TIPURI DE MEMORIE

STUDENT: Victor Iorgulescu

PROF. Conf.univ.dr.Ruxandra Gherghinescu
















Universitatea Ecologic Bucureti , Facultatea de Psihologie
4.3. Memoria de scurta durata (MSD) si memoria de lunga durata (MLD)
Brown (1958) n Marea Britanie si Peterson & Peterson (1959) n Statele Unite au descoperit
aproape simultan si ntr-o maniera independenta faptul ca o secventa scurta de informatii este
repede uitata (dupa mai putin de 20 secunde) daca subiectul executa o alta sarcina nainte de
reamintire.
Procedura lor experimentala a fost extrem de simpla si ingenioasa. Subiectilor le-au fost
prezentati trei itemi ("trigrame") constnd n litere, silabe fara sens, cifre, cuvinte, pe o durata de
3 secunde. Imediat dupa prezentarea itemilor li s-a cerut sa efectueze o sarcina oarecare, de
exemplu, sa numere napoi din 3 n 3, de la un numar ales arbitrar (495 - 492 - 489 - 486 etc).
Dupa 18 secunde actul numaratului era ntrerupt si subiectilor li se solicita reproducerea itemilor
prezentati initial. Rezultatul a fost neasteptat: aproape nici un subiect n-a putut reproduce
trigramele date .
Aceasta a permis evidentierea concluziei ca nainte de a fi fixata si depozitata, informatia
poposeste si este vehiculata pentru scurt timp si mai "la suprafata", constituind continutul
memoriei de scurta durata. Interventia unui excitant perturbator care mpiedica realizarea
repetitiei face ca informatia sa fie uitata, sa se stearga aproape imediat sau, n alte situatii, sa fie
"mpinsa" n rezervorul memoriei. Fenomenul este foarte raspndit n viata cotidiana: n cursul
unei conversatii uitam numele unor persoane care ne-au fost prezentate cteva clipe mai nainte;
daca formam un numar de telefon obtinut de la informatii fara a-1 fi notat si postul respectiv
suna ocupat, ne vom afla n situatia de a solicita din nou numarul de la informatii, deoarece l-am
uitat.
O data descoperit acest nou tip de memorie, numit memorie de scurta durata (MSD), cercetatorii
se concentreaza pe fundamentarea distinctiei teoretic-conceptuale, dar si experimentale dintre
memoria de scurta durata si memoria de lunga durata, aceasta din urma fiind mai bine cunoscuta
si mai ndelung cercetata. Vom ntreprinde si noi un asemenea demers, recurgnd la o serie de
criterii comparative.
Un prim criteriu diferentiator ntre MSD si MLD l constituie continutul celor doua tipuri de
memorie. MLD pastreaza mai ales informatiile trecute, de mare importanta, impregnate de
valoare, de semnificatie si utilitate pentru viata individului, pe cnd MSD permite operarea cu
informatii imediate si recente, mai marunte, poate mai banale, momentan-semnificative, din a
caror succesiune se ncheaga viata individului. MLD, prin continutul sau, da consistenta si
continuitate ntregii traiectorii a vietii, spre deosebire de MSD, care asigura consistenta si
continuitatea clipei, a momentului cotidian de viata. MSD face oficiul de a opera cu informatiile
curente, cotidiene exact att ct este necesar, avnd de aceea un mare grad de productivitate
momentana. Fara ea, "rezervorul" memoriei s-ar umple excesiv de mult, fapt care i-ar afecta
mobilitatea si flexibilitatea.
Capacitatea celor doua tipuri ale memoriei reprezinta un alt criteriu distinctiv. n timp ce MSD
are o capacitate limitata, redusa, capacitatea MLD este practic nelimitata, prima retinnd o parte
din informatia encodata, cealalta - aproape toata informatia encodata. Durata celor doua tipuri de
memorie le diferentiaza si mai mult una de alta. MSD are o durata de maximum 15-20 de
secunde, pe cnd durata MLD este nelimitata, ntin-zndu-se de-a lungul ntregii vieti a
individului.
Extrem de diferentiate ntre ele sunt si procesele celor doua tipuri ale memoriei, ntr-un fel se
realizeaza codarea, stocarea si recuperarea n MSD si n cu totul altfel n MLD.
Codarea n MSD este fonologica, pe cnd n MLD este semantica, n prima se encodeaza
paternurile de sunete, n cea de-a doua ntelesurile itemilor. Baddeley (1966) descrie o serie de
experimente n care subiectilor li se cere sa-si aminteasca fie o lista de cinci cuvinte (compatibila
cu capacitatea MSD), fie o lista de zece cuvinte (compatibila cu capacitatea MLD). n ambele
tipuri de liste existau cuvinte care : a) rimau (bat, hat, cat); b) aveau un nteles identic (tin -micut;
smoli - mic, Utile - putin); c) nu aveau nici o relatie ntre ele (bat -liliac; disk - pupitru ; tin -
micut)
Listele de cinci cuvinte erau reamintite ntr-o mica masura atunci cnd cuvintele sunau
