1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Administratie si Management Public





Oportunitati si dificultati strategice la nivelul
transportului public
(RATB, CFR, METROREX, TAROM)




Prof. univ. Ceptureanu Sebastian
Masteranzi: Cretu Iuliana
Florescu Roxana
Ionescu Antonio
Ana-Maria Murgoci
Ovidiu Balaceanu



Bucuresti
2014

2

Cuprins

Consideratii teoretice privind oportunitatile si dificultatile strategice la nivelul
transportului public ....................................................................................pag.3
Administrarea cercetarii..............................................................................pag.7
Interpretarea rezultatelor cercetarii.............................................................pag.15
Concluzii.....................................................................................................pag.42
Bibliografie

















3

1. Consideratii teoretice privind oportunitatile si dificultatile
strategice la nivelul transportului public

Strategia unei organizatii porneste de la faptul ca aceasta isi desfasoara activitatea in
conditiile contemporane, intr-o economie dinamica, in care se produc mutatii de amploare,
generate de impactul progresului stiintific si tehnic, de schimbarile rapide in preferinte si cererea
de consum a populatiei, de influenta si flexibilitatea politicilor economice ale partenerilor externi
si interni
1
.
Este cunoscut faptul ca implementarea unei strategii este in sine procesul de a face
2
si
ridica probleme pentru toti componentii firmei, fiecare fiind nevoit sa-si execute partea ce ii
revine din strategie. Trebuie sa se aiba in vedere derularea mai multor etape
3
precum asigurarea
unui climat favorabil schimbarilor si realizarii obiectivelor strategice, asigurarea conditiilor
tehnice, tehnologice, umane, financiare si informationale, precum si crearea unui echilibru intre
motivatie si responsabilitate in realizarea obiectivelor strategice.
Trebuie sa stabilim faptul ca implementarea sau modificarea strategiei devine esentiala la
un anumit moment, de exemplu cand in mediul organizatiei au loc schimbari rapide si
discontinue, cauzate de saturatia pietelor traditionale, descoperirile tehnologice din interiorul sau
exteriorul firmei sau un aflux brusc de noi concurenti
4
. In aceste conditii, traditiile
organizatorice stabile si experienta nu sunt suficiente pentru a face fata noilor oportunitati si
noilor amenintari. Fara a exista o strategie unificatoare, sunt mari sanse ca unele parti ale
organizatiei sa dezvolte necesitati diferite, reorientarea strategiei fiind prelungita, turbulenta si
ineficienta.
In ceea ce priveste strategiile folosite in sistemul transportului public, organizatiile se afla
intr-un proces amplu de transformare pentru reorganizarea transportului pe baza principiilor
economiei de piata si pentru a crea o zona unica de transport european.

1
Cornescu V., Mihaescu I., Stanciu S.; Managementul organizatiei, p.79, Editura All Beck, Bucuresti, 2004.
2
Sharplin A.; Strategic Management, p.123: Strategic implementation is the process of doing, Northeast
Louisiana University, McGraw-Hill Book Company, 1985;
3
Cornescu V., Mihaescu I., Stanciu S.; Managementul organizatiei, p.104-105, Editura All Beck. Bucuresti, 2004.
4
Ansoft I., McDonell E.; Implanting strategic management, p.46, Editura Pearson Education Limited, 1990, Editia
II.

4

Transportul public este un serviciu public de transport, n numr mare, disponibil pentru
ntreaga populaie, distinct de sistemul de taximetru, nchiriere de autobuze i autocare de ctre
persoane care nu se cunosc i nu au ncheiat un contract de prestare servicii cu o companie de
transport.
Transportul public de persoane include transportul cu ajutorul mijloacelor de transport de
mare capacitate ca: autobuz, troleibuz, tramvai, tren, metrou, avion, etc. Transportul n cadrul
localitilor se face n principal cu ajutorul autobuzelor i tramvaielor n timp ce transportul ntre
localiti se realizeaz cu ajutorul autocarelor, avioanelor i trenurilor.
Transporturile influenteaza si la randul lor, sunt influentate de caracteristicile dezvoltarii
economice. Ele contribuie, in mod substantial la formarea P.I.B., creeaza oportunitati pentru
angajarea fortei de munca si beneficii indirecte orientate catre dezvoltarea regionala si
globalizare. Din aceste motive, putem aprecia ca transporturile reprezinta o putere economica, un
liant si un factor de influenta al celorlalte sectoare de activitate. Totodata, nu trebuie uitat si
faptul ca transporturile reprezinta sursa unor externalitati pozitive prin stimularea activitatilor
conexe (de productie, comert, etc.) influentand nivelul productivitatii si al cresterii economice in
ansamblu. Problemele de transport public se amplifica atat datorita marimii teritoriului, a
cresterii sferei productiei si a altor activitati, cat si a cresterii numarului de autovehicule.
Orasul prezentului si viitorului a facut obiectul planului director de dezvoltare, elaborat si
pe baza unor studii generale de circulatie (PUG). Dezvoltarea vertiginoasa a Capitalei, punerea
in functiune a numeroase obiective, au condus la o crestere considerabila a transportului interior
de toate categoriile. In Bucuresti, fenomenul aglomerarii a aparut cu preponderenta in anii 1990.
Acest fapt se datoreaza atat cresterii accentuate a gradului de motorizare cat si datorita capacitatii
scazute a arterelor de circulatie care nu mai pot asigura fluenta si siguranta circulatiei. Aparitia
aglomerarilor pune in evidenta faptul ca se tinde spre atingerea limitei de capacitate a retelei,
modificandu-se intensitatea traficului si influentandu-se negativ calitatea infrastructurilor pana in
momentul aparitiei imposibilitatii de deplasare deci a blocajului (ambuteiaj, strazi pline, masini
blocate).
Dificultatile intalnite la nivelul transportului public pot fi clasificate pe mai multe
categorii :


5

a. Dificultatile privind modul de organizare :
- O mare parte din retelele de transport public sunt operationale de peste 100
ani , iar monitorizarea intampina mari dificultati ;
- Exista operatori privati care intretin o concurenta nu intotdeauna loiala
b. Dificultati tehnologice si tehnice :
- Vechimea infrastructurii si parcului de vehicule impune masuri urgente si
concrete de reabilitare, in primul rand prin investitii de modernizare a dotarii
existente si apoi prin extinderi de retele sau achizitii de vehicule noi ;
- Transferul calatorilor de la un mijloc de transport la altul se asigura prin
cateva puncte intermodale. Acestea insa nu sunt inca suficiente pentru a
asigura in general o deplasare continua, fara timpi pierduti pentru a schimba
mijloace de transport, atunci cand acest lucru este necesar.
c. Dificultati datorate limitrii resurselor energetice i impunerii standardelor
europene
- In prezent, ponderea vehiculelor electrice, nepoluante, este inca foarte redusa
in raport cu cea a vehiculelor vechi, care nu sunt inca in totalitate adaptate
pentru a utiliza combustibili nepoluanti.
d. Dificultati financiare
- Majoritatea operatorilor de transport public, atat in tara, car si in strainatate,
nu inregisteaza cresteri de profit din activitatea de transport public ;
- Actualele sisteme de transport au costuri de exploatare i ntreinere care
depesc limita de suportabilitate a utilizatorilor i nu ofer un serviciu de
calitate la un pre accesibil, aa cum este definit un serviciu public prin
normele Uniunii Europene.
- Actualul mecanism al diferenei de tarif nu este corelat cu veniturile reale ale
utilizatorilor.
e. Dificultati sociale :
- Fora de munc angajat n acest serviciu nu beneficiaz pe deplin de condiii
de munc prin care s fie stimulat motivarea unei atitudini adecvate a
acestora fa de ateptrile clienilor (cltorilor);
6

- Pregtirea profesional este unilateral, limitat la cerinele actualelor
tehnologii aplicate.
In conditiile dezvoltarii transporturilor, circulatia se schimba, viteza de circulatie creste,
volumul de transport creste in concordanta cu tendintele de dezvoltare materiala si sociala a
locuitorilor. Se impune deci, transformarea vechiului sistem al retelei de circulatie, intr-un nou
sistem eficient, corespunzator unui oras nou, cu vitalitate sporita in toate domeniile, productia
materiala, activitatea administrativa, politico-sociala, strategica, etc.
Nivelul de dezvoltare al unui sistem de transport public urban poate fi msurat prin
diverse criterii. Acestea difereniaz sistemele de transport public aflate la nivele de dezvoltare
mai sczute sau mai ridicate astfel:
Existena unui cadru politic coerent,
Dac sistemul de transport public, oficial reglementat, rspunde solicitrilor n cretere,
sau, alternativ, dac o parte considerabil a cererii este acoperit de mijloacele de
paratranzit neoficiale (n bun msur nereglementate),
Existena unui sistem oficial al diferentei de tarif;
Aceste trei criterii arat:
dac exist cadru legislativ adecvat,
dac autoritatile au adoptat o concepie coerent n ce privete gestionarea transportului
public, n raport cu unele evenimente, pe msur ce acestea apar,
dac autoritatile au capacitate administrativ i tehnic suficient pentru a planifica i
reglementa efectiv acest serviciu,
dac a existat voina politic de a lua decizii dificile, precum meninerea tarifelor titlurilor
de cltorie la niveluri care s permit operatorilor s acopere costurile, sau s ia msuri
care s diminueze utilizarea automobilelor private.







