PSIHOLOGIE MEDICALA

CURS NR.4
Particulariti psihoi!iolo"ic# $i co%porta%#&tal# l#"at# '# ()rst $i s#*
Copilul $i a'ol#sc#&tul
Copilul nu poate fi privit izolat, ci numai raportat la mediul familial.
Familia se poate defini prin urmtoarele caracteristici:
- este primul grup n care copilul se descoper pe sine i nva comportamentele sociale
- este mediul n care se desfoar creterea i dezvoltarea copilului, oferind siguran
afectiv
- este primul model al comportamentelor viitore
-
I&lu#&#l# #*#rcitat# '# a%ili# asupra '#!(oltrii copilului
Calitat#a (i#ii '# a%ili# este influenat de factori ce au repercusiuni asupra dezvoltrii
copilului:
1. nivelul material (economic ! stresul unor finane insuficiente reprezit o surs de
insta"ilitate a familiei# apariia unui copil scade standardul economic al unei familii cu
resurse financiare limitate
$. nivelul intelectual
%. nivelul cultural
&. nivelul de educaie sanitar.
Echili+rul, sta+ilitat#a a%ili#i se refer la urmtoarele aspecte:
1. situaii conflictuale
$. familii dezorganizate
%. divorul priilor
&. "oala cronic a unui printe sau frate
'. "oli psi(ice n familie
). decesul unia dintre prii sau al unui copil.
*oate aceste situaii afecteaz ec(ili"rul familiei, ceea ce va determina efecte asupra laturii
emoionale i a comportamentului copilului.
I&t#raciu&il# -& ca'rul a%ili#i
R#laia copil.a%ili# este o relaie n du"lu sens: familia influeneaz dezvoltarea i
comportamentul copilului, iar copilul influeneaz familia ( naterea unui copil, sc(im"rile
intervenite n viaa acestuia conduc la restructurarea activitii familiale
R#laia copil +ol&a(.a%ili#.
+oala cronic a copilului produce stres emoional, social i economic asupra familiei. +oala
cronic afectez copilul pentru perioade ndelungate de timp (uneori pentru toat viaa, ceea ce
are consecine asupra interaciunii cu mediul fizic i social, mama i familia, colegii de coal.
+oala copilului are implicaii n fiecaare etap de dezvoltare cognitiv i psi(osocial. ,fectele
sunt diferite, n funcie de temperamentul copilului, suportul psi(ologic oferit de familie,
intervenia medical i asiatena social, v-rsta de de"ut a afeciunii. +oala cronic afecatez
legtura cu mediul i interacinea prini-copii. .ceasta poate evolua pe o scar larg, pornind de
la (iperprotecie p-n la re/ecie sau a"andonare psi(ic.
1
/ipuri '# 'o%i&ar# par#&tal
1. pri&i autoritari com"in autoritatea i fermitatea n luarea (otr-rilor cu o modalitate
de relaie rezona"il cu copilul cruia i cultiv independen i recunoaterea drepturilor
$. pri&i hip#rprot#ctori. 0upraprotecia parental apare n cazurile unui contact e1cesiv
-ntra mam i copil,la v-rsta la care ar fi tre"uit s se fi instalat relativa lui independen.
2iperprotecia parental din timpul copilriei generaz lipsa de eficien i
competitivitate social, tul"urri emoionale i se1uale la v-rsta adult.
%. pri&i i&'ul"#&i nu reuesc s controleze adecvat activitatea copilui, accept i se
supun fr discernm-nt cererilor lui. 3eprezint un aspect disruptiv al relaiei prini-
copil i survine n situaii familiale dizarmonice.
&. pri&ii s#(#ri nu las iniiativa copilului i-l o"lig s se supun fr comentarii unor
msuri educative aspre.. agresiunea parental este consecina frustrrilor repetate n
viaacon/ugal sau la locul de munc. 4surile de severitate e1cesiv conduc la creterea
agresivitii i ostilitii copilului, produc-nd tensiuni i conflicte prini-copii.
'. pri&i a"r#si(i provin din r-ndul indivizilor cu e1periene dezastruoase n timpul
copilriei,care au situaii tensionate n familie, nencadrai social. 5n copil agresat se1ual
sau victim a unui incest prezint acuze psi(osomatice sau tul"urri de comportament.
R#laii '##ctuoas# pri&i.copil $i ##ct#l# asupra '#!(oltrii p#rso&alitii copiilor
1. r#spi&"#r# ! an1ietate, insecuritate, negativism, ostilitate, singurtate, gelozie, nt-rziere
n dezvoltarea contiinei#
$. hip#rprot#ci# $i r#stricii #*c#si(# ! supunere, lips de autoncredere, dependen n
relaiile cu ceilali, su"evaluare#
%. hip#rp#r%isi(itat# $i i&'ul"#& ! egoism, atitudine revendicativ, ina"ilitate n
tolerarea frustrrii, nesupunere n faa autoritii, nevoie e1cesiv de a 6 se acora atenie,
lips de responsa"ilitate, e1ploatare n relaiile interpersonale
&. c#ri&# &#r#alist# ! lips de spontaneitate,conflicte, tendine de auto-nvinovire#
'. 'iscipli& '##ctuoas ! lips de disciplin
). a"r#si(itat#, t#&'i&# a&tisocial# ! disciplin sever, teama sau ura fa de prini,
iniiativ i spontaneutate redus, lipsa sentimentelor prieteneti fa de ceilali#
7. 'iscipli& i&co&sta&t ! dificultate n sta"ilirea valorilor ce g(ideaz comportamentul,
tendin la comportament agresiv#
8. co%u&icar# i&a'#c(at ! tendin la confuzie, lipsa iniiativei, autoidentificare neclar,
devalorizare.
