Sunteți pe pagina 1din 16

Cauzele aparitiei bolilor in medicina chineza

By Bogdan | April 26, 2014 | Mens sana in corpore sano




Cauzele aparitiei bolilor in medicina chineza:
CELE SAPTE SENTIMENTE
Bucuria
Furia
Tristetea sau suferinta sufleteasc
Ingrijorarea
Teama si spaima
Furia afecteaz ficatul,
Bucuria duce la mbolnvirea inimii,
Ingrijorarea slbeste splina,
Teama si spaima aduc prejudicii grave rinichilor,
Tristetea sau suferinta sufleteasc mbolnvesc plmnii.
Mnia (furia) determin miscarea energiei ctre partea superioar a corpului,
Bucuria ncetineste circulatia energetic,
Suferinta sufleteasc si tristetea consum energia,
Teama si spaima o tulbur, iar
Ingrijorarea duce la stagnarea ei.
BUCURIA
Bucuria excesiv afecteaz inima se activeaz excesiv functia de deschidere a celulelor inimii si
se inhib functia de nchidere a celulelor inimii.
Bucuria ncetineste circulatia energetic.
Teama si spaima (corespund elementului ap) controleaz bucuria ( care corespunde focului).
In situatia n care cineva a primit o veste foarte bun (a reusit la un examen, a cstigat o sum
mare de bani, s.a.m.d.) se recomand ca el s fie speriat pentru a opri efectul bucuriei excesive.
In caz contrar energia inimii va fugi ctre exterior, ceea ce poate duce la lipsa de energie a
inimii si chiar la oprirea acesteia.
Simptomele care apar n situatia unei bucurii excesive sunt:
Palpitatii
Insomnie
Gndire neclar, Manifestri maniace (afectarea spiritului)
Infarct
Medicina traditional chinez prezint cele sapte sentimente: bucuria, furia, tristetea, suferinta
sufleteasc, ngrijorarea, teama si spaima, specificnd faptul c excesul acestora duce la
aparitia bolilor. Aceste sapte sentimente, care sunt rspunsuri normale ale organismului la
diversi stimuli (interni sau externi) nu provoac o stare de boal dect atunci cnd sunt duse la
extrem.
Atunci cnd stimularea emotional este repetat, brusc sau exacerbat, pragul de
adaptabilitate al organismului este depsit, fiind afectate functiile sale fiziologice. In aceast
situatie neplcut vor fi afectate sngele si energia organelor interne, ceea ce va duce la
aparitia bolii.
FURIA
Furia afecteaz ficatul si provoac ascensionarea energiei.
Tristetea si durerea sufleteasc (ce corespund elementului metal) controleaz furia (este
asociat elementului lemn).
Simptomele asociate sunt:
Dureri de cap
Ameteli
Cresterea tensiunii
Atac vascular cerebral
Irascibilitate
Eructatii
Suspine
Menstruatie neregulat
Energia ficatului (lemn) atac splina si stomacul (pmnt). Este situatia n care energia
elemntului lemn este prea puternic si afecteaz elementul pmnt, pe care n mod normal l
controleaz. Drept urmare vor interveni urmtoarele manifestri:
Insuficient energetic a splinei
Energia stomacului urc n loc s coboare
Sngerri:
a) la nivelul nasului (cauzate de ascensionarea energiei stomacului)
b) n alte portiuni ale corpului (din cauza slbirii splinei: nu mai poate s si exercite functia de
mentinere a sngelui n interiorul vaselor)
O alt situatie ce poate aprea din cauza furiei este situatia n care elementul controlat (lemn)
se ntoarce mpotriva elementului care l controleaz (metal) Lemnul corespunde ficatului iar
metalul este atasat plmnilor. Este vorba de situatia n care ficatul se ntoarce mpotriva
plmnilor, ceea ce genereaz astm.
Din punct de vedere al organelor pereche, ficatul este organul Yin, care detine energie, iar
vezica biliar este organul Yang, ce transport energia. Excesul de energie la nivelul ficatului
va afecta vezica biliar, ducnd la incapacitatea de a lua decizii, ce este guvernat de vezica
biliar.