7



2. Administrarea cercetarii

Ipoteza de la care am pornit este accea a descoperi principali factori oportuni in cadrul
strategiilor si a celor mai dese dificultati cu care se confrunta acestia. Prin aceste aspecte am
dorit sa conturam de asemeni si eventualele obiective asupra carora au meditat aceste companii
de transport publice sau ce factori perturbatori au dus la o neindeplinire a rezultatelor finale in
raport cu cele stabilite anterior.
Cercetarea a fost facuta pe un esantion de 4 organizatii de transport public: RATB, CFR,
METROREX, TAROM. Chestionarul a fost realizat pe trei sectiuni: Sectiunea 1- Aspecte
generale, Sectiunea2 Oportunitati strategice, Sectiunea 3 Dificultati strategice si cuprinde un
set de 16 intrebari. Intrebarea de control este cea cu numarul 5 din sectiunea 2, iar in urma
cercetarii nu au reiesit chestionare rebutante.

Chestionar privind oportunitatile si dificultatile strategice la nivelul transportului public
(RATB, CFR, METROREX, TAROM)

Buna ziua ! Sunt student in anul I Master al Facultatii de Administratie si Management
Public si impreuna cu colegii mei de echipa, realizez un sondaj cu privire la oportunitatile si
dificultatile regasite in strategia institutiei dumneavoastra.
Esantion utilizat 4 organizatii : RATB, CFR, Metrorex, TAROM ( 4 chestionare)
Caracteristica organizatiei dupa varsta:
a. 0 5 ani;
b. 5-10 ani;
c. 10-15 an;i
d. Peste 15 ani.



8

Sectiunea 1. Aspecte generale
I. Dati o nota de la 1-5 in functie de importanta pe care o acordati urmatoarelor elemente,
unde 1 reprezinta in foarte mica masura , iar 5 in foarte mare masura .
Importanta elementelor Nota
Siguranta pasagerilor in timpul mersului
Dezvoltarea retelelor de transport
Accesibilitatea calatoriei
Protectia mediului
Infrastructura precara

II. Care considerati ca este avantajul competitiv al organizatiei in care lucrati?
a. Profitul pe care reuseste sa il faca organizatia prin serviciile oferite ;
b. Calitatea crescuta si ireprosabila a serviciilor realizate de personal calificat ;
c. Raportul echilibrat intre calitate si pret ;
d. Adaptabilitatea la schimbarile continue ale pietei interne si externe ;
e. Costuri mici de operare.

III. In ce consta planificarea financiara?
a. Elaborarea bugetului anual in functie de prioritatile stabilite si misiunea strategica ;
b. Controlul operational si evaluarea acestuia pe tot parcursul anului ;
c. Axarea pe activitati stricte si reale in timp ;
d. Accent pus pe indeplinirea functiunilor managementului.

IV. In ce mod va influenteaza celelalte modalitati de transport ?
a. Negativ, cetatenii prefera sa utilizeze cu precadere companiile private;
b. Pozitiv, numarul cetatenilor care folosesc companiile private este mult mai mic
numarul celor care circula cu transportul public;
c. Echilibrat, cetatenii prefera sa circule in timpul zilei mai mult cu transportul public,
preferand ca seara sa utilizeze transport privat.

9

V. Apreciati, pe o scala de la 1 la 10, unde 1 inseamna foarte mica , iar 10 foarte mare ,
importanta urmatoarelor aspecte ale procesului de formare a misiunii organizatiei :
Aspecte ale procesului de formare a misiunii Importanta (note de la 1-10)
Cetatenii, ca si repere asupra intregii activitati
Serviciile, asupra carora se modeleaza intreaga activitate a
organizatiei

Piata, mediul aflat intr-o continua schimbare tinand cont
de fluctuatiile continue

Profitabilitatea, prin atingerea unei autonomii financiare si
depasirea dependentei de stat

Competente proprii, prin reliefarea avantajului competitiv
Filosofia, cumul de valori, aspiratii si prioritati
Preocupari pentru imaginea publica, aspect de marketing
ce poate influenta alegerea cetatenilor

Preocuparea fata de angajati, accentul fiind pus pe
motivarea si crearea unui climat propice pentru atingerea
obiectivelor


Sectiunea 2. Oportunitati strategice
I. Care din urmatoarele modalitati ar trebui implementate in organizatia dumneavoastra
pentru creterea atractivitii calatorilor catre serviciile oferite de organizatie?
a. realizarea unei strategii la nivel national pe domeniul transportului de pasageri si
cresterea rolului acestuia in dezvoltarea economiei si a societatii ;
b. asigurarea serviciilor de transport de calitate, cu un angajament fata de societate in sensul
accesibilitatii pentru toti cetatenii ;
c. stabilirea unor obiective clare pentru obtinerea unui sistem de transport competitiv,
economic in ceea ce priveste resursele
d. optimizarea vitezei comerciale, creterea confortului, diversificarea serviciilor la bord,
regndirea ofertei comerciale care s abordeze necesitile de mobilitate i implicit
cerinele pieei.
10


II. Care considerati ca sunt cele mai importante obiective strategice la nivelul organizatiei
pentru urmatorii ani (raspuns multiplu) :
a. Cresterea gradului de confort a tuturor categoriilor de transport;
b. Gratuitatea transportului public in cazul elevilor,studentilor si pensionarilor;
c. Micsorarea preturilor la transport pentru toate categoriile de utilizatori;
d. Utilizarea unui soft complex si mai usor de utilizat in cazul biletelor de calatorie ;
e. Acoperirea tuturor zonelor pentru o accesibilitate crescuta;
f. Cresterea numarului de vechicole pentru a miscora timpul de asteptare ;
g. Numarul crescut al camerelor de supraveghere pentru a spori siguranta cetatenilor;
h. Cresterea gradului de igienizare si curatenie, precum si distribuirea unor afise pentru
indemnarea cetatenilor spre a pastra curatenia ;
i. Cresterea amenzilor pentru nerespectarea linistei publice in timpul calatoriei si a lipsei
tichetelor de transport ;
j. Utilizarea unor metode de filtrare a combustiei in vederea unei protectii sporite a
mediului.

III. Urmatoarele efecte sunt influentate intr-un mod pozitiv de un transport public bine
organizat. Pe la scala de la 1 la 5, unde 1 inseamna in foarte mica masura , iar 5 in
foarte mare masura , apreciati influenta eficientei transportului public.

Efecte pozitive ale eficientei transportului public Nota
Economia orasului (suport direct pentru economia locala)
Economia familiei (buget mai redus alocat deplasarilor)
Reducerea nivelului de poluare
Diminuarea congestiilor de trafic (reducerea timpilor de calatorie,
a costurilor de transport)

Siguranta si securitatea cetatenilor (reducerea riscurilor de
accidente rutiere, a vandalismului etc.)

Sanatatea (combinarea cu mersul pe jos ori cu bicicleta, scaderea
nivelului de poluare etc.)

11

Societatea (coeziune sociala, mbunatatirea calitatii vietii


IV. In anul 2011, UE a aprobat Cartea Alb a Transporturilor, prin care se dorete realizarea
unei piee unice printr-o reea integrat i servicii de transport competitive i dezvoltate.
n acest context, care din urmatoarele actiuni considerati ca sunt esentiale pentru a putea
tine pasul cu ceilalti operatori?

a. realizarea unui transport performant prin investitii importante in infrastructura si in
materialul rulant;
b. gama larga de servicii de maxima calitate ;
c. Extinderea retelei de transport si inlocuirea partiala a materialului rulant invechit;
d. Realizarea unei retele de transport complet integrate, care sa puna in legatura diferitele
modalitati de transport ;
e. Parteneriate cu ceilalti operatori pentru furnizarea de servicii de transport conform
nivelului cererei de piata.

V. Conceptul european de transport, cu referire la transportul public, a stabilit o serie de
obiective in conformitate cu Carta Alba a Politicii de Transport in Europa. Care din
urmatoarele obiective se regasesc in strategia actuala a organizatiei (raspuns multiplu)?
a. descentralizarea serviciilor publice si preluarea lor de catre autoritatile locale pentru
asigurarea unei calitati corespunzatoare cerintelor populatiei;
b. restructurarea mecanismelor de protectie sociala prin facilitati acordate persoanelor
defavorizate si unor categorii sociale;
c. promovarea principiilor economice de piata, cu asigurarea climatului corespunzator unei
concurente loiale;
d. realizarea de facilitati pentru transportul public local, pentru descurajarea transportului
individual;
e. institutionalizarea creditului local, ca mod de finantare a modernizarii serviciului
de transport local;
f. promovarea parteneriatului social si pregatirea continua a resurselor umane.
12


VI. Din urmatoarele elemente esentiale pentru functionarea corecta a transportului public,
care considerati ca este elementul care va ofera un avantaj competitiv in fata celorlalti
operatori ?
1. organizarea eficienta si eficace a traficului ;
2. personal specializat;
3. beneficiile financiare
4. evolutia activitatii conform standardelor europene ;
5. raportul pret-calitate a serviciilor .

Sectiunea 3. Dificultati strategice
I. Care sunt aspectele mediului extern care influenteaza cel mai mult organizatia?
a. Mediul politico-legal datorita schimbarilor in ceea ce priveste legea si reglementarile
cu privire la transportul public;
b. Mediul economic, prin lipsa unei descentralizari financiare si persistenta crizei
economice.;
c. Mediul social-cultural prin scaderea demografiei si a migratiei excesive ;
d. Mediul tehnologic, datorita evolutiei rapide a tehnologiei IT si comunicatie.

II. Acordati o nota de la 1-5 in functie de aspectele cu care va infruntati cel mai des, unde 1
reprezinta rareori , iar 5 foarte des :
Dificultati Nota
Neincrederea cetatenilor in utilizarea mijloacelor de transport public
Acordarea unor sume prea mici in vederea dezvoltarii retelelor de transport
Lipsa personalului instruit si a echipamentelor necesare
Cresterea numarului de accidente in fiecare an
Birocratia excesiva la nivelul transportului public

III. Care din urmatorii factori credeti ca au influentat in mod negativ serviciul de transport
public de calatori in ultima perioada ?
13

a. dezvoltarea accentuata a transportului cu autoturismele personale;
b. stagnarea dezvoltarii economice (scaderea numarului locurilor de munca);
c. cresterea ponderii populatiei sarace (someri, pensionari, etc.);
d. concurenta neloiala a firmelor particulare.

