C4.3 Modele Urbanistice 2

anul III / ALO 2007-08 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof.
prof. ana maria ZAHARIADE

Arhitectura Locuire Oras
cursul 7
GANDIREA MODERNA A LOCUINTEI URBANE
MODELE IDEOLOGICE SI REALITATEA
anul III / ALO 2007-08 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
GANDIREA MODERNA A LOCUIRII URBANE
MODELE ARHITECTURAL-URBANISTICE
recapitulam:
DEZVOLTAREA SI APLICAREA MODELELOR
se manifesta pe doua directii:
o1. politica: politicile de locuire
o2. profesionala: cautari de solutii
arhitectural-urbanistice adecvate noii
problematicii
PRINDE CONTUR TEORETIC IN AFARA PROFESIUNI:
modelele ideologice
(linii de gandire care contureaza directii noi de rezolvare a
problemelor locuirii si orasului)
PROFESIONISTII LE VOR APLICA: MODELE FORMALE:
modelele arhitectural-urbanistice
(ansamblu de cunostinte specifice care se interpun intre cerintele societatii si
transpunerea lor in forme)
gandirea arhitectural-urbanistica
DUPA FR. CHOAY:
toate pleaca de la critica orasului liberal si industrial si a noii societati care i-a dat nastere, dar se
deosebesc prin accentul pus pe diferitea aspecte considerate ca fiind cele mai importante.
modelul ideologic progresist
in centrul criticii: degradarea individului
modelul ideologic culturalist
in centrul criticii: pierderea coeziunii comunitare
(modelul naturalist american)
in centrul criticii: orasul (industrial) insusi
modelele ideologice
APLICAREA MODELELOR IN PRACTICA
modelele arhitectural-urbanistice
MODELELE IDEOLOGICE SUNT PUSE IN PRACTICA DE
PROFESIONISTI AI ARHITECTURII SI ORASULUI
APAR PROPUNERI COERENTE URMAND IDEILE VEHICULATE
DE CELE DOUA LINII DE GANDIRE, CARE SE TRANSPUN IN
PRACTICA
UNELE DINTRE ACESTE APLICATII SE TRANSFORMA IN
MODELE ARHITECTURAL-URBANISTICE (teorie + modele
formale, ), CARE CIRCULA, SUNT INTERPRETATEAPAR
TIPOLOGII LOCALE
FORMELE TIPICE ALE MODELELOR
Modelul ideologic culturalist: ORASUL GRADINA ENGLEZ
Modelul ideologic progresist: CULTURA RATIONALISTA A
LOCUINTEI si ORASUL FUNCTIONALIST
Modelul naturalist - BROADACRE CITY
pentru fiecare am discutat:
dezvoltarea ideilor precursorilor si forma de aplicare:
cum s-a ajuns la o numita aplicare si de ce?
locuirea din perspectiva domestica:
relatia cu perspectiva monumentala, cu conceptia urbana in general
relatia cu natura
nivelul domestic: formula de grupare
tipul de locuinta, modul de locuire
mijloacele puse in opera
ORASUL-GRADINA ENGLEZ
Ebenezer Howard
Raymond Unwin
IDEEA SE RASPANDESTE IN TOATA LUMEA,
dar in forme urbane si de locuire adaptate, modificate
FORMA MODELULUI CULTURALIST
Bauhaus, Le Corbusier, CIAM, Carta de la Atena
CULTURA RATIONALISTA A LOCUIRII
masina de locuit ; locuinta minimala; unitatea de locuit de marime conforma
tipologia apartamentului modern
standardele moderne de locuire
rationalizarea constructiei: industrializarea
ORASUL FUNCTIONALIST
la ville radieuse - urbanismul liber
FORMA MODELULUI PROGRESIST
FORMA MODELULUI PROGRESIST
NU SE POATE VORBI DESPRE APLICAREA PURA A IDEILOR RADICALE
ALE IDEOLOGIEI PROGRESISTE INAINTE DE CEL DE AL DOILEA RAZBOI
MONDIAL; EXPERIENTELE SUNT MAI DEGRABA HIBRIDATE SAU IN FORMA
MAI BLANDA
ORASUL FUNCTIONALIST NU ESTE PUS IN PRACTICA SI RAMANE
NEEXPERIMENTAT, LA NIVELUL IDEILOR CARTEI DE LA ATENA
O mutatie imensa, totala, cuprinde lumea: civilizatia masinista se instaleaza peste
dezordine, improvizatie, ruine... Dureaza de un secol!... Dar e un secol in care urca si o
noua seva... Un secol in care clarvazatorii au adus idei, notiuni, si au facut propuneri...