.nomalia relaiei prini-copii se traduce printr-un comple1 de simptome ce apar n cadrul
"olilor somatice sau a tul"urrilor de comportament:
Mal&utriia $i -&t)r!i#r#a cr#$t#rii '# cau! &o&or"a&ic (nanism psi(osocial sunt
determinate de negli/area psi(ologic a copilului i de deprivarea emoional
Disu&cii psihic#: dificulti de nvare, tul"urri de comunicare, tul"urri de comportament
( sindromul tul"urrii de atenie, (iperactivitate, comportament agresiv
/ul+urri psihoso%atic#
a propriu-zise
" nedifereniate: o"oseal, lips de apetit, suferine digestive
$
c tul"urri de conversie: simptomatologie psudoneurologic ca rezolvare sim"olic a unui
conflict psi(ologicincontient.
d durerile neorganice
/ul+urril# i&"#sti#i '# ali%#&t#0 a&or#*i#, +uli%i#
/ul+urri '# #li%i&ar# $i co&ti&#& si&ct#ria&
a ,nurezisul funcional esta favorizat de e1istena prinior (iperprotectori sau foate severi,
situaiile familiale conflictuale, separea pe termen lung.
" ,ncoprezisul nu este e1clusiv o tl"urare de comportament la copii cu opoziionism ce i
pedepsesc astfel prinii, ci tre"uie corelat i cu e1istena constipaiei cronice funcionale.
/ul+urril# so%&ului0 trezirea n cursul nopilor, insomnia#
D#pr#sia 1determinat n principal de pierderea unei persoane dragi. ,ste nsoit de simptome
somatice ( insta"ilitate motorie, agitaie, anore1ie sau "ulimie, tul"urri de somn, tul"urri
digestive i comportamentale (dezinteres pentru propria persoan i pentru ceilali, ruperea
contactelor sociale, negli/area performanelor colare i a igienei personale.
A&*i#tat#a are drept cauze principale e1istena relaiilor anormale prini-copii, lipsa afeciunii
materne, separarea.
/#rapia pi#r'#rii la copii
Fiecare dintre noi a pierdut in viata ceva semnificativ: o persoana, o idee, un o"iect. .cesta
pierdere ne-a afectat int-o mai mica sau mai mare masura in functie de cat de importanta a fost
lucrul pierdut pentru noi. 4a(nirea, durerea, supararea este o reactie normala, interna, fata de
pierderea unei persoane (prin deces sau divort sau mutarea ei, idei, o"iect. ,ste raspunsul nostru
emotional la pierdere.
.stfel de pierderi ii afecteaza si pe copiii nostrii indiferent daca este vor"a de o persoana sau
o"iect, c(iar daca pierderea unei persoane dragi nu inseamna doar moartea ei ci pur si simplu
disparitia ei din mediul social apropiat, securizant al copilului. 9ierderea grea este o stare de a fi
pierdut ceva, fie ca e o persoana semnificativa, lucru sau stare. ,1primarea in e1terior a starii de
durere se realizeaza prin doliu, /ale. 9ierderea si /elirea sunt afectate de: varsta la care intervine
pierderea pentru copil ! cu cat aceasta pierdere are loc mai devreme, in perioada gradinitei, cu
ata copilul nu-si va putea e1plica prea "ine fenomenul si va tinde sa-l interpreteze in functie de
posi"ilitatile lui de a intelege realitatea incon/uratatoare, de relatia pe care copilul a avut-o cu
o"iectul, persoana pierduta si din ce cauza a fost pierdut o"iectul sau persoana.
Copilul este sensi"il la orice modificare pe care o percepe in mediul sau. .stfel ca, sunt foarte
importantesi reactiile adultului fata de pierderea pe care a suferit-o copilul, mai ales daca pierdea
este comuna (a disparut o persoana din viata copilului care i-a fost draga si parintelui, pentru ca
reactiile adultului reprezinta un model pe care copilul il va interioriza si-l va considera ca fiind al
lui.
6n sociatatea in care traim e1ista mai multe mituri cu privire la pierdere, indiferent de
modalitatea in care aceasta se manifesta: moarte a unei persoane dragi, divort sau disparitie a
unui o"iect sau persoane apropiate. ,le se refera la faptul ca e mai "ines a prote/ezi copiii de
pierdere pentru ca sunt prea mici ca s-o inteleaga sau sa traiasca tragedia, pentru ca ei /elesc, isi
e1prima durerea doar de la o varsta mai mare# copiii tre"uie:nu tre"uie sa mearga la
inmormantare# ei isi revin repede dupa pierdere# pot ramane marcati pentru totdeauna datorita
unei pierderi semnificative timpurii# sa discuti cu copilul este cel mai important pentru ac el sa
%
faca fata pierderii si ca acesta tre"uie sa fie a/utat atunci cand sufera o pierdere doar de catre
familie.
;e fapt, copiilor tre"uie sa li se ofere e1plicatii tinand cont de capacitatea lor de intelegere
despre ceea ce s-a intamplat si etse necesar sa-i intre"am daca vor sa participle sau nu la
inmormantare, dar numai dup ace li s-au dat e1plicatii amanuntite despre ce se va intampla
acolo.
Ceea ce traieste copilul in aceste situatii, sunt reactii normale la pierderea unui o"iect valoros
sau a unei persoane dragi. ,1ista trei etape ale ma(nirii, trecerea prin fiecare etapa este necesara
pentru vindecare si pentru a accepta pierderea si a merge mai departe.