TRISTETEA SI SUFERINTA SUFLETEASCA
Tristetea sau suferinta sufleteasc afecteaz plmnii, ce corespund elementului metal.
Aceste dou sentimente slbesc energia corpului si o dizolv.
Sentimentul care controleaz tristetea sau suferinta sufleteasc este bucuria (focul controleaz
metalul).
Simptomele cauzate de tristete sau suferinta sufleteasc sunt:
Senzatia c spatiul de la nivelul pieptului este prea mic
Astm
Plns excesiv
Rceli frecvente (slbirea energiei de aprare)
Probleme ale pielii
Scderea energiei pectorale afecteaz si inima: uneori apar probleme circulatorii.
NGRIJORAREA
Ingrijorarea (gndurile excesive) afecteaz splina, ce corespunde elementului pmnt.
Ingrijorarea produce stagnarea energiei.
Sentimentul care controleaz ngrijorarea este furia (lemnul controleaz pmntul).
Simptomele asociate sunt:
Palpitatii
Insuficient energetic a splinei
Insuficient sanguin
TEAMA SI SPAIMA
Teama si spaima afecteaz rinichii, care corespund elementului ap.
Atunci cnd un om este speriat sau i este team energia sa va cobor. Traiul n teroare este cel
care slbeste cu precdere rinichii. Vezica urinar este de asemenea afectat de aceste dou
sentimente. Deseori, vezica urinar nu mai este bine controlat.
Pmntul (splina) controleaz apa (rinichii): ngrijorarea este cea care controleaz teama si
spaima.
Teama si spaima afecteaz ficatul si vezica biliar (ficatul corespunde lemnului, iar rinichii
apei: atunci cnd apa este afectat, lemnul va fi si el influentat). Vor rezulta simptome precum:
Depresie
Lipsa capacittii de decizie
Confuzie
Lipsa curajului
Apa (rinichii) nu mai controleaz focul (inima); de aici rezult situatia n care focul scap de
sub control:
Anxietate
Incapacitatea de a se odihni.
CELE SASE SCHIMBARI CLIMATICE
Medicina traditional chinez descrie cele sase schimbri climatice:
Vntul
Frigul
Umezeala
Focul
Arsita verii
Uscciunea
In mod obisnuit, aceste schimbri climatice, cunoscute si sub denumirea de cele sase tipuri
de energii, nu provoac modificri patologice n organism. Actiunea lor poate determina
aparitia bolii numai atunci cnd schimbrile climatice sunt bruste sau extreme, sau dac
rezistenta organismului este sczut. Atunci cnd sunt privite ca factori ce stau la baza
aparitiei bolilor, aceste schimbri climatice sunt denumite cele sase energii perverse.
In momentul n care produc mbolnvirea, cele sase energii invadeaz corpul, din exterior
spre interior, prin piele, nas sau gur.
Afectiunile provocate de acesti factori sunt strns legate de schimbrile de vreme si de mediul
nconjurtor. De aceea, ele mai sunt denumite si boli de sezon.
VNTUL
Vntul este asociat cu ficatul, lemnul, primvara, Yang-ul. El poate invada cu usurint corpul
atunci cnd acesta este transpirat sau n timpul somnului.
Vntul este asociat cu miscarea si cu activitatea si poate aduce si celelalte energii perverse n
interiorul corpului, odat cu el. Vntul este considerat cea mai important energie pervers,
fiind denumit generic ca fiind cauza celor o sut de afectiuni.
Vntul disperseaz energia n sus si n exterior
Avnd caracter Yang, energia vntului tinde s urce si s se extind.
- Afectiunile cauzate de vnt se manifest initial la nivelul prtii superioare a corpului: cap,
organe de simt si piele.
Manifestrile clinice sunt: dureri de cap, obstructie nazal, dureri si usturimi n gt, umflarea
fetei, transpiratii si sensibilitate la vnt.