Poate va veni o zi...
RASPANDIREA IDEILOR SI FORMELOR
va crea o realitate mult mai diversa
RASPANDIREA SI PRELUAREA MODELELOR (IDEOLOGICE SI
FORMALE), PUNEREA LOR IN PRACTICA IN DIVERSE LOCURI, VA
CREA O REALITATE FOARTE DIVERSA, IN CARE:
IDEILE ORIGINARE SI FORMELE TIPICE SE AMESTECA IN DIVERSE
MASURI,
CAPATA INTERPRETARI LOCALE SI FORME ALTELE, CU O ANUMITA
ORIGINALITATE..
REALITATEA ESTE MAI DIVERSA:
constructia de locuinte este rezultatul:
- cautarii de solutii arhitectural-urbanistice,
- al deciziilor politice,
- in circumstante economice, culturale, politice diferite.
DEZVOLTAREA SI ADAPTAREA MODELELOR
vom discuta cateva exemple:
pentru perioada interbelica:
HIBRIDARI ALE MODELELOR IN TIPOLOGII LOCALE:
MODELE ATIPICE:
pentru perioada postbelica:
TRIUMFUL MODELULUI PROGRESIST
PERIOADA INTERBELICA
HIBRIDARI ALE MODELELOR: TIPOLOGII LOCALE
SIEDLUNG-URILE GERMANE
siedlung-urile germane
AM DISCUTAT DEJA DESPRE:
Siedlung-urile din jurul Frankfurt (anii
1930) - arh. Ernst May
Cartierul model:
Weissenhof Siedlung - Stuttgart (1927) -
arh. Mies van der Rohe + arhitectii modernisti
ai perioadei
Cartiere model se construiesc in multe
parti ale Europei
HIBRIDARI ALE MODELELOR: TIPOLOGII LOCALE
ORASELE-GRADINA FRANCEZE
orasele-gradina franceze
Cartea lui Howard se traduce in 1902
Georges Benot-Lvy popularizeaza ideile si le transforma.
Ideile sunt adaptate de deputatul socialist Henri Sellier, care socoteste nepotrivita
constructia de orase complete autosuficiente si independente (potrivite
modelului englezesc), in timp ce ansambluri de locuinte care sa asigure
descongestionarea Parisului si a periferiilor sale ... prezinta maximum de
confort material si de igiena.
Sub impulsul dat de Sellier, Oficiile HBM (Habitations Bon March) ale Departamentului Seine-ei
vor construi, in anii 1930, cincisprezece orase-gradina (cca. 20 000 de locuinte): Plessis-Robinson,
Chatenay-Malabry, Suresnes, Stains, Drancy, Pr-Saint-Gervais etc.
Pe de alta parte, sub influenta ideilor CIAM-urilor, si mai ales a constrangerilor financiare si
spatiale, ele vor face din ce in ce mai mult loc locuintelor colective: blocuri turn amplasate in masa
de vegetatie, asa cum se vor construi si dupa razboi (Cite de La Muette, la Drancy, arh. Beaudouin
si Lods, inceput in 1933 si daramat in 1976).
unele dintre orasele-gradina franceze sunt, de fapt, hibridari cu modelul progresist:
amenajare peisagera, care, desi foarte diversificata spatial, mizeaza pe spatiului liber fluid
(uneori controlat si prin perspective mai inchise), si care folosesc atat locuinte individuale
cat si locuinte colective de dimensiuni variabile, precum si o plastica de factura
modernista.
