GLOBAL POSITIONING SYSTEM (GPS)

SISTEMUL DE POZITIONARE GLOBALA (GPS) este un satelit de

navigatie care ofera informatii exacte despre locatie si timp, indifferent de conditiile
meteorologice, oriunde pe sau in jurul Planetei unde exista o linie libera de vedere pentru
patru sau mai multi sateliti GPS. Sistemul este mentinut de catre Statele Unite ale
Americii si este accesibil oricarei personae care detine un receiver GPS.
Proiectul GPS a fost dezvoltat in 19! cu scopul de a depasi limitele impuse de
sistemele de navigatie anterioare, integrand ideile predecesorilor, precum si numeroase
studii ingineresti ale anului 19"#. Sistemul de pozitionare globala a fost creat si realizat
de catre $epartamentul de Aparare, initial fiind executat cu ajutorul a %& de sateliti,
devenind pe deplin operational in 199&. 'oger (. )aston a fost creditat ca fiind
inventatorul acestui sistem.
Avansarile te*nologice, precum si noile cerinte impuse noului sistem de
pozitionare globala au condos la eforturi mari in modernizarea acestuia, si implementarea
noii generatii de sateliti GPS +++ . Anuntul ,ice presedintelui si a -asei Albe din 199. a
initiat aceste sc*imbari, care nu mai puteau fi intarziate. +n anul %### -ongresul Statelor
Unite a autorizat efortul de modernizare a sistemului GPS +++.
+n plus fata de acest sistem, si alte sisteme se vor afla in curs de dezvoltare.
Sistemul Global de /avigatie 'us 0G(1/ASS2 a fost dezvoltat concomitent cu sistemul
GPS, suferind insa de acoperire incomplete a globului pana in mijlocul anilor %###. $e
asemenea exista si alte sisteme de navigatie 3 cel )uropean 4 Sistemul de Pozitionare
Galileo, Sistemul de /avigatie -ompas -*inez si Sistemul de /avigatie prin Satelit
+ndian.
$esignul sistemului GPS se bazeaza in special pe designul sistemelor de
radionavigatie similare.
5ig. 1. Satelit GPS.

