Sunteți pe pagina 1din 19

Albina

Prof. Galbeaza
Moraru Alexandru
Scoala cu clasele I-
VIII Selaru jud.
Dambovita
Introducere
Albinele sunt adaptate la hrnirea cu nectar i
polen, primul ca surs de energie (din cauza
continutului de zaharuri), al doilea ca sursa de
proteine (folosit mai mult la hrnirea larvelor).
Cea mai cunoscut specie de albine este albina
europeana (Apis mellifera). Ingrijirea albinelor
din aceast specie poarta numele de apicultur
sau stuprit.
Se pot ntlni pe toate continentele, cu excepia
Antarcticii; numrul speciilor cunoscute este de
aproximativ 20.000 dar probabil foarte multe
asteapt nca sa fie descoperite.
Numrul acestora este
variabil, oscilnd de la
10 000 in perioada de
iarn, pana la 40 000-80
000 n var. Au talia mai
mic (12-14 mm), o
greutate de aprox. 100 mg
si aripile sunt de aceeai
lungime cu abdomenul. n
fapt lucrtoarele sunt
femele cu organele de
reproducere nedezvoltate.
Albinele lucratoare
Este singura femela
fecundat din stup, fiind
rspunzatoare de
nmulirea familiilor de
albine. De obicei n stup
este o singur matc,
avand corpul mai lung(20-
25 mm), capul mic,
abdomenul foarte
dezvoltat, aripi mai mici i
o greutate de 250-280 mg.
Matca
Sunt masculii care
mperecheaza matca,
fiind prezeni n cuib din
primavar pan n
toamn. n numr de
cteva sute, au o
lungime de 15-17 mm,
aripi ce depesc
abdomenul, capul
globulos i o greutate de
200 mg.
Trntorii
Dezvoltarea
familiei de
albine
ntr-un an calendaristic familia de albine are o
dezvoltare diferit, numrul indivizilor crescnd sau scznd
n funcie de anotimp i implicit de condiiile de mediu. Practic
viaa familiei de albine cuprinde patru mari perioade:
Se caracterizeaz prin nlocuirea albinelor btrane
care au iernat, cu albin tanar, nou iesit din celule
primvara.

Pe la sfritul lui februarie, matca ncepe s depun
ou n celulele fagurilor din mijlocul ghemului, acolo
unde regimul termic permite creterea de puiet.

Dup ce albinele fac zborul de curire, matca depune
din ce in ce mai multe ou. Pe msura ce timpul se
inclzete, ponta mtcii ajunge la 1 000 de ou pe zi,
albinele btrane care se uzeaz fiind nlocuite treptat.

Procentul albinelor tinere crete mereu i se ajunge n
situaia ca la sfritul lunii aprilie toat albina s fie
nlocuit. Se tie c o albin tnr are o putere mare
de ngrijire a larvelor, putnd hrni 2, 3 sau chiar 4,
ritmul dezvoltrii familiei fiind foarte mare.
Prima perioada
Se mai numete i perioada de cretere. Nectarul i
polenul se gsesc din abundena i ii fac apariia
trntorii.
Matca este hranit puternic, depune peste 2000 de
ou/zi, numrul de albine doici crete i se ajunge in
situaia n care 3-4 doici ngrijesc o larv.
Cnd acest fenomen se suprapune cu ali factori
favorizani (lipsa de spaiu, ventilaie insuficient etc.),
apar frigurile roirii.
Albinele construiesc botci de roire, n care matca depune
ou la interval de cteva zile. La urdini se observa "brbi
de albine" cauzate de marea aglomeraie ce exist n stup.
Dup 1-3 zile de la cpcirea primelor botci, are loc
prima roire, matca cu o parte din albinele tinere, insoite
de muli trntori prsind stupul.
Acest roi care se numete roi primar i care conine
aprox. 50% din populaia stupului se aseaz dupa cateva
minute de zbor pe o creang sau alt suport, de unde o s
zboare apoi spre o alt destinaie.
Perioada a doua
Este numit i perioada formrii
albinelor de iernare. n mod
natural toat albina care a
participat la culesurile de var,
piere.
Ea este inlocuit de albina
aparut n luna august, albina
care neparticipnd la cules are
un organism neuzat.
Generaiile de albine ieite
toamna, mai cu seam la
sfritul lunii august, septembrie
i octombrie, triesc pn n
primavara urmtoare, asigurnd
creterea noilor larve.
Perioada a treia
Este perioada iernrii i ncepe cnd temperatura
scade sub 13 grade C.
n toamn, la apariia primelor nopi reci, albinele se
strng n ghemul lrgit pe fagurii din dreptul
urdiniului.O caracteristic a iernrii este aceea c
temperatura din interiorul ghemului nu scade
niciodat sub 14 grade C, nici in perioadele cele mai
geroase.Trebuie ca toi stuparii s tie c albinele nu
inclzesc incinta stupului, ele meninnd caldura
numai n interiorul ghemului.
Albinele din partea exterioar a ghemului sunt mai
apropiate unele de altele i formeaza o "coaj" stnd
nemicate, iar cele din interior (mai tinere) sunt mai
rsfirate si prin miscari din aripi, abdomen, picioare
produc cldura necesar.
Producerea cldurii n timpul iernii se face pe baza
consumului de miere, o familie consumnd iarna 6-
10 kg de miere. In prima parte a iernrii familia nu
crete puiet.
Perioada a patra
Inmultirea
familiilor de
albine
Se poate spune despre albine ca au o viaa scurta, n sezonul
activ trind 35-40 zile, iar n cel inactiv 6-8 luni. Toate
categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou ,
larv, nimf

Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina
lucratoare. Diferenta este ca depunerea oului de catre
matca se face in celule speciale numite botci si in
modul de hranire. Cand albinele se pregatesc de roire,
ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de
roire, in care matca depune oua.
Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere, oul sta
vertical in celula, a doua zi se inclina putin pentru ca a
treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. Catre
sfarsitul celei de a treia zile, albinele doici depun in
celula laptisor de matca, produs de glandele lor
salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva.
Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie.
In ziua a 14 a apare nimfa ( capacire), iar in ziua a 21 a
iese albina lucratoare.
Trantorii : Provin din oua nefecundate.Daca la matca
si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa
(celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor se
consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare, iar
durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile).
Dupa iesirea din celula, viata albinei lucratoare
se imparte in doua etape. In primele 20 de zile
albina lucratoare executa tot felul de lucrari in
stup, iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina
culegatoare
O schema arata astfel : in primele 1-2 zile
albinele curata celulele si incalzesc puietul.
Intre a 3-a si a 13 zi,albinele hranesc
puietul.
In primele zile, ele hranesc larvele mai in
varsta cu amestec de miere si polen si apoi
pe masura ce se dezvolta glandele
producatoare de laptisor, si anume intre a 6-
a si a 12-a zi, ele hranesc larvele mai tinere
in varsta de cel mult 3 zile.
Tot in acest timp, albinele mai executa si
urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,
depoziteaza nectarul, preseaza polenul si
curata stupul.
Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc
fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri
de orientare.
Intre a 18 si a 21-a zi de viata,albinele pazesc
intrarea in stup, aerisesc stupul.
Dupa aceasta perioada albinele devin albine
culegatoare, cu mentiunea ca la aparitia unui
cules abundent pot participa si albine mai
tinere de 20 de zile.
Importanta
Evolutia vietii pe Pamant- polenizatori

Perpetuarea si supravietuirea speciilor

Sporuri cantitative de recolta (polenizare)

Senzori pentru poluarea mediului

Ocuparea fortei de munca (apicultura)


Va
multumesc
pentru
atentie!