IV. In ceea ce priveste indeplinirea functiilor managementului in organizatie, stabiliti pe o
scala de la 1 la 5, unde 1 inseamna dificultati reduse , iar 5 dificultati majore ,
gradul in care acestea intampina dificultati .

Functii management Grad de dificultate
a. Functia de previziune, data de controlul managerilor asupra
preziviunilor favorabile sau nefavorabile ale companiei

b. Functia de organizare, prin reliefarea unui mod cat mai
eficient si eficace in utilizarea bugetului pentru atingerea
obiectivelor

c. Functia de coordonare, ce subliniaza rolul managerului de a
armoniza atat activitatile cat si oameni care le pun in aplicare

d. Functia de antrenare-motivare, ce consta in motivarea
personalului intr-un mod placut pentru a obtine cele mai bune
rezultate

e. Functia de control-evaluare cu rol in a vedea daca rezultatele
obtinute sunt in concordant cu cele stabilite initial.


V. Care sunt factorii care vor influenta mobilitatea cetanilor si de care va trebui sa se tina
seama in masurile aplicate in strategia de dezvoltare a serviciului de transport public
oferit de organizatie (raspuns multiplu) ?
a. mbatrnirea populatiei, prin cresterea segmentului de persoane cu vrsta peste 65 de ani,
serviciul de transport public urmnd sa se adapteze acestei tendinte;
b. Crearea de societati multiculturale si dezvoltarea turismului, necesitnd un sistem de
informare si de comunicare mbunatatit si adaptat acestor clienti;
c. Modificarea stilului de viata a societatii civile ;
14

d. Procedurile de finantare pentru transportul public, prin respectarea sistemului legislativ
local si european.
e. Adaptarea serviciului oferit si a conditiilor de operare la specificatiile legislatiei
europene;
f. Maturizarea sistemelor de informare si comunicare (procurarea unor sisteme integrate la
preturi accesibile) care vor oferi operatorului de transport posibilitatea mbunatatirii
relatiei cu publicul, dar si o mbunatatire a serviciului oferit;
g. Intensificarea crizei combustibililor fosili.























15

3. Interpretarea rezultatelor cercetarii

In acest capitol vor fi realizate grafice pentru fiecare intrebare din chestionar, fiind
urmate de interpretarea corespunzatoare.
Caracteristica organizatiei dupa varsta

Dupa cum se observa in chestionarul completat de cele patru institutii de transport vom
observa ca toate au o varsta de peste 15 ani, ceea ce denota companii varstnice. Astfel am putea
specifica faptul ca R.A.T.B-ul este lider in ceea ce priveste varsta inaintata, aceasta implinind
143 de ani de la infiintare, avand un curs al existentei ascendant pornind de la tramvaiele trase de
cai la vehicole moderne cu o aparatura din ce in ce mai complexa. Urmatorul in ordine
cronologica este C.R.F-ul, caile ferate romane au o existenta de 134 ani, avand o importanta
sporita in ceea ce priveste transportul de marfa si calatori. Anul 1930, este anul in care Tarom isi
deschide portile, sarbatorindu-se 84 de ani a principalei companii aeriene romane ce are la active
peste 2 milioane de oameni transportati in intreaga lume. Ultimul loc ii apartine Metrorex-ului,
acesta avand varsta de 39 de ani, fiind o construtie a ambitiei comuniste care a avut o importanta
semnificativa pana in zilele noastre, fluidizand traficul extern.

0
20
40
60
80
100
120
140
160
R.A.T.B Metrorex CFR Tarom
143
39
134
84
Varsta institutiilor
16

La intrebarea Dati o nota de la 1-5 in functie de importanta pe care o acordati
urmatoarelor elemente, unde 1 reprezinta in foarte mica masura , iar 5 in foarte mare
masura , s-a raspuns astfel:

Figura 1. Importanta elementelor in cadrul CFR

Figura 2. Importanta elementelor in cadrul METROREX

Figura 3. Importanta elementelor in cadrul RATB
0 1 2 3 4 5
Siguranta pasagerilor in timpul mersului
Dezvoltarea retelelor de transport
Accesibilitatea calatoriei
Protectia mediului
Infrastructura precara
5
4
5
5
4
0 1 2
Siguranta pasagerilor in timpul mersului
Dezvoltarea retelelor de transport
Accesibilitatea calatoriei
Protectia mediului
Infrastructura precara
0 1 2 3 4 5
Siguranta pasagerilor in timpul mersului
Dezvoltarea retelelor de transport
Accesibilitatea calatoriei
Protectia mediului
Infrastructura precara
17


Figura 4. Importanta elementelor in cadrul TAROM
In cadrul aspectelor generale am incercat sa subliniem care sunt principalele elemente
care caracterizeaza existenta companiei de transport si pe care aceasta se bazeaza in cadrul
dezvoltarii propriei strategii dar si a existentei sale de-a lungul anilor. Conform chestionarelor
completate de catre aceste companii s-a observant o atentie sporita data sigurantei pasagerilor
in timpul mersului, astfel trei din cele patru compani au acordat nota maxima acestui aspect, cu
exceptia Metrorexului a carui nota a fost 2, acesta punand accent pe alte criterii. La egalitate cu
acest element se afla si protectia mediului, din nou se observa o preocupare majora a celor 3
companii de transport catre acest aspect, care devine din ce in ce mai important pentru sec. 21.
In ceea ce consta infrastructura precara, putem observa ca aceasta problema este una
de o importanta ridicata in situatia R.A.T.B-ului, data fiind expansiunea rapida a orasului si lipsa
adaptabilitatii societatii autonome de transport la noile cerinte ale societatii, aceasta dezvoltandu-
se greoi pe aceeasi infrastuctura invechita. In cazul Taromului si al CFR-ului, problema
infrastructurii nu este atat de grava, in cazul acestora fiind mai putine neplaceri. Cel mai putin
afectat de aceasta neplacere pare sa fie Metrorex-ul, acesta acordand o nota de 2 acestui element,
ceea ce denota o infrastructura solida si un sistem de transport bine pus la punct. In ceea ce
priveste accesibilitatea calatoriei, locul fruntas il ocupa CFR-ul, acesta considerand faptul ca
pretul biletelor este unul corect in raport cu viteza si distanta intre destinatii. La polul opus
aflandu-se Metrorex ale carui tarife sunt considerate a fi prea scumpe pentru toate categoriile de
cetateni. O egalitate de note aflandu-se intre RATB si Tarom, carora li se pare a fi o situatie de
mijloc, existand o oarecare concordanta intre pretul calatoriei, confort si viteza. Cele mai mici
note din partea tuturor companiilor de transport cu exceptia C.F.R-ului, a fost acordata
dezvoltarii retelelor de transport, ceea ce sugereaza faptul doar caile ferate Romane sunt
0 1 2 3 4 5
Siguranta pasagerilor in timpul mersului
Dezvoltarea retelelor de transport
Accesibilitatea calatoriei
Protectia mediului
Infrastructura precara
18

preocupate de expansiunea cat mai vasta a propriilor linii si totodata ele se confrunta cel mai
mult cu aceasta nevoie, celelalte companii de transport fiind multumite cu lungimea rutelor sale
atat pe plan intern cat si pe cel extern.
La intrebarea Care considerati ca este avantajul competitiv al organizatiei in care
lucrati?, raspunsurile au fost urmatoarele:

Figura 4. Avantajul competitiv al organizatiei
Avantajul competitiv este acel aspect care da firmei sau companiei respective un plus fata
de toate celalelate si care ii aduce cel mai mare profit si cea mai buna dezvoltare. In acest
context, C.F.R-ul si Metrorex-ul au sustinut ca avantajul loc competititv este acela in care
costurile sale de operare sunt mici, ceea ce reliefeaza o eficienta si o eficacitate sporita, existant o
concordanta foarte buna intre profit si dezvoltare. R.A.T.B-ul a considerat ca avantajul sau
consta in servicii ireprosabile date de resurse umane bine pregatite in domeniu, acest lucru fiind
un necesar pentru ca dezvoltarea acestuia sa fie una propice. Compania de zbor Tarom are ca si
avantaj competitiv flexibilitatea sa in functie de schimbarile continue ale pietei, acest lucru
contureaza faptul ca Tarom-ul este in masura sa raspunda cel mai bine cerintelor cetatenilor in
comparatie cu celelealte institutii de transport publice.

0%
25%
0%
25%
50%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
a. Profitul pe care
reuseste sa il faca
organizatia prin
serviciile oferite
b. Calitatea crescuta
si ireprosabilaa
serviciilor realizate
de personal calificat
c. Raportul echilibrat
intre calitate si pret
d. Adaptabilitatea la
schimbarile continue
ale pietei interne si
externe
e. Costuri mici de
operare
19

75%
25%
0% 0%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
a. Elaborarea bugetului
anual in functie de
prioritatile stabilite si
misiunea strategica;
b. Controlul operational
si evaluarea acestuia pe
tot parcursul anului;
c. Axarea pe activitati
stricte si reale in timp;
d. Accent pus pe
indeplinirea functiunilor
managementului.
La intrebarea In ce consta planificarea financiara?, raspunsurile au fost urmatoarele:
Figura 5. Planificarea financiara
Din punct de vedere al planificarii financiare, s-a dorit o reliefare cat mai exacta a
elementului sau elementelor importante atunci cand se pune in aplicare o astfel de activitate.
CFR, RATB si Tarom, au sugerat faptul ca in prim-plan se afla prioritatile pe anul respectiv in
conformitate cu misiunea care urmeaza sa o includa in stategie si pe care urmeaza sa o dezvolte
prin intermediul acesteia. Exceptia de la aceasta varianta s-a conturat in cazul Metrorex-ului care
sustine ideea ca planificarea financiara are o destinatie mai degraba spre controlul operational si
asupra evaluarii acestuia, fiind mai preocupati de propriul sistem.

