Sunteți pe pagina 1din 3

Polimerizarea stereospecifica

n drumul mereu ascendent al materialelor plastice, o deosebita importanta a avut descoperirea facuta de Karl Ziegler, n
anul 1954, si anume ca amestecul de combinatii organo-aluminice si tetraclorura de titan catalizeaza polimerizarea
etilenei la presiuni oase! P"na la acea data, polietilena se obtinea numai prin polimerizarea radicalica la presiuni de
ordinul c"torva mii sau c#iar zeci de mii de atmosfere $5%%%-&%!%%%' atmosfere, conduc"nd la asa numita polietilena de
presiune nalta si foarte nalta sau polietilena de densitate oasa $%,9& g(cm)'! *acromoleculele acestui polimer prezinta
numeroase ramificatii, ceea ce face ca materialul plastic sa aiba o cristalinitate de numai 4%-5%+! ,a urmare, polietilena
de densitate oasa se caracterizeaza prin rezistenta termica si mecanica relativ scazute $polietilena moale'!
Procedeul Ziegler a revolutionat te#nologia de obtinere a polietilenei, permit"nd obtinerea industriala a acesteia la presiuni
de numai c"teva atmosfere! -ceasta polietilena este formata n principal din macromolecule liniare, cu foarte putine
ramificatii, ceea ce permite mpac#etarea usoara a macromoleculelor! .rept urmare, creste continutul n faza cristalina
p"na la 94+, iar proprietatile termomecanice ale acestui material plastic sunt considerabil mbunatatite!
Polietilena obtinuta prin procedeul Ziegler este cunoscuta sub numele de polietilena de mare densitate, $%,9/ g(cm)' sau
polietilena dura! Pe l"nga utilizarile clasice n domeniul ambalaelor, ea are si alte ntrebuintari, cum ar fi0 conducte de
presiune, izolatii electrice, rezervoare foarte mari, ambarcatiuni usoare sau c#iar roti dintate!
.escoperirea lui Karl Ziegler a fost dezvoltata cu succes de lucrarile lui 1iulio 2atta si ale scolii sale! n anul 1955 1iulio
2atta pune bazele polimerizarii stereospecifice care permite obtinerea polimerilor stereoregulati, folosind drept catalizator
de polimerizare produsii de reactie ai combinatiilor organo-aluminice cu compusii materialelor traditionale $asa numitii
catalizatori Ziegler-2atta'! 3mportanta acestor descoperiri rezulta si din faptul ca n 194), celor doi savanti le-a fost
decernat premiul 2obel pentru c#imie!
,u acesti catalizatori au fost polimerizati cei mai diversi momomeri, obtinn"ndu-se materiale plastice cu proprietati noi!
5na din proprietatile de baza este aceea ca sunt apte de a cristaliza, datorita aranamentului spatial regulat al monomerilor
si ai substituentilor acestora, faptul acesta conferindu-le o rezistenta mecanica si termica superioara celor ale materialelor
plastice atactice $nestereoregulate'! n acest sens o mare realizare a constituit-o obtinerea polipropilenei izotactice cu
structura cristalina a carei temperatura de topire este de circa 1456,, pe c"nd polipropilena atactica, amorfa are intervalul
de nmuiere la 1%%-1&%6,! .eosebit de interesanta este obtinerea unor polimeri de propilena stereobloc! 7inteza decurge
astfel nc"t n macromolecule se gasesc blocuri cristaline si amorfe! 5n asemenea material plastic se topeste ntr-un
interval larg de temperatura, $1%%-1/%6,' ceea ce i faciliteaza prelucrarea!
Pentru a mbunatati calitatile maselor plastice se recurge si la alte procedee! *aterialele plastice izotactice se utilizeaza
at"t ca atare, c"t si sub forma compozitiilor lor ranforsate $cu fibre de sticla, grafit, fibre de azbest etc'! 8anforsarea
$armarea' materialelor plastice mareste mult rezistenta mecanica si greutatea specifica, dar n acelasi timp creste si pretul
lor!
-lte cai e modificare a proprietatilor materialelor plastice constau n formarea de aliae ntre ele, grefari de macromolecule
pe un material dat etc!
999
3ata pe scurt c"teva dintre cele mai interesante domenii de aplicare a materialelor plastice!
