Cuprins: 1.

Probleme generale

1.1. Prezentarea firmei..............2 1.2. Relatiile cu mediul extern............3

1.2.1. Subordonare ................. ...3 1.2.2. Relatiile cu institutiile financiare ...........3 1.2.3. Dependenta de furnizori...................3 1.2.4. Piata muncii....................3 1.2.5. Mediul tehnologic......................5

1.3. Organizarea firmei..............6

1.3.1. Structura restaurantului............... 1.3.2. !naliza S.".#.$...................%

1.4. er!iciile prestate de firm"...........1# 1.$. tabilirea preturilor.............12

2. Probleme specifice
2.1. %escrierea produsului de alimetatie public"..13 2.2. &specte ale promo!"rii produsului de alimentatie public" ...................1$

1. Probleme generale 1.1. Prezentarea firmei

Restaurantul '(onanzza' este localizat &n orasul 'raso(. !cesta este situat pe unul dintre strazile principale ale orasului) si anume Srada *izinului) num+rul 3) telefon de contact pentru diferite ocazii 0368 459 801 .,, Restaurantul apartine societ+tii comerciale S.-. .obi /n(est S.R... ) a fost &nfiintat &n anul 2,11. 0irma include &n oferta sa de ser(icii si ser(iciile de catering) de li(rare a produselor comandate la domiciliul clientilor sau la biroul acestora. ! fost totusi putin dificil la &nceput) dar am aflat c+ dup+ o campanie promotional+ de 3 luni) cererea pentru acest ser(iciu a crescut semnificati(. 1n prezent) acest ser(iciu asigur+ firmei 2,2 din cifra de afaceri lunar+ a restaurantului. -e a a(ut un real success) referitor la acti(itatea acestui restaurant) a fost reclama cunoscut+ sub numele de 3reclam+ din gura &n gur+3 si a site4ulu www.bonanzza.ro 1n ceea ce pri(este rezultatele financiare ale restaurantului) acestea ofer+ o imagine de ansamblu fa(orabil+ pentru continuarea acti(it+tii societ+tii. 5u am a(ut acces la date concrete legate de cifra de afaceri si profitul restaurantului de la &nfiintare si p6n+ &n prezent) conducerea consider6du4le date confidentiale ale fiec+rui agent economic.

1.2. Relatiile cu mediul extern

1.2.1. ubordonare -onducerea acestui restaurant este subordonat+ Directorului 7eneral al societ+tii) care la r6ndul lui r+spunde direct !dun+rii 7enerale a !sociatilor. Pentru actiunile care &i dep+sesc setul responsabilit+tilor) managerul general al restaurantului trebuie s+ se consulte &n primul r6nd cu Directorul 7eneral. 1.2.2. Relatiile cu institutiile financiare 7estionara restaurantului se ocup+ de toat+ documentatia &n ceea ce pri(este receptia diferitelor tipuri de m+rfuri) emiterea comenzilor c+tre diferiti furnizori) &ntocmirea notelor de intrare4 receptie) pl+tirea salariilor c+tre anga8ati) etc. De relatiile &ntre societate si institutiile financiare se ocup+ contabilul sef. !cesta se ocup+ de depunerea tuturor actelor la organelle specializate din 8udet) cum ar fi9 !dministratia 0inanciara) -asa :udeteana de Pensii 'raso() -asa :udeteana de !sigurari de Sanatate 'raso() etc. 1.2.3. %ependenta de furnizori Relatiile dintre societate si furnizori sunt mentinute &n cele mai bune conditii. 1.2.4. Piata muncii ;na dintre cele mai gra(e probleme la momentul actual ale operatorilor din industria ospitalit+tii este g+sirea personalului calificat si cu e<perient+. 1ntr4un domeniu &n care fiecare detaliu conteaz+) de la design la calitatea produsului oferit) importanta g+sirii unor oameni bine preg+titi este indiscutabil+. -riticul cel mai important) clientul)
3

