OBICEIURI I TRADIII

DE PATI


Realizat de:
Prof. Dolha Iulia
coala Gimnazial Boblna

Sarbatoarea Pastelui ii are obiceiurile i tradiiile ei,
n funcie de cultura i civilizaia fiecrei naiuni sau
a unei comuniti etnice. Transilvania, prin statutul
de confluen a culturilor occidentale cu cele
orientale, este locul unde biserica catolica i
reformat se ntreptrunde cu cea ortodox i greco
catolic.
Numeroase sunt satele din Ardeal i Banat unde sunt
cte trei sau chiar patru biserici de rit diferit i cu
enoriai care aparin de religiile catolic, reformat,
luteran, greco-catolic i ortodox.
Acest diversitate ii are izvorul n faptul c
Transilvania din vremea Principatului istoric a fost
singurul stat din Europa secolului al XVII-lea care a
acordat i recunoscut libertatea religioas pentru
toate naiunile locuitoare ale principatului.
Semnificaie
Patele reprezint una
dintre cele mai importante
srbtori anuale cretine, care
comemoreaz evenimentul
fundamental al cretinismului,
nvierea lui Iisus Hristos, Fiul
lui Dumnezeu, n a treia zi dup
rstignirea Sa din Vinerea Mare.
SIMBOLURI PASCALE
Oul colorat i mpodobit
simbolul Mntuitorului care prsete
mormntul i se ntoarce la via,
precum puiul de gin ieit din goace;
Mielulvictoria vieii asupra morii ;
Iepuraulapare n Germania pe la
1590 simboliznd fertilitatea;
Liliacul expresie a puritii;
Fluturele a crui ieire din crisalid, n alt form,
amintete de nvierea lui Iisus;
Lumnarea-lumina lui Hristos asupra ntunericului
pcatului.


Obiceiuri de Pate n
Romnia
Cel mai rspndit obicei
cretin de Pati este vopsirea
oulor roii, a cror prezen este
obligatorie pe masa de Pati.
Oule se vopsesc n joia mare. n
unele zone ale rii se ncondeiaz
ou. Se opereaz cu simboluri
(soare, luna, cruce), cu modele din
natur (plante, animale, obiecte
casnice) i cu modele de esturi
populare.
Vopsirea oulor de Pati este
o tradiie rspndit la toate
popoarele, oul rou fiind o
adevrat emblem a
srbtorii, legndu-l de
rstignirea lui Iisus Hristos.
Mironosiele, cele trei Marii
care l-au jelit pe Iisus, au adus
ou, ca prinos, la picioarele
Lui, iar acestea s-au nroit de
la sngele jertfirii.
Ciocnitul oulor se face
dup reguli ce difer de la o
zon la alta.


n Bucovina, n
noaptea de nviere,
fetele se duc n
clopotni i spal
limba clopotului cu ap
nenceput. Cu aceast
ap se spal apoi
fetele, n zorii zilei de
Pati, ca s fie
frumoase tot anul.
n zona Cmpulung Moldovenesc,
fiecare gospodar pregtete un
co pascal care va fi sfinit i
binecuvntat de preot n curtea
bisericii.

n co este o farfurie pe care se
pun semine de mac (ce vor fi
aruncate n ru pentru a alunga
seceta), sare (ce va fi pstrat
pentru a aduce belug), zahr
(va fi folosit de cte ori vitele
vor fi bolnave), fin (ca rodul
grului s fie bogat), ceap i
usturoi (cu rol de protecie
mpotriva insectelor).

Deasupra farfuriei se aeaz
pasca, unca, brnza, oule
roii,dar i ncondeiate, bani,
flori, pete afumat, sfecl roie
cu hrean, prjituri.

n prile Sibiului, de Pati,
se mpodobete un pom (un
arbust) asemntor cu cel de
Crciun.n locul globurilor se
aga ou vopsite (golite de
coninutul lor). Pomul poate fi
aezat ntr-o vaz, sporind astfel
farmecul srbtorii.

n Arge, printre dulciurile
pregtite de Sfintele Pati,
se numr covrigii cu ou
(10-15 ou la 1 kg de
fin). Fiecare gospodar
se strduiete s
pregteasc o astfel de
delicates, care este i
simbolul belugului.

