Sunteți pe pagina 1din 4

Bazele statului si dreptul

Originea shi esentza statului si dreptului:


1. Notiuni generale despre stat
Elemetele definitorii ale statului sunt: populatzia, teritoriul si organizarea politika.
Populatia este komponenta de baza fara de care statul nu shiar justifica prezenta. Nu ar exista obiectul
asupra karuia sashi exercite autoritatea. Oamenii sunt cei ce creaza shi dau viatza statului.
Teritoriul constituie faktorul material.spatziul in limitele caruia se creaza shi functioneaza statul.
Puterea politika este atributul statului are o sfera generala de aplicare, detine monopolul constringerii
de stat si este suveran.
Principiile organizarii si functzionarii aparatului de stat sunt:
1. Principiul separatiei si kolaborarii puterii in stat. ce nu presupune o separatzie in sens direct ci
dimpotriva o kolaborarea lor.
2. Principiul democratizmului presupune guvernarea poporului prin popor si pentru popor.
Formele de guvernamint ale statului:
1. Monarhie- sheful statului este monarhul, (puterea unei persone)
2. Republica- este o forma de guvernamint in kare puterea suprema apartine unui organ ales pe un
timp limitat.
Republica parlamentara se karacterizeaza prin faptul fie ca lipseshtesheful statului, fie ca acesta este
ales de parlament.
Republica prezidentiala (italia, germania) se karakterizeazaprin alegerea shefului de stat de catre
cetatzeni.
Dupa structura de stat diferentziem:
1. State simple sau unitare: presupune ka nu se afla intro uniune ku alte state. Si astreaza
suveranitatea shi organizarea proprie si in relatiile ku alte state participa ka un stat suveran.
2. State kompuse sau federative: e compus din 2 sau mai multe entitatzi. In care exista 2 rinduri de
organe centrale de stat: organelle federatziei si oraganele subiectelor federatziei. Exista mai
multe constitutzii cea a federatziei si a subectelor federatziei la fel shi cetatzenie.
Confederatzia constituie o asociatzie de state independente formata din considerente politice shi
economice.
Regimul politic include metodele shi mijloacele de conducere a societatzii.
Se disting 2 categorii de state:
1. Regimuri politice democratice
2. Regimuri politice autocratice sau totalitare.
Democratzia presupune ca puterea apartzine poporului caracterizat prin pluralizmul
partidelor,libertatea shi recunoasterea opozitziei, alegeri prin scrutin universal.
In regimul totalitar presupune poporul nu are nici o posibilitate sa determine sau sa influentzezepolitika
interna shi externa a statului. Din punct de vedere organizatzional statul este privit ka un shir de
institutzii de guvernare. Statul este o putere suprema, suverana shi legislativa. Pentru a putea exercita
aceste forme de manifestare a puterii statul are monopolul asupra fortzei. Statul ishi exercita puterea
printrun aparat birocratic. El are puterea de a impune shi de a kolecta taxe de la populatzie.
Notiuni generale despre drept
Dreptul poate fi definit ca un ansamblu de reguli de conduita, generale shi obligatorii adoptate shi
asigurate de stat, reguli ar caror scop il considera organizarea shi disciplinarea activitatzii populatziei.
Dreptul apare odata ku statul. Atunci cind societatea umana se structureaza in forme de organizare
diferentiale din necesitatea de a se apara impotriva celor ce atentau la existantza ei si in skopul unei
gestionari mai bune a resurselor materiale. Dreptul obiectiv este ansamblul tuturor normelor juridice
cuprinse in acte normative ce reglementeaza konduita umana in diferite raporturi sociale.
Dreptul subiectiv reprezinta posibilitatea unui subiect de drept de a avea, ashi valorifika shi apara
impotriva altuia un anumit interes protejat de lege.
Orice drept subiectiv exista numai in baza si in conformitatea unui drept obiectiv.
Dreptul sa desprins treptat din normele de morala si obiceiuri.
Morala este un ansamblu de conceptzii shi reguli cu privire la bine sau rau, drept sau nedrept, permis
sau nepermis. Dreptul a evaluat odata ku morala.
Obiceiurile reprezinta niste reguli inradacinate in practica sociala ca rezultat a aplicarii lorin repetate
rinduri. Exista norme politice (ce reflecta legaturile politice in societate), norme religioase (ce sunt niste
porunci morale intemeiate pe invatzatura cartzilor sfintesau pe autoritatea profetzelor)si norma juridica
(o regula de conduita stabilita de katre stat menita sa reglementeze cee mai importante domenii de
aktivitate umana shi okrotita in kaz de necesitate prin fortza de constringere a statului)
Structura normei juridice. Ipoteza, dispozitia shi sanctiunea.
Ipoteza determina cercul de persoane carora le este adresata norma.
Dispozitia este regula de conduita exprimata prin obligatiile partilor in raportul juridik.
Sanctiunea indica masurile de constringere ale statului pentru nerespektarea dispozitziei.
Normele juridice se impart in norme imperative shi norme permisibile.
Normele imperative sau categorice sunt normele la dispozitzia karora nu se admite nici o derogare, sub
