Confucianismul este ata at de practicile de cult care constituie manifestarea spiritului

religios: cultul strmo ilor, cultul Cerului i cultul pentru entit i supranaturale (zeit i
locale, zei ai cminului, zei ai diverselor pr i ale casei, spiritele defunc ilor ilu tri etc. ns,
aceste tipuri de cult sunt considerate din perspectiva socialului i nu au vreo legtur cu
divinul, ele se concentreaz pe efectul benefic pe care l au asupra conduitei morale a omului.
Totu i, confucianismul nu respinge religia, ci i adopt practica schimbndui direc ia
din cea spre teologie, n una spre antropologie. !entru a realiza acest lucru, religia este redus
la riturile sale care se afl n centrul confucianismului. "cestea se articule az pe trei principii.
!rimul este acela c riturile sunt pur formale i constituie #ncl rile conduitei
morale, cele care ndrum pa ii spre bine n mod neabtut $, n sensul c omul care ofer
aten ie riturilor, va avea o bun conduit i va n elege pe deplin ce nseamn binele i nu se
va n ela asupra acestui lucru. "l doilea principiu se bazeaz pe sinceritate. %itul eficace i
valabil este ritul sincer, iar abaterile de la acesta sunt identificate cu ru inea. "l treilea
principiu face o diferen iere ntre rituri i legi, accentund faptul c cele din urm
sanc ioneaz abaterile dup ce au fost comise, pe cnd riturile au scopul de a le preveni i
ac ioneaz n sensul binelui.
&'ist cinci tipuri de rituri canonice. #%iturile faste$ sunt cele care cuprind serviciile
liuturgice sacrificiale, #riturile nefaste$ cuprind rituarurile funerare. "cestea dou au caracter
religios. (a ele se adaug #riturile de ospitalitate$, #riturile militare$ i #riturile vesele$ .
%iturile de divina ie capat o importan preponderent. )in vremea dinastiei *in,
apar a anumi ii prezictori care ghicesc viitorul #prin broasca estoas $, iar mai apoi se
practic achilleomancia.