UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI

ADMINISTRAREA AFACERILOR
MANAGEMENT Anul III grupa I
PROIECT
BURSE DE MARFURI SI VALORI
Birlescu
Andreea
Bucur Denisa

- 201 -
1
Mecanismul de functionare a bursei de valori
Bursa de valori
1! De"inire
Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un
segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si
supravegheata, pe care se ncheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate
ale acestora, bani.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor
ce se ncheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati
neutilizate ce sunt redirijate n procesul negocierilor catre cele mai productive
activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un
stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei
nerentabile.
ndiferent de forma ei juridica, care poate fi de drept public sau de drept privat, bursa
de valori functioneaza sub controlul si supravegherea guvernului. !e plan
international, n cele mai multe state functioneaza burse de drept privat ca societati
pe actiuni. Bursele de drept public sunt administratii ale statului cu caracter
nelucrativ. Bursa de valori nfiintata n "om#nia n $%%& este o institutie de drept
public.
'. (biectul bursei de valori
)a bursa de valori se negociaza*
a) Valori mobiliare (titluri financiare)* actiuni, obligatiuni, bonuri si bilete de tezaur,
titluri de renta, etc.
b) Valute selective.
c) !roduse bursiere derivate* contracte futures, optiuni pe marfa, optiuni pe titluri
financiare, optiuni pe valute, optiuni pe indici de bursa, optiuni pe rata dob#nzii, etc.
+xista burse la care obiectul principal al negocierilor l constituie actiunile. ,ceste
burse se mai numesc si burse de actiuni. -nele burse de valori au ca obiect de
activitate tranzactionarea valorilor mobiliare pe plan local si acestea sunt burse
locale, necaracteristice n comertul bursier international, altele au un obiect extins la
un numar mare de valori mobiliare admise la cotare, indiferent de tara emitenta.
,cestea sunt burse caracteristice, de reputatie internationala, detin#nd un rol
conducator n tranzactiile bursiere generale.
2
.. /onditiile esentiale pentru nfiintarea unei burse de valori
!entru fondarea unei burse de valori sunt necesare trei conditii*
a) existenta n zona respectiva sau n apropiere a unor societati anonime de mare
anvergura0
b) difuzarea actiunilor si a obligatiunilor emise de societatile anonime respective la un
numar mare de actionari0
c) reglementarea judicioasa a activitatii tranzactionale prin norme legislative
imperative cu privire la codul de conduita, limita participarilor, modul de desfasurare
a negocierilor, etc.
&. 1copul esential al bursei de valori
Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare
finantarii activitatii economice si de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile
economice cele mai rentabile. +a si ndeplineste acest rol mai ales prin operatiunile
de v#nzare si cumparare de actiuni si obligatiuni emise de societatile pe actiuni. /ei
care doresc sa devina proprietari si sa participe nelimitat la riscuri si beneflcii
cumpara actiuni simple, cei care nu doresc sa2si asume riscuri si beneficii nelimitate
cumpara actiuni preferentiale cu un venit fix si cu un risc minimal, iar cei care nu
doresc sa devina proprietari ci numai creditori, micsor#ndu2si riscul la maximum,
cumpara obligatiuni cu un venit fix exprimat procentual si denumit cupon.
(rdinea n care societatea emitenta distribuie beneficiile* banii rezultaiti din v#nzarea
celor trei feluri de efecte financiare sunt utilizali de societatea emitenta pentru
investitii productive, cumparari de materii prime si materiale, angajarea fortei de
munca, plata gestiunii economice etc. 3n conditiile n care activitatea economica se
desfasoara normal, rezulta venituri totale care se diminueaza cu costurile de lucru (n
care intra si rambursarea datoriilor) si se obtine profitul de lucru. 4istribuirea profitului
de lucru se nscrie n urmatoarea ordine de prioritati*
se platesc cupoanele la obligaliuni0
din ce ram#ne se platesc impozitele pe venit sau pe cifra de afaceri0
3
profitul ramas se numeste net si se mparte ntre coproprietari, respectiv intre
detinatorii de actiuni.
1i repartizarea profitului net urmeaza o ordine de prioritati*
se platesc mai nt#i veniturile la actiunile preferentiale0
restul se mparte n doua* pentru plata dividendelor la actiunile simple si pentru
constituirea cotelor de rezerva n vederea noilor investitii (sau conform statutului).