Plessis-Robinson
La Butte Rouge - Chatenay-Malabry
La Butte Rouge- Chatenay-Malabry
APLICATII ATIPICE: TIPOLOGII LOCALE
HOF-URILE VIENEZE
APLICATII ATIPICE
Politica de locuire vieneza: 1919-1933
politica de locuire vieneza: 1919-1933
REPREZINTA UN MOMENT EXCEPTIONAL
IDEOLOGIC: austromarxismul - teorie socialista in
care locuinta joaca un rol foarte important
ECONOMIC: o politica al carui scop unic pare
constructia de locuinte (in medie peste 75% din
investitie se aloca constructiei de locuinte)
VOLUMUL CONSTRUIT: 60.000 de locuinte in
hofuri + 6.000 in siedlung-uri
TIPOLOGIC: da nastere unei tipologii specifice, hof-
ul, care nu pleaca din interpretarea experientelor
derivate din circulatia modelelor
DEZBATEREA TEORETICA SI ESTETICA
VIENA ROSIE
Hof-urile vieneze [1919-1933]
60.000 de locuinte in hofuri
locuinte sociale, cetati muncitoresti pentru cca 1000-1500 locuitori, inscrise in
tesutul urban
se intrevede ideea de palat pentru popor, cu dotari pentru comunitate
cautari estetice variate: monumentalitate, expresia reprezentativitatii clasei
muncitoare; noua perceptie urbana din viteza (automobilul);
Karl Marx Hof arh. Karl Ehn
George Washington Hof
George Washington Hof
Reumannhof arh. Hubert Gessner
1924-27
Reumannhof arh. Hubert Gessner
inscrierea in tesutul urban +rolul esteticii (cautari
expresive cu sensul de a potenta sentimentul
comunitar)
terenul unor cautari expresive indreptate spre intarirea sentimentelor comunitare si
afirmarea demnitatii clasei muncitoare
importanta si sensul cautarilor estetice
Siedlung-urile vieneze [1919-1933]
TOT UN CAZ ATIPIC, CU CARACTER LOCAL
CAZUL ROMANIEI
(despre care vom discuta separat in alt curs)
Razboiul devine bunul prieten al urbanistilor.
(Martin Pawley, Architecture vs. Housing)
RECONSTRUCTIA
PERIOADA POSTBELICA
APLICAREA PREDONINANTA A MODELULUI PROGRESIST:
URGENTA RECONSTRUCTIEI LA SCARA MARE
CARACTERIZATA IN GENERAL PRIN:
URBANISMUL LIBER SI MARILE ANSAMBLURI
RATIONALIZAREA APARTAMENTULUI
INDUSTRIALIZAREA SI PREFABRICAREA
DAR SI PRIN REFLECTII IN CARE MODELE FUZIONEAZA:
TEORIA UNITATII DE VECINATATE
SE IMPUNE PE CRITERII DIVERSE:
economice, politice si culturale
IA FORME DIVERSE:
dupa particularitatile culturale locale,
dupa tipul de promotor (capitalist privat, capitalism de stat), stat
producator (statele comuniste);
dupa rezistenta intampinata
A INSPIRAT:
atat dezvoltarea suburbiilor in foarte multe parti ale lumii, cat si
construirea de orase noi (programul New Towns,Anglia, orase sovietice,
Brasilia, Chandigarh)
modelul ideologic progresist
TRIUMFUL POST BELIC
Carta de la Atena
95 articole:
ORASUL SI REGIUNEA SA
STAREA ACTUALA CRITICA A ORASELOR
o1. Locuinta
o2. Orele libere
o3. Munca
o4. Circulatia
o5. Patrimoniul istoric
CONCLUZII: PUNCTE DE DOCTRINA
CUM A FOST CITITA SI APLICATA ?
DEVINE VULGATA ARHITECTILOR
CUM A FOST CITITA SI APLICATA ?
Carta de la Atena
S-AR PUTEA DISCUTA MULTE:
SPERANTA POSTBELICA SI RETORICA NOULUI
INTERESUL ECONOMIC MAI PRESUS
INTERESUL POLITIC
INCA O REVOLUTIE CONFISCATA
STILIZAREA MISCARII MODERNE
VINA ARHITECTILOR
AVATARURI: MARILE ANSAMBLURI PRETUTINDENI, TIPIZARE, MODULARE,
INDUSTRIALIZARE, PREFABRICARE
citiri diferite
cazul celor doua Germanii
In pofida conditiilor diferite ale tramelor economice respective, paradigmele planificarii
urbane au fost relativ asemanatoare in ambele: ex. Berlin
In pofida conditiilor diferite ale tramelor economice respective, paradigmele planificarii
urbane au fost relativ asemanatoare in ambele:
- in DDR: noile arii urbane modelate de promotorii comunali (statul) + de industria de
stat; locuintele = construite si proiectate de marile trusturi ale statului centralizat
- in RFG: achizitia de terenuri in orase + operatiile de housing la periferiile marilor
orase finantate mai ales de societati publice (ex Neue Heimat)
La inceput, in ambele s-a continuat linia experientelor castigate in materie de housing in
perioada 1920-30.
