Scleroza multipl (MS), numit i scleroz n plci, scleroz diseminat sau encefalomielit diseminat, este o boal inflamatorie n care tecile izolatoare ale celulelor nervoase din creier i mduva spinrii sunt deteriorate. Aceast deteriorare afecteaz capacitatea sistemului nervos de a comunica, producnd o plaj larg de semne i simptome, incluznd handicapuri fizice, mentale i uneori probleme psihice. SM ia diferite forme, noi simptome aprnd fie n atacuri sporadice (forme de recdere) sau agravndu-se cu trecerea timpului (forme progresive). ntre episoade, simptomele pot disprea complet; totui, adesea rezult probleme neurologice permanente, n special n stadii mai avansate ale bolii. n timp ce cauza bolii nu este clar, se crede c mecanismul ei ar fi fie o boal autoimun, fie un defect al celulelor care produc mielin. Se crede c este rezultatul unei combinaii de factori de mediu, cum ar fi agenii infecioi, i factori genetici. Teoriile ncearc s combine datele pentru a forma o explicaie probabil, dar nicio astfel de explicaie nu s-a impus. Dei exist un numr de factori de mediu care produc riscul de boal i dei unii dintre ei pot fi parial modificai, este nevoie de cercetri suplimentare pentru a determina dac eliminarea lor ar putea preveni SM. SM nu este considerat boal ereditar; totui, s-a demonstrat c un numr de variaii genetice sporesc riscul de SM. Probabilitatea este mai mare la rudele unei persoane afectate, cu un risc mai mare la cei la care legtura de rudenie este mai puternic. La gemenii univitelini, ambii sunt afectai n 30% din cazuri, n timp ce la gemenii diferii acest procentaj este n jur de 5%, iar la frai/surori care nu sunt gemeni este de 2,5%, cu un procentaj i mai sczut la cei care sunt doar pe jumtate frai sau surori. Dac ambii prini sunt afectai, riscul la copii este de 10 ori mai mare dect n general. SM este de asemenea mai ntlnit la unele grupuri etnice dect la altele. Genele specifice care au fost corelate cu MS includ diferene ale sistemului antigenului leucocitar uman (human leucocyte antigen, HLA) un grup de gene de pe cromozomul 6 care servete drept complex major de histocompatibilitate (MHC). C schimbrile din regiunea HLA sunt asociate cu riscul de SM se tie de treizeci de ani; mai mult, s-a constatat c aceeai regiune este responsabil de apariia unor alte boli autoimune, cum ar fi diabet de tipul I i lupus eritematos sistemic. Pe ansamblu, se estimeaz c modificrile HLA sunt responsabile pentru 20-60% din predispoziia genetic pentru SM. Prin metodele genetice moderne (studii de asociere la nivelul ntregului genom) s-au descoperit cel puin dousprezece alte gene n afar de locusul HLA care cresc uor probabilitatea de apariie a MS. Cele trei caracteristici principale ale SM sunt apariia leziunilor (numite i plci) n sistemul nervos central, inflamaia i distrugerea tecii de mielin a neuronilor. Aceste caracteristici interacioneaz ntr-un mod complex i nc neneles pe deplin, producnd distrugerea esutului nervos, i prin urmare semnele i simptomele bolii. n plus, se crede c SM este o afeciune imuno-mediat care apare din cauza interaciunii dintre caracteristicile 2
genetice ale persoanei i factori de mediu nc neidentificai. Se crede c deteriorarea este produs n parte de faptul c propriul sistem imunitar al pacientului atac sistemul nervos al acestuia. De obicei, diagnosticul de scleroz multipl se bazeaz pe semnele i simptomele acuzate, n combinaie cu investigaii realizate prin imagistic medical i analize de laborator. Diagnosticul poate fi dificil de confirmat, n special n primele stadii, deoarece semnele i simptomele pot fi asemntoare cu cele ale altor maladii. Criteriile McDonald, care se concentreaz pe dovezile clinice, paraclinice i radiologice ale leziunilor la diverse intervale i n diverse zone, este cea mai frecvent metod de diagnosticare; criteriile Schumacher i criteriile Poser prezint mai degrab o semnificaie istoric.
Dei criteriile de mai sus permit stabilirea diagnosticului prin metode neinvazive, unele persoane susin c unica dovad incontestabil este autopsia sau biopsia zonelor n care sunt detectate leziunile tipice produse de scleroza multipl. Cercetrile curente vizeaz identificarea unor tratamente mai eficiente i mai uor de administrat i de tolerat pentru SM recurent-remitent; identificarea unor tratamente pentru subtipurile progresive; crearea unor strategii de neuroprotecie; i identificarea unor tratamente simptomatice eficiente.
Cercetrile privind neuroprotecia i tratamentele regenerative, precum terapia cu celule stem, dei extrem de importante, se afl n stadii incipiente. n acelai timp, nici pentru formele progresive ale bolii nu exist tratamente eficiente. Multe dintre medicamentele cele mai recente, precum i cele la care se lucreaz n prezent vor fi probabil evaluate ca tratamente pentru scleroza multipl primar progresiv (SMPP) sau scleroza multipl secundar progresiv (SMSP).