9rima etapa este cea de soc si necredinta si poate dura de la minute la zile. Copilul este
dezorientat, traieste sentimentul ca nu poate fi a/utat de nimeni, incearca sa nege ceea ce i s-a
intamplat pentru a se prote/a, pan ace va fi capa"il sa infrunte realitatea.
6n urmatoarea etapa devine constient de pierdere si poate dura de la ) la 1$ luni. 0entimentele pe
care le traieste copilul acum sunt: vina, tristete, izolare, singuratate, nea/utorare, posi"ila furie si
ostilitate fata de ceilalti, durere emotionala crescuta ca raspuns la realizarea pierderii, isi
recunoaste neputinta de a sc(im"a situatia.
,tapa a treia marc(eaza inceputul procesului de vindecare si poate dura pana la cativa ani. ,tapa
etse insotita de dureri fizice pe care copilul le resimte ca urmare a traumei, vede persoana care a
plecat ca find o persoana cu calitati, fara defecte, incepe sa accepte pierderea si se implica in noi
relatii sociale.
6n perioada <-$ ani, copilul nu este constient de pierderea unei persoane fie in urma unui divort,
fie in urma unui deces, dar sesizeaza sc(im"area rutinei zilnice. 9oate reactiona la e1primarea
durerii de catre familie, isi e1prima durerea prin comportament. 6ntre %-' ani, copilul gandeste
concret si de aceea sunt foarte importante e1plicatiile care 6 se dau. Crede ca cel care afost
pierdut poate reveni inapoi, ca in povesti prin magie, disparitia fiid vazuta de catre copil ca o
calatorie. ;e cele mai multe ori se simte vinovat pentru pierdere, din cauza lui a plecat persoana
iu"ita, pentru ca a fost rau, faptul ca doar s-a gandit ca persoana ar putea pleca a facut sa se
intample evenimentele. ;e-a"ia intre ) si = ani incepe sa inteleaga ca plecarea este pemanenta si
este ingri/orat de ceea ce se va intampla cu el in urma pierderii
Cei mai multi copii au o capacitate limitata de a face fata durerii emotionale sin u prea isi
e1prima sentimentele, dar se simt >diferiti> de ceilalti copii care nu au suferit sau despre care nu
stiu ca au suferit o pierdere. 9ot aparea sc(im"ari ale poftei de mancare, tul"urari de somn, devin
retrasi din viata de familie, sau la gradinita, se agata de adult de teama sa nu i se intample ceva
rau. 5nii dintre copii se comporta ca si cum ar fi "e"elusi (isi sug degetul, vor"esc ca si copiii
mici, refuza sa mearga la gradinita, de tema ca li se va intampla ceva parintilor in lipsa lor, nu se
mai concentreaza la activitatile din grupa.
5n copil poate rezolva o pierdere doar daca:
1. a avut o relatie de incredere fata de persoana care a plecat,
$. primeste informatia corecta, imediat despre ce s-a intamplat si poate sa puna intre"ari la
care adultii tre"uie sa-i raspunda cat mai onest posi"il,
%. i se permite, din partea familiei, sa participle la /elire,
&
&. parintele ramas (in caz de divort, deces ii ofera mangaiere si intelegere, incura/eaza
relatiile oneste si desc(ise cu copilul, ii aigura un spatiu sigur, securizant, unde copilul
poate /eli, este modelul unei /eliri sanatoase, adica isi e1prima emotiile intr-un mod
sanatos, nu si le ascunde.
9rin intermediul consilierii copilului, se incura/eaza comunicarea sentimentelor legate de
pierdere (prin /oc, la copilul de la gradinita. 9rin diferite activitati copilul poate invata ca
sc(im"area face parte din viata si ca are loc in ritmul sau, ca sunt unele lucruri pe care le poti
contola in viata sip e altele nu, ca oamenii /elesc in mod diferit, ca e in regula sa fii fericit c(iar
daca /elesti, ca amintirile despre cei dragi sunt importante si tre"uie impartasite. Consilierul
utilizeaza in sedintele de consiliere individuala povestile terapeutice, desenul, te(nica >scaunului
gol>, >covorul magic> ! planeta maniei.
6n ceea ce priveste divortul, rectiile pe termen scurt la divort sunt in functie de varsta si se1ul
copilului. Copilul prescolar (intre % si ' ani simte furie si tristete. 4ulti dintre ei se invinovatesc
pentru divort. +aietii sunt mai galagiosi, maifuriosi, agitate, iar fetele sunt manioase, iar unele
devin mici adulti. ?a varsta de )-8 ani "aietii sunt mai afectati decat fetele. 0unt tristi, le este dor
de celalalt parintesi simt ca parintele plecat i-a a"andonat, sunt nesiguri, tematori. 9ana pe la 1<-
1$ ani cred ca sunt vinovati pentru divort pentru ca sunt mai mult centrati pe propria persoana,
nu sunt mature din punct de vedere al gandirii, nu inteleg clar relatia cauza-efect. ,i considera ca
sentimentele lor de manie au cauzat divortul, le e tema de puterea distructiva a propriilor dorinte.
0unt si parinti care ii invinovatesc pe copii, iar acestia din urma devin tristi si deprimati.