La Clrai, la slujba
de nviere,
credincioii aduc n
coul pascal ou
roii, cozonac i
cocoi albi. Datina
din strbuni spune
c, atunci cnd
cocoii cnt,
Hristos a nviat! Cel
mai norocos este
gospodarul al crui
coco cnt primul,
semn c n casa lui
va fi belug n acel
an. Dup slujb,
cocoii sunt druii
oamenilor sraci.


n Maramure, n zona
Lpuului, n
dimineaa de Pati,
copiii pn la 9 ani
merg la vecini i la
prieteni s anune
nvierea Domnului.

Gazda druiete fiecrui
urtor un ou rou. Se
spune c pragul casei
trebuie trecut mai
nti de un biat,
pentru ca n acea
gospodrie s nu fie
discordie tot restul
anului.

n Banat, se practic
tradiia tmierii
bucatelor, apoi fiecare
mesean primete o
linguri de pati
(vin+pine sfinit).

n dimineaa zilei de
Pati, copiii se spal pe
fa cu ap proaspt
de la fntn n care s-
au pus un ou rou, un
ban i fire de iarb
verde pentru a le aduce
sntate, frumusee i
noroc.

n ara Moilor, n
noaptea de Pati se ia
toaca de la biseric,
se duce n cimitir i
este pzit de feciori.
Dac nu au pzit-o
bine i a fost furat,
acetia sunt pedepsii
ca a doua zi s dea un
osp din care se
nfrupt att hoii,
ct i pgubaii.
Dac cei care au
ncercat s fure toaca
nu au reuit, atunci ei
vor fi aceia care vor
da ospul.

n jud. Satu Mare, n
zonele locuite de
germani, a doua zi de
Pati, fetele se
pregtesc cu
mncare, ou roii i
prjituri n ateptarea
bieilor care vin la
stropit. Ei stropesc
fetele cu parfum sau
cu ap. Apoi se adun
toi acas la unul din
membrii grupului
unde sunt servii cu
bunti. Tot grupul
merge apoi la Bal,
care este prima
petrecere de dup
ieirea din Postul
Patelui.
Stropitul cu apa isi are originea in perioada
precrestina, ca simbol al vietii si fertilitatii,
si a fost practicat de multe popoare, cum ar
fi celtii si alte natii germanice.

De fapt, conform credintei religioase,
obiceiul a fost adoptat in amintirea
faptului ca evreii i-au stropit cu apa pe
adeptii lui Isus care aduceau vestea
Invierii.

In Transilvania, stropitul s-a practicat la familile
nobiliare pana la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Odata cu trecerea timpului, obiceiul s-a
modernizat, iar daca
in trecut se folosea apa, astazi se foloseste parfum
sau apa de colonie".

Obiceiul precum stropitul a
fost adoptat de toate
comunitatile etnice si
religioase din Ardeal, de
asemenea si pe meleagurile
satmarene .

Potrivit obiceiului motenit
de la maghiari,in aceasta zi
toate fetele sau femeile
stau acas i ateapta
udtorii, care vin s le
stropeasc ,ca sa fie
frumoase si sanatoase tot
anul.
Primii pleac la udat copiii,
pe la casele fetielor, dar
nu uit nici de bunicile care
stau pe bnci, la soare.
Barbatii, stropesc
fetele/femeile cu parfum,
dupa care sunt rasplatiti cu
oua rosii, bautura si
prajituri i tinerii cu cte
un srut. Ei sunt invitati
cel mai adesea si la masa,
unde sunt serviti cu
friptura de miel ori cu
sarmale.


