si a suprasaturatiei prin cresterea tensiunii vap (e) se realizeaza foarte greu
deoarece vaporii de apa se imprastie in atmosfera prin difuzie, turbulenta, convectie si advectie' !el mai
frecvent, aerul devine saturat prin scaderea temperaturii aerului astfel incat in momentul saturatiei tLT iar daca
racirea continua suprasaturatia se atinge atunci cand t9&/
1acirea aerului se datoreaza mai multor cauze;
- racire radiativa
- racire advectiva
- racire adiabatica (convectie ascendenta a aerului)
- amestecul a doua mase de aer cu temperaturi diferite
7xperientele de laborator au aratat ca in aer pur condensarea incepe asupra saturatiei la valori de 5""-
)""+'
0n atmosfera, asemenea suprasaturatii sunt imposibil de atins* cele mai multe si mai frecvente condensari
producandu-se la suprasaturatii putin mai mari de 1""+' .cest lucru este posibil din cauza prezentei in aer a
nucleelor de condensare'
4ucleele de condensare din troposfera au aproape in exclusivitate provenienta terestra' !ele mai multe
patrund in atmosfera prin pulverizarea picaturilor fine de apa de pe crestele valorilor maxime, evaporarea
acestor picaturi imbogateste aerul cu cristale sc&eletiforme cu saruri &igroscopice purtate de vant si pe
continente' .lte tipuri de nuclee de condensare sunt reprezentate de suspensiile minerale si organice din
atmosfera' 4ucleele de condensare pot fi de , feluri ; soluile sau insoluile!
"ucleele de condensare soluile sunt reprezentate de 4a!l, <g!l de origine marina precum si de
diversi acizi proveniti din diverse combinatii din aer' :iind &igroscopice aceste particule sunt foarte active din
punct de vedere c&imic' .stfel, apa condenseaza in 8urul unui cristal de sare si il dizolva formandu-se o picatura
salina' 3eoarece tensiunea de saturatie deasupra apei cu un continut mare de saruri este mai mica decat cea de
deasupra apei pure condensarea se produce c&iar la valori ale umezelii relative de #) D )" +' 3eci, in prima
faza a dezvoltarii picaturii salinitatea scade atingand dupa sine o crestere a tensiunii de saturatie' 3ar in
compensatie se micsoreaza curbura acestora, ceea ce face ca tensiunea de saturatie sa se diminueze' .stfel,
picaturile pot creste in dimensiuni la suprasaturatii mici'
"ucleele de condensare insoluile sunt reprezentate de pulberile minerale si organice din aer putin
active d'p'd'v' c&imic'
0n aer mai exista si nuclee de sublimare care cristalizeaza in acelasi sistem cu apa' .cestea sunt
reprezentate de particule de cuart care favorizeaza producerea sublimarii la valori ale umezelii relative de sub
1"" procente' !ristalele de g&eata astfel formate se mentin si cresc mai usor decat picaturile de apa deoarece
E+9Ea/
!ondensarea se produce la 2 niveluri;
- la nivelul suprafetei terestre
- in paturile inferioare ale troposferei
- in atmosfera libera
Condensarea la nivelul suprafetei terestre % cand un strat de aer inferior in contact cu suprafata terestra
se raceste sub T, vaporii din cuprinsul acestuia condenseaza ori sublimeaza dand nastere unor fenomene
&idrometeorologice lic&ide (roua) si solide (bruma, c&iciura, poleiul)
Condensarea in paturile inferioare a troposferei D cand temperatura paturilor celor mai de 8os ale
troposferei coboara sub T (temperatura punctului de roua) vaporii de aer condenseaza ori sublimeaza dand
nastere unor picaturi fine de apa, cristale de g&eata, amestec de picaturi si cristale, care formeaza aerul cetos si
>
g&eata' .erul cetos reprezinta suspensia in patura troposferei inferioare a unor picaturi, cristale sau ambele care
reduc vizibilitatea orizontala intr 1 si 1" Im' .erul cetos precede uneori ceata avand aspectul un val cenusiu
putin dens prin care norii se vad ca printr-un geam mat'
!eata reprezinta suspensia in paturile troposferei inferioare a unor picaturi, cristale sau picaturi si
cristale care micsoreaza vizibilitatea orizontala sub 1 Im'
0n lumina puternica, picaturile sau cristalele de g&eata din compozitia cetii, pot fi vazute cu oc&iul liber'
0n general ceata se prezinta ca un val albicios, insa in zonele urbane intens poluate aceasta are nuante de galben
murdar' !eata creaza senzatia certa de umezeala deoarece in prezenta ei valoarea umezelii relative este in 8ur de
1""+'
?tructura si caracteristicile microfizice ale cetii se deosebesc de cele ale norilor numai prin pozitie'
!eata este alcatuita numai din picaturi de apa cand T este pozitiva' 3in picaturi supraracite si cristale de g&eata
cand T6"!' !eata este alcatuita numai din cristale de g&eata cand T6 --"!'