Aparitie rapid si schimbri rapide
Declanseaz afectiuni acute, cu evolutie rapid, precum febra, bolile infectioase.
In natur vntul bate n rafale si actiunea sa este caracterizat de schimbri rapide. Drept
urmare, tulburrile provocate de vntul patogen sunt nsotite de simptome migratoare,
modificri bruste de stare si instalarea violent a afectiunii. Astfel, durerile articulare ce apar
se mut, migreaz n corp.
Un alt exemplu l constituie urticaria produs de actiunea vntului, afectiune ce d mncrimi
ale pielii si pustule care apar si dispar pe suprafata corpului.
Creaz miscri anormale si bruste
Spasme, convulsii, ticuri
Posibile afectiuni
Atac vascular cerebral
Ceaf ntepenit cu rceal
Vntul este cel mai des ntlnit primvara
Cel mai adesea vntul care apare primvara are o putere foarte mare, el penetrnd cu usurint
n interiorul corpului.
FRIGUL
Frigul, desi caracteristic iernii, poate aprea si n alte anotimpuri.
Exist multi factori care permit frigului patogen s invadeze corpul:
mbrcmintea prea subtire, neadecvat temperaturii mediului ambiant,
stationarea n ploaie (umezeal),
bile n lacuri pe timp geros,
mentinerea corpului transpirat pe timp friguros.
a) Frigul este un factor patogen Yin si drept urmare el va afecta Yang-ul (energia si functiile)
corpului. Frigul tulbur mecanismul homeotermiei si apar simptome de boal caracteristice:
membre reci, scaune diareice continnd resturi alimentare nedigerate, mictiuni frecvente si
cantitti mari de urin, s.a.m.d.
b) Actiunea frigului este nsotit de contractie si stagnare, avnd drept consecinte aparitia
unor dezechilibre n mecanismul de nchidere si deschidere al porilor, contractarea spasmodic
a tendoanelor si meridianelor, mpiedicarea circulatiei normale a energiei si a sngelui. Drept
simptome secundare pot fi mentionate: durerea, aversiunea fat de frig, lipsa transpiratiei,
posibilitatea limitat de miscare a membrelor.
c) Frigul afecteaz cu usurint partea inferioar a spatelui, genunchii, articulatiile, stomacul,
intestinele si ficatul.
UMEZEALA
Umezeala reprezint tipul de energie predominant din timpul verii trzii acel interval dintre
vara propiu-zis si toamn anotimp care n China este caracterizat de ploi abundente si de
cldur. In aceast perioad, umezeala patogen invadeaz cu usurint corpul, din cauza
stationrii prelungite n ploaie sau n zone cetoase, din cauza purtrii unor haine ce nu permit
absorbtia transpiratiei abundente.
a) Umezeala este caracterizeaz prin greutate si turbiditate crescut a unor secretii si excretii.
Pacientii se plng adesea de dureri de cap cu senzatia de apsare n cap si uneori n tot
corpul; n unele cazuri apare inflamatia dureroas a ncheieturilor.
Pe piele pot fi ntlnite leziuni supuroase sau eczeme zemuinde.
Urina este tulbure, apar scaune ce contin mucus sau chiar snge, leucoree purulent si cu
miros nteptor.
b) Umezeala se caracterizeaz prin vscozitate si stagnare.
Pacientii au de obicei limba foarte ncrcat, scaunele foarte consistente si greu de evacuat,
mictiunea este dificil.
Afectiunile care apar tind s se prelungeasc si sunt rebele la tratament.
c) Umezeala afecteaz Yang-ul si mpiedic circulatia energiei.
Manifestrile clinice includ senzatia de greutate n piept, distensie abdominal, mictiune
dificil si cantitate sczut de urin, evacuarea dificil a scaunelor ce contin mucus.
Splina prefer uscciunea si se teme de umezeal. Din acest motiv, umezeala va afecta
functionarea splinei, provocnd senzatia de apsare n epigastru si n abdomen, constipatie,
edeme. Toate acestea sunt consecinte ale afectrii functiilor de transport si transformare a
fluidelor n corp (asigurate de splin).