5ig. %. 'eceptor GPS
PREDECESORI :
+n 196", fizicianul germano7american 5ried8ardt 9interberg a propus un test de
relativitate generala, folosind ceasuri atomice precise, amplasate in satelitii artificiali din
orbite. +nspratii suplimentare au fost preluate cand Uniunea Sovietica a lansat primul
satelit construit intregime de mana umana, Sputni: in 196. $oi fizicieni americani,
9illiam Guier si George 9eiffenbac*, in cadrul laboratorului de fizica aplicata a
fizicianului ;o*ns <op:in, au decis, pe cont propriusa monitorizeze transmisiile radio ale
satelitului rus. +n cateva ore si7au dat seama ca, din cauza efectului $oppler, 0care
presupunea variatia frecventei unei unde emise de o surs= de oscilatii, daca aceasta se
afla in miscare fata de receptor. )fectul $oppler poate fi constatat atat in cazul undelor
electromagnetice 0inclusiv lumina2, cat si in cazul undelor elastice 0inclusiv sunetul2.
5recventa masurata creste atunci cand sursa se apropie de receptor, si scade cand sursa se
departeaz= de receptor2 ar putea indica pozitia satelitului de7a lungul orbitei sale, datorita
sc*imbarii $oppler. $irectorul (aboratorului de 5izica Aplicata le7a acordat acestor doi
cercetatori acces la U/+,A-, care reprezenta primul calculator comercial produs in
Statele Unite, astfel aveau posibilitatea de a efectua toate calculele necesare pentru a duce
la bun sfarsit proiectul inceput. +n primavara anului urmator, directorul (AP, le7a cerut
lui Guier si 9eiffenbac* sa investig*eze situatia inversa 3 identificarea pozitiei
utilizatorului prin intermediul satelitului.
Primul sistem de navigatie prin satelit, >ransit, folosit de catre ?arina Statelor Unite, a
fost testat cu succes in 19"#. +n 19", ?arina S.U.A a dezvoltat satelitul >imation care a
demonstrat capacitatea de a amplasa ceasuri precise in spatiu, o te*nologie impusa
sistemului GPS. +n 19#, Sistemul de /avigatie 1mega, bazat pe compararea semnalilui
transmis din diferite statii de transmitere, a devenit primul sistem de navigatie prin
intermediul undelor radio. (imitarile acestui sistem a impus gasirea unei solutii
universale pentru a realiza sisteme cu o mai mare precizie si acuratete.
$esi nevoia de acuratete a sistemului GPS din domeniul militar si civil era
evidenta, nu era acceptata idea de a investi sume mari de bani in cercetare si dezvoltare.
Amenintarea existentei S.U.A din timpul 'azboilului 'ece a fost singurul motiv care a
determinat investitia in cercetare si dezvoltare a acestui sistem.
+n 19"#, 5ortele Aeriene au propus un satelit controlat prin radio7navigatie, numit
?1SA+- 0?obile S@stem for Accurate +-A? -ontrol2, care este practic un sistem (oran
!$. Sistemul (oran fiind un sistem terestru de radio7navigatie, care permite navelor si
aeronavelor sa isi determine pozitia si viteza prin undele radio de joasa frecventa
transmise prin baliza fixe terestre de radio, folosind o unitate de receptor.
5ig.! Sistemul (oran
Un studiu de follo87on, numit Proiectul 6 a demarat in 19"!, si a fost considerat
Bstudiul de la care a pornit conceptia GPSC. +n acelasi an s7a demarat un alt studiu, numit
Proiectul "%1A, care prezenta anumite atributii ale acestui sistem pe care le vedem si pe
sistemele GPS din ziua de azi, promitand o acuratete crescuta pentru bombardierele
5ortelor Aeriene, la fel ca si cea a +-A?7urilor.
Un alt predecesor al GPS7ului a venit dintr7o alta partea a Armatei Statelor Unite.
+n 19"&, Armata Statelor Unite ale Americii a lansat pe orbita primul satelit de
supraveg*ere geodezica 0S)-1'2. -el de7al doilea satelit S)-1' a fost lansat pe orbita
in 19"9.
DEZVOLTARE :
1data cu aceste evolutiile acestui sistem in paralel din anii 19"#, s7a descoperit ca
poate fi dezvoltat un altul prin sintetizarea celor mai bune te*nologii de pe sistemele
"1%A, >ransit, >imation si secor, intr7un serviciu de multi7programe. 1data cu
sarbatorirea Dilei muncii, in 19! in acel sfarsit de saptamana s7a organizat o intalnire a
1% ofiteri militari ai Pentagonului, discutandu7se crearea sistemului satelit $/SS
0$efense /avigation Satelite S@stem2. ?ai tarziu, programul $/SS a fost numit
/avastar. 1data cu asocierea individuala a fiecarui satelit cu numele /avastar, un nume
mai cuprinzator a fost utilizat pentru a identifica intreaga constelatie de sateliti /avastar,
si anume B/avastar GPSE, care a fost prescurtat mai tarziu BGPSC.
1data ce (inia Aeriana -oreana ## a fost BdoborataC din cauza intrarii in spatiul
aerian interzis al U'SS7ului, in vecinatatea Sa:a*ali7ului si a +nsulelor ?oneron,
presedintele 'onald 'eagan a emis directiva de a transforma GPS7ul intr7un bun care sa
poata fi utilizat de catre civili de indata ce acesta v7a fi dezvoltat suficient. Astfel ca,
primul satelit a fost lansat in 19.9 si cel de7al %17lea in 199&. 5izicianul 'oger (. )aston
a fost creditat ca fiind inventatorul GPS7ului.
+nitial, semnalul cel mai de calitate era rezervat pentru uzul militar, iar semnalul
disponibil pentru uzul civil fiind intentionat degradat 0 $isponibilitate Selectiva7 care
adauga intentionat erori de pana la 1## metrii pentru a nu putea fi folosit de catre inamici
cu scopul preciziei tintei2. Acest lucru s7a sc*imbat in momentul in care presedintele Aill
-linton a ordonat inc*iderea acestei aplicaii de a selectiona disponibilitatea in data de 1
?ai, anul %###, imbunatatind astfel precizia de la 1## m la %# m. +n continuare, guvernul
Statelor Unite imbunatateste mereu sistemul GPS, atat in ceea ce priveste spatiul
aerian0staelitii2 cat si cel terestru.
CONCEPTE DE BAZA :
Un receptor GPS calculeaza pozitia, sincronizand semnalele trimise de catre
satelirii GPS deasupra Pamantului. 5iecare satelit transmite continuu mesaj care contin3
F 1ra la care mesajul s7a transmis
F Pozitia satelitului la acel moment
'eceptorul foloseste fiecare mesaj pentru a determina timpul de tranzitie intre mesaje si
calculeaza distanta catre fiecare satelit folosind viteza luminii. 5iecare distanta si locatie a
satelitului defineste o sfera. Aceste distante si locatii ale satelitilor sunt folosite pentru a
se putea determina locatia receptorului care foloseste ecuatiile de navigare. Aceasta
locatie este apoi transpusa pe un displa@, sub forma de *arta, sau pur si simplu ca si niste
coordonate. ?ulte sisteme GPS afiseaza si alte informatii derivate din analiza datelor
preluate, precum directia, viteza, etc.
+ntr7o operatiune tipica GPS, patru sau mai multi sateliti trebuie sa fie vizibili
pentru a obtine un rezultat cu o acuratete cat mai mare.
STRUCTURA:
Sistemul GPS este format din trei segmente3 segmentu de spatiu 0SS2, segmentul
de control 0-S2, si segmentul de utilizator 0US2. 5ortele Aeriene ale S.U.A dezvolta,
mentine, si opereaza segmentele de spatiu si control. Satelitii transmit semnale din spatiu,
iar fiecare receptor foloseste aceste semnale pentru a calcula locatia !$ 0 altitudine,
latitudine si longitudine2, precum si timpul curent.
Segmentul spatial este format din %& pana la !% sateliti pe orbita mediana a
Pamantului, si include de asemenea adaptoarele boosterelor de sarcina utila necesare
pentru a le lansa pe orbita. Segmentul de control este format dintr7o statie de control
principala si o serie de antene terestre si statii de monitorizare.Segmentul de utilizator
este format din totalitatea utilizatorilor de origine militara care folosesc Serviciul Precis
de Pozitionare GPS, precum si utilizatorii civili, comercial si stiintifici care folosesc
Serviciul Standard de Pozitionare GPS.

