I.

Rolul analizatorului vizual

Analizatorul vizual permite vederea, asigurand transformarea energiei radiatiilor cu lungimea de unda cuprinsa intre aproximativ 400 si 750 nm. El asigura astfel procesul vederii, care permite: o perceperea spatiului inconjurator si a organizarii acestuia, precum si interactiunea cu mediul inconjurator o perceperea formelor, contururilor o perceptia miscarii o recunoasterea obiectelor o scrisul si cititul, cu rol in invatare si comunicare o etc rezinta de asemenea rol important in ec!ilibru si este punct de plecare a numeroase reflexe

II. Retina descriere, straturi, cel pigmentare

"etina, tunica nervoasa a oc!iului, se intinde anterior pana la ora serrata si este mai subtire la nivelul foveolei. #opografic, prezinta: $ retina maculara, cu % zone: foveolara, parafoveolara si perifoveolara $ retina periferica, extinsa de la periferia maculei la ora serrata $ ora serrata, zona de tranzitie dintre retina si pars plana &istologic, retina este formata din '0 straturi. (n structura sa gasim celule neuronale si celule gliale )*+ller, microglii, macroglii,, dispuse intr$o ar!itectura specifica datorata relatiilor sinaptice neuronale, conexiunilor radiale si orizontale ale celulelor *+ller si matricii intercelulare. "etina tapeteaza - posterioare ale globului ocular si este formata dinspre exterior spre interior din urmatoarele straturi: $ epiteliul pigmentar retinian $ stratul celulelor fotoreceptoare $ membrana limitanta externa $ stratul nuclear extern $ stratul plexiform extern $ stratul nuclear intern $ stratul plexiform intern $ stratul celulelor ganglionare $ stratul fibrelor nervoase $ membrana limitanta interna

'

a.) Stratul epiteliului pigmentar, unistratificat, incepe de la marginea discului optic si se continua pana la nivelul corpului ciliar. .elulele epiteliului pigmentar trimit prelungiri )microvili lungi si scurti, procese si creste viloase, care inconjoara '/% externa a segmentului extern al celulelor fotoreceptoare. 0unctiile epiteliului pigmentar sunt axate pe: $ sinteza si degradarea moleculelor matriceiinterfotoreceptoare, a melaninei, fagocitoza discurilor segmentelor externe ale celulelor fotoreceptoare, sinteza de vitamina A $ realizarea barierei coroido$retiniene )sau uveo$retiniene, $ transportul ionic activ )1a2, .a32, apa, clor, magneziu, aminoacizi, $ absortia energiei luminoase b.) Stratul segmentelor externe ale celulelor fotoreceptoare .elulele fotoreceptoare sunt celulele cu conuri si celulele cu bastonas. #opografia celulelor fotoreceptoare: $ in fovee sunt celule cu con pentru culorile verde si rosu, dispuse paralel, cu segmentul extern cilindric $ la '%0 microni de fovee scade densitatea celulelor cu con si apr celulele cu bastonas a caror densitate creste in zona parafoveolara $ in retina periferica sunt celule cu conuri cu segmentul extern conic, separate de celule cu bastonas $ la 'mm posterior de ora serrata dispar celule cu bastonas, iar celulele cu conuri sunt modificate c.) Membrana limitanta externa reprezinta o linie de aderenta intercelulara intre membranele celulelor fotoreceptoare si celulele *+ller, celule gliale care izoleaza si separa fiecare celula fotoreceptoare d.) Stratul nuclear extern este format din nucleii celulelor fotoreceptoare. 4tratul nuclear extern lipsaste la nivelul foveei, insa in regiunile parafoveal si perifoveala, datorita deplasarii centrifuge a nucleilor apar '$'3 straturi nucleare e.) Stratul plexiform extern este format din doua zone: o zona externa )formata din axonii celulelor fotoreceptoare, si o zona interna )care contine sinapsele dintre fotoreceptori si celulele bipolare si orizontale,. $ celulele cu conuri prezinta spre extremitatea interna un axon )fibra interna, care face sinapsa prin intermediul unui pedicul cu dendrita celulei bipolare. ediculul este o structura membranoasa presinaptica cu diametrul de cca 7 microni care are numeroade indentatii in care patrund atat dendritele celulelor bipolare cat si cele ale celulelor orizontale. 0iecare indentatie contine aceste structuri organizatesub forma de triade in care procesul central este dendrita celulei bipolare pitice si cele doua procese lateraleapartin celulelor orizontale. (n afara triadelor exista sinapse cu dendritele celululor bipolare difuze. $ celulele cu bastonas au un axon a carui extremitate interna este rotunda sau ovala si se numeste sferula. Aceasta face sinapsa cu dendritele celulelor