FOCUL
Adesea, vara exist un exces de Yang (cldur, lumin) si drept urmare apare focul. El poate
fi ns ntlnit si n alte anotimpuri.
Cldura, arsita si focul sunt manifestri de intensitate diferit ale Yang-ului:
Cldura este cea mai blnd
Arsita este o manifestare a Yang-ului ceva mai intens dect cea a cldurii
Focul este forma cea mai sever a Yang-ului.
Focul este un factor patogen de natur Yang.
Actiunea focului este caracterizat de ardere si deplasare spre partea superioar.
Simptomele ce tin de deplasarea focului spre partea superioar a corpului:
febr, agitatie, sete, transpiratie, ulceratii ale mucoasei bucale, dureri ale gingiilor, dureri de
cap, ochi congestionati;
dac focul patogen atinge mintea apar: insomnii, delir, com.
Focul (Yang) consum fluidele (Yin) corpului: atunci cnd focul arde poate provoca iesirea
fortat a fluidelor ctre exterior, provocnd o deshidratare grav.
Simptomele ce tin de consumarea fluidelor corpului:
dorinta de a consuma multe lichide, buzele si gtul se usuc, intervine constipatia, urina este
n cantitate foarte redus si foarte concentrat.
Focul care invadeaz corpul strneste vntul si provoac perturbatii ale functiilor sanguine.
1. Excesul de foc afecteaz meridianul ficatului si tendoanele, strnind vntul n ficat.
Simptomele arsitei care strneste vntul:
febr mare, com, convulsii, rigidizarea gtului, privire fix.
2. Afectarea sngelui de ctre foc duce la cresterea vitezei de circulatie a sngelui, iar pulsul
devine foarte ridicat. In formele severe sngele este scos din vase, ducnd la:
epistaxis, hematurie, sngerri uterine, menoragie.
Focul patogen ce stagneaz poate descompune carnea si sngele, ceea ce duce la:
furuncule, ulceratii, abcese.
CALDURA VERII ARSITA VERII
Arsita sau cldura excesiv este forma predominant de energie din timpul verii si, spre
deosebire de ceilalti factori patogeni, ea nu este ntlnit dect pe durata acestui anotimp.
Bolile pe care le provoac sunt induse de temperaturi nalte si apar n urma expunerii excesive
la soare sau stationarea pentru mai mult timp n locuri supranclzite si cu ventilatie proast.
Cldura verii este un factor patogen de natur Yang. Simptomele sunt:
febra ridicat, sete, transpiratii excesive, agitatie, puls crescut.
Cldura verii este caracterizat de actiune la nivelul zonelor superficiale, dispersie si
consumarea lichidelor corpului.
De obicei, afecteaz capul si ochii, provocnd ameteli si tulburri de vedere.
Cldura verii poate de asemenea s blocheze functia de nchidere a porilor, mentinndu-i
deschisi. In acest mod vor apare pierderi mari de fluide prin transpiratie excesiv. Va apare:
setea, limba si gura devin uscate, urina este foarte concentrat, stare de epuizare.
Vara este adesea foarte umed si, de aceea, cldura patogen este combinat cu umezeala
patogen.
Simptome: greutate n cap, senzatia de sufocare, anorexie, epuizare, febr si agitatie.
USCACIUNEA
Toamna este de obicei foarte uscat n China. De aceea, uscciunea a fost asociat n medicina
traditional chinez cu acest anotimp.
Uscciunea consum lichidele din corp, ducnd la:
uscarea nasului, a gurii si a gtului
aparitia de crpturi ale pielii
pierderea strlucirii prului
constipatie
reducerea cantittii de urin.
Uscciunea afecteaz adesea plmnul. Acesta este organul detintor de energie cel mai
delicat. Functiile plmnului sunt legate de mprstierea fluidelor si de umezire. Afectarea
plmnului va duce la obstructia functiei de dispersie a fluidelor. Uneori va apare o tuse seac,
nsotit de secretii ce poart urme de snge.