Celulele stem se diferentiaza de restul celulelor prin doua mari importante caracteristici. - Sunt celule nespecializate care se pot inmulti prin diviziune celulara dupa o perioada lunga de conservare si - se pot transforma si cultiva, in conditii controlate, astfel incat sa formeze tesuturi. Ele se pot imparti in doua mari categorii: embrionare si adulte. a) Celulele stem embrionare (ESC) pot da nastere oricarui tip de celula/tesut (totipotente) si se pot obtine din tesut embrionar. Utilizarea lor insa, este limitata din considerente etice. b) Celulele stem din tesuturile adulte au o capacitate de diferentiere mai limitata (pluripotente, multipotente) si pot da nastere doar unor celule caracteristice tesutului din care provin. Este remarcabil ca, intr-un mediu de crestere optim, celulele stem din maduva osoasa si cele din sangele cordonului ombilical au o capacitate de diferentiere mult mai mare decat cele provenite din alte tesuturi. Celulele stem au o compatibilitate de pana la 100% in cazul unor transplanturi maximizand sansele vindecarii atat a copilului cat si a altor membri din familie. In cazul unor astfel de transplanturi efectul grefa contra gazda este redus la fel ca si riscul de transmitere a bolilor infectioase. 3
In urma unor modificari, celulele stem pot regenera tesuturi (miocard, tesut hepatic, epidermic etc) putand fi folosite in tratarea unui numar de peste 70 de boli ca boli din urmatoarele categorii: -
leucemii acute -
tulburari metabolice mostenite -
tulburari ale celulelor stem -
tublurari histiocitare -
tulburari ale sistemului imun mostenite -
tulburari ale fagocitelor -
anomalii trombocitare mostenite -
tulburari limfoproliferative s.a. Exista domenii in care aceste miraculoase celule sunt deja utilizate cu succes pentru a salva vieti, cum este cazul transplantului de maduva, la bolnavii de leucemii sau cancere, iar rezultatele cercetarilor de ultima ora ne indeamna sa credem ca solutia ar putea fi adoptata si pentru vindecarea altor boli, considerate astazi incurabile. In viitorul apropiat celulele stem se vor putea folosi in cazuri de deteriorare a Sistemului Nervos Central (maladia Parkinson, Alzhaimer, scleroza multipla, leziuni pediatrice cerebrale), boli autoimune, diabet.
O sursa bogata de celule stem este sangele din cordonul ombilical recoltat dupa nasterea unui nou nascut. Sangele ombilical din care se va extrage concentratul de celule stem poate fi recoltat doar imediat dupa nastere. Un volum sanguin variabil ramane pe traiectul cordonului ombilical pana la placenta si in interiorul placentei bogat vascularizate. Acest sange, bogat in celule stem, este aruncat, de obicei, dupa nastere impreuna cu cordonul ombilical si placenta. Dupa venirea pe lume a nou nascutului, personalul medical trebuie sa recolteze sangele din cordonul ombilical folosind setul de recoltare special creat pentru acest lucru. Colectarea sangelui este o procedura simpla si scurta, care ofera deplina siguranta pentru sanatatea mamei si a copilului. Sangele din cordonul ombilical si gelatina Wharton sunt singurele surse din care celulele stem se pot colecta prin metode non-invazive. Astfel, mii de persoane suferinde de scleroza multipla ar putea beneficia de un tratament revolutionar, ce vizeaza injectarea cu celule stem prelevate din maduva spinarii, chiar de la bolnavi. In urma cu un deceniu, cercetatorii au intuit pentru prima oara ca celulele stem ar putea stopa si chiar anihila efectele bolii, peticind practic regiunile afectate din creier si maduva spinarii. Recent insa, in Marea Britanie au fost anuntate rezultatele unui studiu ce demonstreaza ca terapia este intr-adevar eficienta si ca scleroza multipla se poate vindeca. Echipa de savanti care a ajuns la aceasta concluzie este condusa de prof. Neil Scolding, de la Universitatea Bristol; expertii britanici spun ca tratamentul a stabilizat starea de sanatate a bolnavilor si chiar s-au inregistrat unele beneficii. Consideram ca celulele stem din maduva spinarii pot imbunatati in multiple moduri conditia bolnavilor de scleroza multipla, precizeaza Scolding. Este insa pentru prima oara cand un test de amploare, care a durat un an, demonstreaza ca celulele stem extrase de la pacienti ii pot vindeca pe acestia de scleroza multipla. Studiul a implicat 6 bolnavi cu varste cuprinse intre 30 si 60 de ani, 4
carora li s-au extras cativa mililitri de lichid spinal din regiunea pelviana. Materialul a fost filtrat, pentru obtinerea de celule stem pure, care au fost injectate in aceeasi zi in bratele pacientilor. In decursul anului ce a urmat, pacientii au fost monitorizati atent si li s-au facut tomografii periodice la nivel cerebral, pentru a se observa impactul tratamentului. Cercetatorii au remarcat ca pacientii nu au suferit reactii adverse in urma tratamentului iar testele sugereaza ca boala nu a mai progresat, inregistrandu-se chiar imbunatatiri in ceea ce priveste eficacitatea nervilor afectati acestia au reactionat la impulsuri electrice mult mai bine decat o facusera inainte de inceperea terapiei. Rezultatele sunt incurajatoare si faptul ca tratamentul este relativ lipsit de durere iar pacientii nu trebuie sa stea deloc internati in spital este cu atat mai imbucurator, declara Dr. Claire Rice, coautoare a studiului citat. In SUA, va incepe un nou studiu clinic privind tratarea sclerozei multiple cu ajutorul celulelor stem. Autoritatea de Administrare a Alimentelor si Medicamentelor din SUA (Food and Drug Administration - FDA) a aprobat un nou studiu clinic pentru un tratament revolutionar privind folosirea de celule stem pentru tratarea sclerozei multiple (SM). Cercetatorii de la Tisch MS Research Center din New York au spus ca FDA le-au acordat aprobarea de a incepe studiul clinic privind folosirea celulelor stem autologe neurale in tratamentul SM. Noul studiu clinic, care va cerceta metode de regenerare a sistemului nervos central, va implica utilizarea de celulele stem neurale derivate, care vor fi recoltate din maduva osoasa provenind de la douazeci de pacienti suferinzi de scleroza multipla.