3ndustria de ambalae este si va ram"ne si n viitor n lume principalul consumator de materiale plastice! 7e estimeaza ca
rata de dezvoltare a ambalaelor din plastic va fi n continuare n medie de 1%+ anual n lume, iar pe tari o dezvoltare
proportionala cu produsul national brut! *aterialele plastice au patruns ad"nc n domeniile de utilizare ale sticlei, tablelor
si foliilor metalice, e:tinderea si perfectionarea sistemelor de ambalae!
n domeniul materialelor de constructii, masele plastice si vor continua de asemenea ascensiunea, pe plan mondial
ating"ndu-se ritmuri de crestere a productiei si consumului de 1%-15+! Principalele categorii de produse sunt profilele din
materiale plastice ca nlocuitor ai tablelor ondulate si profilelor metalice, panourile stratificate, elementele prefabricate cu
izolatie termica si fonica din spume poliuretanice, retele sanitare si electice cuprinz"nd tevi din policlorura de vinil si
poliolefine, instalatii sanitare din poliesteri armati, polimeri acrilici sau aliae din diferite materiale plastice cum ar fi
acrilonitrilul, butadiena si stirenul$-;7'!
<lectrote#nica si electronica, beneficiari traditionali ai materialelor polimere, au cunoscut o patrundere relativ importanta
a maselor plastice, n special polmerii traditionali ca policlorura de vinil, polietilena, polistirenul dar si unele mase
plastice speciale cum sunt policarbonatii, poliacetalii, polifenilen o:idul etc!
3ndustria constructiilor de masini si autove#icule a nregistrat cel mai nalt ritm de asimilare a mateeialelor plastice0 n
medie, pe plan mondial, 44+ anual! Principalele tipuri de polimeri folositi sunt policlorura de vinil, poliolefinele si
polimerii stirenici! .irectiile de utilizare a materialelor plastice n constructia de masini se diversifica si se multiplica
continuu!
n agricultura ponderea ce mai mare o detin filmele de polietilena de oasa presiune, folosite pentru mentinerea umiditatii
solului, protearea culturilor n sere si solarii, impermeabilitatea rezervoarelor si canalelor!
999
-lte domenii de aplicatii ale materialelor sintetice polimere sunt te#nicile de v"rf! 3ata c"teva e:emple0
3ndustria aerospatiala! ,onditiile principale impuse materialelor plastice utilizate n acest domeniu sunt0 sa reziste la
temperaturi ridicate si scazute, sa nu arda, iar daca ard sa nu produca fum! -stfel #ublourile avioanelor se confectioneaza
din policarbonat rezistent la foc si care are si o e:ceptionala rezistenta la soc! Pentru cabinele de pasageri se fosesc
laminate din rasina epo:idica sau fenolica ranforsate cu fibre de sticla si acoperite cu un strat metalic subtire pentru o c"t
mai buna rezistenta la foc! =a constructia navelor spatiale se utilizeaza placi cu structura sand>ic# de grafit-rasina
epo:idica-bor-aluminiu care rezista la temperaturi ridicate!
3ndustria nucleara! Politetrafluoretilena si politriclorfluoretilena, care rezista la compusii fluorurati agresivi cum este si
#e:aflurura de uraniu, se utilizeaza la instalatiile industriale destinate separarii izotopice a uraniului, ca elemente de
legatura pentru pompe si compresoare, conducte, clape de vane etc! Pentru mbunatatirea rezistentei fata de radiatiile beta
sau de amestecurile de radiatii si neutroni provenite de la pilele nucleare se utilizeaza polimeri fluorurati $fluoroplaste'
grefati radioc#imic cu monomeri de stiren, metil-metacrilat etc!
3ndustria c#imica! n acest domeniu, materialele plastice si gasesc cele mai diverse aplicatii, ncep"nd de la conducte p"na
la piese componente ale pompelor si compresoarelor care lucreaza n medii corozive, gratie greutatii scazute si rezistentei
c#imice si mecanice ridicate al acestor materiale! .ar materialele plastice cunosc utilizari importante c#iar n constructia
unor aparate si utilae la care cu greu si-ar fi putut nc#ipui cineva ca se poate renunta la metal! 7-au e:ecutat astfel
reactoare c#imice din polipropilena izotactica si poliester armat cu fibre de sticla av"nd o capacitate de nu mai putin de 4?
t, diametrul reactorului fiind de )m, iar naltimea de /,5m!
n prezent se utilizeaza sc#imbatoare de caldura pentru racirea lic#idelor corozive cu tuburi din politetrafluoretilena!