3imensiunile picaturilor variaza in limite largi astfel cand T este pozitiv, raza picaturilor este intre 1-("
M' !and T este negativa, raza picaturilor este de sub 5 M' 4umarul picaturilor este in medie de 5"-1""
picaturi$cmF aer si 5""-("" picaturi pentru ceata densa' Pentru formarea cetii este necesara atingerea
suprasaturatiei; fie prin cresterea cantitatii de vapori fie prin racirea aerului, fie pe ambele cai simultan' Pentru
disparitia cetii aerul trebuie sa devina nesaturat fie prin scaderea cantitatii de vapori fie prin incalzirea aerului'
3upa conditii sinoptice generale ale formarii ei, ceata poate fi de , feluri ; ceata formata in interiorul aceleiasi
mase de aer sau ceata frontala&
'& Ceata formata in interiorul aceleiasi mase de aer se subimparte dupa cauzele fizice, concrete ale
formarii ei in ;
- ceata formata prin cresterea cantitatii de vapori apare in conditii de stabilitate atmosferica atunci cand de
pe o suprafata evaporanta mai calda de obicei acvatica, o mare cantitate de apa patrunde in aerul mai
rece de deasupra unde condenseaza producand ceata de evaporare care este mai frecventa iarna si care se
subdivide in ceata de rau, loc, mare'
- ceata formata prin racirea aerului se subdivide dupa cauzele fizice ale racirii in ;
N ceata de radiatie D este tipic continentala si ia nastere datorita racirii radiative nocturne a
suprafetei terestre si aerului de deasupra adica in conditii de inversiune termica frecventa in regim
anticiclonic caracterizat prin calm sau vant slab' 0n acest caz, limita inferioara a cetii coincide cu
limita inferioara a stratului de inversiune termica' 3upa inaltimea la care se identifica ea poate fi
ceata radiativa 8oasa sau inalta'
N ceata de advectie se formeaza in interiorul maselor de aer cald si umed ce se deplaseaza
peste suprafete intinse cu temperaturi scazute dar si in interiorul maselor de aer rece care se
deplaseaza peste suprafete acvatice mai calde' .ceasta ceata se imparte in ; ceata aerului tropical
ce patrunde peste suprafete continentale reci de la latitudine medie; ceata musonica, ceata marilor
arctice, marilor temperate'
N ceata advectiv-radiativa ia nastere sub actiunea con8ugata a prceselor advectiv-radiative
care au loc in timpul iernii in cazul deplasarii aerului arctic sau polar marin peste suprafete
continentale unde continua sa se raceasca radiativ'
N ceata de amestec se datoreaza suprasaturatiei rezultata in urma amestecului unor volume
de aer cu temperaturi si umezeli diferite' 7a este caracteristica regiunii litorale(ceata litorala) si
regiunii oceanice in care se intalnesc curenti calzi si reci'
N ceata adiabatica se formeaza prin miscarea ascendenta fortata a aerului cald pe pantele
muntilor
- ceata formata prin sporirea concentratiei nucleelor de condensare D se formeaza in mod specific in aerul
urban sau al regiunilor industriale' 0n acest caz multe dintre picaturile din compozitia cetii sunt picaturi
saline care favorizeaza producerea condensarii la valori ale umezelii relative mai mici de 1"" procente
ceea ce contribuie la marea sa stabilitate atmosferica' .cest tip de ceata poarta numele de ceata urbana
sau ceata industriala'
(& Ceata frontala este ceata ce apare in zona de separatie a maselor de aer dupa proprietati fizice diferite'
?uprasaturatia necesara formarii ei se produce atat datorita amestecului si racirii adiabatice a aerului cat
1"
si datorita evaporarii pp care insotesc fronturile atmosferei' 3upa pozitia ei fata de front, aceasta ceata
poate fi frontala, posfrontala'
Curs
Distri1utia terit(riala a #etii
!a rezultat al distributiei factorilor care o determina, ceata are o frecventa mai mare in apropierea
tarmurilor si mai mica in largul marilor si interiorul continentelor'
Distri1utia te%'(rala a #etii
0n regim diurn ceata este mai frecventa noaptea si dimineata deoarece temperatura este mai mica' 0n
regim anual; toamna si iarna pe continente si primavara pe ocean D este mai frecventa'
!ombaterea cetii
- incalzirea aerului in prea8ma suprafetei terestre
- imprastierea in ceata a picaturilor &igroscopice
- insamantarea cu dioxide de carbon solid
4a#la ; se aseamana cu ceata prin aglomerarea de particule in suspensie si prin ridicarea vizibilitatii
orizontale dar prezinta si deosebiri' ?pre deosebire de ceata, pacla este un fenomen lito-meteorologic format
prin spulberarea de pe sol prin eruptii vulcanice, incendii, emisii industriale a unor mari cantitati de particule
uscate care plutesc in atmosfera reducand vizibilitatea orizontala la 1-1" Im' 0n pacla, umezeala relativa (r) este
de sub 1""+ - aerul capata nuante galbui-aurii din cauza difuziei totale a radiatiilor cu lungimi mari de unda'
0nversiunile termice favorizeaza formarea paclei impiedicand miscarile ascendente care ar determina
imprastierea lor in atmosfera libera' 3impotriva instabilitatea atmosferica si vanturile puternice duca la
imprastierea suspensiilor si disparitia paclei'
C(ndensarea in at%(sfera li1era : cand temperatura aerului scade sub temperatura punctului de roua
(T) la diferenta nivelurilor din atmosfera libera iau nastere produsele de condensare ce alcatuiesc norii'
:(rii: sunt sisteme coloidale de produse de condensare (picaturi de apa la temperaturi pozitive sau
negative) sau produse de sublimare (cristale de g&eata si fulgi) ori mixte (picaturi si cristale) aflate in suspensie
in atmosfera' ?pre deosebire de ceata, norii nu sunt in contact cu suprafata terestra si imbraca o diversitate de
forme' Pentru formarea norilor sunt necesare;
- atingerea suprasaturatiei
- prezenta nucleelor de condensare
0n atmosfera libera atingerea suprasaturatiei se realizeaza prin racirea aerului datorata;
- destinderii adiabatice a aerului in timpul convectiei
- emisie radiativa
- amestecului mai multor mase de aer cu temperaturi diferite (racire frontala)
!ea mai importanta este racirea adiabatica combinata adesea cu cea prin racirea prin emisie radiativa'
:ivelurile #ara#teristi#e ale n(ril(r/ Stru#tura %i#r(fi;i#a a n(ril(r
3ezvoltarea verticala si structura microfizica a norilor depind de patru niveluri caracteristice;
1' )ivelul de condensare !C" D nivelul temperaturii aerului 6 temperatura punctului de roua (T), tensiunea
reala (e)6tensiunea de saturatie (7), punctul de roua(r)61""+
?ub acest nivel, temperatura aerului t>&, e9E, r>1556
3easupra acestui nivel temperatura aerului este mai mica decat a punctului de roua; t9&, e>E, r>1556
- scaderea temperaturii aerului cu inaltimea se face dupa gradientul adiabatic uscat Ha61!$1""m sub
nivelul de condensare si dupa adiabata umeda Ha um' L 1!$1""m
- pentru aceeasi cantitate de vapori raportata la unitatea de unitate de greutate a aerului' 4ivelul de
condensare(!) variaza direct proportional cu temperatura aerului' 0n general nivelul de condensare
11
corespunde cu baza norilor' .ceasta coincidenta fiind mai accentuata vara' 4ivelul de condensare se
calculeaza prin formula ; C=122(t5 &5)
,' )ivelul suprafetei izotermice de 0*C D poate fi situat sub nivelul de condensare, cand r este negativ
(!6T@"!) si deasupra nivelului de condensare cand T@"!' 0n situatia in care temperatura punctului de
roua este mai mare atunci intre nivelul de condensare situat mai 8os si nivelul suprafetei izotermice de
"! situat mai sus, norii sunt alcatuiti integral din picaturi de apa'
2' )ivelul suprafetei izotermice de +,0! (4ivelul nucleelor de g&eata) este situat la inaltimea dincolo de
care norul este alcatuit integral din cristale de g&eata' 0ntre nivelul suprafetei izotermice de "! si cel a
suprafetei izotermice de --"! structura microfizica a norilor este mixta, ponderea picaturilor scazand
spre nivelul de --"!'