La intrebarea I n ce mod va influenteaza celelalte modalitati de transport ?,
raspunsurile au fost astfel:

Figura 6. Influenta celorlalte mijloace de transport
0%
50% 50%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
a. Negativ, cetatenii
prefera sa utilizeze cu
precadere companiile
private;
b. Pozitiv, numarul
cetatenilor care folosesc
companiile private este
mult mai mic numarul celor
care circula cu transportul
public;
c. Echilibrat, cetatenii
prefera sa circule in timpul
zilei mai mult cu transportul
public, preferand ca seara
sa utilizeze transport privat.
20

Modalitatea in care celalalte companii de transport, fie ele private fie publice, aici
putandu-ne referi si la propriile automobile, influenteaza una dintre companiile tinta alese, este
un aspect important in a vedea daca acestea sunt sau nu influentate de alegerile cetatenilor si in
ce masura aceasta se face. In cazul CFR-ului, acesta este de parere ca cetatenii prefera propriile
masini sau liniile private care sunt mai ieftine si care au o duratie de transport mult mai rapida
decat compania cailor ferate Romane, acesta fiind un efect al transportului pe distanta lunga. In
ceea ce consta cazul Taromului sau al RATB-ului, acestia sunt de parere ca monopolul este
detinut de acest tip de transporturi, atat pe distante foarte lungi cat si pt cele pe plan local. In
cazul Metrorex-ului, exista o situatie echilibrata, tinand cont de programul fix pe care il detine
metroul, cetatenii utilizeaza cu frecventa metroul pe timpul zilei fiind mult mai rapid decat alte
mijloace locale, preferand ca pe timpul noptii sa fie adeptii taxi-urilor sau ale altor mijloace.
Intrebarea Apreciati, pe o scala de la 1 la 10, unde 1 inseamna foarte mica , iar 10
foarte mare , importanta urmatoarelor aspecte ale procesului de formare a misiunii
organizatiei, a avut urmatoarele rezultate:

Figur 7. Aspecte ale procesului de formare a misiunii CFR

0
2
4
6
8
Cetatenii,
ca si
repere
asupra
intregii
activitati
Serviciile,
asupra
carora se
modeleaz
a intreaga
activitate
a
organizati
ei
Piata,
mediul
aflat intr-
o
continua
schimbar
e tinand
cont de
fluctuatiil
e
continue
Profitabili
tatea,
prin
atingerea
unei
autonomi
i
financiare
si
depasirea
depend
Compete
nte
proprii,
prin
reliefarea
avantajul
ui
competiti
v
Filosofia,
cumul de
valori,
aspiratii si
prioritati
Preocupa
ri pentru
imaginea
publica,
aspect de
marketing
ce poate
influenta
alegerea
cetatenilo
r
Preocupa
rea fata
de
angajati,
accentul
fiind pus
pe
motivarea
si crearea
unui
climat
6 8 6 7 6 7 8 7
6
8
6
7
6
7
8
7
21


Figur 8. Aspecte ale procesului de formare a misiunii Metrorex

Figur 9. Aspecte ale procesului de formare a misunii RATB
Misiunea unei organizati este practic un punct de pornire indeajuns de cuprinzator incat
sa cumuleze atat scopurile fundamentale cat si desfasurarea intregii activitati, toate acestea se
regasesc in strategia de dezvoltare. Astfel prin aceasta intrebare am dorit sa conturam pilonii cei
mai importanti care sustin misiunea un cadrul celor patru organizatii.

0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
Cetatenii,
ca si repere
asupra
intregii
activitati
Serviciile,
asupra
carora se
modeleaza
intreaga
activitate a
organizatie
i
Piata,
mediul
aflat intr-o
continua
schimbare
tinand cont
de
fluctuatiile
continue
Profitabilit
atea, prin
atingerea
unei
autonomii
financiare
si
depasirea
dependent
ei de stat
Competent
e proprii,
prin
reliefarea
avantajului
competitiv
Filosofia,
cumul de
valori,
aspiratii si
prioritati
Preocupari
pentru
imaginea
publica,
aspect de
marketing
ce poate
influenta
alegerea
cetatenilor
Preocupare
a fata de
angajati,
accentul
fiind pus
pe
motivarea
si crearea
unui climat
propice
3 3 2 2 3 2 3 2
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Cetatenii,
ca si
repere
asupra
intregii
activitati
Serviciile,
asupra
carora se
modeleaza
intreaga
activitate a
organizatie
i
Piata,
mediu
laflat intr-o
continua
schimbare
tinand
cont de
fluctuatiile
continue
Profitabilit
atea, prin
atingerea
unei
autonomi
financiare
si
depasirea
depende
Competent
e proprii,
prin
reliefarea
avantajului
competitiv
Filosofia,
cumul de
valori,
aspiratii si
prioritati
Preocupari
pentru
imaginea
publica,
aspect de
marketing
ce poate
influenta
alegerea
Preocupar
ea fata de
angajati,
accentul
fiind pus
pe
motivarea
si crearea
unui
10 4 8 10 8 9 7 6
22

0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Cetatenii,
ca si repere
asupra
intregii
activitati
Serviciile,
asupra
carora se
modeleaza
intreaga
activitate a
organizatiei
Piata,
mediul
aflat intr-o
continua
schimbare
tinand cont
de
fluctuatiile
continue
Profitabilita
tea, prin
atingerea
unei
autonomii
financiare
si
depasirea
dependent
ei de stat
Competent
e proprii,
prin
reliefarea
avantajului
competitiv
Filosofia,
cumul de
valori,
aspiratii si
prioritati
Preocupari
pentru
imaginea
publica,
aspect de
marketing
ce poate
influenta
alegerea
cetatenilor
Preocupare
a fata de
angajati,
accentul
fiind pus pe
motivarea
si crearea
unui climat
propice
pentru
atingerea
10 8 9 7 5 3 4 6
Misiunea CFR-ului are la baza in special serviciile, ca promoter al intregii activitati in
aceeasi masura cu aspectele de marketing, ale raror roluluri fac serviciile sa devina mult mai
avantajoase. Desi calificativele acordate de aceasta companie nu au fost maxime, acest lucru
denota ca importanta lor este impartita, neexistand un sigur obiect ce face posibila misiunea, ci
mai multe de aceeasi amploare. In cazul RATB-ului, misiunea pare sa aiba alte valori
importante, pe care noi nu le-am putut identifica, astfel din chestionar identificam faptul ca
aspectele regasite si in misiunea lor sunt: cetatenii, serviciile care se modeleaza in functie de
acestia, avantajul competititv prin diferentierea de alte companii de transport si aspectele de
marketing ce fac intregul serviciu mai atractiv. In cazul Metrorex-ului, observam o atentie
sporita asura cetatenilor ca principale tinde si asura profitabilitatii, ca si dorinta in a atinge
autonomie financiara, fara a mai fi nevoiti sa apeleze la ajutorul statului. Misiunea Taromului
este fixata asupra cetatenilor si asupra mediului cu toate schimbarile si necesitatile lui.


Figura 10. Aspecte ale procesului de formare a misiunii - Tarom
23

33.3% 33.3%
16.6% 16.6%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
a. realizarea unei
strategii la nivel national
pe domeniul
transportului de pasageri
si cresterea rolului
acestuia in dezvoltarea
economiei si a societatii;
b. asigurarea serviciilor
de transport de calitate,
cu un angajament fata de
societate in sensul
accesibilitatii pentru toti
cetatenii;
c. stabilirea unor
obiective clare pentru
obtinerea unui sistem de
transport competitiv,
economic in ceea ce
priveste resursele
d. optimizarea
vitezei comerciale,
creterea confortului,
diversificarea serviciilor
la bord, regndirea
ofertei comerciale care
s abordeze
necesitile de
mobilitate i implicit
cerinele pieei.
Intrebarea Care din urmatoarele modalitati ar trebui implementate in organizatia
dumneavoastra pentru creterea atractivitii calatorilor catre serviciile oferite de
organizatie?, a avut urmatorul raspuns:














Figura 11. Modalitati pentru cresterea atractivitatii calatorilor catre serviciile oferite de organizatie
24

8.3%
0.0%
0.0%
0.0%
24.9%
8.3%
16.6%
8.3%
8.3%
24.9%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%
a. Cresterea gradului de confort a tuturor categoriilor de transport;
b. Gratuitatea transportului public in cazul elevilor,studentilor si
pensionarilor;
c. Micsorarea preturilor la transport pentru toate categoriile de utilizatori;
d. Utilizarea unui soft complex si mai usor de utilizat in cazul biletelor de
calatorie;
e. Acoperirea tuturor zonelor pentru o accesibilitate crescuta;
f. Cresterea numarului de vechicole pentru a miscora timpul de asteptare
;
g. Numarul crescut al camerelor de supraveghere pentru a spori siguranta
cetatenilor;
h. Cresterea gradului de igienizare si curatenie, precum si distribuirea unor
afise pentru indemnarea cetatenilor spre a pastra curatenia;
i. Cresterea amenzilor pentru nerespectarea linistei publice in timpul
calatoriei si a lipsei tichetelor de transport;
j. Utilizarea unor metode de filtrare a combustiei in vederea unei
protectii sporite a mediului.
Intrebarea Care considerati ca sunt cele mai importante obiective strategice la nivelul
organizatiei pentru urmatorii ani (raspuns multiplu), a avut urmatorul rezultat :