#! Clasi"icarea $ursel%r de &al%ri
4in punct de vedere juridic se disting*
a' Bursa de &al%ri %"iciala este piata la care se negociaza valorile mobiliare admise
la cotare. (peratiunile se desfasoara ntr2un spatiu special amenajat conform unui
regulament de functionare. 5ranzactiile sunt centralizate si accesibile informarii
continue a clientilor. (peratiunile se desfasoara cu exclusivitate n cadrul unui
mecanism, folosindu2se un personal specializat n negocierea tranzactiilor si un
personal tehnic care se ocupa de pregatirea negocierilor, evidenta contractelor si
urmarirea realizarii lor. ,ccesul n bursa este restrictiv.
Bursa de valori oficiala poate fi*
bursa clasica
bursa moderna.
)a $ursele de &al%ri clasice se formeaza un curs unic, centralizat, ntruc#t procesul
negocierilor este supus regulamentului de functionare, adica este dirijat si
supravegheat, preturile fonn#ndu2se pe baza de licitatie publica.
)a $ursele de &al%ri (%derne, procesele de negociere sunt automatizate, pe baza
de mijloace electronice si computere, n exclusivitate sau n combinatie cu mijloace
clasice.
$' Bursa de &al%ri ne%"iciala este o bursa cu un acces mai putin restrictiv. !e
aceasta piata se negociaza valorile mobiliare nenscrise la cotarea oficiala. +ste
vorba de societati mici si mijlocii care doresc sa obtina fonduri pentru dezvoltare dar
nu pot ndeplini conditiile severe de admitere la piata oficiala.
!e l#nga acestea, la Bursa neoficiala mai apar*
societatile radiate de la cotatia oficiala0
societatile n dificultate, cum sunt cele n curs de dizolvare si lichidare etc.
c' Pia)a la *+iseu ,OTC - O&er T+e C%un)er' este piata organizata direct ntre
operatori, n afara burselor organizate si care se deruleaza printr2o retea de
4
telecomunicatii. !e aceasta piata se pot vinde si cumpara valori mobiliare n cantitati
oric#t de mici si nu numai pachete de actiuni care sa aiba la baza o unitate de
masura. !returile, desi se formeaza pe baza cursurilor cotate la Bursa oficiala, sunt
diferite, variind de la o firma la alta.
4in punct de vedere al modului de negociere se disting*
$. Pia)a cu a(anun)ul, la aceasta se ncheie tranzactii de valori mobiliare
exprimate n una sau mai multe unitati de masura, stabilite prin regulament.
'. Pia)a en-*r%s sau cu )%-)anul, obiectul l constituie marile tranzactii,
negocierile de blocuri de valori mobiliare, care presupun intermediari puternici,
detinatori de importante stocuri de valori mobiliare, n lipsa de cumparatori
semnificativi.
4in punct de vedere al termenelor de livrare a valorilor mobiliare se disting*
$. Pia)a la dis-%ni$il (la vedere) denumita si piata 6spot7. +ste piata pe care se
ncheie tranzactii cu livrarea imediata (tehnic, n c#teva zile de la ncheiere), cu
reglarea imediata, dupa caz0
'. Pia)a la )er(en este cunoscuta si sub denumirea de piata 6futures7. !e
aceasta piata se ncheie contracte cu livrarea sau reglarea la termen, dupa caz.
/a forma speciala a pietei la termen este si piata cu reglementare lunara.
.! Su-ra&e*+erea si c%n)r%lul ne*%cieril%r la $ursa de &al%ri
1e are n vedere controlul si supravegherea pietei bursiere n scopul ocrotirii
intereselor investitorilor0 se realizeaza prin impunerea de catre puterea de
guvernam#nt a unor norme de informare a publicului si a unor norme care sa stea la
baza activitatii profesionale a agentiilor de bro8eraj si a societatilor financiare.
1unt de remarcat urmatoarele atributii ale controlului guvernamental*
3nregistrarea agentilor bursieri si autorizarea lor0
)imitarea volumului de tranzactii pe agent si unitate de timp0
/ontrolul sumelor constituite n depozit0
,sigurarea concurentei loiale printr2o permanenta supraveghere0
+miterea de autotizatii pentru dob#ndirea calitatii de membru al bursei sau al
/asei de compensatie.
5
COTAREA U/EI SOCIETATI PE ACTIU/I LA BURSA DE VALORI
3ntr2o economie de piata o societate pe actiuni devine importanta numai daca
actiunile si obligatiunile ei sunt admise sa fie cotate la bursa.