-' )ivelul convectiei !-"; inaltimea pana la care a8ung curentii ascendenti de aer' 4ivelul corespunde
varfului norilor' " = <&$ =a =e ( Ha D reprezinta gradientul termic adiabatic al volumului de aer aflat in
miscare ascendenta, He D reprezinta gradientul termic vertical al aerului incon8urator, OT 6 diferenta de
temperatura dintre baza si varful norilor)
Clasifi#area n(ril(r
1' 3upa criteriul morfologic; 1" genuri
,2 specii
1"( varietati
E74C10
- nori inferiori ; 4imbostratus, ?tratus, ?tratocumulus
- nori mi8locii; .ltostratus, .ltocumulus
- nori superiori; !irus, !irrostratus, !c
- nori de mare dezvoltare verticala; !umulonimbus, !b
,' 3upa structura microfizica
- norii formati din cristale de g&eata; dezvoltati deasupra nivelului de --"! la inaltimea de peste (""" m
in care se includ !i, !s, !c' .cestora li se adauga insa si varful alcatuit din cristale de g&eata ale norilor
!u, !b si .c'
- norii formati din picaturi de apa; dezvoltati sub nivelul de "! la inaltimea de intre nivelul condensarii si
cca 2""" m in care se includ ; ?, ?c, .s cat si partea inferioara !u'
- 4orii cu structura microfizica mixta; "!- (--"!) fac parte 4s, !u, !b, .c, .s' 0n componenta lor intra
atat picaturi supraracite cat si cristale de g&eata sau asociatii de cristale care compun fulgii de nea'
2' criteriul genetic
- norii de convectie termica iau nastere in urma incalzirii puternice a structurii de aer inferior care capata
o miscare vedrticala cu atat mai riguroasa cu cat temperatura lui este mai ridicata'
1,
- racirea adiabatica determina coborarea temperaturii sub nivelul de roua si producerea condensarii
determina formarea cumulifori de convectie termica
- dezvoltarea verticala a acestor nori este cu atat mai mare cu cat nivelul convectiei este situat mai sus
decat nivelul de condensare
- cand curentii termoconvectivi ascendenti intalnesc la inaltime strate de izoterme sau inversiune termica
atunci acesti nori nu se mai dezvolta pe verticala ci varful lor devine aplatizat
- cand la inaltime nu apar, izotermii sau inversiuni norii capata o dezvoltare alcatuita din cristale de
g&eata este extrem de bine reprezentat si dezvoltat
- norii de convectie dinamica sunt de , feluri; orografici si frontali
- norii orografici iau nastere datorita miscarii ascendente fortate a aerului cald pe pantele muntilor
!umulus si !umulonimbus
- norii frontali D nori formati in zona de separatie dintre , sau mai multe mase de aer cu insusiri fizice
diferite ;
nori specifici frontului cald; 4b, .s, !s
nori specifici frontului rece; - de ordinul 0 ; !b, !s, .s, 4s , - de ordinul 00 ; !b
- norii de unda se formeaza datorita miscarilor ondulatorii determinate de diverse cauze' .stfel de miscari
apar uneori la limita stratului de inversiune; lungimea undelor fiind de ,""-2"" m , iar latimea de -"-5"
m' Ba partea superioara a undelor miscarile verticale favorizeaza formarea norilor iar la cea inferioara
disparitia lor* astfel incat norii .c si ?c astfel formati au aspectul unor ''''''''' paralele' !and in masa rece
de sub stratul de inversiune cu o alta decat acelui de deasupra, undele se interiorizeaza generand norii
?c, .ltocumulus si !c'
- <iscarile ondulatorii apar si in cazul deplasarii aerului peste lanturi montane din culmi paralele separate
de vai' .ceste miscari si norii pe care ii formeaza se pastreaza adesea si dupa trecerea obstacolului'
- )orii de turbulenta se formeaza sub stratul de inversiune in masele de aer oceanic umed, patrunse
deasupra uscatului si afectate de miscari turbulente D norii ?, ?c
- )orii de radiatie iau nastere toamna si iarna datorita racirii radiative nocturne a aerului de sub stratul de
inversiune, mai ales cand continutul de vapori si de suspensii solide este mare D norii ?, care dispar ziua
si reapar in cursul noptii
#istriutia teritoriala a neulozitatii
4ebulozitatea este foarte ridicata in zona ecuatoriala, unde predomina norii din convectie termica
(!umulus si !umulonimbus)'
- nebulozitatea este foarte redusa in zonele anticiclonilor tropicali
- nebulozitatea creste constant atingand valoarea maxima in regiunile subpolare din cauza actiunii frontale
a ciclonilor de la latitudini medii
- nebulozitatea scade spre poli din cauza umezelii relative mici a aerului
#istriutia tem$orala a neulozitatii
- in regim anual nebulozitatea are un caracter nediferentiat la ecuator
- la tropice intre 1"-," lat 4 si ? nebulozitatea inregistreaza maximum vara
- in zona ecuatoriala 2"--" lat 4 si ? inregistreaza maximum iarna
- in regiunile temperate valori mai mari sunt inregistrate vara pe mari si oceane si iarna pe continente
- de la lat de 5" 4 si ? spre poli 4 inregistreaza maximum in timpul verii
- regimul diurn al nebulozitatii este diferentiat pe continente este max dupamasa si min noaptea, iar pe
mari este invers'
12
Curs >: 4re#i'itatiile at%(sferi#e
- particule de apa lic&ida sau solida ce cad din nori si rareori din ceata atingand suprafata terestra
precipitatii atmosferice ; .cestea constituie veriga prin care se inc&eie circuitul apei in natura si unul din
cele mai importante fenomene meteorologice'
?ene;a 're#i'itatiil(r
3eoarece picaturile lic&ide sau solide de apa ce alcatuiesc norii au dimensiuni foarte mici, caderea lor
este foarte lenta, cei mai slabi curenti ascendenti reusind sa le mentina in suspensie'
Pentru a cadea pe surafata terestra este necesar ca particulele respective sa creasca in dimensiuni pana
cand greutatea lor depaseste forta curentilor ascensionali si astfel sa cada pe suprafata terestra'
!resterea picaturilor pana la dimensiuni care permit caderea lor pe suprafata terestra sub forma de
precipitatii se realizeaza pe , cai;
prin coalescenta (coagulare)
prin condensare (sublimare)
!/.B7?!74T. D reprezinta procesul de crestere prin unire a picaturilor de apa care se ciocnesc din cauza
vitezelor lor diferite de cadere, a miscarilor turbulente ale aerului si fortelor de atractie dintre particulele cu
sarcini electrice diferite' .cest mod de crestere a picaturilor este caracteristic numai norilor cu structura
microfizica mixta si miscari turbulente intense care favorizeaza fuzionarea cistalelor de g&eata cu picaturi
supraracite, determina formarea precipitatiilor mixte sub forma de grindina si zapada grauntoasa unirea directa
prin coleziune si prin atractia datorita sarcinilor electrice diferite contribuie insa in mod nesemnificativ la
formarea precipitatilor
!/4374?.17. Dconstituie principalul proces de crestere a particulelor ce alcatuiesc norii pana la dimensiuni