Cand adultii au un esec si evita asumarea responsa"ilitatii pentru propriile decizii si actiuni, e
usor sad ea aceasta povara copiilor. 0au unii parinti spun ca au divortat pentru "inele copiilor,
astfel copilul se simte responsa"il pentru ceva ce nu vrut sin u a avut nici un control, dezvoltand
astfel un sentiment e1agerat ca are o putere prea mare. Copiii invinovatiti cred ca sunt rai iar cei
invinovatiti su"til (e spre "inele lor se simt vinovati.
Ca reactii pe termen lung, copii raman furiosi sau resping parintele neimplicat. 9rezinta
deasemenea amintiri nerealiste, idealizate ale familiei care a fost odinioara, unii se vad saraciti si
deprivati de copilarie, altii se vad mai puternici dupa divort, insa pot prezenta pro"leme de
incredere, de a fi loial, de a se simti in siguranta alaturi de ceilalti.
5n mod de a face fata an1ietatii determinate de pierdere este negarea realitatii divortului de catre
copil si incercarea caestuia de a-si tine impreuna parintii. Copiii vor sa mentina familia asa cum
o stiau sis a creada ca parintii lor inca se iu"esc si sunt fericiti impreuna. ;e aceea parintii
tre"uie sa intervina cu e1placatii in acest sens pentru a face clara situatia pentru copil. ,i pot fi
nerespectuosi, pretentiosi, dificil de disciplinat, au controlat relatiile in familie si inainte de
divort si vor sa-6 manipuleze pe parinti prin comportamentul lor pentru a-6 tine impreuna. 5nii
dintre ei isi recruteaza parintele ce nu doreste divortul pentru a-l convinge pe celalalt sa ramana
casatorit.
Copilul vrea sa fie apropiat de am"ii parinti si este tul"urat cand este presat sa aleaga doar unul
dintre ei, impotriva celuilalt. ,ste o pro"lema pentu toti copiii: de ce parintii ii pun sa aleaga.
9entru ca sunt maniosi si il invinovatesc pe celalalt parinte# pentru ca sunt in competitie pentru
afectiunea copilului (care demonstreaza ca este un parinte mai "un# penntru a-si controla
sentimentul de vina (copilul nu vrea sa fie cu tatal, deci decizia de a divorta a fost corecta# de
tema amentarii sentimentelor positive pe care le mai are ramase fata de sot (sotie# pentru
ae1ercita control asupra vietii copilului, mascat de modul >corect> de a-l creste. Copilul nu este
vazut ca avand sentimente si nevoi diferite de ale parintelui cu care ramane. ;orintele lui nu sunt
'
acceptate daca nu sunt asemanatoare cu ale parintilor (tatal:mama tau:ta m-a mintit, asa va face
si cu tine.
4ama ramasa singura dupa divort tre"uie sa suplineasca rolul tatalui cu tot ce presupunea acst
rol pana inainte de divort si se simte supraincarcata. ;ca tatal nu se implica mai departe in
crestera si educaria copilului pot aparea pro"leme la gradinita si scoala mai tarziu, precum si
pro"leme sociale si emotionale:tristete, manie, depresie (o"servata emotional, motivational, fizic
si cognitiv.
Ce pot face parintii pentru a reduce efectul divortului asupra copiilor:
1. 0a evite intreruperile din rutina zilnica a copilului, modificarile "ruste de program,
$. 0a nu se certe cu fostu sot:fosta sotie in farta copiilor,
%. 0a nu critice:sau invinovateasca fostul sot:fosta sotie in fata copiilor,
&. 0a ceara a/utor professional daca are nevoie si sa nu caute alinare in copii,
'. 0a-l pastreze atat cat se poate pe fostu sot:fosta sotie in viata copiilor.
5nii copii se pot transforma, psi(ologic, in adulti atunci cand:
1. copilul ii asigura parintelui securitate si directie in urma divortului,
$. copilul asigura nevoia parintelui de apropiere si companie,
%. copilul conduce gospodaria si devine ingri/itorul primar al fratilor mai mici.
*ransformarea psi(ologica in adult a celor mici poate avea efecte negative asupra relatiilor
viitoare si asupra increderii in sine a copilului.
0copul este de a nvata copiii a"ilitatile emotionale i sociale pentru a face fata divortului i a fi
mai puternici n confruntarea cu ncercarile vietii, sa-i e1prime sentimentele, sa stea nafara
disputelor parentale, sa faca fata sc(im"arii. 9rin activitati, copilul poate nvata ca:
1. divortul este o pro"lema a adultilor,
$. divortul nu este cauzat de copii,
%. divortul este un lucru despre care se poate vor"i (parintilor sau celorlalti,
&. unele lucruri se sc(im"a, altele ram-n la fel,
'. parintii l iu"esc n continuare i vor avea gri/a de el,
). sentimentele lui sunt normale (tristete, furie, vinovatie, nea/utorare,
7. va locui n case diferite cu reguli diferite,
8. niciun parinte nu este doar rau:doar "un,
=. mama:tatal se poate recasatori.
0copul general al consilierii psi(ologice in caz de divort este de:
1. a a/uta copiii sa o"tina o distanta psi(ologica fata de certuri,
$. sa ai"a o relatie "una cu fiecare parinte,
%. sa-i continue propria cretere i dezvoltare,
&. sa-i a/ute pe copii sa-i e1prime propriile gri/i , sa diferentieze propriile, sentimente, sa-i
separe ideile, sentimente i nevoile lor de cele ale parintilor,
'. sa-i nvete pe copii a"ilitatile de supravietuire n cazul n care parintii se cearta.