Pentru prima oara, in ambele se implementau cu adevarat, pe scara larga, locuinte
muncitoresti bazate pe standarde minimale definite legal.
citiri diferite
La inceput, in ambele s-a continuat linia experientelor castigate in materie de
housing in perioada 20-30.
Destul de devreme s-au diferentiat doua cai distincte, ca rezultat al celor doua
moduri diferite de productie, dar si a paradigmei arhitecturale divergente:
- in E: modelul dominant = complexul urban compactat
- in V: ansambluri de blocuri lineare in compozitie libera + puncte ca repere urbane si
case insiruite in cartiere inafara oraselor
Ambele au favorizat constructia multietajata
Leninsplatz, Berlin-Friedrichshain, 1868-1970 (RDG)
citiri diferite
La inceput, in ambele s-a continuat linia experientelor castigate in
materie de housing in perioada 20-30.
Destul de devreme s-au diferentiat doua cai distincte, ca rezultat al
celor doua moduri diferite de productie, dar si a paradigme arhitecturale divergente:
- in E: modelul dominant = complexul urban compactat
- in V: ansambluri de blocuri lineare in compozitie libera + puncte ca repere urbane si
case insiruite in cartiere inafara oraselor
Ambele au favorizat constructia multietajata
citiri diferite
Pentru prima oara se implementau cu
adevarat locuinte muncitoresti bazate pe
standarde minimale definite legal
- in ambele Germanii a predominat un set
redus de tipologii de planuri de etaj
- au devenit de mare interes pentru
atentia publica, mai ales cand se refereau
la locuri de mare importanta urbana:
- in E: reconstructia (mai ales Berlinul) a
folosit ca mijloc de propaganda pentru a
demonstra succesul si viteza
reconstructiei in DDR si a devenit model
pentru arhitectura originala a tarii
citiri diferite
Pentru prima oara se implementau cu adevarat locuinte muncitoresti bazate pe standarde
minimale definite legal
- in ambele Germanii a predominat un set redus de tipologii de planuri de etaj
- in V: s-au facut mai multe experimente de locuire colectiva si individuala
citiri diferite
Cu exceptia notabila a URSS (unde constructia stalinista a blocurilor nalte pentru clasele
muncitoare este n avans si chiar da un impuls teoriilor si cautarilor moderniste), n unele
tari foste comuniste (printre care si Romnia), acest maxim se situeaza putin mai trziu si
se ntinde si n anii 1980.
Dupa cel de al doilea razboi mondial, blocurile, urmnd cu precadere noua regula urbana
n marile ansambluri, reprezinta cel mai vizibil si mai uniform raspndit produs al
urbanismului european si cea mai frecvent tipologie europeana de locuire construita
vreodata, cu un maxim n anii 1960-70, dupa care descreste in urma unei critici
sistematice.
Ca regula generala, n spatele acestui boomstau:
criza de locuinte,
progresul tehnologic,
filozofiile moderniste,
economia de teren,
concurenta interna,
stimulentele guvernamentale,
ocupnd desigur ponderi inegale n diversele tari si regimuri politice.
relative similitudini formale
reflectii comune
cautarea unitatii elementare urbane
Critica orasului traditional, a tesutului urban traditional, inlocuirea insulei
urbane, face necesara reflectia asupra unitatii urbanistice elementare pe
baza careia sa se poata construi sistematic noua formula de oras.
Reflectia se construieste plecand de la ideea, de factura culturalista, a
UNITATII DE VECINATATE, dezvoltata de Clarence Perry in SUA
teoria unitatii de vecinatate
Ideea de cartier apare si in schemele de oras-
gradina ale lui Howard, sub denumirea de Ward:
cca. 5000 de locuitori in jurul scolii.
1920 - Clarence Perry dezvolta conceptul de
neighbourhood unit (unitate de vecinatate) in
cadrul New York Regional Plan Association
(1929), care va fi aplicat aproape sistematic in
strategia si conceptia New Towns (Anglia de dupa
razboi).
Chestiunea se situeaza in cadrul dezbaterii
despre cum trebuie sa fie si sa contina unitatea
elementara a orasului si despre cartier, ca
unitate de coeziune urbana.
