Stilul vechi romnesc sau muntenesc.

Stilurile arhitecturale bisericesti din Romnia Se construiesc:

biserici de mici dimensiuni, mai mult la tara;
--> ele au, n general, plan treflat ( cu trei abside divergente, racordate ntre ele);
--> sunt de tip srbesc, mai rar dreptunghiular sau cruciform;
--> pronaos cu o turla, despartit de naos prin zid;
-->au naos cu turla si altar semicircular, simplu la nceput, cu doua absidiole (proscomidiar si
diaconicon). n arhitectura bisericeasca, stilul moldovenesc a rezultat din elementul autohton (la nceput
mici bisericute de lemn, mai tarziu de piatra si zid) peste care se suprapun influenta bizantina si influente
apusene (romanic si gotic). Conditiile istorico-politice specifice Transilvaniei,care au trait veacuri de
dominatie straina ,au impiedicat aici dezvoltarea unei arte arhitectone ortodoxe ,in masura in care aceasta
a manifestat in Moldova si Tara Romaneasca . De aceea, bisericile de zid mai putin impunatoare, au
suferit in mai mare masura influienta stilurilor apusene (romantic,gotic specifice bisericilor catolice si
protestante pe teritoriul Transilvaniei. Curpins 1.Stilul vechi romnesc sau muntenesc.
2.Stilul brncovenesc.
3.Stilul moldovenesc.
4.Stilul arhitectonic bisericesc din Transilvania. Biserica Curtea Veche din Bucuresti Manastirea Cozia
Catedrala Patriarhala din Bucuresti 2.Stilul brncovenesc. Stilul nfloreste sub domnia lui Constantin
Brncoveanu(1688-1714) i reprezint maturizara i desvrirea stilului autohton, n arta construciei
bisericeti.
Ctitoriile brncoveneti au plan triconic,cu turla-clopotnia pe pronaos, pridvor deschis, sprijinit pe stlpi
frumos sculptai si se remarc prin armonia i elegana proporiilor,cu multe podoabe sculpturale de
influene apusene, ale stilului Renaterii. Biserica Sfntul Gheorghe cel Nou din Bucuresti Biserica
palatului de la Mogosoaia Manastirea Antim Manastirea Brncoveanu (Smbata de Sus) 3.Stilul
moldovenesc. n stilul moldovenesc se vad si influente armenesti (mai puternice decat in Muntenia ) n
liniile arcurilor inclinate, elemente decorative din exterior, tendinta de inaltare si stramtare a turlelor.
Manastirea Voronet Biserica Sfanta Treime din Siret Biserica Moldovita 4.Stilul arhitectonic bisericesc
din Transilvania. Manastirea Barsana din Maramures Biserica Hategului Biserica Marcuta din Bucuresti
Biserica Sfanta Maria Orlea Biserica Sfantul Nicolae din Hunedoara Biserica din Criscior.







In Moldova, arhitectura bisericeasca a avut o dezvoltare proprie, deosebita de cea din Tara Romaneasca.
Ea are la baza elementul autohton, adica arta mestesugarilor locali, concretizata in vechile si modestele
bisericute de lemn, care au precedat pe cele de piatra si zid. Peste acestea s-au adaugat influente straine,
dintre care cea fundamentala pentru formarea stilului moldovenesc este cea bizantina, manifestata in
planul predominant al bisericilor (treflat sau drept) si in impartirea lor, in sistemul de acoperire prin bolti
si in multe din elementele decorului extern.
a) Cele mai vechi biserici moldovene de zid, sunt din epoca intemeierii Moldovei (mijlocul secolului
XIV) : Sf. Nicolae din Radauti (probabil ctitorie a lui Bogdan Intemeietorul, din 1359) si Sfanta Treime
din Siret, probabil ctitoria lui Latcu Voda (restaurata).
b) Epoca lui Stefan cel Mare (a doua jumatate a secolului XV si inceputul secolului XVI) aduce, cu
aproape un secol mai devreme decat in Tara Romaneasca, maturizarea si inchegarea unui stil de arta
constructiva propriu si original : stilul moldovenesc, care se distinge prin caractere specifice bisericilor
moldovenesti, ca de ex., sistemul moldovenesc al suprainaltarii boltilor (turlelor) in interior prin
suprapunerea arcurilor incrucisate (in diagonala) si prin bazele stelate de la exterior, sau bogatul decor
extern al fatadelor, obtinut prin utilizarea inteligenta a materialelor de constructie : piatra (bruta si de
talie), caramida (simpla sau smaltuita) si uneori ceramica.
Prima ctitorie mare a lui Stefan, Putna (1466-1484), a fost fundamental refacuta in secolele XVII
si XVIII, incat biserica de azi nu mai reprezinta constructia originara. Bisericile ramase pina azi in forma,
lor initiala reprezinta planuri si forme de constructie foarte variate. Unele au planul drept, de tip arhaizat-
romanic, fara sanuri si fara turle (ca la Sf. Nicolae-Radauti) : Dolhesti (ctitoria hatmanului Sendrea din
1481), Balinesti (ctitoria logofatului Tautu din 1499), Voloval (ctitoria lui Stefan din 1500-1502) s.a.
Altele au planul treflat (trilobat), ca la Sfanta Treime din Siret sau vechea Moldovita, dar adauga o turla
pe naos : Patrauti (1487), Sfantul Ilie din Suceava (Itcani) 1488, Voronet (1488), Precista din Bacau
(1491), Sf. Nicolae din Dorohoi (1495), Popauti (1496), dar mai ales Sf. Gheorghe din Harlau (1492),
care este monumentul cel mai reprezentativ al epocii lui Stefan, remarcabil mai ales prin frumu-
seteadecorului fatadelor. Altele reprezinta un tip
mixt, rezultat din combinarea celor doua tipuri
anterioare (dreptunghiular si trilobat). Dintre
acestea fac parte bisericile din : Borzesti (1493-
1494), Piatra Neamt (1497-1498), Cotnari, Arbore
(ctitoria lui Luca Arbore din 1502-1503), Reuseni
(1503-1504) s.a. Un tip aparte il reprezinta
biserica principala a manastirii Neamtu (1497), de
plan treflat, mult alungit prin adaugarea
exonartexului (pridvorului inchis) la fatada de
vest a pronaosului si a unei noi incaperi intre
pronaos si naos, destinata mormintelor ctitoresti
(gropnita sau camera funerara). Aceasta incapere
noua o gasim apoi si la Dobrovat (1504), care are
insa plan dreptunghiular.