!roblema care se pune nu este aceea a mobilului economic care determina o
societate pe actiuni sa se introduca n bursa, ci a posibilitatii ntrunirii unor conditii
impuse de legislatia nationala spre a putea ca actiunile si obligatiunile emise pe piata
primara sa poata fi v#ndute si cumparate la bursa.
A! METODE DE COTARE
,ctiunile si obligatiunile emise de societatea pe actiuni (societatea de capitaluri) pot fi
cotate la bursa de valori n doua situatii distincte, carora le corespund doua metode
diferite*
/otarea actiunilor si obligatiunilor existente0
/otarea unor noi emisiuni de actiuni si obligatiuni.
B! MOTIVARE
a) !rin /otarea la bursa, societatea comerciala poate sa2si mareasca capitalul
aditional pe termen lung.
(rice societate care necesita o finantare pe termen lung poate sa o faca n doua
moduri*
prin autofinantare (din profitul retinut)0
prin finantare exterioara societatii.
9inantarea exterioara clasica poate consta n*
mprumuturi bancare0
subventii de la stat etc.
1ocietatea cotata la bursa beneficiaza de un circuit financiar suplimentar. 1ursa
potentiala de finantare este enorma, fiind constituita din marele public investitor.
,utonomia financiara a societatii este astfel considerabil mai mare dec#t cea a unei
ntreprinderi similare, necotate.
b) !entru societate este mai putin oneros sa2si sporeasca potentialul financiar pe
calea valorificarii la bursa a actiunilor, dec#t pe calea mprumuturilor.
c) !rezenta la bursa a societatii i mbunatateste imaginea fata de creditorii potentiali.
d) !rin /otarea la bursa creste notorietatea publica a societatii producatoare n
cauza, fapt ce i nlesneste desfacerea productiei.
e) !otentialul societatii se confrunta cu potentialul altor societati cotate la bursa,
astfel nc#t valoarea actiunilor este determinata de cererea si oferta pietei si nu de
6
judecata subiectiva a unor consultanti n materie. 1ocietatea cotata la bursa si
cunoaste n permanenta valoarea reala atribuita de piata bursiera.
f) 4in necesitati de lichiditate, detinatorii de actiuni sau de obligatiuni simt nevoia unei
piete organizate (bursa), unde sa le transfonne n bani lichizi.
g) 4etinatorii de actiuni sau obligatiuni doresc accesul la o piala organizata unde sa
le poata comercializa cu profit sau unde sa aiba posibilitatea retragerii banilor
investiti spre a2i plasa n investitii din sectoare economice mai rentabile.
h) !rin /otarea la bursa, schema de atragere a angajalilor societatii, cu deosebire a
muncitorilor, pentru cumpararea de actiuni si obligatiuni ale societatii n care
lucreaza, devine mai atractiva, titlurile respective sunt producatoare de venituri
suplimentare iar pe de alta parte pot fi transformate n bani lichizi, n orice moment
dorit.
i) /otarea la bursa nlesneste privatizarea societatilor de stat.
j) !rin /otarea la bursa statul poate usor sa cumpere actiuni si sa le distribuie
muncitorilor n procesul de ocrotire si democratizare a capitalului.
/otarea la bursa implica si o serie de de0a&an)a1e2
a) 1ocietatea cotata trebuie sa furnizeze publicului si specialistilor bursieri
numeroase informalii economice ,si financiare. +a trebuie sa explice public modul n
care si gestioneaza afacerile. 3n multe tari, societatile cotare trebuie sa2si prevada
anumite provizioane financiare suplimentare.
b) +xista riscul ca investitori nedoriti sa preia n mod treptat controlul societatii pe
calea achizitiei de actiuni emise la bursa sau societatea sa faca obiectul unor
tentative ostile de achizitie.
C! LISTAREA LA BURSA
:u orice societate poate sa adere pentru a2i fi cotare la bursa actiunile si
obligatiunile, ci numai aceea care ntruneste anumite conditii, cerute de legislatia
nationala n materie. 1e impune o listare a societatilor ce pot fi admise pentru cotare.
)istarea se face pe baza unui regulament acceptat de consiliul fiecarei burse.
3n regulamentul de admitere a actiunilor si obligatiunilor la cotare sunt stipulate
conditiile ce trebuie ndeplinite de societatile solicitante spre a fi admise pentru
cotare, continutul cererii pentru listare si modalitatea de v#nzare a actiunilor si
obligatiunilor.