bipolare si telodendritele celulelor orizontale. 0iecare sferula se conecteaza cu mai multe celule orizontale si cu '$4 celule bipolare. 0iecare celula bipolara face sinapsa cu sute de celule cu bastonas. 1eurosinapsele stratului plexiform sunt de doua tipuri: neurosinapse celula fotoreceptoare$celula bipolara si neurosinapsa celula fotoreceptoare$celula orizontala. $ neurosinapsele celula fotoreceptoare$celula bipolara pot fi situate fie la nivelul jonctiunii bazale )la extremitatea externa a axonului intr$o cavitate membranara,, fie la nivelul prelungirii axonale )la extremitatea interna numita pedicul in cazul celulelor cu conuri si sferula in cazul celulelor cu bastonas, $ neurosinapsele celula fotoreceptoare$celula orizontala se cracterizeaza prin faptul ca prelungirea dendritica a celulei orizontale patrunde intr$o invaginatie membranara. e suprafata citoplasmica a sinapsei membrana prezinta o densificare formata din proteine filamentoase. Exista conexiuni de tip zonula ad!erens si macula ad!erens intre dendritele celulelor orizontale invecinate. rin intermediul neurosinapselor stratului plexiform extern celulele bipolare intrvin in sublinierea contrastelor dintre o zona centrla si cea periferica a campului receptor. .elulele orizontale au rolul de amplificator de semnal al al acestui proces de organizare a campului receptor. (n cazul celulelor cu conuri campul receptor mentine antagonismul centru$periferie nu pentru lumina$intuneric, ci pentru lungimi de unda diferite )de ex rosu$verde,. f.) Stratul nuclear intern contine corpurile celulare ale celulelor bipolare, celulelor orizontale, celulelor amacrine si celulelor interplexiforme.

III. Celulele cu bastonas

Celulele cu bastonas sunt in numar de '30$'50 milioane si poseda un segment extern si unul intern. 4egmentul extern prezinta un sistem de 3000 discuri membranare suprapuse care si$au pierdut contactul cu membrana celulara. *embrana discurilor contine '05 molecule de rodopsina, fotopigment sensibil la lumina cu lungimea de unda de 500nm format din retinal si opsina. 6iscurile se formeaza la baza segmentului unde inglobeaza opsina si pe masura producerii se deplaseaza distal. 7lterior sunt fagocitate de celulele stratului epitelial pigmentar. 4unt prezente mai ales in retina periferica si mai putin in macula8 in fovee sunt absente

IV Celulele cu conuri
Celulele cu conuri sunt in numar de 9$7 milioane si prezinta un segment extern si un segment intern. 4egmentele externe ale conurilor foveale sunt cilindrice si cele ale conurilor extrafoveale sunt conice. Aceste segmente contin un sistem de discuri membranare suprapuse care au continuitate cu membrana celulara. *embranele discurilor contin % tipuri de fotopigmentcare asigura celulelor cu conuri sensibilitati spectrale diferite: conuri sensibile la culoarea rosie )care absorb lumina cu lungimea de %

unda de 595 nm,, conuri sensibile la culoarea verde )5%0 nm, si conuri sensibile la albastru )450 nm,. "odopsina se sintetizeaza la baza procesului extern in reticulul endoplasmatic ai apoi este impac!etata in aparatul :olgi in membrana discurilor care apar la baza segmentului8 pe masura ce avanseaza devin paralele si ajung la extremitatea distala )in circa '0 zile, unde sunt fagocitate de celulele epiteliului pigmentar. 4$a constatat ca discurile conurilor sunt de fapt invaginari ale membranei celulare.. 4egmentul extern este conectat de cel intern printr$un col subtire pe care se observa un cil. 4egmentul intern este alcatuit din doua zone: elipsoidul )zona externa, si mioidul )zona interna,. Elipsoidul este bogat in mitocondrii, contine '$3 centrioli din care porneste cilul sau corpul bazal. *ioidul contine reticulul endoplasmic rugos si corpul :olgi.

