TEHNICI DE INVESTIGARE

Metode de diagnostic psihoneurologic

Exist similitudini si deosebiri ntre metodele de diagnostic
psihoneurologic si psihologic. n setul de metode psihoneurologice nu sunt
incluse metode de examinare a sferei intelectuale, emotionale si a
personalittii sub form de teste, deoarece acestea reclam experimente i
metode speciale de analiz a rezultatelor.
A.R.Luria medic, neurochirurg de origine rus, a elaborat o metod
schema neuropsihologic complex! de cercetare a psihocomportamentului
personalittii, compus din "# protocoale procese $erbale incluse exhausti$
n anexe!. %chema poate fi aplicat n clinic at&t de psihoneurolog c&t si de
psiholog. 'iecare protocol este specializat n examinarea unei anumite
func(ii psihice. )&n n prezent schema neuropsihologic a lui Luria este
printre primele scheme aplicabile n diagnosticul psihofunc(ialit(ii
creierului, recunoscute n plan mondial de ctre specialistii din domeniu.
Examinarea psihoneurologic n clinic pre$ede cunostin(a familiarizarea!
cu istoria bolii si o con$orbire prealabil cu bolna$ul. La etapa dat
psihoneurologul ob(ine informa(ii despre ni$elul dez$oltrii limba*ului,
particularit(ile emo(ional expesi$e, contientizarea prezen(ei bolii si strii
de ctre bolna$, atitudinea fa( de boal si fa( de sine+ ca bolna$.
,ac bolna$ul ntelege adec$at $orbirea adresat, i se explic
obiecti$ele cercetrii si este rugat s fie atent deoarece probele se $or
prezenta o singur dat.
)rin con$orbire psihologul clarific toate datele amnestice informatii
despre dez$oltarea psihofizic p&n n prezent, date despre dominan(a
m&nii+ dreptaci+st&ngaci a bolna$ului sau altor rude,!. %e abordeaz un
tempou de prezentare a itemilor indi$idual- nu se recomand s se precipite
bolna$ul, ns trebuie s fixeze perioada de latent, ezitrile nainte de a
prezenta solutia, toate momentele anticipatoare premrgtoare!. inacti$itate,
stimulare adugtoare, impulsi$itate, distragerea aten(iei, extenuare psihic.
Acestea au o mare importan( n diagnosticul topic.
n dependent de starea bolna$ului cercetarea se desfsoar fie
integral, fie partial n decurs de c&te$a zile.
%etul de metode psihoneurologice prezentat n continuare a fost
elaborat de /asserman "001!, baz&ndu+se pe modelul lui A.R.Luria. El
const din dou $ariante. complet si incomplet. /arianta incomplet se
"
aplic n expres+diagnostic c&nd simptomele patologice sunt slab
e$identiate. /arianta include asa numitele probe 2sensibilizante2 directionate
nspre elucidarea tulburrilor neesen(iale a func(iilor psihice superioare.
3neori se recomand s se nceap examinarea cu aceste probe, dac
bolna$ul n timpul con$orbirii n+a reclamat perturbatii rele$ante n $orbire,
recunoastere, n actiuni, memorie. Excluderea probelor mai pu(in complexe
reduce timpul cercetrii. %uccesiunea metodelor se pstreaz. )robele
2sensibilizante2 sunt e$identiate prin 242. Rezultatele experentiale se nscriu
pe imprimat sau ntr+un caiet special, fiecare item sub numrul su. 3nele
metode se ndeplinesc de ctre cel examinat direct pe imprimat. %e
apreciaz conform scalei de # puncte. 5 puncte+ lipsa greselilor- "- 6- 7-
puncte se acord c&nd greselile sunt nensemnate, se$ere si profunde.
'iecare metod include c&te 7+8 submetode probe!. )u*ncta*ul se mparte la
numrul de submetode. Efectuarea exact fr nici o eroare se apreciaz cu
252 puncte. ,ac comite c&te una + dou greseli, se acord 9" punct- dac
comite 7+# greseli se acord 96 puncte- 1+8 greseli, se acord 9 7 puncte.
Examinarea psihoneurologic se ncepe cu e$aluarea dez$oltrii
limba*ului, un indice al acti$it(ii comunicati$e a persoanei
Metoda analizei produselor activitatii
Analiza produselor acti$itatii se bazeaza pe principiul unitatii
dialectice dintre structurile psihice interne si actiunile de realizare a
diferitelor tipuri de produse. %e foloseste pentru cunoasterea moti$atiilor,
intereselor si disponibilitatilor creatoare ale personalitatii.
:biect al analizei psihologice il pot constitui atat produsel#e realizate
in cadrul acti$itatii libere, cat si cele realizate in contextul unor sarcini date
de experimentator.
;n acest scop se recurge la sarcini de desen, compunere, constructie de
obiecte, etc. )entru fiecare gen de de sarcini se stabilesc anumite criterii de
ordin cantitati$ si cantitati$ de analiza si interpretare.
;n clinica metoda respecti$a se foloseste in doua scopuri. pentru a
e$alua ni$elul premorbid al personalitatii si a stabili prin comparatie,
deficitul general pro$ocat de focarul patologic si pentru determinarea
diagnosticului diferential si a dinamicii e$olutiei tulburarilor psihice de
diferite etiologii.
6
Metoda testelor
<etoda testelor a fost introdusa initial in psihoneurologie din
necesitati de ordin practic- determinarea ni$elului dez$oltarii mintale
generale in scopul decelarii cazurilor de anormalitate si realizarea mai
eficienta a orientarii si selectiei profesionale.
;n ambele situatii se impune elaborarea unor probe diferentiate si
oranduite dupa anumite criterii care sa fie etalonate, standardizate si $alidate
pe esantioane reprezentati$e din populatia de baza.
Astfel, metoda testelor desi isi are punctul de plecare si premisele in
metoda experimentului de laborator, se $a detasa de aceasta de$enind
oarecum independenta. Astazi, cand $orbim de efectuarea unui experiment
de laborator si de aplicarea unui test ne gandim la lucruri semnificati$
diferite. )rima si cea mai importanta deosebire consta in caracterul probelor
pe care le implica. experimentul se bazeaza pe sarcini circumstantiale,
special elaborate in concordanta cu scopul cercetarii iar testul $ehiculeaza
probe standard, dinainte elaborate si $alidate, care se aplica la fel, in
concordanta cu instructiunile si prescriptiile date, tuturor subiectilor,
cercetatorul nea$and libertatea de a inter$eni si a modifica conditiile impuse.
Metoda eperi!entala si de la"orator
;n montarea si desfasurarea unui experiment se aplica urmatoarea
schema logica de principiu.
". formularea neechi$oca a problemei de cercetat prin.
delimitarea ei in contextul spatiului problematic general-
raportarea ei la cercetarile anterioare- stabilirea locului
cercetarii ei in raport cu corectarea altor probleme
6. formularea ipotezei
7. specificarea tipurilor de $ariabile independentesi a regimului
de administrarea si inregistrare a lor
#. specificarea $ariabilelor raspuns in plan comportamental
1. specificarea procesului de prelucrare a datelor
8. stabilirea corespondentelor intre seria categoriilor cantitati$e
si seria categoriilor calitati$e
=. specificarea corespondentelor intre >$ariabila+raspuns? si
$ariabila psihica sau intermediara@!
7
Metoda genetica si co!parata