1! C%ndi)iile de inde-lini)
a) Valoarea probabila de piata a titlurilor pentru care se doreste /otarea trebuie sa
fie egala sau superioara valorii impuse de lege. 1e subliniaza faptul ca emisiunile
ulterioare de actiuni, dintr2o clasa deja cotata, nu se mai supun acestor limite.
b) 5itlurile trebuie sa fie liber transferabile, adica degrevate de orice garantie reala
sau poprire legala.
7
c) 1ocietatea trebuie sa fi publicat bilanturile si conturile de profit si pierdere pe ultimii
cinci ani premergatori cererii pentru cotare.
d) /el putin ';< din fiecare clasa de actiuni trebuie sa fie detinuta de public alcatuit
din persoane neasociate cu directorii sau cu actionarii majoritari.
e) 1olicitantii trebuie sa publice un document (este un document care sa
demonstreze bonitatea societatii) care sa contina informatii despre titlurile pe care le2
au emis si cele pe care sunt gata sa le emita. ,cesta este folosit ca baza pentru
admiterea la cotare. 1e cere publicarea lui si pentru emisiuni ulterioare, cu anumite
modificari specifice, ndeplinind functia de prospect pentru subscriptia publica.
f) 4e regula, actiunile dintr2o noua emisie trebuie sa se ofere de catre societatea
emitenta cu precadere actionarilor existenti, participanti la capitalul sau social, daca
nu s2a hotar#t de actionari ca noua emisie sa se faca n alte scopuri specifice (pentru
atragerea unui numar mare de actionari in afara celor existenti).
g) 1ocietatea trebuie sa2si informeze actionarii n scopul ocrotirii intereselor acestora.
1unt de remarcat*
lansarea, periodic, de anunturi publicitare0
publicarea anuala a situatiei conturilor contabile0
prezentarea de rapoarte de analiza economica la jumatatea anului0
ntocmirea unui raport preliminar cu privire la profitul preconizat pe anul
financiar si la investitii, amplasamente, conventii ncheiate, diverse reglementari de
nsemnatate majora0
prezentarea de informatii cu privire la schimbarile n structura comitetului
director si n general n structura aparatului de conducere de baza0
comunicari cu detinatorii de titluri.
9iecare solicitant pentru cotarea la bursa trebuie sa numeasca un membru al bursei
ca garant al cererii de cotare, care sa poata furniza toate informatiile cerute de
departamentul pentru cotatii al bursei.
2! C%n)inu)ul cererii -en)ru lis)are 3n ca0ul unei n%i e(isiuni de )i)luri "3nanciare
persoanele participante*
emitentul0
persoanele responsabile pentru publicarea prospectului de emisie0
auditorii si consultantii0
titlurile noi pentru care se cere cotarea0
infotmatii generale despre emitent si capitalul sau0 = activitatile emitentului0
8
infotmatii financiare privind emitentul0 = managementul societatii solicitante0
dezvoltarea recenta a societatii si perspectiva dezvoltarii0
informatii aditionale privind instrumentele de datorii ale societatii, precum*
obligatiuni de stat,
titluri de renta,
bonuri sau obligatiuni de tezaur, etc.
(rganele guvernamentale de supraveghere si control urmaresc sa nu fie lansate
simultan mai multe emisiuni mari spre a nu tulbura piata cu supraoferte si sa nu fie
prea multe emisiuni neconsumate.
4! M%dali)a)ea de &5n0are a )i)luril%r 3n ca0ul unei n%i e(isii ale carei )i)luri
ur(ea0a sa "ie -re0en)a)e -en)ru c%)are %"iciala
(ferta publica se face n scopul maririi bazei de proprietate si crearii pietei, pe baza
de prospect de emisie. !rospectul se publica n doua ziare de importanta nationala, o
data cu cererea de cotare. !rima oferta publica de actiuni ale unei firme se mai
numeste si oferta publica initiala. +misia se face printr2o societate financiara
intennediara (sponsor), de regula o banca de investitii. Banca, n scopul exercitarii
functiei de emisie n conditii optime*
se familiarizeaza cu operatiunile societatii emitente0
sfatuieste societatea emitenta ce metode optime de emisie sa fie aplicate0
coordoneaza activitatea consilierilor societatii implicati n realizarea emisiei0
sfatuieste asupra momentului si pretului emisiei, cu ajutorul bro8erilor de care
dispune0
organizeaza si administreaza desfasurarea operatiunilor.