sanctioneaz+ drastic lipsa de preg+tire) mai ales c+) &n ultima (reme) cei mai multi au ocazia s+ e<perimenteze ser(iciile profesioniste din str+inatate. !ceasta lips+ de personal bine pregatit si continua c+utare a patronilor si managerilor a unor oameni capabili s+ asigure o calitate superioar+ a produselor si ser(iciilor oferite clientilor a declansat un alt fenomen9 migratia profesionistilor de la un anga8ator la altul. Pe m+sur+ ce capat+ e<perient+ si 3renume3 &n brans+) fiecare se orienteaz+ c+tre oferta cea mai bun+ (enita din partea concurentei sau) uneori) aleg chiar s+ plece din tar+. Primele forme de preg+tire &n acest domeniu au aparut &n Rom6nia sub forma scolilor de arte si meserii) dar) &n cele mai multe cazuri) meseria se in(at+ prin ucenicie la locul de munc+. Dupa 1%4= au ap+rut primele scoli de profil9 scoli profesionale si licee orientate pe alimentatie public+ si turism si scolile postliceale cu specialitatea 3tehnician in alimentatie public+3. Mai t6rziu) statul s4a implicat &n preg+tirea personalului prin centre de perfectionare) ca scoala departamental+ a Ministerului $urismului) care s4a ocupat din 1%=1 de perfectionarea cadrelor din /$>R ?1ntreprinderea de >oteluri) Restaurante si $urism@. Dupa 1%A%) preg+tirea din domeniu a mai capatat o component+ c6nd) pe l6ng+ cea (ocational+ reprezentat+ de scolile de arte si meserii si licee de profil) au aparut si scolile de formare profesional+ a adultilor. !stfel) pe l6ng+ scolile (ocationale a ap+rut un num+r mare de #.5.7.4uri) S.R...4uri) asociatii si fundatii care) &n urma acreditarii primite din partea -50P! ?-onsiliul 5ational de 0ormare Profesionala a !dultilor@ pot emite diplome de calificare. !ceast+ 3e<plozie3 se datoreaz+ &n mare parte legii care spune c+ fiecare anga8at din acest domeniu trebuie s+ aib+ aceast+ diplom+ de calificare.

1n ceea ce pri(este metoda de recrutare pe care managerul a ales4o pentru restaurantul 3'onanzza3) aceasta este una din ce &n ce mai des &nt6lnit+ &n ultimul timp. 1n aceste conditii) managerul a ales (arianta preg+tirii la locul de munc+) selectand &n cadrul inter(iului persoane care au o anumita mentalitate si care se potri(esc afacerii pe care o conduc) uit+ndu4se mai putin la diplomele pe care acestia le posed+ sau nu. Pentru a respecta si pre(ederile legii) anga8atii sunt trimisi pentru a4si obtine si calificare pe h6rtie. 1n leg+tur+ cu situatia soma8ului &n domeniul 3acti(it+tilor specifice pentru restaurante si alimentatie public+3) rata acestuia prezint+ o imagine de ansamblu fa(orabil+. 1n ultimii ani rata soma8ului din acest domeniu a &nceput s+ suporte o sc+dere. !cest lucru este mai cu seama (izibil &n lunile de (ar+. Potri(it analizelor !gentiei :udetene de #cupare a 0ortei de Munca ?!:#0M@) &n urmatoarele trei luni se (a &nregistra o scadere constanta a ratei soma8ului. . 1n alimentatia publica) cifra de afaceri se dubleaza &n timpul (erii) fapt pentru care este ne(oie de mai mult+ fort+ de munc+) care s+ fac+ fat+ tuturor cerintelor clientilor. 1.2.$. )ediul te*nologic !st+zi &n domeniul restauratiei se face din ce &n ce mai mult apel la tehnologie) la acest factor important care s+ asigure rentabilitatea restaurantului. /nfrastructura practic+ si performanta trebuie s+ (izeze spatiul functional at6t din buc+t+rie c6t si din sala de mese. /nfrastructura trebuie s+ asigure un mediu sigur) fle<ibil) functional care s+ fac+ fat+ at6t e(enimentelor pre(+zute c6t mai ales e(enimentelor nepre(+zute. Se (a pre(ede dotarea restaurantului cu sistem de aer conditionat) acces la telefon public.