Obiectivele aferente strategiei trebuie sa fie in primul rand SMART, adica specifice,
masurabile, acceptabile, realiste si incadrate in timp, astfel acestea trebuie sa includa succint
tintele care trebuie atinse prin intermediul strategiei.
Aceasta parte a chestionarului are rolul de a reliefa principalul obiectiv sau obiective care
se vor regasi si in viitoarea lor strategie de management. Conform graficului in proportie de
24,9% au fost alese variantele referitoare la o mai buna acoperire a intregii suprafete a teritoriului
pentru a satisface cerintele intregii populatii, indiferent de locul pe care acestia se afla, dar si
gasirea unor solutii de transport mai putin poluante. Astfel 3 din cele patru companii sunt
preocupate de acest aspect, cu exceptia R.A.T.B.-ului.
Figura 12. Cele mai importante obiective strategice pentru urmatorii ani
25

O mai mica importanta a fost acordata alocarii unui numar suficient de camere de
supraveghere cu rol in asigurarea sigurantei cetatenilor in vehicolele de transport. Aceast
obiectiv a fost regasit in planul strategic al companiilor C.F.R si Metrorex.
Conform graficului de mai sus observam un cumul de 8,6% , adica o importanta scazuta,
acordata gradului de confort din timpul mersului, cresterea numarului de vehicole pentru un grad
mai mic de asteptare intre ele, o mai buna igienizare a mijloacelor de transport si cresterea
controlului in cazul nerespectarii restrictiilor de transport. Conform companiilor de transport
intervievate, cele mai multe obiective strategie au fost au fost regasite in cazul Metrorex-ului, la
polul opus aflandu-se R.A.T.B.-ul, al carui obiect este preocuparea pentru cresterea numarului de
autovehicole.
Intrebarea Urmatoarele efecte sunt influentate intr-un mod pozitiv de un transport
public bine organizat. Pe la scala de la 1 la 5, unde 1 inseamna in foarte mica masura , iar
5 in foarte mare masura , apreciati influenta eficientei transportului public, a avut
urmatoarele rezultate :

Figura 13. Eficienta transportului public - CFR
0
1
2
3
4
5
Economia
orasului
(suport
direct
pentru
economia
locala)
Economia
familiei
(buget mai
redus
alocat
deplasarilor
)
Reducerea
nivelului de
poluare
Diminuarea
congestiilor
de trafic
(reducerea
timpilor de
calatorie, a
costurilor
de
transport)
Siguranta si
securitatea
cetatenilor
(reducerea
riscurilor de
accidente
rutiere, a
vandalismul
ui etc.)
Sanatatea
(combinare
a cu mersul
pe jos ori
cu bicicleta,
scaderea
nivelului de
poluare
etc.)
Societatea
(coeziune
sociala,
mbunatatir
ea calitatii
vietii
4 3 5 5 5 4 4
4
3
5 5 5
4 4
26


Figura 14. Eficienta transportului public Metrorex


Figura 15. Eficienta transportului public - R.A.T.B

0
1
2
3
4
5
Economia
orasului
(suport
direct
pentru
economia
locala)
Economia
familiei
(buget mai
redus
alocat
deplasarilo
r)
Reducerea
nivelului de
poluare
Diminuarea
congestiilor
de trafic
(reducerea
timpilor de
calatorie, a
costurilor
de
transport)
Siguranta si
securitatea
cetatenilor
(reducerea
riscurilor
de
accidente
rutiere, a
vandalis
Sanatatea
(combinare
a cu mersul
pe jos ori
cu
bicicleta,
scaderea
nivelului de
poluare
Societatea
(coeziune
sociala,
mbunatati
rea calitatii
vietii
4 2 3 2 5 5 5
0
1
2
3
4
5
Economia
orasului
(suport
direct
pentru
economia
locala)
Economia
familiei
(buget mai
redus
alocat
deplasarilor
)
Reducerea
nivelului de
poluare
Diminuarea
congestiilor
de trafic
(reducerea
timpilor de
calatorie, a
costurilor
de
transport)
Siguranta si
securitatea
cetatenilor
(reducerea
riscurilor de
accidente
rutiere, a
vandalismu
lui etc.)
Sanatatea
(combinare
a cu mersul
pe jos ori
cu bicicleta,
scaderea
nivelului de
poluare
etc.)
Societatea
(coeziune
sociala,
mbunatatir
e acalitatii
vietii)
5 4 5 4 5 5 3
27


Figura 16. Eficienta transportului public TAROM
Societatea este un comul de intamplari, de efecte, care pot influenta atat fluxurile
economice cat si transportul in comun. Astfel prin aceasta intrebare am dorit sa aflam cat de mult
influenteaza sau cat de mult acorda atentie transportul public tuturor elementelor mediului, prin
acordarea unor calificative cu rol de conturare a influentei acestora. Aceasta influenta a
companiilor de transport public este vazuta prin prisma efiecientei, aceasta modalitate prin care
masuram beneficiile in raport cu costurile, cele din urma trebuind sa fie mai mici sporind in
acelasi timp rezultatele obtinute. C.F.R-ul a acordat cea mai mare importanta, prin acordarea
calificativului maxim reducerea nivelului de poluare, diminuarea congestiilor din trafic cu
accent pe reducerea timpulor de calatorie si a costurilor de transport, aici observandu-se
introducerea unor noi trenuri de tip Sageata albastra cu un timp de calatorie mai mic decat
celelalte, acceasi importanta a fost acordata si sigurantei calatorului, trenul ramanand cel mai
sigur mijloc de transport, avand cel mai mic numar de accidente.
La polul opus, C.F.R-ul considera ca cea mai mica influenta data de efectele pe care le
produce eficienta sistemului de transport propriu este economia familiei prin costurile relative
ridicate ale transportului la nivel membrilor societatii, reliefand astfel o influenta lipsita de
eficacitate in acest context. Regia Autonoma de Transport si-a concentrat intregul cumul de
efecte asupra economiei orasului prin faptul ca o mare parte din beneficiile financiare
0
1
2
3
4
5
Economia
orasului
(suport
direct
pentru
economia
locala)
Economia
familiei
(buget mai
redus
alocat
deplasarilor
)
Reducerea
nivelului de
poluare
Diminuarea
congestiilor
de trafic
(reducerea
timpilor de
calatorie, a
costurilor
de
transport)
Siguranta si
securitatea
cetatenilor
(reducerea
riscurilor
de
accidente
rutiere, a
vandalism
Sanatatea
(combinare
a cu mersul
pe jos ori
cu bicicleta,
scaderea
nivelului de
poluare
etc.)
Societatea
(coeziune
sociala,
mbunatatir
ea calitatii
vietii
4 3 5 1 5 1 2
28

provenite din transportul public urban terestru ajuta la o crestere economica si o investitie aparte
asupra dezvoltarii acestuia. O alta ramura careia ia fost acordata o nota mare se refera la
reducerea nivelului de poluare, fiind un aspect care preocupa din ce in ce mai des companiile de
transport in comun datorita cantitatii tot mai mare de CO2 care se elimina in aer. Calificativul
5a fost totodata acordat si sectiunilor destinate sigurantei si sanatatii cetateanului, conturand
din nou atentia acordata in prim plan populatiei de a avea parte de un transport sigur.
Metrorex, ca un transport public subteran si-a concentrat efectele sale asupra economiei
familiei, siguranta cetateanului, sanatatea utilizatorului si societatea ca promotor pentru
imbunatatirea vietii conturand astfel ideea unui transport mai sigur, mai rapid, mult mai rentabil
pentru intreaga societate indiferent de statutul cetatenilor, si nu in ultimul rand a vazut utilizatorii
metroului ca punct de reper pentru imbunatatirea acestui timp de transport. Tarom-ul, isi
rasfrange eficienta asupra sigurantei transportului si a protejarii mediului, fiind dedicandu-se
protectiei mediului prin programele pe care le promoveaza si totodata fiind preocupat de a oferi
un transport cat mai confortabil si mai sigur propriilor clienti, fiind in acelasi timp la fel ca si
C.F.R.-ul unul dintre cele mai sigure mijloace de transport.

La intrebarea In anul 2011, UE a aprobat Cartea Alb a Transporturilor, prin care se
dorete realizarea unei piee unice printr-o reea integrat i servicii de transport competitive
i dezvoltate. n acest context, care din urmatoarele actiuni considerati ca sunt esentiale
pentru a putea tine pasul cu ceilalti operatori, corespondentii au raspuns astfel:









11.1% 11.1% 11.1%
22.2%
44.4%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
a. realizarea unui
transport
performant prin
investitii importante
in infrastructura si in
materialul rulant;
b. gama larga de
servicii de maxima
calitate;
c. Extinderea
retelei de transport
si inlocuirea partiala
a materialului rulant
invechit;
d. Realizarea unei
retele de transport
complet integrate,
care sa puna in
legatura diferitele
modalitati de
transport;
e. Parteneriate
cu ceilalti operatori
pentru furnizarea de
servicii de transport
conform nivelului
cererei de piata.
29

9.1%
18.2%
27.3%
18.2%
9.1%
18.2%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
Pentru ca aderarea la U.E a insemnat si inseamna o aliniere la standardele Europene, este
necesar sa ne referim si la gradul de concordanta intre Carta Alba a Transporturilor si situatia
actuala a companiilor publice de transport. Conform graficului de mai sus putem observa ca toate
companiile de trasport au ales varianta gasirii unei concordante intre cerintele pietei prin
intermediul unor parteneriate atat de natura interna cat si externa, publica sau privata, temporara
sau definitiva. Acest aspect poate duce la o dezvoltare pe termen lung al companiilor publice de
transport si totodata posibilitatea de a atinge autonomia financiara. Atat Metrorex-ul cat si
R.A.T.B-ul pana de curand au fost intr-o permanenta legatura, existand astfel o continuitate intre
transportul teran cu cel subteran.
Intrebarea Conceptul european de transport, cu referire la transportul public, a
stabilit o serie de obiective in conformitate cu Carta Alba a Politicii de Transport in Europa.
Care din urmatoarele obiective se regasesc in strategia actuala a organizatiei (raspuns
multiplu), are urmatoarele rezultate:
30