apte sa determine caderea precipitatiilor' Procesul respectiv are loc numai in conditii de suprasaturatie cu
vaporii aerului din 8urul cristalelor de g&eata, conditii care depind atat de diferenta de marime si temperatura
dintre acestea, cat si de starea lor de agregare'
/rice nor este un sistem coloidal in care picaturile si cristalele reprezinta faza dispersa iar aerul
reprezinta mediul de dispersie, numit aerosol'
1' 0n cazul in care norul este alcatuit numai din picaturi sau numai din cristale cu dimensiuni de
acelasi ordin , el formeaza un sistem coloidal stabil' .ceasta inseamna ca procesul de crestere
in dimensiuni a particulelor este foarte dificil sau aproape imposibil' .stfel norii superiori
!irrus, !irrostratus si !irrocumulus sunt atat de stabili incat nu genereaza niciodata
precipitatii' Ba fel de stabili sunt si norii .ltocumulus (.c), formati de regula din precipitatii
fine de apa'' ?tabilitate mare mai au si norii ?tratus (?t)$ ?tratocumulus (?c) , care dau
precipitatii numai atunci cand sunt afectatii de miscarii turbulente intense ce favorizeaza
coalescenta particulelor'
,' 0n cazul in care norul este alcatuit din picaturi si cristale sau picaturi$cristale de dimensiuni
diferite, el reprezinta un sistem coloidal instabil' 0n norii formati din picaturi de apa cu
dimensiuni diferite aceeasi tensiune a vaporilor (e) poate asigura conditii de subsaturatie
pentru picaturile mici cu curbura mare, si conditii de suprasaturatie pentru picaturile mari cu
curbura mica' 0n consecinta paticulele mici nesaturate se evapora asigurand suprasaturatia
necesara cresterii in continuare a picaturilor mari suprasaturate'
!resterea lenta a picaturilor genereaza burnite si ploi slabe' .cest proces fiind caracteristic
norilor ?tratus si ?tratocumulus ale caror picaturi capata dimensiuni diferte datorita miscarilor
turbulente'
!ea mai putermica instabilitate se inregistreaza in norii de mare dezvoltare verticala, in care apa
coexista in toate cele 2 forme de agregare ale sale' 0ntrucat tensiunea de saturatie (7) deasupra g&etii este
mai mica decat cea deasupra apei rezulta ca aerul din 8urul picaturilor de apa este nesaturat cu vapori pe
cand cel din 8urul cristalelor de g&eata este suprasaturat' Prim urmare cristalele de g&eata cresc in
dimensiuni prin sublimarea vaporilor din 8ur iar deficitul de saturatie din 8urul picaturilor de apa se
accentueaza creand conditii pentru continuarea evaporarii acestora' ?e produce asadar un permanent
transfer de vapori ce asigura cresterea cristalelor de g&eata pe seama evaporarii picaturilor de apa' .cest
1-
transfer de vapori reprezinta Efe#tul Ber+er(n' .cest proces este caracteristic mai ales norilor de
structura microfizica mixta 4imbostratus (4s) si !umulonimbus (!b), care dau cele mai mari cantitati
de precipitatii ' .cest proces se intalneste si in cazul norilor !umulus' 0n cazul norilor .ltostratus
ninsori slabe sau ploi slabe care adesea se evapora inainte de a atinge suprafata terestra fen(%en
@AR?A'
3in cele prezentate rezulta ca orice precipitatie ce cade din nori este la inceput sub forma solida
(ninsoare)' .ceasta se datoreaza cresterii cristalelor de g&eata prin efectul 9ergeron si unirii lor in
aglomerate (fulgi) prin coleziune si agatare'
?tarea de agregare a precipitatiilor ce cade pe suprafata terestra depinde de temperatura stratului
de aer dintre aceasta si baza norilor' .stfel cand temperatura este suficient de ridicata pentru a topi
cristalele de g&eata in totalitate ploaia' !and cristalele de g&eata se topesc partial lapovita , iar
cand acestea nu se topesc deloc ninsoarea'
Clasifi#area 're#i'itatiil(r
1' 3upa cristeriul genetic
Termoconvective
:rontale
/rografice
.recipitatiile termoconvective au caracter de aversa (inceput si sfarsit brusc, durata mica si intensitate
mare) ce cade pe suprafate nu prea extinse din norii !umulonimbus avand inceput si sfarsit brusc, durata mica,
intensitate mare si fiind insotite adesea de fenomene ora8oase (tunete si fulgere)
.recipitatii frontale sunt cele care se formeaza in zona de separatie dintre doua sau mai multe mase de aer
su insusiri fizice diferite' 0n functie de tipul frontului se disting;
- precipitatiile frontului cald cad din norii 4imbostratus su .ltostratus pe suprafate extinse (aceste
precipitatii au caracter generalizat) avand durate mari si intensitati mici
- precipitatiile frontului rece cad din norii !umulonimbus pe suprafete restranse, avand durate mici,
intensitati mari, fiind insotite de vi8elii
- precipitatiile frontului oclus sunt combinate sistem complex de precipitatii
.recipitatii orografice sunt precipitatii formate prin convectia ascendenta fortata a aerului cald si umed
pe pantele muntilor (caracter de aversa)'
,' !riteriul sinoptic (conditiile vremii);
in interiorul aceleiasi mase de aer
precipitatii frontale
2' !riterul duratei si intensitatii;
precipitatii generale D cad din norii 4b si .s pe suprafete extinse cu durate mari si
intensitati mici
averse !b pe suprafete restranse, durate mici si intensitati mari
burnitele ?t, ?c formati in interiorul maselor de aer stabile avand intensitati reduse,
alcatuiti din picaturi foarte fine de apa
-' !riteriul starii de agregare
pp lic&ide ploaie, aversa de ploaie, burnita
pp solide ninsoare, aversa de ninsoare, mazaric&ea (moale$tare), zapada grauntoasa,
grindina, acele de g&eata si granulele de g&eata
pp mixte lapovita si aversa de lapovita
Distri1utia terit(riala a 're#i'itatiil(r
!antitatea medie anuala ade precipitatii cazuta pe Elob este de )#" mm' .ceasta valoare prezinta mari
diferente latitudinale;
- in zona ecuatoriala cantitatea medie anuala ,#""-2"""
- in zona tropicala L,5" mm$an
15
- regiunile temperate D cant medii anuale cresc din cauza intensificarii activitatii ciclonilor extratropicali,
iar spre poli cantitatea de precipitatii se reduce
Pe fondul acestei zonalitati latitudinale, se inregistreaza extreme azonale si anume ; un maxim azonal in
zona tropicala (statia !&eropeni8i din 4 0ndiei) si un minim azonal in zona temperata (9al&as, 1usia)
Distri1utia te%'(rala a 're#i'itatiil(r
1egimul anual prezinta mai multe tipuri;
- tipul ecuatorial ploi termoconvective tot anul, cu , intensificari ec&inoxiale
- tipul tropical perioada ploioasa de cateva luni centrata pe solstitiul de vara in rest seceta
- tipul desertic scaderea sub ,5" mm$anual de pp si caracterul neregulat al pp
- tipul temperat oceanic ; pp bogate tot anul dar cu un max iarna si un min in a doua 8umatatea a verii