sanktziuni.(nici o abatere).
Normelepermisibile sunt cele care lasa subiectelor de drept latitudine de ashi alege komportamentul in
ipoteza data.
Norma de drept este regulile de conduita generala impersonala shi obligatorie. Sanctionata de stat si
aplicata prin constiintza juridika a oamenilor. Iar in caz de abatere prin constrigerea statala.
Izvoarele dreptului
1. Obiceiul juridik
2. Practica juridika
3. Doctrina sau shtiintza juridika
4. Contractul normative
5. Actul juridik
6. Doctrina
Kategoriile artelor normative
1. Konstitutzionale ce reglementeazacele mai importante relatzii sociale. Ele definesk puterile in
stat.proklama drepturile,libertatile shi indatoririle fundamentale ale cetatzeanului
2. Organice ce reglementeaza organizarea shi atributele unro organe ale statului, regimul
proprietatzii si raporturile de munca si legi orinale adoptate in baza constitutziei si
reglementeaza diferite relatzii sociale.
3. Actele normative subordonate legilor acestea sunt decretele preshedintelui hotaririle
parlamentului, guvernului, actele minesteriale si aktele autoritatzilor publice centrale shi lokale.
Dispozitii generale privind dreptul constitutzional.
Dreptul constitutzional este tatalitatea normelor juridice cuprinse in consitutie si in alte akte normative
prin kare se reglementeaza relatziile sociale fundamentalece apar in procesul instuararii,mentinerii shi
exercitarii puterii statale.
Normele de drept constitutional sunt reguli de conduita ce au un karakter general obligatoriu,
respectarea karora se asigura atit prin convingere cit shi prin forte de constringere a statului.
Stabilitatea normelor -constitutionala se asigura prin faptul ca acestea se modifica mult mai komplikat
decit normele celorlalte ramuri.pentru modificarea acestora se cere 2/3 din voturile deputatzilor. Pe
kind in celelalte kazuri doar majoritatea 51%.
Subiektele raporturilorde drept konstitutional sunt:poporul, statul,organele statului, partidele shi
formatziunele politice, cetatzenii, strainii shi apatritzii (persoanele ce nu apartin a nici unui stat).
Cetatenia este legatura dintre persoana fizica shi stat. Cetatzenia poate fi dobindita prin nashtere, prin
rekunoashtere, prin infiere,prin redobindire (in cazul kind a avut anterior cetatzenie), prin naturalizare
(persoana ce domiciliaza legal cel putin 10 ani pe teritoriul statului sau e casatorit cu un cetatzean al
statului, sau domiciliaza timp de 5 ani inaintea implinirii a majoratului), este apatrid sau refugiat si
domiciliaza legal nu mai putin de 8 ani cunoaste limba de stat si are surse legale de existentza.
Cetatenia se pierde prin: renuntare sau prin retragere.
Notiuni generale privind dreptul administrativ.
Dreptul administrativ kuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementeaza organizareashi aktivitatea
organelor de stat infiintate pentru realizarea sarcinilor puterii executive, raporta dintre acestea organe
si persoanele fizice, juridiceprekum shi raspunderea si sanctziunile aplikabile pentru nerespektarea
acestor norme.
Normele dedrept administrativ se impart in:
1. Onerative: ce obliga la un anumite aktiuni sau komparatament
2. Prohibitive: care stabilesk o interdictzie asupra unor aktiuni.
3. Permisive: normele ce dau posibilitatea subiektelor sa savirsheaska anumite aktiuni
Aktivitatea administrativa se realizeaza prin intermediul organelor administratziei publice. Dupa
kompetentza teritoriala sunt organe administrative centrale shi locale. Centrale sunt: presedintele,
guvernul,ministerele, departamentele si agentiile. Locale sunt:consiliile lokale, comitete executive
raionale, primariile municipale si satesti.
Presedintele republicii moldova este sheful statului si este garantul suveranitatzii indenpendetzei si
integritatzii statului.
Guvernul este organul puterii executive.asigura realizarea politicii interne si externe a statului si exercita
conducerea administratziei publice a tuturor organelor shi este responsabil in fatza parlamentului.
Rasunderea administrativa este o forma a raspunderii juridice care survine pentru savirshirea unei
contraventzii administrative. La raspunderea administrativa pot fi trase persoanele care pin la momentul
efectuarii contraventziei au atins virsta de 16 ani.
Contraventzia administrativa se considera actiunea sau inaktziunea ilegala, culpabila (cu vinovatzie), ce
atenteaza laordinea destat sau privata.
Codul contraventional prevede urmatoarele sanctiuni:
1. Avertismentul in cazul kind nu e ceva grav.
2. Amenda
3. Privarea dedreptul de a desfashura o anumita aktivitate.
4. Privarea de dreptul de a detzine anumite functii.
5. Aplicarea punctelor de penalizare
6. Privare de drept special(dreptul de a detzine arma, de a conduce autoturismul)
7. Munka renemunerata in folosul societatzii
8. Arestul contraventzional in zile.
Cazurile contraventzionale sunt examinate de:
1. comisiile administrative privind organele executive ale administratiei locale,
2. Judecatorii, organele de interne, inspektorate de stat.