Istoria economica este un studiu concret, istoric al unor evenimente,

fapte, sau fenomene economice ce au avut loc intr-o anumita perioada, pe un

anumit teritoriu sau pe plan mondial. Obiectul istoriei economice il constituie
studiul dezvoltarii productiei, a modurilor de productie care s-au succedat si a
unor elemente suprastructurii in unitatea lor si in schimbarile lor independente, in
diverse epoci ale dezvoltarii societatii.
Se considera ca datorita interdependetei fenomenelor din natura si
societate, in cercetarile intreprinse in diverse domenii ale stiintei trebuie luate in
considerare distincta. Istoria economica se foloseste pentru desprinderea legitatilor
ce rezulta din interpretarea faptelor si fenomenelor economice pe care le studiaza,
legile si categoriile economice formulate de economia politica, de celelalte stiinte
economice la randul sau furnizandu-le acestora din propriile sale constatari si
concuzii.
Intre istoria economica si celelalte stiinte economice exista o legatura
stransa, ele facand parte dintr-un sistem, astfel evidentiindu-se necesitatea
abordarii sistematice a realitatii. In acest sens, in studiul de istorie economica un
specialist ca Profesorul Frederic Mauro de la niversitatea din Paris scrie ca !
Istoria economica trebuie sa fie, inainte de toate teoria sistemelor economice
trecute. "ar aceasta teorie nu va fi temeinica si utila decat daca se spri#ina, nu
numai pe o tehnologie si o sociologie retrospectiva, ci si pe o geografie dinamica,
marcand pe masura evolutiei, deosebirile intre marile regiuni ale lumii si specificul
national sau local, realizand intr-un anumit fel o tipologie.
$
Industria
Odata cu cucerirea independentei in $%&&, 'omania si-a asigurat o
pozitie favorabila a afirmarii internationale a poporului nostru creand o premisa
de cea mai mare insemnatate pentru mobilizarea fortelor creatoare ale poporului
pentru progresul economic si social al tarii. (onditiile de dezvoltare industriala,
ca si a celorlalte domenii ale vietii economice au devenit mai favorabile.
)
(ontinuau sa existe inca piedici care sa limiteze posibilitatile de
dezvoltare a industriei. 'amasitele relatiei de productie feudale au avut ca si
consecinte mentinerea unei puteri de consum ale populatiei rurale mai scazute,
in limitarea crearii bratelor de munca libere pentru industrie, ca si in limitarea
acumularilor interne de capital.
*
In conditiile in care industria din 'omania era slab dezvoltata, un factor
care a infranat dezvoltarea industriala a fost liberul schimb . Politica liberului
schimb se referea la plasarea produselor pe piete straine si s-a concretizat prin
semnarea unor conventii comerciale cu statele din centrul si din apusul +uropei.
In anul $%&,, 'omania a semnat o conventie cu -ustro-ngaria pentru o
perioada de $. ani. In aceasta conventie se stipula ca produsele agricole romanesti
pot fi plasate in -ustro-ngaria, care beneficia de scutiri si reduceri mari de
taxe vamale pentru produsele industriale pe care le aduceam la noi.
1)deric Mauro, Histoire de leconomie mondiale 1790-1970, Editura Sirey, Paris, 1971
2)Nicolae Marcu, Istorie economica, Editura idactica si Peda!o!ica, "ucuresti, 1979, #a!ina 119
$)I%idem 2) #a!ina 120
n numar insemnat de intreprinderi si-au incetat activitatea datorita
faptului ca romanii livrau la preturi scazute si nu au putut rezista concurentei
-ustro-ngare. Moraritul si industria alcoolului au fost singurele care au rezistat
concurentei deoarece beneficiau de materiile prime autohtone ieftine. /urghezia
industriala si meseriasii manati de concurenta pe piata au luptat impotriva
liberului schimb , dar fara succes.
Mihail 0ogalniceanu considera ca conventia cu -ustro-ngaria
constituia un act de condamnare a poporului roman , in timp ce teoria liberului
schimb era moartea dezvoltarii noastre industriale.
$
P.S. -urelian, -l. ". 1enopol, M. 0ogalniceanu si altii considerau
industrializarea singura cale de a scoate tara din inapoiere economica,
indreptandu-si atacul impotriva politicii liberului schimb, sustinand promovarea
unei politici protectioniste.