Pentru ca acti(itatea restaurantului s+ (in+ c6t mai bine &n &nt6mpinarea cerintelor clientilor) mediul tehnologic trebuie s+ fie la cele mai &nalte standarde si unul dintre factorii cu implicare mare &n acti(itate) demn de a(ut &n (edere.

1.3. Organizarea firmei

1.3.1. tructur" 1n alc+tuirea structurii restaurantului intr+ urm+toarele functiuni9 +eras"9 &n direct+ leg+tur+ cu restaurantulB patiu de ser!ire pentru clienti, patii de productie9 bucataria principala ?oficiu) preparari calde si reci) spatii primire marfa) spalatoare (esel+ si (ase@ B accesul de marfa &n zona bucatariei ?prin spatele restaurantului@B

(arul- ser!iciuB ; .rupuri sociale pentru clientiB /estiarele si grupurile sanitar pentru personal . +erasa $eresa este deschis+ clientilor &n sezonul cald) fiind asigurate aceleasi conditii ca si &n interiorul restaurantului. $erasa este cea care face posibil accesul &n restaurant) ea este deci o continuare a restaurantului. !ceast+ teras+ are o capacitate de 2 de locuri. Pe terasa e<ista mese de 4) de A si) la cerere) de 12 persoane) confectionate din lemn masi(. 1n 8urul meselor scaunele sunt tot din lemn. Pardoseala terasei este realizata din gresie ?mai multe

nuante de crem@. Din moment ce (remea permite) pe terasa sunt aduse umbrele) ghi(ece cu flori ?muscate) floarea soarelui si flori salbatice@ si sunt plantati arbusti pitici.

patii de ser!ire pentru clienti Spatiul de ser(ire pentru clienti are o capacitatea de 45 de locuri 1n restaurant sunt mese de form+ p+trat+) cele de 4 persoane) si de form+ dreptunghiular+) cele de A persoane) toate fiind confectionate din lemn masi(. .a cerere se pot amena8a si mese de 12 persoane sau chiar mai multe. patii de productie- bucataria principala ?oficiu) preparari calde si reci) spatii primire marfa) spalatoare (esel+ si (ase@ B accesul de marfa &n zona bucatariei ?prin spatele restaurantului@. 'ucataria reprezinta principalul spatiu al productiei. *onificarea functionala a bucatariei cu utila8ele de preparare a hranei) flu<ul de e(acuare a deseurilor) masurile luate pentru e(itarea poluarii ?separatorul de grasimi) hota cu e(acuare pe acoperis) la peste 3, m &naltime@) asigura &nscrierea acestor dotari &n normele sanitare specifice. Sectorul de productie cuprinde mai multe zone de lucru 9 prelucrare preliminara) carmangerie) bufet de ser(iciu ? bucatarie rece@) cafetaria ?produse de mic de8un) deserturi) bauturi nealcoolice@) prelucrare termica ?bucatarie calda@) spalatoare) oficiul restaurantului. 1n legatura cu bucataria sunt amplasate ane<ele ?grupul sanitar) anumite spatii de depozitare) biroul bucatarului sef@. 'ucataria dispune de tot ce e necesar pentru pregatirea &n cele mai bune conditii a preparatelor culinare 9 masini de gatit cu foc deschis

?gaz metan@) depozit frigorific) roboti de bucatarie) plansete) cuptoare) chiu(ete) mese de ino<) friteuze) dulapuri ce adapostesc (asele si ustensilele necesare &n procesul de productie. .a bucatarie au acces numai lucratorii departamentului alimentatie) inclusi( ospatarii care au acces numai &n zona care da spre restaurant Oficiul #ficiul face legatura &ntre spatiile de ser(ire pentru clienti) bucatarie si spalatoare. 1n oficiu se afla casieria si dulapurile pentru in(entarul de rezer(a. ;sile sunt mari) din lemn) batante &nsa pentru a usura munca ospatarilor.