?i se respecta copiilor dorinta de a nu vor"i- aa pot avea control asupra situatiei (i dezvolta
granita personala, le sunt separate sentimentele lor de cele ale parintilor lor furioi prin evocarea
repetata a diferentei ntre cum se simte copilul diferit:la fel cu fiecare parinte si le sunt numite i
afirmate calitatile lor diferite i speciale sau identificarea a ceea ce au comun cu un parinte sau
celalalt din punct de vedere fizic (pt copiii mici i ale trasaturilor de personalitate (pt copiii mai
mari. Copiii care au pro"leme n a se identifica cu parintele>vinovat>, respins, dar i cu
parintele>corect, manios> sunt a/utati sa aleaga calitati ale parintilor pe care le admira, respecta,
)
vor sa le copieze. @u e responsa"ilitatea copilului sa rezolve pro"lemele parintilor, sa mentina
pacea, sa ai"a gri/a de sentimentele lor# sarcina lor e sa fie copii: sa se /oace, sa mearga la
gradinita, sa ai"a gri/a de ei. 0unt ncura/ati sa e1ploreze unele a"ilitati de rezolvare a
pro"lemelor: cum sa se retraga n camera lui, care sunt persoanele sigure n care se poate
ncrede, cum sa evite minciuna pentru a prote/a un parinte, cum sa nu fie un mesager al
mesa/elor furioase ale parintilor, cum sa negocieze spre "inele lui.
A'ol#sc#&tul
.dolescena paote fi definit din perspectiv fizilogic drept intervalul dintre instalarea
pu"ertii i oprirea creterii copilului, iar din perspectiv psi(osocial ca perioada n care se
dezvolt identitatea se1ual, relaiile interpersonale intme, standardele morale independente,
scopurile vocaionale, comportamnetle sanogenetice i are loc separarea de prini.
An general adolescenii nu au pro"leme de sntate, iar c-nd acestea apar sunt legate de
comportament: sarcini nedorite, "oli cu transmitere se1ual,consum de alcool i :sau droguri,
fumat, violen, idei suicidare.
D#!(oltar#a psihoi!iolo"ic $i co%porta%#&tal
.dolescena timpurie ! ntrte 11 i 1& ani are loc o cretere rapid care determin modificri
fizicce i ale imaginii corpului. ,ste perioada n care adolescenii se ntrea" dac totul este
normal, fiecare modificare gener-nd preocupare, ngri/orare, team. 4ensruaia, dimensunile
s-nilor i ale organelor genitale, Bvisele meleC, mastur"aia sunt doar o parte din pro"lemele care
i afecteaz pe adolesceni. ,ste perioada n care apare stima de sine str-ns legat de aspectul
fizic (aici pot avea originea tul"urrile de alimentaie nt-lnite la fetele preocupate de greutate i
diet. An aceast perioad adolescenii ncep s se ndeprteze de prini, i caut prieteni de
acelai se1, iar mai t-rziu se orienteaz ctre grupul de prieteni.
.dolescena mi/locie ! ntre 1' i 17 ani ! este marcat de dorinaa de independen fa de
prin pe care i critic i care sunt mereu n conflict# de lupta pentru o"inera i recunoaterea
autonomiei i de cuarea identiti de sine. An aceast perioad adolescenii se implic intens n
grupurile de prieteni, sunt tentai spre consumul de alcool i droguri, sunt interesai de
se1ualitate, se consider invinci"ili, unii pot deveni imulsivi i violeni, i furesc planuri
privind cariera profesinal.
.dolescena t-rzie ! ntre 18 i $& ani ! este perioda n care s-a nc(eiat procesul de cretere a
organismului, s-a format identitatea de sine, s-a realizat separarea de p rini, se sta"ilesc relaii
intime de lung durat cu o perosna de se opus, se alege o profesie care s asigure independen
financiara.
Ca'rul a%ilial
An adolescen, relaiile cu prinii sufer modificri importamte, adolescenii oscileaz ntre
dorina de independen, de emancipare de su" tutela prinilor i nevoia de a fi trtai neori ca
nite copii. 0e poate vor"i despre conflictul dintre generaii, dar i despre conflictele o"inuite
ale familiei pe diferite teme: m"rcmintea, "anii de "uzunar, grupul de prieteni,ora de
ntoarcere acas de la disco, etc. pe de o parte, adolescenii cotest autoritatea prinilor i doresc
s fie considerai ca aduli, dei de multe ori nu se comport ca atare, pe de alt parte, prinii
oscileaz ntre acordarea de privilegii i controlul e1cesiv, intervenind "rutal n algerile
adolescentului. Comunicarea are de suferit tocmai ntr-o perioad n care adolescentul are nevoie
7
de nelegere i suport pentru a-i gsi un drum n via i pentru a-i nsui comportamentele
sanogenetice.
Mo'aliti '# a+or'ar# a a'ol#sc#&tului '# ctr# %#'ic
9entru ca interviul luat unui adolescent s furnizeze informaii utile i rele sunt importante
urmtoarele aspecte:
- realizarea unei relaii interpersonale medic-pacient "azat pe ncredere
- adolescentul s fie tratat cu respect, fr a-l critica
- asigurarea confidenialitii
- discuia adecvat cu v-rsta i nivelul de dezvoltare cognitiv a adolescentului
- a"ordarea unor su"iecte cu caracter intim s fie fcut cu tact i delicatee
- ascultarea activ i empati a dolescentului
- e1plicarea importanei adoptrii unor comportamente sanogenetice
- fle1i"ilitatea, simul umorului, lipsa pre/udecilor favorizeaz comunicarea.