"upa o perioada de pasivitate guvernul se straduieste sa spri#ine cu legi
potrivite, protectioniste, industria nationala. (a urmare a cresterii numarului de
intreprinderi pe primul loc se situeaza industria alimentara urmata de cresterea
industriei chimice si de dezvoltarea rafinariilor de petrol. -lte ramuri mai sunt
inca timide ! metalurgia si constructiile de masini. Industria este concentrata in
centre comerciale ca /ucuresti, 2alea Prahovei si 3alati.
In $%%4, cu toate protestele -ustro-ngariei, guvernul roman a denuntat
conventia ceea ce a dus la un razboi vamal intre cele doua state care a durat
pana in $%%$. In $%%&, datorita insistentelor burgheziei a fost votata legea
Masuri general spre a veni in a#utorul industriei nationale , prima lege cu
caracter general protectionist, astfel ca oricine putea sa-si infiinteze o
intreprindere industriala, beneficiind de avanta#ele create de lege, cu conditia sa
dispuna de un capital de ,..... lei sau sa intrebuinteze ), lucratori5zi.
"ezvoltarea industriei capitaliste, a pietei interne si a comertului exterior
a creat necesitatea extinderii si a intensificarii transporturilor. -ceasta problema a
interesat in primul rand burghezia intrucat ea era o conditie a evolutiei
economice.
In cadrul reformelor sale, (uza intentiona sa construiasca la /ucuresti
prima gara si cale ferata, intentie care nu s-a putut materializa. -semenea planuri
nutreau si transilvanenii. In $%46 3azeta 7ransilvaniei anunta intentia constructiei
unei cai ferate de la 7imisoara prin /rasov -8 pasul /uzau, pana la 3alati.
(onditiile istorice de la mi#locul secolului $9 si perioada ce a urmat au facut ca
constructia cailor ferate sa se desfasoare in doua retele separate, una in
7ransilvania si alta in 'omania. Prima linie ferata /uzias-Oravita s-a construit in
$%,4, iar in 7ransilvania, in $%4% -rad--lba Iulia.
In 'omania veche constructia cailor ferate a fost concesionata unor consortii
germane, anglo- austriece, fapt ce a incarcat mult pretul lor de cost.
In $%&6 antrepenorul roman 3rigore :eliade construieste linia Iasi-ngheni facand
legatura cu caile ferate rusesti.
1)deric Mauro, Histoire de leconomie mondiale 1790-1970, Editura Sirey, Paris, 1971
2)Nicolae Marcu, Istorie economica, Editura idactica si Peda!o!ica, "ucuresti, 1979, #a!ina 119
$)I%idem 2) #a!ina 120
"esi constructia cailor ferate s-a facut cu mari eforturi financiare datorita
concesionarii strainilor, totusi, pretul mare platit ca si interesele economice ale
capitalului strain au facut ca la inceputul secolului ). 'omania sa dispuna de o
retea de cai ferate in lungime de *%*) ;m.
(onstructia cailor ferate a impulsionat mult dezvoltarea economica a tarii,
comertul a usurat legaturile cu strainatatea, a determinat scaderea preturilor
marfurilor. -fluxul de cereale si marfuri spre porturile "unarene a impus
necesitatea constructiei docurilor-magazii la /raila, 3alati, 3iurgiu.
Pentru prima data la constructia silozurilor inginerul roman -.Salign< a utilizat
placi prefabricate din beton. (ea mai remarcabila constructie tehnica a fost podul
peste "unare la (ernavoda in lungime de 6.6% m, construit de acelasi -.Salign<,
pod care facea legatura prin calea ferata construita a tarii cu (onstanta, Marea
=eagra.
n moment important in evolutia transportului feroviar l-a constituit
rascumpararea in $%%. a retelei feroviare de la concesionarii straini de catre
statul roman.
In ceea ce priveste industria siderurgica, +xploatarile de fier de la
Oravita si /ocsa sunt spri#inite de Societatea (ailor Ferate de Stat, iar societatea
anonima din /rasov spri#ina exploatarile de fier si carbune.