Aceasta intrebare are rolul de a evidentia exact obiectivele care se regasesc in actuala
strategie, in asa fel vom descoperi care este punctul de start in desfasurarea activitatii pentru
urmatori ani.
Cel mai mare procent de 27,3%,ales de trei dintre cele 4 companii de transport, face
referire la atentia acordata climatului economic si a avantajului competititv pe piata, acesta fiind
un aspect important pentru o viitoare dezvoltare in concordanta cu cererile cetatenilor. Alte
aspecte destul de frecvente intalnite in obiectivele stabilite ale acestor companii sunt : acordarea
mai multor facilitati persoanelor defavorizare, utilizarea unor metode noi pentru un mediu
durabil si totodata promovarea parteneriatului public-privat cumulat cu o pregatire de specialitate
a resurselor umane.
In urma completarii chestionarului, Metrorex-ul are cel mai complex sistem obiective,
conturandu-se grija si preocuparea pe care o rezerva transportului subteran cetatenilor si dorintei
de a le satisface acestora cele mai stricte necesitati. In cadrul chestionarului s-a observat ca
preocuparea pentru o activitate de tip descentralizata nu este in planul companiilor de transport,
acest lucru denota inca dependenta fata de bugetul central si rigiditatea de a-si forma un buget
propriu si solid, asadar transparenta devine si ea o problema in acest caz.

In urma intrebarii Din urmatoarele elemente esentiale pentru functionarea corecta a
transportului public, care considerati ca este elementul care va ofera un avantaj competitiv in
fata celorlalti operatori ?, raspunsurile reies astfel :
Figura 17. Obiective regasite in strategia actuala a organizatiei


31


Figur 18. Avantaj competitiv

Asa cum am specificat anterior avantajul competitiv este ceea ce diferentiaza o companie
de alta si totodata este principalul motiv care aduce beneficii financiare companiei respective.
Cel mai des intalnit avantaj competitiv este cel legat de evolutia activitatii companiilor in
conformitate cu starndardele europene, fiind in motiv obligatoriu odata cu aderarea in U.E, acest
principiu s-a regasit in cazul Metrorexu-lui si al Taromului. Regia Autonoma de Transport are la
baza ca si avantaj competitiv raportul pret-calitate, astfel se bazeaza pe solutia gasita in ceea ce
priveste concordanta intre serviciile oferite si preturile platite pentru respectivele servicii. C.F.R-
ul isi foloseste resursa umana ca si avantaj competitiv pentru a-si specializa si pentru a oferi
servicii ireprosabile tuturor calatorilor.





0%
25%
0%
50%
25%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
1. organizarea
eficienta si eficace
a traficului
2. personal
specializat
3. beneficiile
financiare
4. evolutia
activitatii conform
standardelor
europene
5. raportul
pret-calitate a
serviciilor
32

Prin Care sunt aspectele mediului extern care influenteaza cel mai mult
organizatia?, s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

Figura 19. Aspectele mediului extern care influenteaza cel mai mult organizatia
In cadrul acestei sectiuni am incercat sa reliefam adevaratele si cele mai frecvente
dificultati cu care se confrunta strategia fiecarei organizatii. Deoarece mediul extern este unul
dintre cei mai importanti factori care pot genera o serie de dificultati datorita instabilitati lor,
chestionarul va avea rolul de a identifica principalul factor perturbator. Jumatate din companiile
de transport public s-au declarat nemultumite de aspectul politico-social datorita schimbarilor
legislative tot mai dese care au dus la o debusolare si la o birocratie crescuta a acestor servicii,
dar si a unei lipse de transparenta si a ingreunarii accesari diferitelor fonduri pentru dezvoltare.
In cazul C.F.R-ului, problema este intampinata la nivelul aspectului de ordin tehnologic,
atat prin evolutia rapita a tuturor echipamentelor de comunicatie si IT ce fac si mai vizibila
discrepanta dintre vechimea sistemului de transport si rapiditatea dezvoltarii celorlalte
echipamente de ordin tehnic facand si mai grea gasirea unei legaturi intre cele doua. Regia
Autonoma de Transport precizeaza ca principal element al dificultatii strategie, criza economica
si declinul de ordin financiar care a cuprins intreg sistemul, aparand din ce in ce mai multe
restrictii si delimitari in activitatea acestora.

50%
25%
0%
25%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
a. Mediul politico-
legal datorita
schimbarilor in ceea
ce priveste legea si
reglementarile cu
privire la transportul
public
b. Mediul economic,
prin lipsa unei
descentralizari
financiare si
persistenta crizei
economice
c. Mediul social-
cultural prin scaderea
demografiei si a
migratiei excesive
d. Mediul tehnologic,
datorita evolutiei
rapide a tehnologiei IT
si comunicatie
33

Intrebarea Acordati o nota de la 1-5 in functie de aspectele cu care va infruntati cel
mai des, unde 1 reprezinta rareori , iar 5 foarte des , a avut urmatoarele rezultate :
Figur 20. Dificultati intampinate in cadrul strategiei - C.F.R
Atunci cand conturam imaginea unei strategii avem in prim plan si potentialele
inconveniente cu care se confrunta institutia, desi ele au un numar destul de mare trebuie sa le
prioritizam in functie de importanta si de necesitatea pe care trebuie sa o acordam pentru a nu o
afecta pe aceasta foarte tare. Astfel menirea acestei intrebari contureaza importanta pe care o
acorda institutiile publice de transport problemelor cu care se confrunta.
In cazul Cailor Ferate Romane, problema se regaseste cu precadere in acordarea unor
sume prea mici in vederea dezvoltarii retelelor de transport, fiind un aspect din plin discutat
datorita numarului mic de cai ferate in stare buna de functionare, sau a intrazierilor repetate din
cauza lipsei sinelor, a cablurilor, a numeroaselor lipsurilor de sine, etc. Calificativul 4 ceea ce
reprezita un grad destul de ridicat de dificultate in strategia adaptata se regaseste si in problema
destinata birocratiei, aici regasidu-se ingreunarea adoptarii deciziilor prin multitudinea
procedeelor care trebuiesc indeplinite, sa nu uitam si de influenta partidelor politice aflate la
putere sau de coruptia excesiva.

0
1
2
3
4
Neincrederea
cetatenilor in
utilizarea
mijloacelor de
transport
public
Acordarea unor
sume prea mici
in vederea
dezvoltarii
retelelor de
transport
Lipsa
personalului
instruit si a
echipamentelor
necesare
Cresterea
numarului de
accidente in
fiecare an
Birocratia
excesiva la
nivelul
transportului
public
4 4 2 1 3
4 4
2
1
3
34


Figur 21. Dificultati intampinate in cadrul strategiei Metrorex
In cazul Metrorexului, situatia este acceasi, calificativul maxim fiind acordat aceleasi
slabe finantari, care poate fi cu usurinta observant prin dificultatea cu care sunt construite
viitoarele magistrale. Planul secund este ocupat de lipsa personalului instruit, care atrage dupa
sine o serie de repercusiuni ce ingreuneaza activitatea si dezvoltarea acestui tip de transport.


Figur 22. Dificultati intampinate in cadrul stategiei - R.A.T.B
In cazul R.A.T.B.-ului, observam ca problema cea mai frecventa este aceea a lipsei
personalului instruitfiind urmata de aproape de acordarea unor sume pentru dezvoltare mult
prea mici, de aici putem contura ideea conform careia un personal necalificat ingreuneaza
0
1
2
3
4
5
Neincrederea
cetatenilor in
utilizarea
mijloacelor de
transport
public
Acordarea
unor sume
prea mici in
vederea
dezvoltarii
retelelor de
transport
Lipsa
personalului
instruit si a
echipamentelo
r necesare
Cresterea
numarului de
accidente in
fiecare an
Birocratia
excesiva la
nivelul
transportului
public
3 5 4 2 4
3
5
4
2
4
0
1
2
3
4
5
Neincrederea
cetatenilor in
utilizarea
mijloacelor de
transport
public
Acordarea
unor sume
prea mici in
vederea
dezvoltarii
retelelor de
transport
Lipsa
personalului
instrui tsi a
echipamentelo
r necesare
Cresterea
numarului de
accidente in
fiecare an
Birocratia
excesiva la
nivelul
transportului
public
2 4 5 3 2
2
4
5
3
2
35

dezvoltarea companiei, si astfel proiectele destinate dezvoltarii companiei nu sunt concepute la
standarde acceptabile aducand dupa sine imposibilitatea de a atrage fonduri atat de la primarie,
cat si cele europene de dezvoltare a acestuia. Asadar, o consecinta atrage dupa sine o multitudine
de alte aspecte negative, aducand lipsa unei retele complexe de transport ce ar putea acoperi
intregul teritoriu al capitalei usurand traficul cetatenilor.In cazul Cailor Ferate Romane,
problema se regaseste cu precadere in acordarea unor sume prea mici in vederea dezvoltarii
retelelor de transport, fiind un aspect din plin discutat datorita numarului mic de cai ferate in
stare buna de functionare, sau a intrazierilor repetate din cauza lipsei sinelor, a cablurilor, a
numeroaselor lipsurilor de sine, etc. Calificativul 4 ceea ce reprezita un grad destul de ridicat
de dificultate in strategia adaptata se regaseste si in problema destinata birocratiei, aici
regasidu-se ingreunarea adoptarii deciziilor prin multitudinea procedeelor care trebuiesc
indeplinite, sa nu uitam si de influenta partidelor politice aflate la putere sau de coruptia
excesiva.
Si Taromul ca si celelalte mijloc de transport de confrunda cu acceasi lipsa de finantare la
care se adauga o serie de activitati ale birocratieicare nu face altceva decat sa ingreuneze, sau
sa impiedice o dezvoltare si o fluidizare a retelei de transport.