ALTE CAUZE ALE APARITIEI BOLILOR
Constitutie slab
Suprasolicitare
Activitate sexual excesiv
Probleme de nutritie
Traume fizice
Paraziti si otrvuri
Tratament incorect
Faptele neconforme cu morala
CONSTITUTIE SLABA
Constitutia depinde de:
Sntatea printilor n general, si n mod particular de starea lor n momentul conceptiei
viitorului copil
Sntatea mamei pe durata sarcinii
Factori ce afecteaz constitutia viitorului copil:
Conceptia n stare de ebrietate
Mama este prea n vrst n momentul conceptiei
Consumul alcoolului, tutunului sau al drogurilor pe durata sarcinii
Suportarea unui soc pe durata sarcinii (afecteaz energia inimii ftului)
Constitutia unei persoane este stabilit n momentul conceptiei, dar ea poate fi modificat si
pe durata sarcinii:
In momentul conceptiei, unirea energiei Cerului si a Pmntului produce noua fiint,
Energia ancestral a printilor este transmis ftului,
Constitutia se fixeaz n general n acest interval.
Totusi, cei care au o constitutie slab pot s-si modifice energia printr-un mod de viat
echilibrat, prin evitarea stress-ului si a exceselor (de munc sau sexuale), odihn
corespunztoare, alimentatie corect, practica exercitiilor de respiratie, exersarea unor sisteme
de tehnici de cultivare si ntrire a interiorului (practica Qigong-ului si a Taijiquan-ului).
Constitutia slab este indicat prin:
Urechi mici
puls slab, lenes
Limba foarte flasc, fr spirit
Pertusis: indic slbiciunea dobndit a plmnilor
SUPRASOLICITAREA
In perioada modern suprasolicitarea este una din cauzele comune ale aparitiei bolilor. Pentru
a o contrabalansa este nevoie de schimbarea modului de viat, de odihn si de exercitii
energetice de ntrire a interiorului.
Atunci cnd muncim, noi consumm energie; n momentul odihnei sau al exersrii tehnicilor
energetice, energia noastr creste.
In viata de zi cu zi noi consumm energie. Esenta corporal constituie ns baza material a
vitalittii noastre pe termen lung.
Energia folosit zilnic poate fi recuperat rapid prin odihn, alimentatie si tehnici energetice.
Dac suprasolicitarea este mentinut un timp foarte ndelungat (de ordinul anilor), energia nu
mai poate fi recuperat suficient de rapid de ctre splin (prin procesul de digestie). In acest
caz, corpul persoanelor respective va ncepe s se bazeze pe esenta corporal. In acest mod vor
fi afectate fluidele corpului si va interveni o insuficient a Yin-ului corpului. Remedierea
aceastei situatii necesit un timp ndelungat.
a) Suprasolicitare mental
Este foarte des ntlnit n societtile dezvoltate: orele lungi de stress si de suprasolicitare
mental sunt asociate si cu dezordinea alimentatiei. Aceste lucruri afecteaz stomacul, splina si
rinichii. Alimentatia neregulat (sau mesele consumate seara trziu) pot cauza deficienta
energiei stomacului sau a fluidelor stomacului.
b) Suprasolicitare fizic
Afecteaz n principal energia splinei (splina domin cele patru membre). Munca fizic solicit
de asemenea un aport sanguin la nivelul tendoanelor/musculaturii ce va fi asigurat de ctre
ficat. De aceea, suprasolicitarea fizic poate duce n timp si la afectarea sngelui ficatului.
Folosirea excesiv a unei prti a corpului (miscrile de repetitie) pot cauza stagnarea energiei
n acea parte. Ridicarea excesiv de greutti poate slbi rinichii si spatele.
Statul excesiv n picioare slbeste de asemenea rinichii.