Iar in ce priveste comertul, viata in 'omania se dezvolta favorabil,
tinand cont de faptul ca in $%4& erau 9 institutii bancare si toate isi atrageau
capital financiar din Imperiul -ustro-ngar sau din 3ermania. (u timpul se
dezvolta (ooperative de (redit romanesti. 7otusi, circula in continuare monezile
imperiului -ustro-ungar! guldenii.
>a inceputul secolului al 11-lea s-a constatat o dezvoltare
favorabila a industriei, care consta in raspandirea accentuata a masinismului
insotita de un ritm intens de crestere a productiei industriale. n rol din cele
mai importante pentru dezvoltarea in continuare a industriei l-a avut statul prin
amplificarea actiunilor de politica economica protectionista.
)
(apital strain
(onditiile favorabile patrunderii capitalului strain in 'omania erau
create de particularitatile realizarii acumularii primitive de capital si de starea
grea financiara a tarii.
$
>asand la o parte primele prezente ale capitalului strain in sectoarele
industriale, capitalul strain patrunde in tara noastra abia la sfarsitul deceniilor 4-&
si inceputul deceniului %. "in $%44, capitalul strain in cea mai mare parte fiind
capital german devine una din componentele vietii economice ale 'omaniei,
deoarece se gasesc anumite conditii favorabile, economice si politice.
1)deric Mauro, Histoire de leconomie mondiale 1790-1970, Editura Sirey, Paris, 1971
2)Nicolae Marcu, Istorie economica, Editura idactica si Peda!o!ica, "ucuresti, 1979, #a!ina 119
$)I%idem 2) #a!ina 120
Principalele cai de patrundere ale capitalului strain in 'omania sunt
reprezentate de investitii directe ?in industrii sau banci@, imprumuturile de stat si
concesiunile.
Primele banci cu capital strain din 'omania au aparut inaintea investitilor
directe. "eceniile ,-4 ale secolului al 1I1-lea cunosc prezenta filialelor /ancii
Imperiale Otomane create cu capital englez la 3alati si /ucuresti.
2or mai trece cateva decenii pana sa apara capitalul strain cu ca
creator al bancii in 'omania .
)
Patrunderea capitalului strain prin intermediul
crearii unor banci finantate direct a fost facilitata de existenta caselor de banca,
care erau create la mi#locul secolului al 1I1-lea de straini veniti in 'omania.
(apitalul strain a creat in primul rand banci comerciale. Pentru atitudinea fata de
capitalul strain in acea perioada este caracteristic faptul ca =icolae Sutu considera
ca la noi industria n-ar fi putut fi intemeiata decat cu a#utorul capitalului strain.
O cale importanta de patrundere a capitalului strain o constituie
realizarea de imprumuturi de catre stat la diferite banci sau grupuri de banci
straine .
*
Pana la primul razboi mondial cel mai ilustrativ exemplu al patrunderii
capitalului strain il reprezinta constructia de cai ferate. (onstructiile cailor ferate
a fost concesionata unor capitalisti si intreprinzatori straini pentru a se realiza cat
mai rapid aceasta opera esentiala pentru viata economica a statului roman. In
acest timp 'omania a facut multe eforturi pentru a rascumpara caile ferate din
mana capitalului strain pentru a le trece in proprietatea statului. -stfel, 'omania
devenea printre putinele tari din lume care aveau o retea de cai ferate in
proprietatea statului.
In anul $9$6, capitalul strain era prezent masiv in ramura industriei
prelucratoare ! forestiera, hartie, chimica 8 detinand 9,,&A din productia de
carbuni a 7ransilvaniei, ,$A din productia minereului de fier si ,%,9A din
productia de fier.
Folosirea capitalului strain reprezinta o caracteristica pentru tarile slab
dezvoltate fara mari acumulari de capital care s-au inscris mai tarziu pe calea
dezvoltarii capitaliste.
Prezenta capitalului strain a dus la scurgerea unor importante parti de
venituri ale tarii in strainatate, nu numai prin exportul de materii prime, cat si
prin pierderi de capital.