Particulariti psiho.#&'ocri&# $i r#laio&al# la #%#i
Mo'iicri psiho#&'ocri&# -& si&'ro%ul pr#%#&strual
.sociaia .merican de 9sig(iatrie a definit sindromul premenstrual ca un sindrom disforic
premenstrual, prezent n faza luteal tardiv. Dvulaia survine prematur n sidromul
premenstrual. ;ou treimi din femeile fertile acuz incapacitate recurent, mintal sau fizic, n
sptm-na anterioar menstruaiei. 9revalena i intensitatea simptomelro cresc odat cu
v-rsta.starea civil i numrul de nateri nu influeneaz severitatea simptomatologiei. 9acientele
cu sindrom premenstrual, n special cele cu simptome psi(ice svere, menioneaz un efect
negativ recurent asupra activitii profesionale.
Si%pto%atolo"ia si&'ro%ului pr#%#&strual
- +alonare a"dominal- cretere n greutate- mastodinii
- Cefalee, verti/
- Ereuri
- ,deme gam"iene
- *ul"urri de tranzit intestinal
- 4odificri ale apetitului
- ;evieri comportamentale
- 6rita"ilitate
- ;eprseie
- ;ificulti de concentrare
- 0enzaie de izolare sau claustrofo"ie
- .gitaie
- Dstilitate
- D"oseal
- 0cderea capacitii de discriminare auditiv i vizual
- 4odificarea percepiei gustului i mirosului
- Creterea reactivitii la stres
- 6dei suicidare.
Mo'iicri psihoso%atic# $i #&'ocri&# -& p#rioa'a cli%act#riului
4enopauza reprezint ultimul episod de s-ngerare menstrual indus de secreia ciclic a
(ormonilor ovarieni. 4enopauza spontan survine dup cel puin 1$ luni consecutive de
8
amenoree. 4enopauza se caracterizeaz printr-o caren permanent i definitiv a secreiei
(ormonilor estrogeni.
2actorii car# i&lu#&#a! %#&opau!a
I&lu#&a actorilor psihosociali
Factori, precum statusul marital, nivelul de educaie, starea de sntate, tipul de personalitate
afecteaz starea de sntate a femeii n cursul tranziiei ctre menopauz.alte simptome precum:
dispoziia disforic, scderea apetitului se1ual, uscciunea mucoasei vaginale, simptomeuro-
genitale s-au corelat cu manifestarea unei atitudini negative fa de instalarea menopauzei, n
prezena unui stil de via neadecvat ( de e1. fumat, lipsa e1erciiilor fizice, a unei activiti cu
un grad mare de stres i satisfacii profesionale sczute.
D#cli&ul i!ilo"ic psihoso%atic al #%#ii la %#&opau!
A. 2actorii p#rso&ali
*ul"urri somatice# "ufeuri, transpiraii nocturne, o"ezitate, scdeea li"idoului,atrofie genital,
osteoporoz.
/ul+urri psihic#3co"&iti(# ! modificri ale ateniei, memoriei, scderea capacitii de decizie
i autocontrol, comple1e de inferioritate,afective ,an1ietate, depresie, irasci"ilitate,insomnie
cefalee triri comple1e cu caracter de pierdere, nesiguran cauzat de disconfortul somatic,
scderea feminitii i autoaprecierea negativ legat de perceperea m"tr-nirii.
4. 2actorii #*t#r&i
- relaionali: so, copii
- profesionali:pensionare
- socio-culturali:tradiii, modele.
Ali actori car# pot i&lu#&a ()rsta i&stalrii %#&opau!#i0
- factorii genetici
- numrul de sarcini: femeile care nu au avut copiii intr la menopauz mult mai devreme
- afeciunile cronice: "olle infecioase, endometrioza, "olile autoimune accelereaz
instalarea menopauzei
- fumatul: acelereaz cu 1-$ ani instalarea menopauzei.
- @ivelul socio-economic: la cele cu status ridicat menopauza survine cu apro1. 11 luni
mai trziu dec-t la celelalte
- 0tatusul marital: la pacientele cstorite menopuza survine mai t-rziu
- 0tilul de via: dieta adecvat, activitatea fizic regulat.
0-a constat c v-rsta instalrii pu"ertii, greutatea corporal sau nlimea femeii nu influeneaz
v-rsta la care survine menopauza.
/ul+urri psihoso%atic# la %#&opau!
1. 0imptome psi(ice ,an1ietate, depresie, insomnie, cefalee,irita"ilitate,tul"urri de
identitate se1ual, tendine ipo(ondre sau paranoide
$. Cauze somatice ! ncetarea secreiei (ormonilor se1uali-disconfort somatic, "ufeuri
- transpiraii, o"ezitate atrofia organelor genitale,scderea lu"rifierii vaginale,scderea
activitii se1uale
=
%. Cauze psi(osociale ! pro"leme legate de senescen-,pensionare, etic(etri peiorative
- tendine centrifuge, pro"leme familiale ,scderea atractivitii.
Particulariti '# or'i& psiho.social i%plicat# -& asist#&a %#'ical a +ol&a(ilor ()rst&ici
9ro"lemele ma/ore ale geriatriei sunt rezumate de ctre +udde"erg i cola". su" form
de FG
Cei & uriai ai geriatrieiGG: imobilitate ( mo"ilitate redus , incontinen, intelect
diminuat i instabilitate ( merg-nd p-n la paralizii motorii .
