Lirica de dragoste a poetului Lucian Blaga

august 30, 2011Scrie un comentariuMergi la comentarii.

Personalitate impuntoare a culturii interbelice, L. Blaga a marcat perioada respectiv prin
elemente de originalitate compativile cu inscrierea in universalitate.
Poetul corolei de minuni a lumii include poezia sa cu tematic erotic in lirica de meditaie
filosofic. In volumul Poemele lumii (1919) el trateazp aceeai tem din perspectiva poetului
expresionist ce triete cu maxim intesitate iubirea. Spre deosebire de Eminescu, care selecta din
natur anumite elemente pe care apoi le personifica pentru a potena ibuirea cuplului, Blaga vede
iubirea ca un sentiment-patim ce modific natura din jur. Blaga nu realizeaz cupluri erotice i nici
portrete de femei ideale, ci surprinde erosul spiritualizat, sentimentul iubiriii ca mister al lumii,
component a Corolei nerelevate, a iubirii mister, ca sentiment fundamental al existenei umane.
Iubita lui Blaga e o minune a lumii dinti: Lumina ce-o simt nvlindu-mi /in piept cnd te vd
minunato /e poate c ultimul strop/ din llumina creat in ziua dinti (Lumina). Blaga vizeaz subtil
att ancestralitatea iubirii, ct i diafana ei evoluie, sacralitatea ei, ca punct de genez a lumii i a
omului, gest de dumnezwiasc iubirie pentru tot ce a primit duh ntru fiinare. Idealizarea iubitei,
ajuns la limita sacrului, primete conotaii cristice, de a fi intruparea iubirii lui Dumnezeu
lumin din lumin.
Astfel, feminismul este ridicat la rang de divinitate, iubita apprnd ca fiind una din cele mai mari
taine ale existenei, dragostea fiind rupt din rndul celor sacre. Altfel spus, eul realizeaz relaia
sa de identificare cu cellalt in msura in care abmelel entiti se descoper ca participante, printr-
o substan comun la spaiul Genezei.
Dac universul este o creaie frumoas, realia dintre eul liric i aceast creaie nu poate fi dect
erotic ne sugereaz Blaga in Eu nu strives corola de minuni a lumii, cci eu iubesc / i flori i
ochi i buze i mominte. Ptrunznd in semnificaiile metaforelor, putem confirma c lumea e o
cntare in care eul fragemntar are sentimentul unitii cu intregul lumii, iar acest sentiment e
alimentat de flacra ibuirii, cci a iubi e primvar in ciclic renatere a sufletului, intr-o
beatitudine dezlnuit, dincolo de graniele raiunii i chiar ale inimii (Lumina raiului).
strlucitoare, mndr i pgn sunt atributele fiinei iubite, care, reprezint simbolul unei fore
vital-spirituale ce se manifest exploziv, ca i indrgostitul ptima i dezlnuit: In nopatea asta-
n care cad/ atitea stele, tinrul tu trup/ de vrjitaore-mi arde-n brae/ ca-n flcrile unui rug./
Nebun, /i ca s-i sorb, flmnd s-i mistui /puterea, singele,, mndria, primvara, totul (Noi i
pmntul). In sufletul ei se afl imensiti i adncimi neexplorate, fiina ei fiind enigm att
petnru eul indrgostit (Femeie,/ ce mare pori in inim i cine eti Dorul), ct i pentru
Dumnezeu Creatorul (Nici Dumnezeeu n-a auzit, ce i-a optit anume [arpele cnd i intinse Evei
mrul]/ cu toate c a asculta i el./ i Eva n-a voit s-o spun nici lui /Adam Eva).
Aadar, Poemele luminii ne relev un eu erotizat bipolar, cu stri sufleteti doar aparent
contradictorii, izvorte dintr-un trimult erotic tineresc, dintr-o inim, in relaie cu Arborele vieii, a
universului, cu viaa spiritului, cu conotaii cristice, umane.
Indiferent de timp i spaiu, de vrst i capacitatea tririi, iubirea va reprezenta intodeauna una
din tememle fundamentale ale artei i ale poeziei in mod special, deoarece este sentimentul pe
care se construiete intreaga existen a omului.