-gricultura
'eforma agrara si permanenta nevoie de pamant a taranilor au creat o
situatie complexa la sate care va determina evolutia relatiilor agrare in urmatorii
6. de ani. Mosierii continua sa detina controlul asupra a aproape 4. milioane
hectare de pamant arabil, fanete, pasuni, si paduri, dar lor le lipseau animalele,
uneltel si mana de lucru necesara pentru a si lucra pamanturile. "atorita unor
secete mari mosierii au impus dari si alte conditii avanta#oase pentru ei, taranul
1)deric Mauro, Histoire de leconomie mondiale 1790-1970, Editura Sirey, Paris, 1971
2)Nicolae Marcu, Istorie economica, Editura idactica si Peda!o!ica, "ucuresti, 1979, #a!ina 119
$)I%idem 2) #a!ina 120
semnand un contract scris prin care se obliga sa indeplineasca un anumit volum
de munca sau sa dea o parte a recoltei in schimbul folosirii unei suprafete de
teren. "ar mosierii erau multumiti si cereau garantii ca taranii vor pastra intregul
volum de munca.
3uvernul a raspuns preocuparilor mosierilor cu o lege privitoare la
invoielile agricole in $%44. -gricultura in aceasta perioada era slaba, taranii
saracesc si di#mele devin tot mai mari, iar arendasii, interpusi tot mai insistent si
mai obstinent intre proprietari si tarani vor creste gradul de exploatare si
mizerie al taranimii Se trece treptat l sistemul capitalist in agricultura ?munca
salariata@ iar invoielile agricole sunt schimbate prin lege in favoarea arendasilor.In
$9.&, nemaiputand rabda mizeria si BdegenerareaC ?fenomen real,datorita unei
alimentatii si vieti favorizand bolile degenerative, precum pelagra@, taranii se vor
rascula. BScanteiaC se va aprinde pe mosia Flmnzi a Sturzestilor din Moldova
care era arendata de fratii Fischer. BFoculC va fi stins cu grele pierderi umane.
(a urmare a rascoalei si deslusindu-se mesa#ul ei, se aduc imbunatatiri successive
>egii invoielilor agricole.
-ceasta cerea taranilor care au primit pamant sau pasuni sa plateasca o
dare in bani, produse sau munca sau o combinatie intre acestea. Pentru a
imbunatati productia agriculturii , guvernul liberal a infiintat in $%%&. (reditul
-gricol acordand credite ieftine taranilor.
In cea de-a doua #umatate a secolului al 1I1-lea si inceputul secolului al
11-lea atat din punct de vedere al diviziunii sociale a muncii in sanul natiunii
romane si al problemelor de orientare a economiei, cat si din acela al pietei,
circulatiei in general si al marfurilor in special, al retelei de mi#loace de
comunicatie si transport, economia noastra se afirma tot mai mult ca o economie
nationala ce cuprinde pe romani indiferent de frontierele politice in care se aflau.
Procesul istoric al devenirii economiei noastre nationale si-a gasit o
expresie elocventa si in cerecetarile stiintifice asupra vietii economice din aceasta
perioada.
$
Studierea societatii romanesti de pe ambele versante ale (arpatilor, asa
cum era ea la inceputul secolului al 11-lea, atragea, totodata, atentia asupra
faptului ca economia noastra nationala avea inca un nivel scazut, industria fiind
putin dezvoltata, iar agricultura avand numeroase ramasite feudale care franau
crestera economica. >a randul lor, monopolurile straine detineau parghii insemnate
de dominare si exploatare in economie, iar aflarea unei foarte mari parti din
populatie si teritoriu in afara frontierelor tarii loveau grav in dezvoltarea
poporului nostru.
'omanismul din -rdeal si ngaria unindu-se cu celelalte tari locuite de
romani, va putea forma un nou stat democratic in +uropa de Orient si, in urma
industrializarii si comercializarii sale viitoare, va deveni un stat modern in care se
va forma o clasa puternica de muncitorime.
1)deric Mauro, Histoire de leconomie mondiale 1790-1970, Editura Sirey, Paris, 1971
2)Nicolae Marcu, Istorie economica, Editura idactica si Peda!o!ica, "ucuresti, 1979, #a!ina 119
$)I%idem 2) #a!ina 120
nirea 7ransilvaniei cu 'omania a incheiat procesul de formare a
statului national unitar roman.
1)deric Mauro, Histoire de leconomie mondiale 1790-1970, Editura Sirey, Paris, 1971
2)Nicolae Marcu, Istorie economica, Editura idactica si Peda!o!ica, "ucuresti, 1979, #a!ina 119
$)I%idem 2) #a!ina 120