In scrierile clasice se mentioneaz cele cinci suprasolicitri:
Folosirea excesiv a ochilor afecteaz sngele (inima);
Mentinerea excesiv a pozitiei culcat va slbi energia (plmnii);
Sederea ndelungat va afecta musculatura (splina);
Statul excesiv n picioare slbeste oasele (rinichii);
Exercitiile fizice n exces vor afecta tendoanele (ficatul).
c) Exercitiile fizice excesive
Acestea duc la slbirea energiei, afectnd si sngele ficatului.
Ele sunt foarte nocive mai ales pentru fete pe durata puberttii, deoarece ulterior vor genera
probleme menstruale.
Anumite tipuri de exercitii pot cauza stagnarea energiei n unele portiuni ale corpului:
Ex: Ridicarea greuttilor cauzeaz stagnarea energiei la nivelul prtii inferioare a spatelui
Ex: Alergarea duce la stagnarea energiei la nivelul genunchilor
Ex: Tenisul provoac stagnarea energiei la nivelul coatelor
d) Lipsa exercitiilor
Exercitiile fizice executate periodic, ntr-o manier natural, permit o bun circulatie
energetic.
Lipsa exercitiilor fizice produce stagnarea energiei.
Principiul care trebuie respectat este cel al evitrii excesului ct si a insuficientei.
Anumite exercitii fizice (Qigong, Taijiquan) sunt apreciate att pentru exersarea corpului ct si
pentru producerea energiei.
ACTIVITATE SEXUALA EXCESIVA
Activitatea sexual excesiv slbeste esenta rinichilor, n special la brbati.
Fluidele sexuale masculine sunt manifestarea esentei rinichilor: de aceea pierderea acestor
fluide duce la slbirea temporar a esentei rinichilor.
Fluidele sexuale feminine tin mai mult de Jingye (fluidele corpului mai dense, ce circul prin
interiorul corpului).
Fluidele sexuale sunt sustinute de ctre esenta dobndit si n mod normal ea nu slbeste. Dar
dac activitatea sexual este excesiv, corpul nu va avea timp pentru a reface esenta
dobndit.
Simptomele excesului n viata sexual sunt:
Oboseal evident
Aparitia ocazional a ametelilor
Vedere neclar
Dureri ale spatelui, n zona inferioar a acestuia
Slbiciunea genunchilor
Urinare frecvent
Din punct de vedere al anotimpurilor se consider c viata sexual poate fi un pic mai intens
pe durata primverii si ar trebui s fie ceva mai retinut pe durata iernii.
Pe durata tratamentului problemelor sexuale se recomand reducerea vietii sexuale.
Esenta rinichilor slbeste
a) la brbati: din cauza excesului vietii sexuale
b) la femei: din cauza nasterilor repetate.
Lipsa vietii sexuale poate fi una din cauzele aparitiei bolilor.
Dorinta sexual este o msur a energiei (Yang-ului) rinichilor.
Insuficienta energiei (Yang-ului) rinichilor duce la lipsa libido-ului.
Insuficienta esentei (Yin-ului) rinichilor provoac interes excesiv fat de viata sexual, nsotit
de lipsa capacittii de finalizare, vise erotice (n special la femei) si emisie seminal nocturn
(la brbati).
Alte cauze ale unei vieti sexuale nemplinite: lipsa armoniei n cuplu, probleme sufletesti, lipsa
fericirii, stress-ul.
PROBLEME DE NUTRITIE
Alimentatia incorect este una din principalele cauze ale aparitiei bolilor.
a) Supraalimentatia si malnutritia
Cantitatea de hran consumat trebuie s fie adaptat nevoilor organismului. Dac aportul de
hran este fie exagerat, fie insuficient, el poate cauza mbolnvirea.
Consumul exagerat de alimente cnd este depsit necesarul de elemente nutritive vor fi
afectate splina si stomacul, se va acumula flegma si vor stagna elementele nutritive n
interiorul corpului. Vor aprea urmtoarele simptome: eructatii nsotite de regurgitri, dureri
n epigastru si n tot abdomenul, diaree, vrsturi.