Figura 23. Dificultati intampinate in cadrul strategiei - Tarom

0
1
2
3
4
5
Neincrederea
cetatenilor in
utilizarea
mijloacelor de
transport
public
Acordarea unor
sume prea mici
in vederea
dezvoltarii
retelelor de
transport
Lipsa
personalului
instruit si a
echipamentelo
r necesare
Cresterea
numarului de
accidente in
fiecare an
Birocratia
excesiva la
nivelul
transportului
public
3 5 2 1 4
3
5
2
1
4
36

Intrebarea Care factor credeti ca a influentat in mod negativ serviciul de transport
public de calatori in ultima perioada a avut urmatorul raspuns:

Figura 24. Factori ce au influentat negativ serviciul
Conform graficului de mai sus vom observa ca jumatate din companiile de transport au
afirmat ca principalul factor care aduc un aport negativ evolutiei lor este preferintele cetatenilor
de a utiliza propriile autovehicole in detrimentul celor publice. Acesta aduce dupa sine o serie de
repercursiuni serioase, pe langa slaba participare de ordin financiar in dezvoltarea transportului
public, apar congestiile in trafic, poluarea excesiva, si o multitudine de factori personali si sociali
dar si a relatiilor intre cetateni. Aceasta problema este intampinata mai ales de R.A.T.B dar si de
Metrorex, mai ales in orele de varf cand nici metroul nu mai prezinta o alternativa pentru
cetateni, acestia alegand confortul propriului autoturism. C.F.R.-ul se confrunta cu o noua
tendinta, aceea a aparitiei unor linii de transort feroviar privat care in comparatie cu cel public
este mai ieftin si mai rapid aducand dupa sine o slaba popularizare a Cailor Ferate Romane,
cetatenii alegand varianta cu mai multe oportunitati. Tarom aduce in discutie problema de ordin
economic-social, cetatenii utilizand din ce in ce mai rar mersul cu avionul, mai ales din motive
financiare date in acelasi timp de aparitia crizei economice ce a facut ca atat transportul in interes
de serviciu cat si cel de relaxare sa nu mai fie atat de frecventat.

50%
25%
0%
25%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
a.dezvoltarea
accentuata a
transportului cu
autoturismele
personale
b.stagnarea
dezvoltarii
economice
(scaderea
numarului locurilor
de munca)
c.cresterea
ponderii populatiei
sarace (someri,
pensionari, etc.)
d.concurenta
neloiala a firmelor
particulare
37

Intrebarea I n ceea ce priveste indeplinirea functiilor managementului in organizatie,
stabiliti pe o scala de la 1 la 5, unde 1 inseamna dificultati reduse , iar 5 dificultati
majore , gradul in care acestea intampina dificultati, a avut urmatorul rezultat :


0
1
2
3
4
a. Functia de
previziune, data
de controlul
managerilor
asupra
preziviunilor
favorabile sau
nefavorabile ale
companiei
b. Functia de
organizare, prin
reliefarea unui
mod cat mai
eficient si
eficace in
utilizarea
bugetului
pentru
atingerea
obiectivelor
c. Functia de
coordonare, ce
subliniaza rolul
managerului de
a armoniza atat
activitatile cat si
oameni care le
pun in aplicare
d. Functia de
antrenare-
motivare, ce
consta in
motivarea
personalului
intr-un mod
placut pentru a
obtine cele mai
bune rezultate
e. Functia de
control-
evaluare cu rol
in a vedea daca
rezultatele
obtinute sunt in
concordant cu
cele stabilite
initial.
4 1 3 3 3
Figur 25. Dificultati in cadrul functiilor managementului - C.F.R

38


Figura 26. Dificultati in cadrul functiilor managementului Metrorex


Figur 27. Dificultati intampinate in cadrul functiilor managementului - R.A.T.B

0
1
2
3
4
5
6
7
a. Functia de
previziune, data
de controlul
managerilor
asupra
preziviunilor
favorabile sau
nefavorabile ale
companiei
b. Functia de
organizare, prin
reliefarea unui
mod cat mai
eficient si
eficace in
utilizarea
bugetului
pentru
atingerea
c. Functia de
coordonare, ce
subliniaza rolul
managerului de
a armoniza atat
activitatile cat si
oameni care le
pun in aplicare
d. Functia de
antrenare-
motivare, ce
consta in
motivarea
personalului
intr-un mod
placut pentru a
obtine cele mai
bune rezultate
e. Functia de
control-
evaluare cu rol
in a vedea daca
rezultatele
obtinute sunt in
concordant cu
cele stabilite
initial.
5 5 6 5 7
0
1
2
3
4
5
a. Functia de
previziune, data
de controlul
managerilor
asupra
preziviunilor
favorabile sau
nefavorabile ale
companiei
b. Functia de
organizare, prin
reliefarea unui
mod cat mai
eficient si
eficace in
utilizarea
bugetului
pentru
atingerea
c. Functia de
coordonare, ce
subliniaza rolul
managerului de
a armoniza atat
activitatile cat si
oameni care le
pun in aplicare
d. Functiade
antrenare-
motivare, ce
consta in
motivarea
personalului
intr-un mod
placut pentru a
obtine cele mai
bune rezultate
e. Functia de
control-
evaluare cu rol
in a vedea daca
rezultatele
obtinute sunt in
concordant cu
cele stabilite
initial.
4 5 4 3 4
39


Figura 28. Dificultati intampinate in cadrul functiilor de management - Tarom
Pentru a putea stabili adevaratele probleme cu care se confrunta companiile de transport
in comun, am dorit sa aflam si dificultatile acestora de la nivelul managementului si a activitatii
acestuia. Astfel in cazul C.F.R-ului, am putut afla ca cea mai mare dificultate o intampina la
nivelul functiei de reviziune, cea destinata rolului de anticipare a oportunitatilor sau a pericolelor
de-a lungul unui an, sau a intregi activitati. Acest lucru este unul extrem de important deoarece o
estima gresita a celor mentionate mai sus influenteaza activitatea celorlalte functiuni pentru ca in
final activitatea managementului sa fie una cu un rezultat eronat.
La polul opus aflandu-se functia de coordonare, ceea ce reliefeaza ideea conforma careia
Caile Ferate Romane reusesc sa urmeze un curs al activitati managementului benefic, cu o
structura benefica, o organigrama stricta si o comunicare propice. In cazul R.A.T.B.-ului, acesta
pare sa intampine o serie se probleme la majoritatea functiilor, acordand note de cinci si patru, la
patru din toate functiunile managementului, astfel observam o dificultate in functiunea de
coordonare, urmata de cea de previziune, dar si in cea de coordonare si cea de evaluare, ceea ce
da de inteles ca activitatea de management este pusa sub semnul unui manager public slab
pregatit, o comunicare precara, o instruire slaba si un sistem de recompensare si de control in
dezacord cu intreaga activitate.
0
1
2
3
4
5
a. Functia de
previziune, data
de controlul
managerilor
asupra
preziviunilor
favorabile sau
nefavorabile ale
companiei
b. Functia de
organizare, prin
reliefarea unui
mod cat mai
eficient si
eficace in
utilizarea
bugetului
pentru
atingerea
c. Functia de
coordonare, ce
subliniaza rolul
managerului de
a armoniza atat
activitatile cat si
oameni care le
pun in aplicare
d. Functia de
antrenare-
motivare, ce
consta in
motivarea
personalului
intr-un mod
placut pentru a
obtine cele mai
bune rezultate
e. Functia de
control-
evaluare cu rol
in a vedea daca
rezultatele
obtinute sunt in
concordant cu
cele stabilite
initial.
5 3 4 4 2
40

Situatia Metrorex-ului pare sa fie incununata de dificultati la capitolul control-evaluare,
mai exact in cazul stabiliri gradului de indeplinire a obietivelor stabilite anterior, ceea ce denota
acordarea unei importante scazute tocmai rezultatului muncii si a eficientei si eficacitatii intregii
activitati. Tarom pare sa intampine dificultati maxime in cadrul functiunii de previziune, dar
conform notelor acordate celorlalte functiuni acesta pare sa se restabileasca pe parcurs, avand
aceasta abilitate a personalului bine pregatit si a altor surse de informare asupra schimbarilor si
pericolelor la nivelul mediului. Important este faptul ca totusi, activitatea managementului
acestei companii aviatice publice este unui bun, reusind sa gaseasca un echilibru intre toate cele
5 functii.