*aterialele folosite prezinta o rezistenta mult mai mare la coroziune dec"t tuburile din fonta, av"nd un cost similar dar o
greutate mult mai mica! 7-au construit de asemenea tuburi de atomizare a materialelor, de 15m naltime si &5m diametru,
placate n interior cu politetrafluoretilena, pentru solutiile concentrate de saruri alcaline! Politetrafluoretilena, av"nd
proprietati antiaderente mpiedica formarea crustelor pe peretii turnului!
3ndustria electronica! 7unt cunoscute n general proprietatile electroizolante ale polimerilor sintetici! 7-au gasit nsa
utilizari ale materialelor plastice si ca nlocuitori de materiale conductoare si semiconductoare traditionale! 5tilizarea lor
n acest domeniu se bazeaza pe urmatoarele considerente0
usurinta de formare a piesei cu geometria dorita, aplic"nd te#nicile conventionale de prelucrare a materialelor plastice@
posibiliatea de realizare a gradului de conductibilitate dorit@
greutate mult mai scazuta a piesei!
*aterialele plastice cu conductbilitate electrica se realizeaza pe doua cai principale! Prima este de obtinere de amestecuri
polimerice electroconductibile prin introducerea de grafit sau pulberi metalice n masa materialului! ,ea de a doua consta
n realizarea polimerilor cu structuri moleculare particulare, prin sinteza directa sau prin modificarea catenei polimerice,
ca de e:emplu0 poliftalocianina, polifenocen, polimeri de condensare!
*aterialele plastice semiconductoare sunt de doua tipuri0
cu semiconductibilitate de tip ionic, ca de e:emplu poliacrilatul de sodiu0
cu semiconductibilitate de tip electronic, datorita prezentei de electroni delocalizati $de obicei, electroni de tip A'! 5n
e:emplu l constituie polimerul obtinut prin ncalzirea poliacrilonitrilului $=adder-polBmer'! -ceste materiale plastice si
gasesc utilizarea la fabricarea tranzistoarelor!
7c#imbarile cele mai spectaculoase nu au loc nsa n domeniul asa numitilor polimeri clasici! -nii C?% au marcat
dezvoltarea unui sector deosebit de important al sintezei materialelor plastice- cel al polimerilor speciali! Produsi n
cantitati mici, n conditii speciale, ei sunt capabili sa ofere utilizatorilor performante ridicate!
7impla aditivare, de e:emplu, a cunoscutelor rasini epo:i cu fibre de carbon, duce la aparitia unui material al carui modul
de elasticitate specifica este de 1% ori mai mare dec"t al celor mai bune oteluri produse n acea vreme!
-lte modificari, de data aceasta n nsasi structura polimerilor, pot aduce calitati spectaculoase n comportamentul
acestora! .e e:emplu daca lanturile #idrocarbonate ale polimerilor nu sunt lasate sa se plieze la nt"mplare ci sunt ntinse
prin etirare, ia nastere o structura semicristalina a masei de material plastic care este caracterizata de o mare reziatenta
mecanica! 5n alt e:emplu l constituie articulatiile din plipropilena etirata, care datorita structurii cristaline rezista la
milioane de ndoiri!
D alta posibilitate de a modifica srtructura masei de polimeri o constituie legarea c#imica a lanturilor #idrocarbonate ntre
ele! 8ezulta asa-numitii polimeri reticulati, care se aseamana cu o retea tridimensionala! ,aracteristice pentru aceasta
structura sunt infuzibilitatea, o rigiditate neobisnuita, insolubilitate n orice dizolvant!
*aterialele plastice speciale se impun tot mai mult si prin calitatile lor optice! ,ele mai spectaculoase realizari le
consemneaza fibrele optice din polimeri acrilici sau poliamidici, care au o ductibilitate, o rezistenta si o elasicitate mult
superioare fibrelor din sticla minerala! n sf"rsit , n acelasi domeniu sunt de mentionat polimerii cu structura
tridimensionala de foarte mare regularitate, cilindrica sau n lamele ec#idistante! <i sunt foarte asemanatori cristalelor
lic#ide! .aca distantele dintre cilindri sau lamele sunt de ordinul lungimilor de unda ale radiatiilor luminoase, are loc un
proces de difractie a acestora! -stfel, un material plastic cu o asemenea structura se comporta ca un colorant irizant!
.e asemenea, polimerilor sintetici li se poate conferi capacitatea de a conduce curentul electric sau pot deveni electreti-
substante cu ncarcatura electrica bipolara permanenta!
n sf"rsit, cea mai interesanta aventura a materialelor plastice, pare sa devina n viitor, biocompatibilitatea! Prin grefarea
pe lantul polimerului a unor grupari c#imice adecvate se spera ca acesta nu va mai fi considerat strain de organismul
uman! ,"t de utila ar fi o asemenea proprietate pe l"nga medicina viitorului este usor de imaginat, la nivelul actual de
cunostinte de care dispunem!