Perry sintetizeaza observatia empirica a unor operatii
urbanistice in curs cu anumite chestiuni sociale si educative,
pentru a stabili, daca nu un standard in sensul propriu (asa
cum se va incerca mai tarziu in Europa), cel putin o serie de
indicatii calitative, utile pentru agentiile publice de housing,
pentru patronii filantropi sau chiar pentru marketingul
publicitar in domeniul speculatiei imobiliare.
Clarence Perry
Unitatea de vecinatate descrie o
arie bazata cu o raza de 5
minute de mers pe jos, si
cuprinde 2000-4000 de locuinte,
un centru comercial (o duzina de
pravalii de folosinta curenta, o
gradinita si o scoala elementara,
un centru comunitar, o biserica
si un pub -carciuma).
Gandita la nivelul pietonului,
unitatea de vecinatate este
despartita de celelalte prin
circulatii/drumuri principale si
zone verzi.
In general unitatea de vecinatate
este definita de aria de influenta
a scolii si a comertului cotidian.
Mai multe unitati pot compune o asezare
sau un nivel intermediar, grupat in jurul
unui centru mai echipat (comert mai
important, biblioteca sau centru cultural,
echipamente sportive etc.).
.
Principiul se regaseste,
prelucrat si cu oarecari
diferente, in
- cartierele noi suedeze si
olandeze (ceva mai mari si
mai dense, cu locuinte
plurifamiliale, dar tot la
scara pietonului);
- satele new communities
americane;
- cartierele oraselor noi
unguresti;
- microraioanele
urbanismului sovietic
.
1956-58 cartier la Hengelo, Olanda - Bakema & Van den Broek
preluarea teoriei unitatii de vecinatate
Mai multe unitati pot compune
- o asezare
- sau un nivel intermediar,
grupat in jurul unui centru mai
echipat (comert mai important,
biblioteca sau centru cultural,
echipamente sportive etc.)
Ex.:
- raioanele sovietice (40 000 de
locuitori in orasele noi, mai mari
in orasele vechi);
- cartierele din Harlow (New
Towns, Anglia);
- noile urbanizari olandeze (cca.
100 000 de locuitori in
Amsterdam Vest, Sud, Nord si
Sud-Est).
Mai multe unitati pot compune:
- o asezare
- sau un nivel intermediar, grupat in jurul unui centru
mai echipat (comert mai important, biblioteca sau
centru cultural, echipamente sportive etc.)
Ex.:
- raioanele sovietice (40 000 de locuitori in orasele noi,
mai mari in orasele vechi);
- cartierele din Harlow (New Towns, Anglia);
- noile urbanizari olandeze (cca. 100 000 de locuitori
in Amsterdam Vest, Sud, Nord si Sud-Est).
1958 proiect extindere Leeuwarden, Olanda - Bakema & Van den Broek
1959 - dezvoltare Noord-Kennemerland,
Olanda - Bakema & Van den Broek
SUPERQUADRAS - Brasilia -
unitatile de locuit din
superquadras
Fiecare cuprinde 2500 - 3000 de
locuitori,
4 superquadras formeaza o
unitate mai complexa de 10 000
- 12 000 de locuitori
Aceasta organizare ierarhizata si
sistematica a spatiului, cu
mecanica ei rigida, a fost
criticata de Christopher
Alexander, care sustine ca
aceasta structura urbana
arborescenta limiteaza relatiile si
contactele sociale si se opune
celei in semi-retea a oraselor
vechi.
Christopher Alexander (A City is
not a Tree, in Architectural Design,
febr./1966)
Comparatie intre un cartier traditional din Amsterdan-V de cca 30000 de locuitori si trei unitati de
locuit de 10000 de locuitori fiecare.(L.Benevolo, Histoire de la ville)
Acest demers normativ ajunge sa confunde nivelul de echipare cu gradul de organizare
sociala a unui cartier.
Mai intai este vorba despre o colectie de lucruri: locuinte, blocuri si case,
strazi si cartiere, teritorii si zone de activitate; apoi, printr-o operatie magica si cu ajutorul
vocabulelor comunitate sau colectivitate, se reintroduce constiinta si viata in aceasta
colectie de lucruri. (Jean Lefebvre)
Ideologia devine astfel o masca a carentelor profesionale.
REACTIA CRITICA DE DUPA ANII 1960-70
despre care vom vorbi in alt curs

C4.3 Modele Urbanistice 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C4.3 Modele Urbanistice 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

anul III / ALO 2007-08 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof.

prof. ana maria ZAHARIADE

S-ar putea să vă placă și