Particulariti r#laio&al# la +ol&a(ii ()rst&ici
5. Mo'iicri psiholo"ic# sp#ciic# pr#s#&#sc#&#i 6 78.97 a&i : $i s#&#sc#&#i 6; 97
a&i :
9otrivit autorului citat, la "tr-ni e1ist o m"inare a tul"urrilor mentale i afective
( cu e1primare comportamental pe fondul crora survin ! n cazul necom"aterii lor
printr-o reactivare ocupaional ! un comple1 de tul"urri somatice varia"ile.An
aceste condiii distingem:
A:. Mo'iicri al# i%a"i&ii '# si&#
H-rstnicul triete un verita"il comple1 de inferioritate ! amplificat de apropierea
pensionarii sau de ieirea la pensie, ca i de antura/ul su social ( lips de tact, adversitate etc. !
i const-nd din:
Isentimentul de inutilitate social
Isu"apreciere personal
Ipierderea sensului e1istenei.
4:. /ul+urri co"&iti(# $i a#cti(#
Iscaderea memoriei ( mai ales de tip imediat prin scaderea ateniei de fi1are,
am"ele uor o"serva"ile de cei din /ur#
Iideaie, adesea mai greoaie, prin apariia mai rapid a o"oselii (mai rar
deterioarea mental, la cei care nu au avut un antrenament intelectual i J sau nu mai presteaz !
dup pensionare ! activiti cu caracter intelectual#
Iscderea fuciilor senzorio-motorii ( scderea auzului, vzului, etc. #
Istare depresiv ! domin tul"urrile afective ! generat at-t de pierderea funciei
sociale, c-t i de reacia la contemplarea proprei involuii#
Ian1ietate ! aprut n aceleai condiii - dar amplificat de teama de "oal, de
neprevzut, uneori se centreaza asupra ideii inevita"ilului sf-rit#
Imodificri comportamentale.
D tendina general la omul v-rstnic, o"servat de cercettori din domeniul personalitii,
este amplificarea p-n la caricaturizare a anumitor trsturi dominante ( eventual accentuate ale
personalitii sale din vremea tineretii ( .llport .
An cadrul celorlalte modificri comportamentale caracteristice pentru v-rstnici, le
menionm pe cele prezentate n cadrul regresiei afectiv-comportamentale specifice omului
"olnav ( egocentrism, dependen, predominana afectelor, etc. .
5n moment delicat la de"utul presenescenei i constituie apariia climacteriului, tolerat,
cu mult dificultate la femei, la care uneori apar nclinaii spre drog ( alcool, tutun etc. sau spre
supraalimentare i, implicit, sedentarism.
<. Mo'iicri so%atic# cu t#&t u&cio&al
1<
.cestea au o determinare at-t fiziologic ( de involuie , ct i psi(osomatic.
H-rstnicii acuz frecvent, n a"sena unor cauze lezionale evidente, algii diverse ( in
special artralgii i mialgii , rceal a e1tremitilor, parestezii, palpitatii, constipaie, etc.
.stfel de tu"urri motiveaz automedicaia i e1cesul de consultaii medicale ( 4ilcu,
1=8& i, n acelai timp, FGamplific comple1ul psi(oemoional, realiz-ndu-se un feed-"acK
pozitivGG( i"idem
6mportana cunoaterii acestor tul"urri somatice servete ! atunci c-nd ele sunt instalate
de mai mult vreme ! la evitarea unor capcane diagnostice n care pot cdea medicii neavizai,
tentai n astfel de situaii s indice analize la"orioase ori medicamente active, capa"ile ! adesea
! s produc importante tul"urri ( c(iar "oli iatrogene.
6ncluderea acestor tul"urri somatice n FGcomple1ul psi(o-somatic al "tr-nului
validGG ( 4ilcu , evit astfel de confuzii i constituie, totodat, o "az de la care se poate e1tinde
investigaia unor tul"urri cu un real su"strat sau potenial patogen, delimitate de acest (alou
psi(osomatic dar avnd ! la r-ndul lor ! un recul somatopsi(ic de care medicul cu nclinaii
psi(ologice tre"uie s in cont.
/ul+urri patolo"ic# r#c(#&t# la ()rst&ici
1. .meeli, tul"urri de ec(ili"ru.
$. *ul"urri respiratorii.
%. .cuze la nivelul coloanei verte"rale.
&. *ul"urri de vedere i scderea auzului.
'. *ul"urri cardiace.
). Cefalee.
7. Constipaie.
8. 4o"ilitate redus.
<.5 Criterii de evaluare rapid a strii psi(o-somatice.
?a prima vedere a unui "olnav v-rstnic, inclusiv n cursul discuiei cu acesta, medicul
sau psi(ologul pot s aprecieze comportamentul e1terior, pe "aza unor criterii de evaluare
prezentate mai /os:
a:. #l#%#&t#l# po!iti(#0
- 9strarea interesului pentru nou ( inclusiv curiozitatea ,
- Cutarea insistent a satisfaciilor n diverse domenii ( de la plceri gastronomice
! de e1emplu o pacient care FG se respectGG, trat-ndu-se zilnic, dup masa de
pr-nz n faa televizorului cu o ciocolat ! p-n la interesul pentru emisiunile *H
sau spectacole sau interese sportive, etc. ,
- 3efle1ul de a nva leciile vieii, c(iar la aceast v-rst ( dup 0inger i cola". .