continental ; pp reduse si aparitia unor scurte per' de seceta, max pp iarna si min vara
mediteranean ; pp max iarna si min vara
- tipul musonic ploi abundente in sezonul cald si seceta in sezonul rece
1egimul diurn prezinta , tipuri;
- continental max dupa amiaza si min dupa miezul noptii
- oceanic max noaptea si min in timpul zilei
Curs ! : @antul
1eprezinta miscarea orizontala sau predominant orizontala a aerului sub numele de advectie' .laturi de
miscarile verticale sau predominant verticale ale aerului cunoscute sub numele de convectie, vantul contribuie
la sc&imbarea vremii' =antul este rezultatul interactiunii mai multor forte dintre care forta gradientului baric
datorata diferentelor de presiune genereaza miscarea, iar celelalte forta coriolis, forta de frecare si forta
centrifuga ii modifica directia si viteza'
B(rtele #are a#ti(nea;a asu'ra aerului
1' /orta gradientului baric orizontal D analiza campului baric se realizeaza prin trasarea suprafetei
izobarice sau cand este vorba de analiza distributiei presiunii pe o suprafata orizontala se realizeaza prin
trasarea liniilor izobare'
Eradientul baric (E) reprezinta o caracteristica importanta a campului baric ce poate fi diferentiata ca ;
vectorul indreptat dupa normala pe suprafata izobarica in directia scaderii presiunii' <arimea acestui vector este
egala cu valoarea scaderii presiunii corespunzatoare unei unitati de distanta' Eradientul baric se calculeaza ? =
d'$dn (dp$dn D valoarea presiunii atmosferice raportata la unitatea de distanta)'
:orta gradientului baric are , componente;
orizontala (Eo)
verticala (Ev)
Eradientul baric reprezinta forta rezultanta a celor , componente Eo si Ev'
1(
,' /orta de deviatie datorata rotatiei .amantului !0" !forta Coriolis" D forta electrica de inertie care 8oaca
un rol important in modificarea directiei de miscare a aerului din atmosfere in raport cu suprafata
terestra' 7a se datoreaza rotatiei Pamantului in 8urul axei sale si actioneaza asupra oricarui corp aflat in
miscare sau deasupra suprafetei terestre abatandu-l de la directia initiala spre dreapta in emisfera 4 si
stanga in emisfera ?' .cceleratia acestei forte se exprima prin ; A = 2Cvsinf
2' /orta de frecare D ia nastere datorita interactiunii nemi8locite a aerului in miscare cu suprafata terestra'
0n toate cazurile cand un lic&id sau un gaz se scurge pe o suprafata solida la nivelul acesteia din urma se
formeaza un strat foarte subtire de lic&id sau gaz care ramane nemiscat' .cesta exercita o actiune de
retinere asupra straturilor' <ecanismul interactiunii straturilor invecinate se datoreaza miscarilor
dezordonate ale moleculelor ce patrund dintr-un strat in altul' !onsecinta acestui sc&imb de molecule
este tendinta de egalizare a vitezelor de miscare din straturile invecinate' .cest fenomen se numeste
frecare interna sau moleculara&
0n atmosfera insa sc&imbul dintre straturi se realizeaza mult mai eficient prin volume mari de aer
de miscarile turbulente si convective care iau nastere fie din cauze termice fie din cauze dinamice'
:enomenul de sc&imb realizat pe acestea din urma se numeste frecare virtuala' 3atorita complexitatii
factorilor care o determina, frecarea virtuala variaza in limite largi in functie de caracteristicile
suprafetei active, situatie sinoptica, anotimp si moment al zilei'
:orta de frecare este orientata in sensul opus deplasarii aerului, relatia prin care se exprima R =
- "v * 1- acceleratia fortei de frecare* Av D coeficientul de frecare'
-' /orta centrifuga D in afara fortei centrifuge, care actioneaza pe verticala se constata si o forta centrala in
plan orizontal care apare si se dezvolta atunci cand aerul se deplaseaza pe traiectorii curbilinii (ciclonii si
anticiclonii)' .ceasta forta este d'p' cu patratul vitezei vantului si i'p' cu raza traiectoriei curbilinii de-a
lungul careia se deplaseaza aerul'
0n ciclonii si anticiclonii de la latitudini temperate caracterizate prin valori relativ reduse ale
vantului, dar si prin valori mari ale razelor traiectoriilor curbilinii forta centrifuga este mai mica decat
cea datorata rotatiei Pamantului' 0n sc&imb in ciclonii tropicali unde raza curburii izobarelor este mai
mica, iar viteza de deplasare a aerului este foarte mare, atunci forta centrifuga o depaseste pe cea
datorata rotatiei Pamantului, datorita in parta si scaderii spre ecuator a fortei de deviatie' 0n absenta
frecarii rezultanta E si a fortei . este paralela cu izobarele formandu-se vantul de gradient' !and
izobarele sunt rectilinii vantul #i#l(st(fi#'
Dasele de aer
1epartitia inegala a radiatiei solaree si neomogenitatea suprafetei de incidenta determina deosebiri
considerabile in incalzirea troposferei* aceasta este alcatuita din portiuni cu intinderi continentale sau ale unor
parti din continente numite mase de aer'
<asele de aer se caracterizeaza prin unele insusiri fizice comune care le confera o oarecare omogenitate
si sunt antrenate in circulatia generala a atmosferei de catre pricipalii ei curenti'
/mogenitatea unei mase de aer se exprima prin lipsa unor variatii importante in distributia orizontala a
elementelor meteorologice ceea ce inseamna ca pentru un anumit interval starea vremii din regiuni deasupra
careia se deplaseaza ori stagneaza aceasta este pretutindeni aceeasi sau prezinta diferente foarte mici'
1#
Pentru a imprima vremii un anumit aspect masa de aer trebuie sa aiba &6 1-, Im uneori a8ungand pana
la nivelul tropopauzei' Principalele insusiri prin care se deosebesc intre ele, masele de aer sunt ;
- temperatura
- umezeala
- gradul de transpiratie
:ormarea maselor de aer
- masele de aer cu insusiri fizice caracteristice pot lua nastere numai cu conditia stationarii mai
indelungate a aerului deasupra unei regiuni oarecare' 0n timpul stationarii insusirile fizice care constituie
specificul regiunii respective si transmit aerului de deasupra* ulterior cand o masa de aer astfel formata
se deplaseaza spre alte regiuni ea transporta cu sine aceste insusiri modificand starea vremii pe traseul
strabatut' 0ncetarea deplasarii si stationarea in regiuni unde a a8uns determinarea transformarii masei
initiale intr-o alta cu insusiri fizice distincte
- in mod obisnuit orice anticiclon care stationeaza intr-o regiune oarecare favorizeaza formarea maselor
de aer' <asele de aer se pot forma si in partile superioare ale depresiunii barice* au caracter
evasipermanent' 7le se datoreaza miscarilor ascendente ale aerului ce determina racirea adiabatica a
aerului tropical si transformarea lui in aer polar'