Subalimentarea duce la imposibilitatea crerii bazei necesare pentru producerea sngelui si a
energiei. Dup un timp se ajunge la diminuarea energiei de aprare.
Incercarea de a slbi prin nfometare duce la slbirea energiei splinei. Din cauza faptului c
splina nu mai are o functionare foarte bun, ea nu va mai putea s-si exercite cu succes
functiile de transport si de transformare a fluidelor, ceea ce va provoca stagnarea acestora si
cresterea n greutate.
b) Consumul preferential al unui singur tip de alimente
Necesittile organismului pot fi satisfcute doar atunci cnd acesta primeste o alimentatie
echilibrat. Consumul unui singur tip de alimente poate duce la malnutritie sau la alte boli.
De exemplu, populatiile care se hrnesc n exclusivitate cu orez decorticat prezint o frecveny
ridicat a bolii beri-beri.
Locuitorii teritoriilor unde apa nu are iod n cantitate corespunztoare sufer de tulburri ale
glandei tiroide.
Excesul de vegetale crude, de salate sau de fructe slbeste energia splinei, ele fiind
contraindicate persoanelor ce au o slbiciune a acesteia.
Cnd n alimentatie predomin hrana rece va fi slbit energia splinei putndu-se dezvolta
rceala si umezeala interioar. Simptomele caracteristice acestei situatii sunt: dureri
abdominale si diaree.
Alimentele extrem de fierbinti vor duce la eliberarea ctre exterior a energiei vitale, afectnd
energia si sngele corpului.
Cldura excesiv, n special cea provenit din fumat si din consumul buturilor alcoolice, va
consuma Yin-ul (fluidele) corpului, provocnd uneori chiar si stagnarea sngelui.
De asemenea, consumul exagerat de dulciuri sau finoase, grsimi, produce cldur umed n
corp, cauznd stagnarea energiei si a sngelui.
Simptome: senzatia de greutate n piept, ameteli, hemoroizi sngernzi, furuncule.
Dac mncarea este limitat doar la cteva feluri, energia intern va avea de suferit.
Gustul picant este absorbit de ctre plmni. Energia din mncarea condimentat este usor
absorbit prin canalul plmnului.
Dac mncarea este condimentat ntr-o manier moderat atunci fiziologia aparatului
respirator va fi mbunttit.
Excesul de condimente va afecta ns energia plmnilor.
Gustul amar este legat de inim, de snge si de fluidele corpului (Jingye). Excesul de alimente
amare va creste focul de la nivelul inimii, conducnd la consumul fluidelor.
Gustul srat influenteaz rinichii si oasele. Persoanele ce au probleme cu oasele sau cu rinichii
nu vor avea voie s consume dect alimente ce sunt usor srate.
Gustul acru guverneaz ficatul si tendoanele. Excesul alimentelor acre va afecta ficatul,
provocnd rigidizarea tendoanelor si a articulatiilor.
Gustul dulce corespunde splinei si musculaturii. Persoanele ce sufer de afectiuni ale
stomacului si ale splinei vor consuma ct mai putine dulciuri.
c) Consumul de mncare alterat, toxic sau n conditii neigienice
Aceste situatii vor duce la afectarea splinei si a stomacului. Semne clinice: greturi, vrsturi,
diaree, dureri n epigastru si abdomen.
TRAUME FIZICE
Traumele fizice cauzeaz stagnarea sngelui si a energiei.
Traumele usoare duc la stagnarea energiei, n timp ce traumele grave produc stagnarea
sngelui.
In general, n cazul traumelor se observ afectarea regiunilor musculare nsotit de dureri,
sngerri, lezarea tendoanelor si n unele cazuri grave chiar si a organelor interne, fracturarea
oaselor, dislocarea articulatiilor, s.a.m.d.
Un pericol foarte mare l constituie invadarea corpului, prin portiunile rnite, a energiilor
patogene, ceea ce n unele cazuri poate duce chiar la com sau convulsii.
PARAZITI SI OTRAVURI
Infestarea cu paraziti este foarte des ntlnit la copii.