<etoda genetica si comparata este cum$a simetrica celei aplicate in
studiul sistemului ner$os. Ea are la baza principiul fundamental al de$enirii
si e$olutiei potri$it caruia organizarea psihica nu trebuie interpretata ca ce$a
dat ci ca un produs al e$olutiei filogenetice si ontogenetice. Astfel,
cercetarea si explicarea ei obiecti$+stiintifica reclama cu necesitate studiul
genezei si construirii e$oluti$e.
)rin aplicarea metodei genetice au putut fi descoperite legi
fundamentale, printre care.
". legea dez$oltarii
6. legea interactiunii dialectice dintre cauzele si factorii externi, pe de o
parte si conditiile interne pe de alta parte
7. legea stadialitatii
#. legea heterocroniei
1. legea heteronomiei
Legea dez$oltarii postuleaza caracterul deri$at al psihicului reclamand
astfel includerea in programul cercetarii stiintifice a problemelor pri$ind
originea si geneza lui ca fenomen natural.
Legea stadialitatii surprinde caracterul gradual al formarii si
dez$oltarii tuturor functiilor si proceselor psihice. %tadiul ca atare reprezinta
un segment pe traiectoria temporala generala a dez$oltarii si specificul sau
este dat de ansamblul transformarilor si achizitiilor calitati$e, care se
inregistreaza in organizarea functiei sau procesului considerat
Legea heterocroniei surprinde un aspect esential al dinamicii
psihocomportamentale. Ea postuleaza ca diferitele functii, procese si
structuri psihice se constituie si se consolideaza la momente diferite de timp.
Legea heteronomiei reflecta caracterul eterogen si contradictoriu al
dez$oltarii psihice. Ea postuleaza doua relatii la fel de importante.
". in interiorul sistemului psihic indi$idual, diferitele lui componente
ating ni$eluri diferite de intensitate.
6. una si aceeasi functie ca structura poate a$ea ni$eluri diferite de
dez$oltare+consolidare+eficienta la doi sau mai multi indi$izi.


#
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate
1