S-ar putea să vă placă și

  • Surse de Energie-Referat
    Surse de Energie-Referat
    Document2 pagini
    Surse de Energie-Referat
    Patrick Johnston
    75% (4)
  • Fondul Funciar
    Fondul Funciar
    Document4 pagini
    Fondul Funciar
    saint77g
    50% (4)
  • Surse de Poluare
    Surse de Poluare
    Document4 pagini
    Surse de Poluare
    Afuza Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Viitorul Pamantului
    Viitorul Pamantului
    Document2 pagini
    Viitorul Pamantului
    saint77g
    Încă nu există evaluări
  • Surse
    Surse
    Document4 pagini
    Surse
    saint77g
    Încă nu există evaluări
  • Vitamin e
    Vitamin e
    Document2 pagini
    Vitamin e
    Dan Ninciuleanu
    Încă nu există evaluări
  • Referdsadsa
    Referdsadsa
    Document3 pagini
    Referdsadsa
    saint77g
    Încă nu există evaluări
  • Chimie 0908
    Chimie 0908
    Document1 pagină
    Chimie 0908
    Florea Eliza
    Încă nu există evaluări
  • Superlative Chimice
    Superlative Chimice
    Document3 pagini
    Superlative Chimice
    Florea Eliza
    Încă nu există evaluări
  • Saruri
    Saruri
    Document3 pagini
    Saruri
    saint77g
    Încă nu există evaluări
  • Schimbari in Continutul de Antociani
    Schimbari in Continutul de Antociani
    Document2 pagini
    Schimbari in Continutul de Antociani
    saint77g
    Încă nu există evaluări
  • Poluarea Solului Referat
    Poluarea Solului Referat
    Document3 pagini
    Poluarea Solului Referat
    HansGros
    Încă nu există evaluări
  • Superlative Chimice
    Superlative Chimice
    Document3 pagini
    Superlative Chimice
    saint77g
    Încă nu există evaluări
  • Resurse de Energie
    Resurse de Energie
    Document4 pagini
    Resurse de Energie
    saint77g
    Încă nu există evaluări
  • Proteine
    Proteine
    Document5 pagini
    Proteine
    Berende Monalisa
    Încă nu există evaluări
  • Celuloza
    Celuloza
    Document3 pagini
    Celuloza
    saint77g
    Încă nu există evaluări
  • Referat 6
    Referat 6
    Document5 pagini
    Referat 6
    saint77g
    Încă nu există evaluări
  • Reactia de Oxidare
    Reactia de Oxidare
    Document3 pagini
    Reactia de Oxidare
    Alina Diana
    Încă nu există evaluări
  • Proteine
    Proteine
    Document5 pagini
    Proteine
    Berende Monalisa
    Încă nu există evaluări
  • Referat 1
    Referat 1
    Document3 pagini
    Referat 1
    saint77g
    Încă nu există evaluări
  • Procese Chimice Principale
    Procese Chimice Principale
    Document6 pagini
    Procese Chimice Principale
    saint77g
    Încă nu există evaluări
  • Poluoarea Si Depoluarea
    Poluoarea Si Depoluarea
    Document2 pagini
    Poluoarea Si Depoluarea
    Nicholas Owens
    Încă nu există evaluări
  • Proteinele in Alimentatie
    Proteinele in Alimentatie
    Document1 pagină
    Proteinele in Alimentatie
    saint77g
    Încă nu există evaluări
  • Referat 2
    Referat 2
    Document3 pagini
    Referat 2
    saint77g
    Încă nu există evaluări
  • Polim
    Polim
    Document5 pagini
    Polim
    saint77g
    Încă nu există evaluări
  • Polim
    Polim
    Document5 pagini
    Polim
    saint77g
    Încă nu există evaluări
  • Plumb - George Bacovia
    Plumb - George Bacovia
    Document1 pagină
    Plumb - George Bacovia
    Răduleanu Şerban-Nicolae
    Încă nu există evaluări
  • Plumb - Prezentare Var2
    Plumb - Prezentare Var2
    Document1 pagină
    Plumb - Prezentare Var2
    saint77g
    Încă nu există evaluări
  • Plumb - Pre Zen Tare
    Plumb - Pre Zen Tare
    Document3 pagini
    Plumb - Pre Zen Tare
    Nicholas Owens
    Încă nu există evaluări