Factorii care contribuie la infestare: hran insuficient, consumul excesiv de grsimi si de
dulciuri, ce conduc la cresterea umezelii (ce este mediul perfect pentru paraziti sau pentru
ciuperci).
TRATAMENTUL INCORECT
Tratamentul incorect poate duce la agravarea unei afectiuni.
De exemplu: folosirea unei proceduri ce tonific Yang-ul (energia) n situatia n care ar trebui
de fapt s ntreasc Yin-ul.
Un alt exemplu l constituie (ntrirea Yin-ului) cresterea umezelii atunci cnd n organism
exist retentie de ap.
FAPTELE NECONFORME CU MORALA (conform teroriei din Qigong)
Qigong-ul pune un foarte mare accent pe moral. Se spune mereu:
Pune morala pe primul loc
sau:
Morala ridicat, nivel avansat n practic.
Morala nu are ns legtur numai cu nivelul practicantului de tehnici energetice, ci si cu
sntatea noastr. Atunci cnd noi punem accentul pe moral, cnd facem fapte bune, cnd
acceptm numai gnduri pozitive, cnd rostim numai adevrul, intrm n rezonant cu un
cmp pozitiv foarte puternic aflat n Univers.
Aceast rezonant apare la nivelul cmpului constiintei noastre (Yin), dar se va regsi si la
nivelul componentelor materiale (Yang), al corpului.
In cazul n care noi suntem obisnuiti cu minciuna necesar, spunnd lucruri care nu sunt
reale, dar a cror rostire o considerm necesar celor cu care ne ntlnim, atunci cnd
acceptm gnduri urte despre cei din jurul nostru, n momentele n care cu voia sau fr voia
noastr facem fapte rele, noi declansm un mecanism ce duce la umplerea cmpului nostru (al
constiintei dar si al corpului) cu semnale care ne vor perturba normalitatea. In timp vor aprea
tensiuni la nivelul constiintei, vor fi afectate diferite prti ale corpului ce au legtur cu
locurile n care se afl semnalele de nemultumire ale celor pe care i-am afectat.
O persoan moral este o persoan sincer, fericit, sntoas. In interiorul su nu exist
tensiuni, nu exist blocaje. Atunci cnd ne putem deschide fat de toate persoanele cu care ne
ntlnim, atunci cnd nou, dar si lor, le va fcea plcere s ne ntlnim, momentul ntlnirii va
duce la crearea unui cmp nou (obtinut din rezonanta cmpurilor individuale). Acest nou cmp
va avea mai mult putere dect cmpurile individuale si va influenta pozitiv persoanele ce fac
parte din el.
Medicina traditional chinez foloseste mecanismul descris de teoria Yin Yang:
In mijlocul Yin-ului apare Yang-ul,
Yang-ul este cel care activeaz Yin-ul.
Cmpul are caracter Yin. Noul cmp obtinut prin rezonanta a dou sau mai multe cmpuri, ce
au aceleasi caracteristici (aceeasi parametri), va produce n timp modificri la nivelul Yang-
ului, al structurii materiale.
Persoanele cu o moral avansat vor intra cu usurint n rezonant cu alte persoane ce pun
accentul pe moral, pe cnd cei care nu sunt att de dispusi s-si asume realitatea, ci doresc s
o transforme prin minciun, prin fapte negative, vor intra mai usor n rezonant cu partea
mai putin pozitiv a Universului.
In acest cmp, nu tocmai bun, se gsesc semnale ce nu permit relaxarea, intrarea ntr-o stare
de liniste sufleteasc, de echilibru. Ceea ce se va afla n cmpul acestor din urm persoane va fi
mai degrab stress-ul dect mpcarea, boala si nu sntatea, suprarea si nu fericirea.
Intelegerea si asumarea acestor lucruri este foarte important.

Aceste rnduri au fost preluate din cartea Maestrului Cezar Culda; Medicina Traditional
Chinez si Qigong-ul Terapeutic
autoeducare.ro

S-ar putea să vă placă și