1e disting*
a' O"er)a de &5n0are. Banca de investitii subscrie ntreaga emisie nainte de a fi
oferita publicului, la un pret fix. +xceptie facand cazul c#nd v#nzarea se face
prin licitatie (pentru obligatiuni). +mitentul este asigurat ca va primi suma subscrisa,
indiferent daca emisia va atrage suficiente cereri sau nu. Banca va fi remunerata pe
baza unui comision sau, ca alternativa, pe baza diferentei dintre pretul ncasat de la
public si cel platit emitentului. 4e regula, banca plateste complet titlurile subscrise la
pretul fixat, asum#ndu2si riscul neplasarii totale. 3n caz ca este retribuita pe baza de
comision, nu2si mai asuma dec#t partial acest risc. 4e regula, i se acorda publicului
un ragaz de ; zile de la publicarea subscriptiei n vederea examinarii si lansarii
cereri. 4upa lichidarea subscriptiei se publica un anunt privind modul de alocare a
actiunilor. 3n cazul n care cererile depasesc baza de alocare, se satisfac cu prioritate
cererile mici si numai partial cererile mari sau unele cereri mari chiar se anuleaza. 1e
are n vedere realizarea unui numar c#t mai mare de actionari, contribuindu2se astfel
9
la largirea pietei bursiere. 1unt si situatii, c#nd piata este suficient de dezvoltata, n
care se aplica strategia satisfacerii cu precadere a cererilor mari, urmarindu2se
reducerea cheltuielilor de emisie si a cheltuielilor de plata a dividendelor, dar aceasta
numai n limitele legislatiei nationale n vigoare.
$' O"er)a de &5n0are -rin lici)a)ie. /a la orice licitatie, se urmareste obtinerea
pretului maxim pentru emitent, stabilindu2se un pret minim de pornire a licitatiei. 3n
final se aloca titlurile la un pret unic de exercitare, elimin#ndu2se cererile care prin
preturile oferite se situeaza sub nivelul pretului de exercitare. !rocedura de
determinare a pretului de exercitare ca si procedura de alocare a actiunilor trebuie sa
fie agreata de departamentul bursei specializat n formarea si coordonarea cotatiilor.
1e va avea n vedere nfaptuirea unei emisii c#t mai largi, respectiv alocarea
actiunilor la un numar c#t mai mare de actionari, cu scopul de creare a unei piete
bursiere active. !rin subscrierea unei emisii de actiuni, casa emitenta (banca de
investitii) accepta sa preia orice actiuni care nu au fost subscrise de public. !artea
nesubscrisa de public este oferita de banca de investitii spre subscriere unor institutii,
de regula unor clienti traditionali.Banca de investitii ram#ne principalul si ultimul
responsabil al subscrierii insuficiente. 4aca un subsubscriitor nu plateste, riscul
incumba banca de investitii. n cazul unei subscrierii insuficiente, banca de investitii
abordeaza subgarantii sai, care de regula sunt diverse banci comerciale. ,cestea
trebuie sa se hotarasca n c#teva ceasuri daca accepta cotele ce le2au fost alocate
din actiunile ramase nedistribuite si vor accepta cotele respective, c#nd sponsorul
are pe piata o buna reputatie si daca pretul este rezonabil.
c' O"er)a -en)ru su$scriere! Pr%cedura!
= 1e ofera titlurile catre public de catre societatea emitenta, direct sau prin
intermediul unei banci de investitii sau o alta autoritate emitenta. "iscul subscrierii
este al societatii emitente, daca banca implicata actioneaza numai ca agent, pe baza
de comision.
= 3n cazul emisiei de obligatiuni (mai rar pentru actiuni) se poate face lansarea
subscriptiei pe baza de licitatie.
= /a raspuns la cererea subscriitorului, emitentul i da o scrisoare de acceptare plus
un cec pentru diferenta nealocata, n cazul n care subscrierea s2a facut pe baza
concomitenta de varsaminte. 1crisoarea de acceptare se refera la oferta pentru
v#nzare. 3n cazul ofertei pentru subscriere, scrisoarea de acceptare este o scrisoare
de alocare. 1olicitantii care nu au primit dec#t titlurile alocate returneaza cecurile si li
se restituie, din varsamintele efectuate, sumele corespunzatoare. 4aca primesc toate
titlurile solicitate, restituie emitentului cecurile pentru diferentele nealocate initial. 1e
retine ideea ca beneficiarii de scrisori de alocare, potrivit unor legislatii au
posibilitatea*
sa renunte la alocare0
sa v#nda alocarea altor persoane, total sau partial, ndeplinind o procedura
specifica* completarea unor formulare de renuntare si respectiv de nregistrare
pentru noi beneficiari.
