,, A man without ethics is a wild beast loosed upon this world.

Albert Camus




In conformitate cu Ludwig Wittgenstein, un filosof celebru, afirma:,,Faa este sufletul
corpului". Fata este doar o parte a corpului nostru care nu o putem ascunde cu adevrat. Fetele
noastre ne fac unici i spun povetile noastre, motenirea noastr i experienele noastre. Noi
nvm s reacionam la expresiile faciale ale oamenilor inca din copilrie. n afar de aceste
comportamente sociale, facem unele acte eseniale si necesare pentru supravieuire, cu ajutorul
unor parti din feele noastre. Lum alimente prin gura , respiram aer prin nas i vedem lumea cu
ochii. Acum imaginai-v ca aceste organe eseniale pot fi deteriorate din cauza unor accidente
sau acte crude de soarta. Cele mai multe persoane cu aceste tipuri de poveti de groaz sunt n
dureri severe, att fizice, ct i psihice, datorit faptului c pri ale corpului lor sunt deteriorate
i au pierdut practic identitatea lor ca urmare a mutilarii.
Acum, se pune o ntrebarea, se poate face ceva pentru a ajuta aceste victime ale accidentelor
tragic pentru a duce o via normal? n trecut, rspunsul ar fi fost nu-, nu putem face nimic.
n prezent, avem o optiune noua si promitatoare, care poate ajuta acesti pacienti, n mare msur,
"transplantul de fata". Dar, la fel ca i cu fiecare nou tratament legat de transplantul de organe, se
pune problema de etica. Ct de etic este de a efectua un transplant de fata?
Primul gnd care vine n mintea celor mai multi oameni, dup ascultarea despre transplantul de
fata, nu este despre ct de mult succes va avea , ci cu privire la modul etic in care se realizeaza
aceast procedur medical. Riscurile sunt extreme. n cazul n care o grefa de piele este
respins, atunci aceasta poate fi scoasa i inlocuita din nou.
n cazul n care noua fata este respins, se va lsa pacientul fara chip? Ce fel de rezerv ar
trebuii sa aiba medicii n cazul n care primul transplant nu reuseste? O a doua fa va fi
disponibila pentru transplant (eventual a treia i a patra)?

In primul rand, am apelat la dou studii de caz cu privire la pacientii care au avut interventii
chirurgicale de transplant de fata care ilustreaza atat partea incompleta, ce are repercusiuni
negative dar si partea care arata reusita si benefiiciile directe, precum si problemele etice
legate de acesta.
Primul caz
n mai 2005 , Isabelle Dinoire , din Frana , a fost atacata de cinele ei labrador . Nu este clar
dac ea era incontient din cauza unei tentative de suicid sau doar dormea atunci cnd cinele
ei a ranit-o.Din cauza accidentului , fata ei a fost grav desfigurata,i abia putea sa vorbeasca si
sa manance.Buzele ei, dintii si gingiile au fost afectate cel mai mult iar nasul lipsea.Ea a trebuit
s poarte o masc chirurgical n public,pentru a evita infricosarea oamenilor.Operatia de
transplant de fata a fost efectuat pe 27 noiembrie 2005 la Spitalul Universitar din Amiens ,
Frana si a durat 15 ore . Un triunghi de tesut al feei , inclusiv nas si gura a fost luat de la un
donator de sex feminin aflat n moarte cerebral i grefate pe pacienta . Un fapt interesant este
ca la momentul transplantului nu se stia c donatorul , Maryline St Aubert , s-a sinucis prin
spnzurare.Interventia chirurgicala s-a dovedit a fi prima operatie de transplant de fata
efectuata pe un om viu. La prima apariie n public dup intervenia chirurgical, ea a spus
tuturor c acum se simte fericita ca a primit o fata noua i poate zmbi. Pentru a se evita
respingerea de transplant, ea trebuie s primeasca imunosupresoare toat viaa ei.