Pe langa stropit se faceau si urari
de sanatate, iar in schimb se
primeau oua rosii si palinca.
Ritualul stropitului se termina
seara tarziu, cand barbatii care au
fost la stropit ajungeau acasa cu
plasa plina de oua rosii. Se spune
ca femeile care sunt stropite cu
parfum in a doua zi de Pasti au
noroc tot anul, iar barbatilor care
uita de acest obicei nu le va
merge bine multa vreme.

Baietii adunati in grupuri merg la fete acasa a
doua zi de Paste, unde intreaba parintii fetelor
daca primesc cu udatul/ lociolitul, in timp ce
rostesc cate o poezie, precum :

"Am fost intr-o padure verde,
am vazut o viorea albastra,
care statea sa se ofileasca.
Imi dati voie sa o stropesc?"

(Originalul in limba maghiara:
Zold erdoben iartam?
Kek ibolyat lattam
El akart hervadni?
Meg szabad-e locsolni?).

,,Eu sunt micul gradinar
Cu sticluta-n buzunar
Si-am venit la dumneavoastra
Sa ud floarea din fereastra.

,,Lumea-ntreag-am colindat
Dupa o fata de maritat.
Am gasit o mandra floare
In lume pereche n-are.
Nu o las sa se-ofileasca
O stropesc ca sa-nfloreasca.

,,Am auzit ca aveti o floare frumoasa,
am venit s-o udam sa nu se ofileasca.

,,Intr-un cos cu viorele,
canta doua pasarele,
pasarile ciripesc,
imi dati voie sa stropesc?".


A treia zi de Paste, baietii sunt cei stropiti de
catre fete(obicei pastrat in satele din Ardeal). Acestea
se furisau in camerele unde dormeau baietii si ii udau
din belsug.
Sarbatoarea Pastelui se incheia cu un bal
organizat in sala festiva a satului. Petrecerea dura pana
in zorii zilei urmatoare.
Legat de acest obicei, in ziua de sambata, baietii
impodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lasarea
intunericului, tinerii se strecoara in curtile fetelor de
maritat si le agata brazii la poarta.
La fetele frumoase din sat vin zeci de baieti, care
pun crengute la poarta. Pentru ca pandesc toata
noaptea la ferestre, tinerele stiu pe cine trebuie sa
rasplateasca la stropit in prima sau a doua zi de Paste.
Dupa numarul de crengute primite, fetele din sat afla
cine are cea mai mare trecere la baieti din sat.
TIAI C...
Se spune c aduce noroc s pori haine noi de
Pati?
Austriecii mpodobesc cu frunze i flori oule
pe care le introduc apoi, legate ntr-un ciorap,
n vopsea, modelul pstrndu-se alb? Romnii
folosesc i ei frunze de ptrunjel sau leutean
pentru decorarea oulor?
Bulgarii ciocnesc n noaptea de nviere un ou
de zidul bisericii?
Germanii strng la un loc toi pomii de
Crciun, care ard apoi n Focul de Pati,
simbol al trecerii iernii i venirii primverii?
Stenii din Rusia arunc pe ap cojile de la
oule de Pati, deoarece exist credina c
acestea le ajut pe rae i gte s ou mai
des?
A doua zi de Pati, n Statele Unite, copiii
se ntrec la rostogolit ou pe iarba din faa
Casei Albe?
Micuii belgieni mpletesc cuiburi din fn pe
care le ascund n iarb, pentru ca iepuraul
de Pati s le umple cu dulciuri i cadouri?
n Joia dinaintea Patelui, copiii din Suedia
se costumeaz n vrjitoare i colind toate
casele, primind n dar dulciuri sau bani?


n urma influenelor
occidentale, copiii
primesc acum ou de
ciocolat pe care le
aduce Iepuraul. n
folclorul popoarelor
catolice se spune c,
n Joia Mare, clopotele
bisericilor pleac la
Roma s aduc ou
roii, pe care le
ascund prin grdini
pentru a fi gsite de
copii. Cel care adun
cele mai multe ou va
fi norocos tot anul.












HRISTOS A NVIAT !