10
-nii investitori cumpara actiunile spre a le revinde imediat ce sunt admise pentru a fi
negociate la bursa si nu ca investitori pe termen lung. 1peculatorii solicita asemenea
actiuni daca sunt convinsi ca le pot revinde la preturi superioare celor de emisie. 4e
fapt, de multe ori, emitentul stabileste un pret de emisie cu un discont fata de pretul
asteptat de piata tocmai pentrn facilitarea cumpararii emisiei. ,cest pret se stabileste
pe baza evaluarii de piata a unor investitii comparabile.
3n general exista doua motive pentru aplicarea discontului*
-n volum mare de titluri nu se poate vinde tara a stimula subscriitorii
potentiali.
!retul se fixeaza cu c#teva zile nainte de termenul2limita pentru subscriere,
ca atare, subcriitorii trebuie sa se decida ntr2un termen relativ scurt.
D! METODE SPECIALE DE OBTI/ERE A COTARII LA BURSA
(rice emisie de actiuni sau obligatiuni ce urmeaza sa fie cotate la bursa trebuie sa
obtina n prealabil aprobarea departamentului pentru cotatii al bursei la care urmeaza
sa se faca nscrierea pentru cotare.
+xista doua metode speciale de aprobare a cotarii la bursa, avantajul acestor
metode consta n costurile reduse, deoarece cheltuielile pentru subscriere nu mai
apar.
a' Mar6e)in*ul selec)i&
9irma emitenta, singura sau in asociere cu o banca de investitii, organizeaza
plasarea titlurilor la preturi fixe convenabile clientilor sai > tipic, investitori
institutionali.
/onditii pentru aprobarea cotarii actiunilor*
= 4epartamentul pentru cotatii al bursei nu2si da aprobarea dec#t pentru actiuni
emise n cadrul unei sume prestabilite. ,cest prag este valabil numai pentru actiunile
care nu sunt deja cotate la bursa.
= 4aca volumul actiunilor emise depaseste un anumit prag, cel putin ';< din restul
emisiei trebuie sa fie oferite marelui public sau sa fie distribuite de o alta finna,
independenta de prima.
= !rospectul trebuie publicat numai ntr2un singur ziar de mare tiraj.
3n mod traditional, prin aceasta metoda se emit obligatiunile comune.
$' Rec%(andarea
5itlurile pot fi recomandate la cotare de un membru al bursei si sunt distribuite la un
mare numar de cumparatori, ntruc#t piata acestor titluri este sigura, n momentul n
care vor fi cotate.
+ste metoda cea mai simpla dar nu duce la obtinerea de capital nou.
11
"egulamentul n materie mentioneaza trei cazuri tipice de cotare la bursa pe baza
metodei recomandarii*
5itlurile sunt deja cotate la o alta bursa.
5itlurile sunt detinute de un mare numar de persoane, ndeplinind una din
conditiile de baza cerute de departamentul pentru cotatii al bursei. 4eci, au un mare
grad de vandabilitate.
= /#nd se fornneaza o societate holding si titlurile sale sunt emise pentru substituirea
titlurilor cotate ale societatilor reunite n holding.
E! PIATA DE TITLURI /EOFICIALA ,USM 7 U/LISTED SECURITIES MAR8ET'
/erintele de intrare n aceasta piata sunt mai putin stringente. 1e cere numai un mic
anunt, ntr2un ziar de notorietate, n care sa se indice de unde poate fi procurat
prospectul societatii emitente, pretul de emisie, natura titlurilor si alte c#teva lucruri
filndamentale impuse de specificul fiecarei emisii.
3ntrarea n aceasta piata se caracterizeaza prin*
!roprietarii pot sa2si retina majoritatea actiunilor0
? societate poate intra n -1M cu numai . ani de experienta0
/osturile de intrare n -1M sunt foarte scazute (nu se cheltuie pentru
reclama).
1unt trei metode principale de intrare n -1M*
a' Rec%(andarea! 1e utilizeaza c#nd societatea are deja peste $?< din actiuni n
m#inile publicului si nu are nevoie de capital aditional.