- :ormatiunile barice au caracter evasipermanent si cvasistationar in care iau nastere masele de aerpoarta
numele de centrii barici de actiune ai atmosferei
- Principalii centrii barici ai atmosferei din regiunea sinoptica naturala europeana sunt;
anticiclonul azonelor
depresiunea mediteraneana
depresiunea islandeza
!lasificarea maselor de aer
1' 3upa criteriul termic se disting ;
mase de aer cald
mase de aer rece
.cest criteriu este relativ deoarece o masa de aer este considerata rece daca temperatura celui pe care
acesta o inlocuieste este mai mare'
,' !riteriul termodinamic
mase de aer stabile =e 9 =a
mase de aer instabile =e > =a
2' !riteriul geografic D se bazeaza pe originea maselor de aer* exista - tipuri;
mase de aer arctic sau antarctic
mase de aer polar
mase de aer tropical
mase de aer ecuatorial
- primele 2 tipuri au , subtipuri ; oceanic si continental
- deplasasea maselor de aer in lungul meridianelor determina tranformarea lor dintr-un tip geografic in
altul
- deplasarea maselor de aer de-alungul paralelelor determina transformarea lor dintr-un subtip in altul
-' :orta centrifuga
0n afara fortei centrifuge care ia nastere datorita rotatiei Pamantului si acitoneaza pe verticala asupra
intregii atmosfere, se constata si o forta centrifuga in plan orizontal care apare si se dezvolta atunci cand aerul se
deplaseaza pe traiectorii curbilinii (cum este cazul in cicloni si anticicloni)' .ceasta forta este direct
proportionala cu patratul vitezei vantului si invrs proportionala cu raza traiectoriei curbilinii de-a lungul caruia
se deplaseaza aerul'
0n cicloni si anticicloni, de la latitudini temperate caracterizate prin valori reduse ale vantului dar prin
valori mari ale razelor traiectoriilor curbilinii, forta centrifuga este mai mica decat cea datorata rotatiei
1)
Pamantului (forta !oriolis)' 0n sc&imb, in ciclonii tropicali, unde raza curburii izobarelor este mica iar viteza de
deplasare a aerului este foarte mare, forta centrifuga o depaseste pe cea datorata rotatiei Pamantului si datorita
scaderii spre ecuator a forte de deviatiei (!oriolis)'
0n absenta frecarii, rezultanta fortei gradientului baric (E) si a fortei de deviatie datoratarotatiei
Pamantului, este paralela cu izobarele, rezultand vantul de gradient'
!and izobarele sunt rectilinii, rezulta vantul ciclostrofic'
<asele de aer
1epartitia inegala a radiatiei solare si neomogenitatea suprafetei de incidenta, determina deosebiri
considerabile in incalzirea troposferei' .ceasta este alcatuita din portiuni cu volume mari de aer, cu intinderi
continentale, numite mase de aer'
<asele de aer se caracterizeaza prin unele insusiri fizice comune, care le confera o oarecare omogenitate
si sunt antrenate in circulatia generala a atmosferei de catre principalii ei curenti' /mogenitatea unei mase de
aer se exprima prin lipsa unor variatii importante in distributia orizontala a elementelor meteorologice, ceea ce
inseamna ca pentru un anumit interval, starea vremii din regiunea deasupra careia se deplaseaza ori stagneaza
aceasta, ste pretutindeni aceeasi, sau prezinta diferente foarte mici'
Pentru a imprima vremii un anumit aspect, masa de aer trebuie sa aibe inaltimi de cel putin 1- , Im,
uneori a8ungand pana la nivelul propopauzei'
Principalele insusiri prin care se deosebesc intre ele masele de aer, sunt;
- temperatura
- umezeala
- gradul de transparenta
3eplasarea maselor de aer in lungul meridianelor, determina transformarea lor dintr-un tip geografic in
altul, iar deplasarea de-a lungul paralelelor, determina transformarea lor dintr-un subtip in altul'
Curs E
:ronturile atmosferice
:rontul atmosferic este zona de separatie intre doua sau mai multe mase de aer cu insusiri fizice diferite,
in care gradientii principalelor elemente meteorologice au valori deosebit de mari' 0n mod conventional, aceasta
zona se numeste suprafata de discontinuitate sau suprafata frontala* cand este situata la inaltimi, se numeste lini
frontala'
:ronturile trasate pe &artile sinoptice reprezinta liniile de intersectie ale diferitelor suprafete frontale cu
suprafata terestra'
/rontogeneza (procesul de formare a fronturilor atmosferice) este conditionata de existenta curentilor
aerieni de sens contrar, care apropie masele de aer cu insusiri diferite' .cestia apar de regula in formatiunile
barice caracteristice prin fenomenul de convergenta a maselor de aer; cicloni, talveg depresionar si Pa barica pe
axa de comprimare'
:ronturile atmosferice iau nastere si in situatiile in care convergenta se datoreaza deplasarii in aceeasi
directie dar cu viteze diferite a doua mase de aer, precum si in cadrul aceleiasi mase de aer cand instabilitatea si
contrastele termice orizontale sunt deosebit de mari'
/rontoliza (procesul de distrugere a fronturilor atmosferice) are loc in formatiunile barice caracterizate
prin divergetna maselor de aer; anticicloni, dorsala anticiclonala si in Paua barica pe axa de dilatare'
<iscarile specifice fronturilor
Pe lini frontului, in afara miscarilor convergente orizontale, iau nastere si curenti ascendenti cu viteze
mari de pana la 1"" D ,"" Im$&' .cestia determina formarea norilor frontali si a averselor de precipitatii'
3eplasarea fronturilor se realizeaza cu o viteza egala cu cea a componentei vantului perpendicular ape front, in
directia catre care este orientate aceasta'
Clasifi#area fr(nturil(r
1' 3upa dimensiuni si dinamismul aerului; fronturi principale si secundare
1>
a) :ronturile principale separa mase de aer cu origini geografice diferite' .cestea poarta denumirea unei dintre
masele de aer separate;
- front arctic separa aerul arctic de cel polar
- f antarctic separa aerul antarctic de cel polar
- f polar separa aerul polar de cel tropical
- f ecuatorial separa aerul alizeelor din cele doua emisfere, constituind si limita extrema de actiune a
musonilor'
:ronturile principale nu alcatuiesc brQuri circumterestre, ci formeaza numai sectoare intrerupte, cu
ramificatii' 7x; frontal polar este alcatuit din - sectoare front polar atlantic, pacific, asiatic si mediteranean'
b) :ronturile secundare separa mase de aer cu aceeasi origine, dar avand insusiri fizice diferite (temperatura,
umezeala), din cauza interactiunii cu suprafata terestra, peste care s-au deplasat' .ceste tipuri de front sunt mai
frecvente in masele de aer polar, care prezinta diferente accentuate de temperatura si umezeala intre varietatile
continentala si oceanica'
0ntr-o alta acceptiune, fronturile principale sunt cele importante dpdv dinamic, iar cele secundare sunt