(arul-ser!iciu *ona de bar se afla &n coltul din stanga al &nc+perii. .a bar (or lucra barmanii pe doua schimburi pe &ntreaga durata a zilei. Din cadrul barului mai fac parte depozitul bar si oficiul bar. 'arul 4 oficiu (a elibera bauturile la pahar sau la sticla) &n baza bonului de marca8. 1ntocmirea bonului de marca8 se face la casa de marcat. 'arul este realizat din lemn) zone de gips carton) a(6nd &n spate rafturi frumos amena8ate cu sticlele bauturilor oferite spre (6nzare. 1n rafturi sunt &ncorporate spoturi) ca pe timpul serii ?si nu numai @ sa atraga atentia asupra acestui loc. 'arul ?categoria /@ este bine dotat) a(6nd storcatoare de fructe) tirbusoane) masuri de capacitate) numeroase si (ariate pahare) dozatorul de cafea) s.a. 1n partea dreapta a barului e<ista un tele(izor la care au (izibilitate clientii.

.rupuri sociale pentru clienti !cestea sunt mereu &ntr4o stare de curatenie ireprosabila si au compartimente cu cabinete speciale pentru barbati si femei. 1n interiorul grupurilor sociale este asigurata o (entilatie continua. Pardoseala si peretii sunt realizate din gresie si faianta . 1.3.2. &naliza .0.O.+.

Puncte slabe Puncte tari

4 ambiant+) decor) primire 4 prezenta concurentilor directi &n aceeasi zon+ cu acest restaurant

4 ambianta este asugurat+ de o 4 e<perinta destul de scurt+ pe care o formatie muzical+ are restaurantul )deoarece este intrat pe piat+ de relati( putin timp

- ni(elul de notorietate &n

constructie

Oportunit"ti

&menint"ri

- locuitorii din 'raso( profit+ din ce &n - clienti foarte (ersatili ce mai mult de timpul lor liber si ser(esc masa si nu numai tot mai mult &n afara locuintei 4 atingerea pragului de maturitate a pizzeriile 4 inclinatia spre ino(are din partea clientilor
9

4 aparitia unor noi distribuitori de hran+ preparat+ 4 ne(oi de securitate

unor segmente concurente) cum ar fi 4 raport calitateCpret important

1.4. Serviciile prestate de firm

Restaurantul 3'onanzza3 ofer+ un meniu cu m6nc+ruri si b+uturi deosebite) clientii a(6nd posibilitatea de a alege dintr4o gam+ larg+ de produse ce pot fi ser(ite &n restaurant) acas+ sau la birou. Restaurantul 3'onanzza3 ofer+ clientilor s+i trei tipuri de ser(icii9 Servicii de alimentatie public pentru clientii obisnuiti ai restaurantului; Servicii de catering; Organizeaz mese festive si de protocol, aniversri, fiecare cu meniuri speciale. Din aceste considerente) restaurantul 3'onanzza 3 are un meniu bogat ce urm+reste preferintele actuale ale clientilor) meniul fiind de asemenea bogat &n preparate rom6nesti si internationale) cu un continut redus de gr+simi si colesterol) ale c+ror ingrediente sunt 1,,2 naturale. #biecti(ul societ+tii este de a satisface pe deplin e<igentele gastronomice ale clientilor) a(6nd &n (edere faptul c+ preocuparea oamenilor pentru o alimentatie s+n+toas+ si hr+nitoare este in crestere &n ultimii ani. -eea ce caut+ un client &n momentul &n care &mpinge usa unui restaurant este s+ m+n6nce diferit de fiecare dat+. !ceasta este e<act ceea ce restaurantul 3'onanzza3 caut+ s+ duc+ la &ndeplinire pentru fiecare client &n parte. Restaurantul 3'onanzza3 este renumit pentru calitatea si di(ersitatea preparatelor culinare4gust+ri reci si calde) supe) ciorbe)preparate calde) preparate la gr+tar) preparate din peste) produse de patiserie4cofetarie) b+uturi alcoolice si nealcoolice.
10

