Erori de nelegere a egalitii

Eroarea de a deduce din premise: oamenii nu au trasaturi egale concluzia ca oamenii nu

sunt egali
Nu, oamenii nu sunt egali. E o proasta intelegere a democratiei sa afirmi ca oamenii sunt, in
general, egali. Ei sunt egali ca cetateni, sunt egali in drepturi si obligatii, dar nu sunt egali ca
indivizi, nu sunt egali ca dotare. Dimpotriva, oamenii sunt profund inegali. Vorba lui Tutea
intr!o familie se pot naste un geniu, un idiot si un mediocru. "ntr!o societate civilizata sansele
indivizilor la pornirea in viata trebuie sa fie egale, dar membrii unei societati nu sunt niciodata
egali. "ndivizii n!au cum sa fie egali. Ei se cern pe drum. "ntr!o clasa, la scoala, elevii nu sunt
egali.# $Gabriel Liiceanu, interviu dat Danielei %ancea la && decembrie '((), in revista
Cariere, cf. ***.cariereonline.ro+
Alex. tefnescu despre egalitate
,n realitate e-istena modern se bazeaz n continuare pe mituri, c.iar dac este vorba de
mituri de dat recent. /ivilizaia occidental ns0i nu ar funciona dac beneficiarii ei nu ar
colabora, cu generozitate, la susinerea unor ficiuni, cum este, s zicem, aceea a importanei
fiecrei fiine omene0ti. ,n ideologia 1drepturilor omului2, omul nici nu figureaz ca individ,
ci ca persoan, tocmai pentru a i se proclama imunitatea, valoarea aprioric, egalitatea cu
semenii si. Din punct de vedere 0tiinific se poate oric3nd demonstra c oamenii nu sunt egali
ntre ei, c unii prezint importan pentru colectivitate, iar alii nu, c e-ist oameni inferiori
din punct de vedere moral p3n 0i unor c3ini 0.a.m.d. Dar din punctul de vedere al 1drepturilor
omului2, deci al mitului, fiecare fiin omeneasc prezint importan 0i anume o ma-im
importan, 4ustific3nd orice efort fcut pentru prote4area 0i, la nevoie, pentru salvarea ei.
/rez3nd n mituri nu abdicm de la luciditate, ci, dimpotriv, cu luciditate ne situm n
regimul lui ca i cum. 5tim c noi, oamenii, nu suntem toi la fel de importani, dar ne purtm
ca 0i cum am fi. Ne lsm cuprin0i de reveria unei sacraliti a fiinei omene0ti, desprindu!ne
decis, prin asumarea unui mit, de animalitatea noastr originar. Triumful deplin al aciunii de
demitizare ar nsemna recderea n animalitate#. $6le-. 5tefnescu, Iconoclastie, n revista
Romnia literar, nr. 789'((:, ; sept. '((:, p. &(+.
Mihail Neam u , comentariu anti!egalitate
Cotidianul, ediia on line, consultat la 31.1.!"
#omentarii $ !%$11$!%
E&alitatea ino'ortun
N-am inteles niciodata de ce toti oamenii ar fi egali mai mult decit in fata !esniciei"
/a simpli muritori, barbati sau femei, nu ne nastem deloc cu aceeasi inzestrare genetica.
<electia naturala face ca familiile de europeni supravietuitori ai cumplitei plagi din &7;( sa fie
mai rezistente bacteriologic decit populatiile endogamice ale batrinului continent. Nu crestem
cu totii sub protectia acelorasi valori cultura abstinentei prelungeste viata unora, in timp ce
pentru altii pasiunile distructive aduc sfirsitul mai aproape. Nu sintem egali ca inteligente
nimeni nu poate maslui scorul la testele "= din marele concert al vietii. <intem profund
inegali c.iar si in fata legii plata avocatilor e-perti in detalii procedurale masoara potenta
financiara si mai putin gradul de inocenta a inculpatului. <intem riguros inegali din pricina
destinului national cetatenii canadieni pot calatori, contra cost, pe >una, in timp ce triburile
din /aucaz isi croiesc ultimul descalecat.
Nu sintem egali nici in daruri personale unuia i s!au dat cinci talanti, altuia doi, altuia unul.
De aici si diferenta dintre /olegiul privat Eton si o scoala generala din ?erentari. "erar.ii
sociale imposibil de rasturnat peste noapte $altfel decit intr!un registru maoist+ ii fac pe unii
beneficiari ai prosperitatii, in timp ce altii agonizeaza in saracie. @nii copii invata de mici
limbi straine, in timp ce adulti priponiti abia vorbesc propria limba materna. <intem inegali in
fata oglinzii cosmetica nu va ascunde niciodata adevarul crud al nasterii omului sub zodia
frumusetii, a comunului sau a uritului. <istemul medical nu e mai putin selectiv. "n Aermania,
cancerul la prostata isi condamna 4umatate dintre pacienti la moarte, in timp ce in <@6
optzeci de procente au sanse de vindecare. >upta fata de virusul B"V, coruptia politica,
incalzirea globala sint si ele inegal conduse in Carea Dritanie, /.ina sau in Cala*i.
?iecare om este c.emat sa rezolve suferinta cauzata de aceste banale statistici ale realitatii. Nu
toate inegalitatile naturale sint oportune asa cum cele mai multe egalizari etatiste sint
neavenite. Este insa important sa ne reamintim mereu de absurditatea utopiei 1dreptatii
universale2 pe care socialistii cu fata umana sint tentati s!o promoveze prin abolirea evidentei.