cele mai putin active dpdv dinamic' .cestea pot evolua sau involua, transformandu-se unele in altele'
,' Eradul de dezvoltare verticala al fronturilor;
- fronturi troposferice cu extindere verticala mare
- fronturi la sol putin inalte* si acestea se pot transforma unele in altele
2' <odul cum circula aerul;
- anafronturi fronturi caracterizate prin ascendenta aerului cald pe deasupra suprafetei frontale
- catafronturi fronturi caracterizate prin miscarea descendenta a aerului deasupra suprafetei frontale'
-' 3irectia de deplasare
a) fronturi calde se deplaseaza spre masa de aer rece, in timp ce aerul cald aluneca ascendant peste cel rece
b) fronturi reci se deplaseaza spre masa de aer cald, deasupra partii lor posterioare, putand exista atat miscari
ascendente ale aerului cald (front rece de ordinal 0), cat si miscari descendente (se formeaza fronturi reci de
ordin 00)'
?pre deosebire de acestea, fronturile stationare paralele cu izobarele, nu isi modifica pozitia in spatiu,
de-a lungul lor, masele de aer deplasandu-se orizontal'
Br(ntul #ald D se formeaza cand o masa de aer rece in retragere este inlocuita de o masa calda, care are o viteza
de deplasare mai mare, aluneca ascendant pe suprafata frontala caracterizata printr-o inclinare slaba (1 D 1" R)'
.ceste miscari ascendente determina racirea adiabatica a aerului si formarea norilor 4b, .s, !r, !u ce
alcatuiesc impreuna un sistem noros extins pe o distanta de >"" D 1""" Im'
3in norii .s cad precipitatii slabe, care adesea se evapora inainte de a atinge suprafata terestra (se
produce fenomenul =irga)'
3in norii 4s, cei mai apropiati de linia frontului, cad precipitatii stabile de intensitate moderata,
generalizate pe distante de 2"" D -"" Im in fata linei frontului'
=ara, aceste precipitatii sunt sub forma de ploaie, ninsoare linistita, sau sub forma ploiilor cu picaturi
supraracite 6@ polei' 3eoarece in apropierea liniei frontului plafonul norilor 4b este sub 5" D 1"" m inaltime,
avianele care zboara la nivelul picaturilor supraracite intampina dificultati din cauza givra8ului'
Br(ntul re#e D ia nastere in situatia in care aerul rece cu viteze de deplasare mai mari, inlocuieste aerul cald pe
sub care patrunde ca o pana, dizlocandu-l spre inaltime' :recarea cu suprafata terestra face ca viteza partii
inferioare a penei respective sa fie mai redusa, stfel incat deplasarea maselor de aer rece se aseamana cu cea a
unei Penile' 3rept urmare, fronul rece are panta abrupta, adesea cu surplomba, iar cortegiul fenomenelor ce-l
insotesc se desfasoara pe o distanta relative ingusta'
,"
:ronturile reci au intotdeauna viteze de deplasare mai mari decat cele calde si in functie de aceste ivteze,
se disting; fronturi reci de ordinul 0 si fronturi reci de ordinul 00'
a) /rontul rece de ordin 1 se deplaseaza cu viteza mai mica si este anafront pe toata latimea
suprafetei frontale'
0n partea anterioara mai abrupta a suprafetei frontale, si in fata liniei frontului, dizvlocarea brusca spre inaltime
a aerului cald, determina racirea lui adiabatica intense si formarea norilor !b de mare dezvoltare verticala, din
care cad precipitatii sub forma de averse insotite de fenomene ora8oase'
0n partea posterioara a suprafetei frontale mai slab inclinata si in spatele liniei frontului, alunecarea
ascendenta lenta a aerului cald, determina formarea norilor 4s, .s si !s din care cad precipitatii generalizate'
?istemul noros al frontului rece de ordin 0, exceptand norii !b, se aseamana cu cel al forntulul cald, de
care se deosebeste insa prin sipunerea inversa a genruilor de nori si situarea zonei de procipitatii generalizate in
spatele liniei frontului, ingustate la o distanta de 15" D ,5" Im'
b) /rontul rece de ordin 11 se deplaseaza cu viteza mai mare fiind anafront in sectorul anterior-inferior
si catafront in sectorul posterior-superior' .cesta face ca viteza mare a valului de aer erce care se deplaseaza
asemenea unui tavalug urias, sa determina dizlocarea violenta a aerului cald spre inaltime'
.scensiunea fortata a aerului cald pe distante verticale foarte mari, determina racirea lui adiabatica si
formarea norilor de mare dezvoltare verticala de tip !b din care cad precipitatii sub forma de averse, insotite de
fenomene ora8oase si vi8elii'
=itezele mari ale aerului cald de la inaltime, determina descendenta acestuia in partea posterior-
superioara a fronului, limitand fQPia de nori pe o distanta de 5" D ,"" Im, in fata linei frontului' .celeasi
miscari descendente ale aerului cald din altitudine, determina si deformarea partii supreioare a norilor !b, care
capata aspectul unei nicovale, cu streasina alungita in fata linei frontului' Prin efilarea acesteia, rezulta norii .c
care pot preceeda linia frontului pe o distanta de cca ,"" D 2"" Im' .celasi fenomen se poate produce si in
spatele liniei frontului'
:rontul rece de ordin 00 este deosebit de prime8dios pentru navigatia aeriana, avioanele fiind amenintate
atat de givra8, cat si de miscarile verticale intense ale aerului, care in timpul fenomenelor ora8oase pot atinge
viteze de zeci de m$s'
5' !omplexitatea zonei de separatie;
- fronturi simple separa doua mase de aer cu insusiri fizice diferite
- fronturi ocluse separa 2 sau mai multe mase de aer cu insusiri fizice diferite
:ronturile ocluse iau nastere in formatiunile depresionare noroase barice, din cauza deplasarii mai rapide
a frontului rece care il a8unge pe cel cald, contopindu-se cu el' 0n functie de temperatura celor 2 mase de aer pe
care le separa, fronturile pot fi; de tip cald sau de tip rece'
a) :rontul oclus de tip cald se formeaza atunci cand aerul din spatele frontului rece care se deplaseaza mai
rapid este mai putin rece decat aerul rece din fata frontului cald, pe care il a8unge din urma' :rontul rece
posterior a8unge din urma frotnul cald anterior, formand frontal oclus de tip cald'
:ormarea frontului oclus de tip cald prin unirea fronturilor rece si cald preexistente, determina unirea
sistemelor lor noroase si sporirea complexitatii fenomenelor meteorologice care il insotesc'
Clterior, frontal rece posterior aluncea ascendent peste frontal cald, astfel incat frontului oclus de tip cald de la
sol i se adauga un front rece superior situat in fata celui dintai si care constituie linia de 8onctiune dintre cele 2
mase de aer diferite' Treptat, sistemele noroase ale celor doua fronturi se despart, de frontul rece superior fiind
legat inorii de tip !irrus, iar de frontal oclus de tip cald de la sol, fiind legati nori inferior, mai putin dezvoltati
