ELECTROENCEFALOGRAMA

Nemtanu Maria gr. 54 Seria V Profesori indrumatori: Dr. Laura Popescu Dr. Pavel Bogdan

1|Pagina

Examen care are drept scop nregistrarea activitii electrice spontane a creierului, electroencefalograma (EEG) const n nregistrarea grac, cu ajutorul electrozilor plasai pe pielea capului,a variatiilor curentilor electrici care se produc normal, n mod continuu, la nivelul scoarei cerebrale. esuturile corpului sunt bune conductoare de electricitate i pot transmite pn la piele semnalul acestei activiti electrice. La om, inregistrarea traseelor EEG se face la nivelul craniului, deoarece acesta nu este un izolator electric. In acest caz, electrozii de inregistrare sunt departe de cortex si de aceea amplitudinea potentialelor inregistrate este mica. Daca inregistrarea s-ar face direct de la nivelul cortexului, amplitudinea curentilor ar fi de 10 ori mai mare. Electrozii de inregistrare, care au o suprafata mare, inregistreaza un amestec de curenti extracelulari de la nivelul tuturor neuronilor aflati in vecinatatea lor. Motivele pentru efectuarea EEG sunt: Pt a diagnostica convulsiile Pt a evalua daca creierul a fost afectat de anumite boli sau stari patologice cum ar fi: traume, coma sau infectia creierului/encefalita.

Pregatirea pentru aceasta investigatie se face in functie de motivul pentru care se doreste efectuarea si include una sau mai multe dintre urmatoarele: Oprirea administrarii unor medicamente de tip stimulente Evitarea cafeinei cu 8h inainte de test Spalarea parului in ziua cu pricina fara a se folosi fixativ, spuma sau produse cosmetice care l-ar putea incarca ingreunand astfel procesul Daca motivul pentru efectuarea testului este lipsa de somn/insomnia atunci ar trebui ca in noapte de dinainte de investigatie sa ramaneti treaz si de asemenea sa va asigurati ca exista cineva care va poate transporta pana la locul unde se va efectua investigatia si inapoi Daca sunteti predispus la a face convulsii de asemenea aveti nevoie de cineva care sa va asigure transportul pana la si de la locul efectuarii investigatiei

Descrierea testului: pozitia va fi sezand pe un scaun sau culcat pe un pat ntr-o camer linistita, pacientul incercand sa se relaxeze. Electrozii vor fi plasati pe scalp dupa aplicarea mai intai a unei paste abrazive iar apoi o unei paste bune conducatoare de electricitate, inveliti intr-o capsula de bumbac imbibata in solutie salina, mentinuti in pozitie cu ajutotul unei retele elastice ca de plasa. Se vor plasa un numar de 18-24 electrozi. Pacientul este rugat sa nu se miste si sa stea cu ochii inchisi pentru majoritatea timpului. In functia de motivul efectuarii investigatiei ar mai putea exista si alti pasi ca:

2|Pagina

Pacientul este rugat sa respire adanc si rapid timp de 5 minute (proba de hipnee) Inregistrare se poate face sub stimuli luminosi intermitenti (flash cu secventa de 12 secunde, in cazul convulsiilor) Daca pacientul este in coma se vor face stimlari speciale (batai din palme, strigarea numelui sau ciupirea pielii) pentru a aprecia daca creierul reactioneaza la stimuli

Durata testului este de aproximativ 1h. In unele cazuri EEG se va face in timpul noptii sau pe durata mai multor zile. Investigatia se poate face acasa sau la spital. EEG nu este urmata de efecte secundare. Pacientii care sufera de epilepsie pot reactiona la probele de hiperpnee sau semnale luminoase care se fac in timpul investigatiei, dar medicul urmareste pacientii non stop si se va opri la cel mai mic semn al inceperii convulsiilor. Rezultatul EEG se interpreteaza de medic si este gata in mai putin sau aproximativ 24h.

Analiza traseelor EEG

La omul adult se pot inregistra 4 tipuri de ritmuri: a) Ritmul alfa - cu o frecventa de 8-13 Hz si o amplitudine de 5-100 microV Caracterizeaza stare de relaxare mintala si senzoriala Este caracteristic pentru creierul in stare de veche dar in repaus total S-a constatat ca subiectii cu ritmuri alfa mai scazute au in acelasi timp ritmuri mai lente in rezolvarea de probleme Se inregistreaza in mod deosebit in regiune occipitala si a fost considerat ca un potential legat cu predominanta de activitatea vizuala (proiectia corticala a analizatorului vizual este realizata occipital)

Sub influenta activitatii senzoriale, si in special a excitatiilor luminoase (deschiderea ochilor), are loc o reactie de oprire a ritmului alfa si de inscriere a undelor beta.

b) Ritmul beta - au o frecventa de 14-30 Hz si o amplitudine de 15-25 microV Apar in momentul intreruperii situatiei de repaus Caracterizeza intrarea creierului in stare de activitate intensa Spre deosebire de ritmul alfa, undele beta sunt foarte neregulate si semnifica o desincronizare a activitatii neuronilor corticali

3|Pagina

Incidenta lor maxima este in regiunile parietala anterioara si frontala posterioara din creier

c) Ritmul teta

- frecven de 4-7 Hz i o amplitudine de 10-20 microV La 15% dintre subiectii normali se intalneste in regiunea frontala Se gaseste sub forma de unde izolate, tipice, ascutite si plate , nedepasind 25% din lungimea totala a traseelor Este ceva mai rapid decat ritmul delta Caracterizeaza activitatea bioelectrica a creierului in timpul modificarilor ciclului respirator determinate de stari emotionale

d) Ritmul delta - are o frecventa de 1-7 Hz si o amplitudine de pana la 200 de microV In timpul somnului profund gradul de sincronizare creste si mai mult, fiind frecventa predominanta Sunt considerate patologice daca apar si in stare de veghe (le putem intalni in leziuni si tumori cerebrale, hipoglicemie, hipoxemie cerebrala, com barbiturica etc) Orice deficienta grava a creierului (alimentara, metabolica, endocrina, toxica etc.) se traduce prin aparitia acestor unde lente, nespecifice In geneza lor sunt implicati nucleii profunzi subcorticali: hipotalamici si mezencefalici. Ele pot aparea pe orice derivatie neexistand practic zone corticale de maxima incidenta

Semnificatia clinica a EEG Aceasta investigatie este folosita in clinica pentru: a) Monitorizarea adancimii anesteziei - diferitele etape ale anesteziei pot fi recunoscute dupa caraceristicile EEG b) Diagnosticare afectiunilor nervoase - se datoreaza diferentei de potential inregistrate intre 2 electrozi adiacenti sau intre un electrod activ si un electrod indiferent (fixat pe ureche) i. Hemoragii intre cortex si craniu amplitudine redusa a traseelor EEG Hematomul impine cortexul in jos marind astfel ditanta dintre sursa de curenti electrici si electrozi
4|Pagina

ii. Crizele epileptice EEG se caracterizeaza printr-o puternica sincronizare la o frecventa de aproximativ 3Hz/s Caile motoare care pleaca din cortex sunt probabil stimulate ritmic in acelasi timp determinand puternicele convulsii musculare asociate acestor crize

5|Pagina