$' Mar6e)in*ul selec)i&! 1e utilizeaza c#nd valoarea actiunilor detinute de public
reprezinta sub $?< din valoarea capitalului. 1e impune publicarea unui prospect. 1e
pot introduce pe piata neoficiala at#t actiuni noi c#t si din cele existente. 3n cazul unei
emisii noi pentru piata neoficiala, sponsorul, de regula un membru al bursei de valori,
cumpara actiunile si apoi le ofera clienrilor sai la un pret putin mai mare. !rin
legislatiile nationale se limiteaza valoarea actiunilor care pot fi plasate de sponsor.
,ceasta metoda genereaza costuri mai mari dec#t prima, din cauza contabilitatii
aditionale si taxelor legale.
c' O"er)a -en)ru &5n0are! 1e adopta c#nd valoarea actiunilor de plasat depaseste
limita stipulata de lege n cazul metodei selective. !ublicul poate solicita actiuni,
complet#nd un fonnular atasat prospectului. +ste metoda cea mai scumpa de intrare
n -1M. /heltuielile, de regula, ajung la $,;< din valoarea actiunilor. 1e publica un
prospect ntr2un ziar national. 4irectorii societatii care intra n -1M sunt obligati sa
semneze un angajament ca ii vor informa la timp, corect si complet pe actionari.
12
F! PIATA A TREIA
+ste o varianta a pietei neoficiale, pentru societatile care nu ndeplinesc conditiile de
intrare n -1M. 1ocietatea, printr2o cerere simpla, poate sa intre n aceasta piata, n
masura n care gaseste o firma sponsor, membra a bursei de valori. 1ponsorul va
stabili ndeplinirea de catre societatea solicitanta a conditiilor impuse de bursa*
prezentarea modului de functionare n trecut0
natura afacerilor practicate0
structura comitetului de directori0
elementele esentiale ale statutului0
prezentarea bilantului si contului de profit si pierdere, subliniindu2se activitatea
comerciala reala, cu venituri importante.
!rin exceptie, se admit de unele legislatii si societati fara activitate n trecut, dar care
pot dovedi ca obiectul lor de activitate va fi productiv n scurt timp. :u se impune de
bursa un procentaj minim de actiuni care sa fie detinute de public, dar firma sponsor
va trebui sa dovedeasca ca va fi un numar suficient de actiuni detinute de public spre
a se crea o piata secundara cu o lichiditate corespunzatoare. ( societate care intra
pe piata a treia trebuie sa2si ia un angajament fata de firma sponsor privind
notificarea informatiilor.
9! PIATA LA 9:ISEU ,OTC 7 OVER T:E COU/TER'
/osturile de intrare n (5/ sunt similare costurilor de intrare n piata a 2a.
1ponsorul poate impune respectarea anumitor reguli cum ar fi nedezvaluirea unor
informatii, investitorii nu sunt ocrotiti de regulamentul bursei.
:! EMISIU/EA DE ACTIU/I PE/TRU ACTIO/ARII E;ISTE/TI
1e poate efectua prin doua metode*
1! Me)%da Scri- ,-e $a0a de lis)a'! 3n mod automat toti actionarii beneficiaza gratuit
de noile actiuni emise, proportional cu valoarea actiunilor pe care le detin (lucru
stabilit n statutul societatii). ,coperirea emisiei se face din fondurile de rezerva ale
societatii, care se transforma n actiuni, major#nd capitalul social fara a se majora
averea patrimoniala, adica activul ram#ne neschimbat. :ecesitatea majorarii
capitalului social pe aceasta cale este motivata astfel*
!entru ca o actiune sa nu dob#ndeasca o valoare prea mare, n cazul n care
s2ar face restituirea ei si suplimentarea valorii nominale din fondurile de rezerva, se
prefera sporirea numarului actiunilor.
,locarea de noi actiuni catre actionarii existenti din fondurile de rezerva se
face c#nd societatea functioneaza bine si apare necesitatea rasplatirii actionarilor
existenti, care prin actiunile investite au contribuit la sporirea beneficiului societatii.
!rin cresterea numarului de actiuni, potential se largeste piata bursiera.
13
!rin capitalizarea fondurilor de rezerva (n limitele legale) creste numarul de
actiuni, deci, sporeste oferta si scade valoarea de piata a actiunilor, fac#ndu2le mai
usor comercializabile. !entru stimuiarea cumpararii lor, bursa va informa despre
previziunea dividendelor n crestere.