(Mihail Neamtu este cercetator in )tiinte *maniste.+
1@nul din intelectualii care se ncpneaz s nu abandoneze metafizica este profesorul
universitar 5tefan 6floroaiei. Ceticulos, consecvent 0i nzestrat cu o latur indispensabil
inteligenelor speculative ! o umoare contemplativ fr de care accesul la filozofie este
imposibil !, 5tefan 6floroaiei a scris o nea0teptat pledoarie n favoarea metafizicii. /a s!i
caracterizez coninutul crii nu trebuie dect s rstorn nuanele sumbre pe care le!am rostit
mai nainte. Nu!i adevrat c metafizica a murit 0i c despre ea nu se mai poate vorbi azi dect
la trecut. /um nu!i adevrat c ar avea un aspect muzeal, de monument funerar, de care s!ar
cuveni s te apropii cu aerul recules al unui purttor de doliu. Cetafizica e vie, doar att c
este discret, 0i n nici un caz nu mai mbrac formele de e-presie pe care le ntlneam la
scolasticii latini sau la dialecticienii germani.
"deea principal a autorului este de sorginte Eantian. Toi oamenii au o predispoziie natural
pentru c.estiunile considerate ndeob0te a fi metafizice. E vorba de o sensibilitate fireasc n
virtutea creia suntem nclinai s ne punem uneori ntrebrile mari, dureroase ! De undeF
,ncotroF De ceF !, ale vieii noastre. 6ceste probleme reprezint cadrul iniial al preocuprii
metafizice din fiecare om. /u alte cuvinte, indiferent c 0tim sau nu, fiecare suntem ni0te
metafizicieni pe cont propriu 0i dup puterile proprii. G,n definitiv, ce om cu mintea ntreag
0i cu simurile treze nu ar fi deloc sensibil, n felul su, la ideea c este sau nu o fiin liber,
c trece n moarte asemenea ierbii cmpului sau altfel, c n aceast lume este sau nu singurF
%r, astfel de c.estiuni, care pot frecventa att mintea tietorului de lemne, ct 0i pe cea a unui
fizician distins, att omul ce pare indiferent la idei speculative, ct 0i pe acela care le crede
prea abstracte, vane, astfel de c.estiuni in, cum bine a spus Hant, de o dispoziie natural a
minii omene0ti. /u alte cuvinte, metafizica este ntotdeauna la lucru, nainte de toate ns Ica
dispoziie natural $metap.Jsica naturalis+K. Ea ne este proprie n orice ipostaz a vieii, ca 0i
alte forme de sensibilitate care ne definesc, precum cea estetic 0i cea te.nic, cea ludic 0i
cea religioas. E-act din acest motiv urmeaz s regsim din nou e-periena metafizic
proprie, n modul ei simplu 0i firesc, a0a cum poate fi observat n viaa de zi cu zi.G $pp. &(!
&&+
Botrt lucru, Hant avea o optic filantropic de nelecuit. /ci atunci cnd prive0ti omul ca
avnd din na0tere toate predipoziiile pomenite mai sus ! pe cea metafizic, estetic, te.nic,
ludic 0i pe cea religioas ! nu poi fi dect un gnditor optimist 0i deopotriv meliorist, a crui
prere despre semeni muste0te de iubire. Numai c o omenire alctuit e-clusiv din fpturi
mirabile, nzestrate congenital cu daruri pe care nu ar trebui dect s le scoat din laten
pentru a le e-ersa spre binele colectiv, o astfel de omenire aduce cu un uria0 falanster al
deliciilor culturale. E greu de crezut c un tietor de lemne are nclinaii estetice 0i metafizice.
Dimpotriv, e mai u0or de acceptat c niciodat preocuprile lui nu vor urmri o cultivare
proprie n numele frumosului sau al temeiului divin, ceea ce nsemn c, nici n poten,
tietorul de lemne nu este druit cu asemenea imbolduri. 6plicnd asupra tietorului de lemne
sc.ema facil a trecerii de la poten la act, voi a4unge s!l privesc ca pe o nduio0toare
speran ratat, ca pe un talent ancestral care, nu se 0tie din ce g.inioane sociale, nu a reu0it
s!0i manifeste virtualitile. /nd de fapt el nu avea asemenea virtualiti. "deea c un om este
pluripotent din nscare 0i c are desc.ise toate cile de afirmare a personalitii sale este
cuceritoare, dar ireal. Dac nu e ireal, atunci putem fi fericii Dumnezeu e un spirit
filantropic n sens democratic, mprind n egal msur nclinaiile, predispoziiile 0i
talentele tuturor muritorilor. 5i numai diavolul e de vin c tietorul de lemne nu a cioplit u0i
maramure0ene, nu a compus <onata lunii 0i nu a scris Aeorgicele. Trebuie a0adar s iube0ti
nespus oamenii ca s le druie0ti privilegiul unei metap.Jsica naturalis. Dac o astfel de
predispoziie ar e-ista, imaginea unei omeniri alctuite din L miliarde de metafizicieni
spontani, filosofnd ad .oc, c.iar dac precar, rudimentar 0i grobian, $dar filosofndM+ asupra
rosturilor vieii ar ec.ivala cu paradisul culturii planetare. Nmne o enigm de ce, dat fiind
aceast universal predispoziie genetic, omenirea 0i!a luat gndul de la metafizic.2 $<orin
>avric, #etap$%sica naturalis, in Romania literara, nr. &(9'((:, &7 martie '((:, p.L+
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!