Societatea doreste s+ atrag+ si s+ satisfac+ pretentiile a si mai multor clienti prin (arietatea produselor culinare si sortimentele de b+uturi disponibile. Restaurantul este creat at6t pentru a deser(i clientii la una dintre mesele e<istente &n restaurant c6t si la domiciliul sau la biroul acestora. !ici inter(ine acti(itatea de catering a restaurantului. -onducerea s4a hot+r6t asupra acestui tip de ser(iciu din mai multe moti(e) printre care9 ; Datorit+ ser(iciilor de calitate oferite) restaurantul a beneficiat 3gratuit3 de reclam+ din partea clientilor) reclama 3din gur+ &n gur+3B ; 1n ultima perioad+ restaurantul a fost frec(entat de tot mai multi clientiB Datorit+ (adului comercial de care dispune restaurantul. !cesta fiind situat pe unul dintre principalele bule(arde ale orasului) &n aceast+ zon+ sunt amplasate multe firme de diferite domenii. -um am mentionat anterior) populatia a &nceput din ce &n ce mai mult s+ profite de timpull liber de care dispune. Datorit+ acestor moti(e) restaurantul a (enit &n spri8inul clientilor fideli dar si potentialilor clienti) prin ser(iciul de catering. -omenzile de tip 3home deli(erD3 se preiau telefonic si se onoreaz+ &n apro<imati( 4, min. -ostul transportului este diferentiat dup+ zona de distributie. Distributia se refer+ aici la ser(iciul de catering ce satisface cu promptitudine cererile de li(rare la domiciliu sau birou a preparatelor solicitate de clienti. De asemenea restaurantul mai organizeaz+ mese festi(e si de protocol) nunti) ani(ers+ri) fiecare cu meniuri speciale. Pentru fiecare dintre aceste ocazii speciale) restaurantul pune la dispozitia clientilor meniuri deosebite) care sunt realizate fie &n totalitate de cei de la restaurant) sau sunt pregatite &n
11

functie de dorintele celor care le comand+. Pentru aceste ocazii anga8atii restaurantului asigur+ si amena8area saloanelor) &n functie de tipul e(enimentului. 1n ceea ce pri(este ponderea ser(iciilor &n formarea cifrei de afaceri a restaurantului) aceasta se prezint+ sub urm+toarea form+9
;

,2 acti(itatea de zi cu zi a restaurantuluiB

; 2,2 acti(itatea de cateringB ; 2,2 organizarea de e(enimente speciale. Prin intermediul acestor ser(icii restaurantul &ncearc+ s+ (in+ c6t mai bine &n &nt6mpinarea cerintelor clientilor.

1. . Stabilirea preturilor
Pretul este singura component+ a mi<ului de marEeting care produce (enituri) celelalte componente necesit6nd numai cheltuieli. Fl este ) de asemenea) un element foarte fle<ibil al mi<ului) put6nd fi modificat foarte rapid. Prin stabilirea preturilor) restaurantul (a urm+ri !"#$!$%"R&" 'O()!)()$ '"*%"R$(OR. -onducerea restaurantului doreste s+ ma<imizeze num+rul de produse (6ndute) deoarece acest fapt (a duce la sc+derea costurilor pe unitatea de produs si la cresterea pe termen lung a profiturilor.

12

0i<area preturilor pentru restaurantul 3'onanzza3 decurge din dou+ etape si urmeaz+ atingerea a dou+ obiecti(e. Primul obiecti( este de acoperire a costurilor si atingerea unei mar8e de profit) iar al doilea obiecti( (izeaz+ practicarea unui pret care s+ corespund+ imaginii restaurantului pe care restaurantul doreste s+ o promo(eze. Se (a determina mai &nt6i pretul &n functie de cost si apoi pretul de diferentiere de concurenti. -unosc6nd toate ingredientele ce intra &n alc+tuirea meniurilor se (a calcula initial pretul f+r+ a lua &n calcul impozitul pe societate si $(a4ul) acestea urm6nd a fi ad+ugate ulterior) dup+ fi<area ni(elului mar8ei.