3n scopul cresterii numarului de actiuni fara afectarea fondurilor de rezerva, emisia se
poate nfaptui si pe calea divizarii stocului de actiuni. ,dica, actiunile existente se
anuleaza si se nlocuiesc cu un numar sporit de actiuni cu valoare nominala mai
mica, situatie n care valoarea capitalului social ram#ne neschimbata.
2! E(isia -e $a0a de dre-)uri s)a)u)are! !rin statut se prevede dreptul de
preemptiune al actionarilor existenti pentru cumpararea de actiuni dintr2o noua
emisie. :oua emisie este motivata de necesitatea sporirii capitalului de investit ntr2
un proiect nou sau pentru plata unor mprumuturi pe termen scurt. !entru atragerea
cumparatorilor din r#ndul acjionarilor existenti emisia se va face cu un discont de $;2
'?< fata de valoarea de piata din momentul n care se anunta emisia. Metoda este
folosita de societatile cotate la bursa care doresc sa2si mareasca capitalul social.
1unt de subliniat doua idei relativ la realizarea de asemenea emisii*
n statutul societatii sa fie stipulat dreptul de preemptiune al actionarilor la
cumpararea de actiuni din noile emisii0
pentru a obtine cotarea la bursa, societatea sa se angajeze ca va face astfel
de emisii.
!rocedural, comitetul de direclie trimite o circulara catre toti actionarii societatii prin
care le anunta noua emisie, cu motivarea necesara si procedura de urmat. 4e
regula, emisia este subscrisa de o banca de investitii sau de o alta autoritate
financiara de notorietate. +xista argumente contra subscrierii pe calea sus
mentionata, precum*
daca valoarea de piata este mult mai mare dec#t valoarea pentru noile actiuni,
devine inutila subscrierea prin intermediar, deoarece actiunile se pot vinde usor0
toti actionarii existenti pot beneficia de un discont substantial, iar cei
neinteresati n subscriere pot sa2si v#nda drepturile pe piata.
+xista si argumente pro intermediar*
un pret foarte scazut poate sugera unor investitori potentiali, mai putin versati,
o lipsa de ncredere n bunul mers al societatii.
4e regula, pretul actiunilor se poate modifica n urma anuntarii unei emisii noi. 4esi
la prima vedere se poate concluziona ca societatea nu2si poate asigura finantarea
din profitul capitalului existent, n fond se poate argumenta cu angajarea acesteia
pentru nfaptuirea de proiecte noi de investitii. ,nuntul pentru o noua emisie este
nsotit de informatii documentare asupra scopului emisiei si asupra perspectivei
dividendelor.
)a primirea scrisorilor provizorii de alocate, actionarul are patru posibilitati*
14
+xercitarea drepturilor prin retrimiterea scrisorii de alocate primite, mpreuna
cu suma necesara cumpararii actiunilor alocate, nainte de ultima zi de acceptare si
plata. 1ocietatea emitenta confirma primirea platii si i trimite certificatul de actiuni
cumparat.
,ctionarul avizat semneaza un formular de renuntare la alocarea de noi
actiuni si vinde noile actiuni alocate si neplatite. 3si transfera astfel dreptul de a
cumpara pe calea nm#narii tertului interesat a scrisorii provizorii de alocate.
3si exercita numai partial dreptul de cumparare si vinde partea pentru care nu
este interesat, ndeplinind formalitatile cuvenite.
)asa sa expire valabilitatea dreptului de a cumpara. 3n fapt, el adopta o
asemenea pozitie c#nd pretul actiunii existente la bursa scade sub pretul de
subscriere la data limita de acceptare si plata. -neori, societatea i vinde drepturile
pe piata si i mn#neaza profitul net, alternativa care nsa trebuie stipulata n statut si
n prospectul de emisie.
I! PRELUARI DE SOCIETATI
4aca o societate achizitioneaza majoritatea actiunilor cu drept de vot ale altei
societati, ultima, n fapt, a fost preluata de prima. !reluarea poate fi efectuata*
prin plata de bani gheata0
prin substituirea actiunilor unei societati ctf ac@iunile altei societati rezultate
dintr2o noul emisie0
prin aplicarea ambelor metode, combinat sau ca alternativa.
http*AAbogdanmandru.Bordpress.comAbursele2de2valori2definire2clasificare2si2
functionareA
15