Intrebarea Care sunt factorii care vor influenta mobilitatea cetanilor si de care va
trebui sa se tina seama in masurile aplicate in strategia de dezvoltare a serviciului de transport
public oferit de organizatie (raspuns multiplu), are urmatorul rezultat :

In centrul tuturor companiilor de transport public stau cetatenii, cu nevoile si dorintele lor
de mobilitate, astfel prin aceasta intrebare s-a pus accentul pe influentele aduse acestei dorinte de
miscare a cetatenilor ca si promotor in devoltarea strategiei cailor de transport.
12.50%
25%
0%
25% 25%
12.50%
0%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
a. mbatrnirea
populatiei,
serviciul de
transport
public urmnd
sa se adapteze
acestei
tendinte
b. Crearea de
societati
multiculturale
si dezvoltarea
turismului
c. Modificarea
stilului de viata
a societatii
civile
d. Procedurile
de finantare
pentru
transportul
public
e.Adaptarea
serviciului
oferit si a
conditiilor de
operare la
specificatiile
legislatiei
europene
f. Maturizarea
sistemelor de
informare si
comunicare
g.
Intensificarea
crizei
combustibililor
fosili.
41

Printre cele mai intalnite dificutati care ar putea influenta fluxul si mobilitatea tuturor
cetatenilor sunt : criterii de natura economica, mai putini bani pentru dezvoltare, mai putine
posibilitati pentru transport confortabil, totodata si adaptabilitatea la legislatia europeana, care va
prezenta dificultati atat in cadrul cetateanului cat si a companiei de transport care va trebui sa se
alinieze si sa se obisnuiasca cu noua legislatie, pentru ca in final sa nu omitem aspectul
diversitatii cerintelor privite si prin prisma turismului, astfel transportul public va trebui sa
gaeasca o cale de mijloc prin care va indelini o dubla functie, aceea de transport pentru proprii
cetateti, dar si transportul de ordin turistic cu rol in dezvoltarea, crearea si adaptabilitatea la
schimbarile mediului.
O alta problema cu care se confrunta transportul si inclusiv cetatenii este scaderea
numarului de tineri, si totodata scaderea beneficiilor financiare aduse atat prin utilizarea redusa
de catre tineri, dar si din multitudinea de subvenii acordate pensionarilor. La acelasi nivel se afla
si depasirea tehnologica, astfel este o crestere a cereri de confort si tehnologie in mijlocul de
transport, cetatenii dorind o utilizare mai usoara a biletelor de calatorie, un confort sporit si un
traseu mult mai rapid.













42

4. Concluzii
Managementul strategic, intr-o definitie succinta, reprezinta un proces complex, de
sinteza, prin care se asigura conducerea unei organizatii pe baza unor strategii de dezvoltare
formulate riguros si reevaluate continuu
5
.
Este foarte bine cunoscut faptul ca nu este suficient sa existe o strategie de dezvoltare
proprie. In acelasi timp, trebuie sa se promoveze o conducere strategica, care inseamna mai
mult decat a elabora o strategie
6
.
O organizatie trebuie sa urmareasca implementarea sau modificarea directiilor strategice
prin surprinderea momentului cand strategia stabilita a devenit neadecvata si deci trebuie
schimbata, asigurarea concordantei dintre strategia organizatiei si evolutia factorilor ce o
determina, schimbarea mentalitatii atat a managerilor, cat si a salariatilor cu privire la viitorul
organizatiei, la modul de abordare a acestui viitor
7
.
O mare problema o constituie introducerea planificarii strategice intr-o organizatie,
putand sa declanseze conflict intre activitatile aducatoare de profit stabile si noile activitati
inovative
8
. Cele mai multe organizatii nu au capacitatea sau sistemele motivationale pregatite
pentru a gandi si a actiona strategic, iar lipsa de informatii despre mediul lor accentueaza intr-un
mod alarmant problema eficientei organizatiei.
Conform chestionarului completat, Caile Ferate Romane se confrunta cu problemele stiute de
noi, astfel o viteza scazuta de transport, un numar redus de sine care sa faciliteze transportul in
toate zonele tarii, si totodata pericolul noilor companii private care aduc un plus fata de C.F.R-ul
care nu-l nu poate oferi neputand aduce dupa sine atat beneficii financiare venind cu o
imposibilitate de dezvoltare.
Totusi este preocupat de o dezvoltare durabila consistenta, pune accent pe resursa umana
bine instruita care ofera un avantaj neestimat in oferirea de servicii din ce in ce mai bune. Ca si

5
Ciobanu I. ; Management strategic, Editura Polirom, Iasi, 1998
6
Cornescu V., Mihaescu I., Stancu S.; Managementul organizatiei, p.83, Editura All Beck, Bucuresti, 2004.
7
Cornescu V., Mihaescu I., Stancu S.; Managementul organizatiei, p.84, Editura All Beck, Bucuresti,2004.
8
Ansoft I., McDonell E.; Implanting strategic management, p.47, Editura Pearson Education Limited, 1990, Editia
II.


43

obictive regasite in strategia de dezvoltare note referitoare la o extindere mai buna, la servicii
mult mai avantajoase din punct de vedere al raportului calitate-pret pentru toate categoriile de
cetateti.Ca si dificultati strategice acestia se confrunta cu o serie de problem precum:
neincrederea cetatenilor fata de viitoarele eforturi ale companiei, depasirea tehnologica dar si
imposibilitatea de a putea revizui functiunea de previziune care il poate ajuta in prevenirea
viitoarelor dificultati. C.F.R prezinta o strategie usor incompleta, cu inclinatie catre o posibila
dezvoltare dar cu un impediment in ceea ce consta sursele de finantar si inca lipa unei autonomii
in acest sens.
In ceea ce priveste Regia Autonoma de Transport Bucuresti, aceasta este o companie care
se bazeaza pe propriile resurse umane bine calificate in domeniu, care ajuta la formarea unei
misiune in functie de necesitatile cetatenilor.
Are totodata la baza accentual pus pe sadisfacerea cetateanului si pe incercarile multiple
de a atinge autonomie financiara. Capitolul oportunitati este carcaterizat de dorinta de dezvoltare
si accesarea mai usoara a acestui mijloc de transport pe tot teritoriul capitalei, fiind si un
promoter in economia orasului, oferint totodata o siguranta aparte cetatenilor dar si autovehicole
ingrijite si curatate.Se prevede ca in misiunea anilor viitori va includa mai multe vehicole pentru
o acoperire a ariei capitalei cat mai mare si totodata un tip al asteptarii mult mai mic. Pentru a se
incadra in Carta Alba a Politicii de Transport European si-a adaugat intre oportunitatile sale si o
atragere a cetatenilor in numar cat mai mare spre folosirea transportului public din numeroase
motive atat de ordin economic cat si al dezvoltarii durabile.
Dificultatile se intrevat in cazul influentei policite dat de fiecare grup social care ajunge
la putere dar si de centralizarea fata de aparatul de stat, resimtindu-se si in cazul unei lipse a
echipamentelor si a personalului suficient.Neplacerile de ordin managerial se resimt in
functiunea de organizare, astfel planul de actiune nu este unul coordonat de manageri carora le
este data aceasta sarcina.
Ca si unicul transport subteran din tara, Metrorexul este carcaterizat de siguranta
calatoriei, accesibilitatea acesteia si infrastructura precara si insuficient dezvoltata.In misiunea sa
este ghidat de cetatenii si de cerintele lor, a promovari imaginii acestuia si de avantajul
competitive pe care l ofera.
44

In ceea ce priveste, oportunitati, acesta prezita o serie de avantaje precum: dorinta de dezvoltare
mai mare, igienizarea vagoanelor, siguranta pasagerilor, si pastrarea unui mediu sanatos. Ca si
avantaj competitive, Metrorex pune un mare accent asupra incercarii de a evolua la standard
europene.
Dificultatile strategice se resimt datorita schimbarilor mediului social-politic, incetinirea
dezvoltari datorita lipsei unui capital sigur financiar. In cadrul managementului observam o
problema in cazul functiuni de control-evaluare acesta fiind neglijata ducand la discordante intre
ceea ce isi propune si rezultatele finale.
Taromul este caracterizat de dorinta de a oferi un transport aerian cat mai sigur dar si
schimbari interne si externe ale mediului, avand totusi in prin plan imaginea cetateanului
sadisfacut de serviciile oferite.
Oportunitatile stau in crearea celui mai bun avantaj competitive tinand cont ca sunt o
multitudine de companii concurente pe piata. Avantajele sale date de oportunitatile oferite
reliefeaza imaginea unei calatorii cat mai confortabile, a unei acoperiri cat mai ridicate a ariilor
de transport si totodata grija pentr t un mediu protejat de combustiile chimice. Are in prim plan
siguranta cetatenilor si sustinerea economiei pe plan local.
Sunt preocupati in strategia de cerintele europene, avand ca punct de reper Carta Alba a
Politicii de Transport European, asigurand un climat corespunzator a unei concurente loiale,
descentralizarea serviciilor pentru a si mai aproape de cetateni si pentru a le inteleje mai bine
nevoile dar si promovarea unei resurse umane intr-o continua dezvoltare.
Dificultatile apar odata cu instabilitatea sectorului social-politic si a lipsei sustinerii
financiare datorita crizei tot mai accentuate. Prezinta totodata diferite dificultati in cazul functiei
de previziune dar care reuseste sa restabilieasca activitatile asigurand un flux echilibrat .





45


Bibliografie

Ansoft I., McDonell E.: Implanting strategic management, Editura Pearson Education
Limited, 1990, Editia II.
Ciobanu I. : Management strategic, Editura Polirom, Iasi, 1998.
Cornescu V., Mihaescu I., Stanciu S.; Managementul organizatiei, Editura All Beck,
Bucuresti, 2004.
Sharplin A.; Strategic Management: Strategic implementation is the process of
doing, Northeast Louisiana University, McGraw-Hill Book Company, 1985;
Pagina oficiala a Cailor Aeriene Tarom, http://www.tarom.ro/, accesat la data de 10
aprilie 2014;
Pagina oficiala a Cailor Ferate Romane, http://www.cfrcalatori.ro/ , accesat la data de
10 aprilie 2014;
Pagina oficiala a Metrorex, http://www.metrorex.ro/despre_metrorex_p774-1 , accesat
la data de 10 aprilie 2014;
Pagina oficiala a Regiei Autonome de Transport Bucuresti,
http://www.ratb.ro/informatii-generale.php , accesat la data de 10 aprilie 2014;