+:. #l#%#&t#l# &#"ati(#0
- scderea memoriei recente,
- lentoarea procesrii informaiilor,
- adapta"ilitatea mai redus datorit unui conservatorism manifestat prin
ataamentul de vec(ea locuin, familie dar i de valorile socio-culturale B vec(i B
11
- aspectul e1terior, marcat adesea de o igien deficitar i, frecvent, de o diminuare
a mo"ilitii i a funciilor senzoriale (auz, vz,
- tendina de camuflare a diferitelor deficiene sau de ascundere a unor eecuri
(srcie, relaii conflictuale cu familia i izolare fa de aceasta, a"uz de alcool,
- aspect demenial sau sec(ele vasculare neurologice ce poate fi diagnosticat cu
uurin fie dezorientarea temporo-spaial i deficite severe de memorie sau de
g-ndire elementar , fie prin pareze,plegii sau tul"urri de lim"a/.
Factori psihosociali de prognostic n patologia vrstnicilor
9rognostic favora"il 9rognostic nefavora"il
1. @ivel instruire "un 1. ;ependen de ngri/iri
e1terne
$. 6nterese ( (o""L, activiti
tiinifice
$. ;eficit cognitiv ( auz, vz -
inclusiv funcii mentale
diminuate
%. Funcii psi(ice "azale
crescute
%. 6zolare social
&. 4o"ilitate &. +oal psi(ic
'. 0igurana material '. ;ependen economic i
emoional
). 0uport social ). Conflicte frecvente cu cei din
/ur
7. 0til de via activ n trecut
S#*ualitat#a la ()rst&ici
+allard i Caplan consider drept caracteristici de "az ale se1ualitii la v-rstnici
urmtoarele:
1. Creterea timpului acordat perioadei de stimulare se1ual pentru inducerea
ereciei i lu"rificrii vaginale
$. 9erioada refractar (intervalul ntre e/aculare i urmtoarea erecie se
prelungete le v-rstnici, iar orgasmul, la "r"at, nu mai apare dup fiecare
contact se1ual.
%. ,recia devine mai puin rigid (incompleta la "r"at
&. Femeile pot acuza iritaie local i c(iar dureri dup o perioad de a"stinen.
'. 4ai frecvent se caut o"inerea plcerii se1uale prin m-ng-ieri, se1 oral sau
c(iar mastur"are, renunt-ndu-se la coitus.
Pri&cipii t#rap#utic# $i '# co&'uit a&ti'istr#s la ()rst&ici
Pro"ra%#l# a&ti'istr#s la ()rst&ici.
Anainte de orice tratament, diminuarea distresului psi(ic constituie o condiie o"ligatorie
pentru eficiena terapiei somatice i sau psi(ice a "olnavilor v-rstnici. 9rogramele antidistres la
v-rstnici sunt condiionate de particularitile individuale ale acestora (dependente prioritar, su"
&< de ani de factorii genetici i peste &< de ani ! de factorii sociali.An acelai timp, procurarea de
eustresuri zilnice, devine o parte esenial a unui program de ngri/ire a v-rstnicilor. .ici se
ncadreaza vizitarea lor, plim"ri (eventual e1cursii, asigurarea accesului la *H, muzic, etc.
3elatiile dintre factorii demografici-sociali i "io-psi(ologici i principiile de conduit
antidistres emergente figureaz n ta"elul de mai /os ( ta"el & ntocmit dup sistematizarea unor
dare furnizate de 4aLer i +altes i +udde"erg i cola".
1$
Principii de conduit antidistres
Co&'iii socio.
'#%o"raic#
a(ora+il#
Factori biopsihologici
cu i&lu#& po!iti(
Conduite antidistres
0e1 Funcii psi(ice de "az
intacte
Capacitatea de valorificare:
I e1perien personal
I evenimente actuale
I tririle prezente
?ocuin Funcii senzoriale: auz,
vz
- a se "ucura de orice moment,
prile/
9artener con/ugal 4o"ilitate, independen - inte, aspiratii c-t mai actuale
( FGviitorul apropiatGG
9articipare social @ivel de instruire crescut - s-i accepte propriile limite
0uport social
relaional i
material ( rude n
centre ur"ane
importante
6nterese vii ( (o""L-uri - compromisuri rezona"ile
ntre nivelul de aspiraii i
nivelul de posi"iliti
0til de via activ anterior
( presenescen
- valorificarea funciilor i
posi"ilitilor restante
Capacitatea de a-i pune
ntre"ri e1isteniale
,sena conduitelor recomandate unei persoane v-rstnice este ca aceasta s duc o via
c-t mai activ, mai responsa"il, B s se descurce singurC, n limitele permise de "oal i su" o
atent ! dar discret ! supraveg(ere din partea nsoitorilor.
Pri&cipii t#rap#utic#
0ocietatea +ritanic de Eeriatrie, su" motto-ul B .dding ?ife to MearsC promoveaz
c-teva o"iective fundamentale terapeutice.
- .sigurarea confortului ( inclusiv diverse amena/ri ale locuinei !"aia, de e1emplu
- Creterea nivelului activitii pacienilor v-rstnici i independenei
- 3educerea polimedicaiei (polipragmaziei, n special, a"uzul de la1ative i sedative prin
centrarea pe tratamentul adecvat al durerii i terapia cu ageni fizici sau de tip ocupaional
- *ratamentul depresiei (frecvent prezent la v-rstnici din variate cauze organice. sau
reactive.
An afara acestor o"iective de ordin general, medicii care trateaz persoane v-rstnice
tre"uie s acor'# %ai %ult ti%p acestor pacieni (fie n am"ulator, fie n spital iar societile
de asigurri ar tre"ui s ram"urseze compensator acest timp suplimentar, al crui randament se
regsete n reducerea costurilor pentru spitalizri cauzate de accidente sau agravri ale "olii de
"az aprute datorit necunoaterii unor condiii favorizante legate de viaa concret, de zi cu zi
a pacientului (0inger i cola".
1%

1&