Al doilea caz
Al doilea pacient care trecut prin operatia de transplant fata a avut un accident similar ca
Dinoire. Li Guoxing, un fermier de 30 de ani din China, a fost atacat de un urs negru n anul
2004. El a pierdut o parte din nas i buza de sus n accident. Potrivit ziarului China Daily, el a
devenit un pustnic dup incident avand o problema psihologica serioasa. Doctorii au efectuat
intervenia chirurgical care a durat 13 ore la Spitalul Xijing,n oraul Xi'an. Pacientul a primit
o noua buza superioara, obraji si nas de la un donator n moarte cerebrala. Dupa operatie, Li a
fost ntr-o stare stabil i a fost capabil s se alimenteze.Ca si Dinoire el trebuie s primeasca
imunosupresoare pe tot parcursul vieii sale.
Pentru Dinoire i Li, procedura a fost un succes din punct de vedere medical dar si din
perspectiva pacientilor , au primit fiecare din ei o fata care are componente ce funcioneaz bine
i cu care nu trebuie s se ascund n public. Desigur, acest lucru implica si alte probleme, cum
ar fi efectele medicamentelor non-respingere, pe care pacientii trebuie s le ia toata viata lor,
precum i efectele psihologice cu care s-ar putea confrunta mai trziu.
In al doilea rand, riscurile psihologice cu care beneficiarii de transplant facial se confrunta vor
fi similare cu cele experimentate de ctre beneficiarii de transplant de organe solide, de exemplu,
apare o disperare care creeaz sperane nerealiste, se teme c trupul lui va respinge organele
noi, se dezvolta sentimente de vinovatie fata de moartea donatorului , dificultate n conformitate
cu regimul de tratament i efectele sale secundare precum si o responsabilitate personal pentru
succesul procedurii. Chiar mai dificil este problema de adaptare la o noua fata. n timp ce cei cu
diformiti faciale severe ar putea spera pentru orice alternativ, o fata transplantata care nu
funcioneaz corect, sau arata ciudat sau aminteste oamenilor de cineva care este mort ar pune
probleme foarte dificile pentru oricine care o primete.
Un alt exemplul de noi proceduri. Clint Hallam, a suferit o dubla amputare la nivelul
membrelor superioare, unde a avut o nlocuire cu mn alogena realizata cu succes. Dar mai
trziu, el nu a putut face fa psihic, a renuntat sa ia imunosupresoare i n cele din urm si-a
amputat din nou mainile.
Din punctul meu de vedere, procedura chirurgicala care implica transplantul de fata este bine
venita si chiar uneori necesara unui pacient. Daca a fi avut ghinionul de a suferi arsuri oribile,
sau acid pe fa, a face orice ca infatisarea mea s arate cat mai normal din nou, iar dac
a fi donatorul, mi-ar place s cred c fata mea nu mi-ar mai fi necesara astfel incat pot
beneficia de ea unele victime nefericite pentru a tri o via de calitate.
In concluzie, o fata transplantata este biologic la fel ca oricare alt organ transplantat. Exist
ntotdeauna riscul ca organismul primitorului sa o respinga. Medicamentele imunosupresoare,
care trebuie s fie utilizate pentru a ncerca si pentru a preveni un astfel de dezastru sunt
puternice, dar pot provoca alte efecte secundare grave, cum ar fi insuficienta renala.
n mod normal, chirurgi de transplant nu se ingrijoreaza prea mult despre aceste riscuri,
deoarece acestea plesc n comparaie cu alte situatii in care ateapt o inim sau un ficat si care
s-au oprit din lucru. Dar un transplant de fata are ca scop mbuntirea calitii vieii, si mai
putin de a salva o via, ca o inim, plmni, rinichi sau un transplant de ficat. Este important
de stiut ca e nevoie abilitati chirurgicale pentru un transplant de fa i mai ales, tesutul sa
aiba o funcie a mesteca, a zmbi , a se ncrunta, a respira,a clipi.

BIBLIOGRAFIE
George Cristian Curca MD, Ph.D.-Dilema etica. Dilema etica Medicala

http://www.bioethics.net

http://www.nejm.org - The New England Journal of Medicine




Student : CHIRITOIU GABRIELA
Seria V, Grupa 74, MG