V. Celulele bipolare, multipolare si de asociatie in retina

Celulele bipolare reprezinta deutoneuronul caii vizuale , interneuroni cu dispozitie radiara a caror dendrite fac sinapsa cu celulele fotoreceptoare si axoni cu celulele ganglionare. .riteriul ar!itecturii sinaptice a impartit celulele bipolare in celule bipolare$bastonas, celule bipolare pitice )invaginate sau turtite,, celule bipolare difuze )invaginate, turtite, gigante,, celule bipolare bistratificate gigante, celule bipolare$con albastru. .elulele bipolare$bastonas sunt localizate in periferia foveei si fac sinapsa cu zeci de sferule ale celulelor cu bastonase in stratul plexiform extern, datorita faptului ca fiecare sferula face sinapsa cu mai multe celule bipolare, campurile receptoare ale acestor celule se suprapun. .elulele bipolare pitice invaginate prezinta dendrite care participa la formare triadelor la nivelul pediculului conului. (n regiunea foveala fiecare con face sinapsa cu o celula bipolara, dar cu cat celulele sunt situate mai periferic numarul de celule care fac sinapsa cu o singura celula bipolare creste. .elulele bipolare pitice turtite au dendrite care fac sinapsa la suprafata pediculului conului )nu se invagineaza,. .elulele bipolare$conuri fac sinapsa cu mai multe conuri si pot fi invaginate sau turtite. .elulele bipolare gigantice au o arborizatie dendritica orizontala in stratul plexiform extern pe suprafete cu diametrul de '00 microni. #oate celulele bipolare au axoni care patrund in stratul plexiform extern unde se ramifica in procese telodendritice. 4tratul celulelor multipolare ganglionare) contine circa 750.000$'.500.000 de celule. 0iecare celula multipolara primeste aferente indirecte dela circa '00 celule cu bastonas sau %$9 celule cu conuri. (n regiunea foveala campul receptor e mic, fiecarei celula cu con corespunzandu$i o celula multipolara. .elulele multipolare sunt de doua tipuri: $ celule multipolare pitice ; au dendrite ce se arborizeaza pe o arie cu diametru de '0 microni si fac sinapsa cu celule bipolare pitice si cu celule amacrine8 fiecare celula multipolara primeste aferente de la o singura celula ganglionara, dar aceasta face sinapsa cu mai multe celule multipolare, doar in regiunea maculara exista o relatie de ':' $ celule multipolare difuze au camp dendritic larg si polisinaptic. Ele pot fi unistratificate, multistratificate, deplasate si gigante Axonii celulelor multipolare strabat nervul optic, c!iasma optica si tractul optic pana la neuronii corpului geniculat lateral Celulele orizontale sunt interneuroni gaba$ergici ce conecteaza fotoreceptorii. 4unt de trei tipuri ; tipul ( ; conecteaza celulele cu conuri de celulele cu bastonase, tipul 4

(( $ conecteaza celulele cu conuri si tipul ((( care conecteaza celulele cu conuri rosii de cele cu conuri verzi Celulele amacrine sunt localizate in partea interna a stratului nuclear intern. "aspund la stimuli mobili sau variatii de contrast8 au rolul de a modula semnalul dintre celulele fotoreceptoare si celulele ganglionare

VI. Campul vizual, arii corespondente

.ampul vizual este zona din spatiu care e perceputa la un moment dat cu ajutorul vederii. .ampul vizual normal se extinde nasal aproximativ 90 de grade, '00 grade temporal, 90 de grade superior si 75 de grade inferior. ortiunea superioara a campului vizual este vazuta cu portiunea inferioara a retinei, si invers. ortiunea centrala a campului vizual, care poate fi perceputa simultan cu ambii oc!i, poarta numele de camp vizual binocular, iar portiunile periferice reprezinta campul vizual monocular. .ampul vizual binocular se extinde lateral cu aproximativ 90 de grade de o parte si de alta a planului mediosagital .orespondenta retiniana normala permite cortexului vizual interpretarea locatiei obiectelor excentrice fixatiei ca venind din aceeasi directie a spatiului. Elementele retiniene ale celor 3 oc!i care prezinta aceeasi directie vizuala subiectiva sunt numite puncte corespondente. entru un anumit punct de pe retina, )daca apartine campului vizual binocular,, exista un punct corespondent pe retina celuilalt oc!i, toate celelalte puncte sunt necorespondente.

VII. !. optic, c"iasma optica si tractul optic

!ervul optic este format din aproximativ ',% milioane de axoni cu originea in celulele multipolare de la nivelul retinei. Axonii sunt inveliti de astrocite si se afla in stratul fibrelor nervului optic si converg spre discul optic. :rupati in fascicule, axonii

strabat lamina cribroasa sclerala si se continua in partea intraorbitara a n. optic. 1. optic i se descriu urmatoarele portiuni: $ partea intraorbitala ; lungime de 4 cm, diametru de 4 mm, directie spre posterior si medial8 este inconjurat de meninge, de aa. ciliare posterioare si de conul muscular format de musc!ii extrinseci ai globului ocular. Are rapoturi: o medial: a. oftalmica, a. centrala a retinei o lateral: a. lacrimala, ggl. ciliar, nervul abducens o superior: v. oftalmica sup, r. sup a n oculomotor o inferior: v. oftalmica inf, r. inf a n oculomotor $ partea intracanaliculara ; strabate canalul optic )5$9 mm lungime, impreuna cu a. oftalmica, situata infero$lateral $ partea intracraniana ; situata in fosa craniana mijlocie, lungime de cca ' cm8 se indreapta spre medial si patrunde in ung!iul anterolateral al c!iasmei optice8 are raporturi: o superior: a.2v. cerebrala anterioara, bandeleta olfactiva o inferior: cortul !ipofizei, a oftalmica, sinusul cavernos