asemanator, dar similaritatea ntelesurilor determina reamintirea ntr-un mod foarte asemanator
cu cea produsa de cuvintele nerelationate. n listele de zece cuvinte similaritatea semantica
producea o slaba reamintire, n timp ce cuvintele ce rimau erau reamintite la fel de bine ca si
cuvintele nerelationate. Acest rezultat poate fi nteles daca presupunem ca similaritatea codurilor
de memorare produce confuzii ntre itemi. Cum similaritatea acustica si nu cea semantica
altereaza memoria listelor scurte, Baddeley sustine ca informatiile de scurta durata sunt encodate
acustic (fonologie). Confuzia semantica aparuta n cazul listelor mai lungi sugereaza existenta
unei codari semantice n cazul MLD (vezi Ellis si Hunt, 1993, pp. 83-84).
Stocarea si mai ales prelungirea duratei ei se obtine n MSD prin autorepetare (repetare fara
ncetare a informatiei), numita si repetitie de mentinere, sau prin gruparea itemilor, n timp ce n
MLD marimea duratei stocarii se obtine prin repetitia elaborativa (proces care presupune
formarea asociatiilor ntre itemii deja aflati n memorie) si prin organizarea itemilor n retele,
scheme mnezice, scenarii etc.
Reactualizarea infomatiilor din cele doua tipuri de memorie se realizeaza si ea diferit. Dupa cum
am aratat n alta parte, unii autori cred ca reactualizarea din MSD se datoreaza procesarii seriale
a informatiilor, pe cnd reactualizarea din MLD presupune o procesare paralela.
De asemenea, efectul pozitiei seriale, cu cele doua aspecte distincte (efectul de primaritate -
evocarea mai buna a itemilor de la nceputul unei liste; efectul de recenta -reamintirea mai buna a
itemilor de la sfrsitul listei) a fost folosit drept argument pentru diferentierea MSD de MLD. S-a
considerat ca efectul de recenta este specific MSD, iar efectul de primaritate, MLD.
Uitarea n MSD si MLD este la fel de diferentiata. Unii explicau uitarea din MSD prin teoria
degradarii traseelor mnezice ca urmare a neutilizarii informatiei, a nerepetarii ei, n timp ce altii
explicau uitarea din MLD prin teoria interferentei care consta, n esenta, n amestecarea
informatiilor, acestea avnd efecte negative unele asupra altora.
si alte criterii ar putea fi avute n vedere pentru diferentierea MSD de MLD. De pilda, unii autori
cred ca ntre cele doua tipuri ale memoriei exista distinctii si n plan anatomic si neurofiziologic.
Se presupune ca MSD ar fi localizata n hipocamp, pe cnd MLD n ariile parieto-occipitale
stngi. Apoi, problema ridicata de cele doua tipuri ale memoriei este diferita : MSD ridica
problema prelungirii stocarii, a procedeelor ce pot fi folosite in acest sens, pe cnd MLD
presupune problema organizarii informatiilor astfel nct acestea sa poata fi reactualizate cu
usurinta.
In cazul MLD, una dintre chestiunile esentiale care apar este urmatoarea: care sunt caile de acces
la informatiile stocate n ea? Aceasta depinde de mai multi factori, cum ar fi modul de organizare
a informafiilor, variabilitatea contextuala etc. Daca informatia este organizata semantic, accesul
la ea se face prin activarea unui nod si prin propagarea acestei activari la nodul vecin.
Mecanismul activarii are nsa o dinamica concretizata ntr-o serie de efecte : efectul de filtrare
(convergenta activarii spre un nod determinat); efectul de evantai (dispersia activarii spre mai
multe noduri). Variabilitatea contextuala conduce Ia aparitia efectului de context, care afecteaza
puternic memoria de scurta durata si mai putin memoria de lunga durata.
Exista si argumente de ordin psihopatologic care justifica distinctia dintre MSD si MLD. n
amnezia anterograda (incapacitatea pacientului de retinere a evenimentelor consecutive unui
traumatism sau unei boli), MSD ramne intacta, pe cnd MLD este profund afectata. Pacientii
respectivi nu pot nvata ceva nou, deoarece informatia din MSD nu poate fi transferata n MLD.
Analizele de pna acum demonstreaza ca cele doua tipuri ale memoriei sunt total opuse. ntr-
adevar, prin capacitatea si durata ei foarte reduse, MSD se dovedeste a fi fragila, putin
productiva, predispusa degradarii rapide, n timp ce MLD, prin capacitatea si durata ei practic
nelimitate, este trainica, extrem de productiva, predispusa la extindere si ntarire; MSD este
directa si imediata, MLD este indirecta si laborioasa; MSD dispune de relativ putine capacitati
adaptative, pe cnd MLD este nalt adaptativa. Ele se bazeaza nu numai pe principii diferite, ci si
pe procese, mecanisme si finalitati profund diferentiate.