pe verticala decat in cazul frontului cald obisnuit'
Curs 15
,1
b) :rontul oclus de tip rece ia nastere atunci cand aerul rece din spatele frontului rece, care se deplaseaza mai
rapid, este mai rece decat aerul rece din fata frontului cald, pe care il a8unge din urma' 0n consecinta, frotnul
rece posterior dizloca spre inaltime frontal cald anterior' Prin unirea frontului rece si a celui cald preexistent, se
formeaza frontal oclus de tip rece, al carui sistem noros rezultat din contopirea celor doua sisteme noroase
preexistente, este deosebit de complex'
7volutia ulterioara face ca frontului oclus de tip rece de la sol sa 0 se adauge un front cald superior, care
este situate in spatele celui dintai si constituie linia de contact dintre cele 2 mase de aer' Treptat, sistemele
noroase ale celor doua fronturi preexistente se despart, recompunandu-se partial in fata frontului cald superior si
aproape in cazul frontului oclus de tip rece de la sol'
!iclonii
(depresiuni barice) sunt forme negative ale reliefului baric' .cestia sunt reprezentati prin izobare inc&ise, mai
dese in partile centrale si din ce in ce mai rare spre periferie' 3iametrul izobarelor inc&ise de la extremitatea
ciclonului este de ,"" D 2"" Im cand acesta are dezvoltare redusa, si intre ,""" D 2""" Im cand acesta are
dezvoltare maxima'
?uprafata unui ciclon variaza de la sute de mii la milioane Im
,
' .dancimea ciclonului este data de
valoarea presiunii din punctul sau central, care variaza intre 1""" D >#" &Pa' 0n situatii exceptionale, se pot
atinge valori de >25 &Pa in ciclonii extratropicali, si )#5 &Pa in ciclonii tropicali'
<iscarile aerului in cicloni sunt;
- in plan vertical sunt miscari ascendente si slab descendente la periferie
- in plan orizontal sunt convergente la suprafata terestra
Prin actiunea fortei !oriolis, in emisfera 4ordica, miscarile orizontale formeaza un varte8 orientat in
sens invers acelor de ceas' =iteza vantului este de 1"-15 m$s, uneori 2" m$s, dar in partea centrala se
inregistreaza calm atmosp&eric'
Temperatura aerului este distribuita neuniform' 0n ciclonii tineri, temperatura aerului este mai ridicata in
sectorul cald si mai coborata in sectorul rece' 0n ciclonii aflati in stadiul de umplere (ciclonul evoluat in care
presiunea tinde sa creasca), temperatura este distribuita mai uniform'
4orii si precipitatiile sunt diferite in functie de distanta fata de zonele frontale' .stfel, in apropierea
fronturilor, ele corespund tipului si intensitatii activitatii frontale, iar in interiorul maselor de aer, depind de
gradul de instabilitate al acestora, iar aceasta depinde de anotimp'
3e regula, in aprtea centrala a ciclonului iau nastere sisteme noroase icompacte din care cad mari cantitati de
precipitatii' 3eplasarea ciclonului se realizeaza in general de la = la 7, existand si abateri care fac ca aceasta sa
se realizeze de la 4 la ?, sau c&air de la ? la 4' 0n situatiile exceptionale, ciclonii se pot deplasa si de la 7 la =,
purtand denumirea de cicloni retrograzi' =iteza generala de deplasare a ciclonilor; " D 1"" Im$&, media fiind de
5" Im$&'
?tructura ciclonului mobil si starea vremii
!iclonul are o structura asimetrica' 0n stadiul dezvoltarii sale complete, aceasta este clar exprimata prin
prezenta in partea sudica a unui sector cald mai ingust, si sin partea nordica a unui sctor rece mai extins' !ele
doua sectoare sunt separate de frotnul cald anterior in partea de ?7 si de frontal rece posterior, in partea de ?=,
ambele unindu-se in punctul de convergenta'
?tarea vremii determinata de trecerea unui ciclon se diferentiaza in functie de pozitia punctului de
observatie fata de punctul de convergenta al ciclonului'
1) in situatia in care punctul de convergenta al ciclonului trece pe la ? fata de punctul de observatie, suprafata
frontala nu atinge suprafata terestra, fapt pentru care la sol se deplaseaza numai aerul rece din sectorul rece,
aerul cald aflandu-se la intalime'
=antul sulfa la inceput dinspre ?7 si 7, iar apoi, dupa trecerea punctului de convergenta, se roteste in
sens invers acelor de ceas, batand dinspre 4 si 4=, ceea ce determina o scadere treptata a temperaturii'
4orii frontului cald se succed in ordinea lor obisnuita (!i, !s, .s, 4s), din norii 4s canzand precipitatii
generalizate de lunga durata, cu intensitate mica sau moderata'
,,
,) 0n situatia cand punctul de convergenta trece pe la 4 de punctul de observatie, se disting 2 faze importante;
- trecerea frontului cald
- trecerea sectorului cald
- trecerea frontului rece
a) Trecerea frontului cald este precedata de canturi din ?= si din ?, si de norii !irrus, urmati de norii
!s, .s, 4s, din ultimele doua genuri canznd precipitatii generalizate cu intensitate moderata
b ) Trecerea sectorului cald este marcata de incetarea precipitatiilor si inseninare' Temperatura creste
treptat, iar presiunea atmosferica scade' =antul se roteste usor spre dreapta, batand dinspre ?= si apoi ='
Cneori, in sectorul cald iau nastere nori termoconvectivi cumuliformi din care cad scurte averse de ploaie vara,
iar iarna se formeaza nori stratiformi din care cad burnite slabe'
c) Trecerea frontului rece este anuntata cu --( ore inainte, de aparitia norilor !s si .s care provin din
destramarea partii superioare a norilor cumuliformi termoconvectivi, dezvoltati amplu in sectorul cald, in fata
frontului rece' .cestia generaza averse puternice de ploaie, insotite de vi8elii, ora8e si uneori grindina' .cestea
sunt cu atat ma iintense cu cat pe linia frontului se formeaza nori !b de mare dezvoltare verticala'
/data cu trecerea frontului rece, temperatura scade brusc, iar presiunea atmosfereica creste' =antul se
roteste spre dreapta, batand cu viteza sporita dinspre =, 4=, sistemul noros al frontului rece se fragmenteaza si
dispare, cerul redevenind senin'
0n timpul verii, incalzirea din timpul zilei determina instabilitatea aerului rece si aparitia norilor cumuliformi
care genereaza ploi locale de scurta durata, cu caracter de aversa'
Clasifi#area #i#l(nil(r
1) 3upa origine; locali si frontali
a) !iclonii locali iaiu nastere datorita actiunii nemi8locite a regimului termic al suprafetei active
b) !iclonii frontali apar in lungul zonelor frontale din troposfera mi8locie, acolo unde se inregistreaza
scaderi dinamice ale presiunii atmosferice'
,) 3upa inaltimea la care se dezvolta; 8oPi (la sol) si inalti
2) 3upa stadiul de dezvoltare; ideali (tineri) si oclusi, aflati in stadiul de umplere
-) 3upa miscare; mobile si stationari
5) 3upa situarea geografica; tropicali si extratropicali
,2