C"iasma optica este o structura nervoasa in forma literei <, situata in partea anterioara si inferioara a ventriculului (((, in santul c!iasmatic al corpului sfenoidului. 0ibrele temporale si cele maculare temporale trec nedecusate, in tractul optic de aceeasi parte8 fibrele nazale si cele maculare nazale decuseaza si trec in tractul optic opus #racturile optice contin fibre ce deservesc acelasi !emicamp vizual. Ele continua ung!iurile postero$laterale ale c!iasmei optice. 0iecare tract se indreapta spre posterior, avand raport post$med cu tuber cinereum si apoi medial cu pedunculul cerebral. 0ibrele tractului optic ajung la corpul geniculat lateral si se grupeza in 3 contingente: $ radacina mediala, contine fibre comisurale supraoptice $ radacina laterala, fibre aferente retiniene partial decusate si fibre eferente

VIII. Corpul geniculat lateral

"eprezinta o prelungire ovoidala posterioara a talamusului. 0ibrele tractului optic patrund prin polul anterior al corpului geniculat lateral si radacina sa mediala il separa de pedunculul cerebral. .ontine circa ' milion neuroni Are raport: posterolateral cu girul !ipocampic posteromedial cu corpul geniculat lateral Este conectat cu coliculul superior prin bratul coliculului superior ; contine fibre ce mediaza reflexe cu centrul in nucleii pretectali si coliculi .:= are 3 parti: $ partea ventrala ; formeaza nucleul pregeniculat ; se extinde pana in regiunea subtalamica $ partea dorsala $ nucleul geniculat lateral dorsal )principal,, are 9 straturi suprapuse, convexe spre exterior, numerotate dinspre profund spre superficial

4traturile ', 4, 9 primesc informatii de la oc!iul opus, iar 3, %, 5 primesc informatii de la acelasi oc!i. (n partea concava a lamelei ajung aferente de la tractul optic, iar din partea convexa pleaca fibrele radiatiilor optice 4traturile ' si 3 contin neuroni magnocelulari, care culeg informatii implicate in declarea miscarii si vederii in profunzime. 4traturile %$9 contin neuroni parvocelulari ; disting culoarea si contururile

I$. %ria vizuala principala

(nformatiile vizuale de la corpul geniculat lateral sunt proiectate la nivelul cortexului vizual, situat la nivelul lobului occipital. Ariile corticale vizuale sunt ariile >rodmann '7, '5 si '?. Aria >rodmann '7 )@', reprezinta cortexul vizual primar si mai este numita si Acortex striatB. 1umele vine de la stria lui Gennari, vizibila cu oc!iul liber, care reprezinta axoni mielinici din .:= care se termina in stratul 4 al substantei cenusii. Este situata de o parte si de alta a santului calcarin si se extinde pe fata mediala a emisferei cerebrale, pana spre cuneus si santul cingular.

4ubstanta cenusie la acest nivel are 9 straturi8 majoritatea aferentelor de la .:= ajung in stratul 4 si secundar in stratul '. 4tratul 4 este subdivizat in 4A, 4>, 4.C si 4.D. (n 4.C ajung majoritatea aferentelor magnocelulare si in 4.D ajung majoritatea aferentelor parvocelulare. rezinta fenomenul de magnificare corticala ;astfel celor '0E centrale ale retinei le corespund 50$90F din suprafata cortexului vizual, iar retinei circa 50F. Gumatatea superioara a ariei vizuale principale primeste informatii din jumatatea inferioara a campului vizual si invers. Aria vizuala principala proceseaza informatii privind frecventa spatiala, orientarea, miscarea, directia, viteza si secundar culoarea

Aria >rodmann '5 )@3, este aria vizuala secundara, si proceseaza informatii privind orientarea, frecventa spatiala si culoarea. =ezarea ei este responsabila de majoritatea cazurilor de acromatopsie. Aria >rodmann '? )@%, este aria vizuala de asociatie, cu rol in vizualizarea procesele de miscare globala. Aria @4 si cortexul inferotemporal au rol in recunoasterea formelor geometrice si imaginilor, iar aria @5 are rol in controlul proceselor de miscare a globilor ocular

$. Cai reflexe cu punct de plecare vizual

$ reflexul pupilar fotomotor $ calea pupilo&dilatatorie $ reflexul de acomodatie & reflexul oculocefalogir & reflexul de clipire

$I. #ulburarile acuitatii vizuale $ $ $ $ mm. extrinseci ai globului ocular coroida si sclerotica aparatul lacrimal calea vizuala