2. Probleme specifice
2.1. %escrierea produsului de alimentatie public"

Restaurantul 3'onanzza3 ofer+ clientilor s+i ser(icii de alimentatie public+ astfel9 1n incinta propriului restaurant9 Ser(irea clientilor &n salon si pe terasa restaurantului) &n mod obisnuit) &n orice moment al zilei) care desigur se &ncadreaz+ &n programul de lucru al restaurantului. #rganizarea de mese festi(e si de protocol) ani(ers+ri) fiecare cu meniuri speciale. .a domiciliu clientului sau la biroul de lucru4 acti(itatea de catering.
13

Ser(irea clientilor este asigurat+ prin intermediul chelnerilor si osp+t+ritelor. !nga8atii restaurantului lucreaz+ &n dou+ schimburi pe zi. Pe fiecare tur+ e<ist+ urm+torii anga8ati9 un chelner pentru bar si 2 osp+t+rite pentru salon. Pe timp de (ar+) c6nd este deschis+ si terasa restaurantului) pentru ser(irea clientilor este la dispozitie o osp+t+rita. Procesul de ser(ire al clientilor este unul de calitate) din mai multe puncte de (edere) printre care9 /nter(alul de timp) momentul &n care clientul intr+ &n restaurant si momentul &n care i se prezint+ meniul) este scurtB ; !tentia acordat+ de osp+t+rite &n obser(area clientilor care sunt gata s+ dea o comand+B Preluarea rapid+ a comenzii de la client si transmiterea acesteia mai departe) acolo unde este necesar) adic+ la bar sau la buc+t+rieB

; -apacitatea de lucru si promptitudinea personalului de la buc+t+rieB Ser(irea clientilor &n functie de comenzile efectuate se face respect6nd regulile de baz+ de ser(ire a acestoraB ; $ratarea clientilor cu respectful cu(enit) anga8atii respect6nd principiul de baz+ care asigur+ eficienta unei afaceri) 3-lientul nostru) st+p6nul nostru3. Referitor la acti(itatea de catering) clientilor le sunt puse la dispozitie aceleasi produse care se pot ser(i si &n incinta restaurantului. Pentru a beneficia de produsele restaurantului prin intermediul acestui ser(iciu) clientul nu trebuie dec6t s+ sune la restaurant si s+ efectueze comanda. !ceasta este preluat+ de
14

chelnerul de la bar de ser(iciu) care o pred+ mai departe la buc+t+rie. Dup+ ce produsele sunt gata preg+tite de la buc+t+rie) acestea sunt &mpachetate &n recipiente de diferite m+rimi) &n functie de ce este necesar. Dup+ ce toate produsele sunt portionate potri(it &n recipiente) acestea sunt ambalate &n pungi de h6rtie) pe care este inscriptionat+ sigla restaurantului. De asemenea &nainte ca comanda s+ fie transmis+ mai departe) c+tre client) de un cap+t din partea de sus a pungii de h6rtie (a fi capsat si bonul comenzii. -omanda este preluat+ de unul dintre cei doi soferi si dus+ la locul specificat la telefon. Plata comenzii se face &n momentul &n care comanda a8unge la client. 2.2. &specte ale promo!"rii produsului de alimentatie public" Pentru comunicarea media se apeleaz+ &n general la tele(iziune) presa cotidian+) re(iste) afise) radio) cinema. !(6nd &n (edere c+ bugetul la &nceput pentru promo(are a fost limitat) s4a e<clus la &nceput reclama la tele(izor si &n cinematografe. /nternetull si presa cotidian+ au fost singurele elemente media care au promo(at mesa8ul publicitar al restaurantului 3'onanzza3. S4a apelat la posturile de radio locale) iar preturile pentru spoturile publicitare nu au fost ridicate ceea ce a con(enit bugetului alocat politicii de comunicare.

15