5ig. &. Statie monitor de teren
APLICATII :
$esi a fost conceput ca si un proiect destinat a fi dat spre folosinta militara, acum GPS7ul
are dubla intrebuintare 3 atat militara cat si civila. Acest sistem a devenit un istrument cu
o gama larga de utillizare atat in domeniul comercial, stiintific cat si pentru supraveg*ere
si urmarire. Precizia de timp a GPS7ului faciliteaza activitatile de zi cu zi, cum ar fi
operatiunile din domeniul bancar, de telefon mobil, cat si operatiunile de control al
retelelor electrice.
~ Aplicatiile civile :
?ulte dintre aplicatiile folosite pentru sistemele utilizate de catre civili folosesc !
componente de baza 3 locatia absoluta, momentul relativ si transferul de timp. Acest
sistem se foloseste in domeniul cartografiei 0atat militare cat si civile2, in domeniul
telefoniei, a urmaririi flotelor, navigatiei, al urmaririi avioanelor, recreatiei,
supraveg*erii, domeniul tectonic, telematic07 care imbina sistemul informatic si cel al
comunicarii, numit de asemenea +-> 4+nformation and -ommunications >ec*nolog@2,
etc.

5ig.6. Sistem de navigatie gen , (exus

5ig. ". $ispla@ telematic amplasat pe >o@ota Prius
G Aplicatii militare :
$in anul %##9, aplicatiile GPS militaresti includ 3 navigatie, urmarirea tintei, orientarea
rac*etelor si proiectilelor, cautarea si salvarea pilotilor sau a militarilor doborati,
recunoastere, astfel ca patrulele de circulatie poti fi gestionate mai atent, iar acesti sateliti
transporta un set de detectoare de detonare, constand dintr7un senzor optic, un senzor de
raze H, si un senzor pentru impulsurile electromagnetice.
COMUNICARE :
Semnalele de navigatie transmise de catre satelitii GPS codifica o varietate de informatii
despre pozitia satelitului, starea ceasurilor interne, precum si starea de sanatate a retelei.
Aceste semnale sunt transmise pe doua frecvente separate, care sunt comune tuturor
satelitilor in retea. $oua codari diferite sunt folosite3 o codare folosita de catre civili, si
una folosita de catre domeniul militar al S.U.A
>oti satelitii transmit pe aceleasi frecvente. Semnalele sunt decodate folosind
sistemul de decodare multipla -$?A. 5recventele utilizate sunt 1.66&% G<z 0semnalul
(12 si 1.%%" G<z 0semnalul (%2.
Analizatorul de erori al GPS7ului poate examina sursa acestora si marimea lor. $e
asemenea poate corecta multe dintre erori, insa raman si erori care nu pot fi indreptate.
+ntegrarea informatiilor externe in procesul de calcul poate imbunatatii semnificativ
precizia acestuia. Astfel de sisteme sunt denumite si descrise in functie de modul in care
ajunge informatia. Acuratetea GPS7ului este de aproximativ 1& nanosecunte. +nsa, cei mai
multi receptor pierd din acuratete in interpretarea semnalelor, ajungandu7se la o acuratete
de 1## de nanosecunde.
ALTE SISTEME :
~ Sistemul de navigatie prin satelit rus G(1/ASS, care este operational in
intreaga lume.
G GA(+()1 4 un sistem dezvoltat de catre Uniunea )uropeana si alte tari
partenere, fiind planuit sa fie lansat in %#1& si dezvoltat pe deplin in %#19.
G A)+$1U 4 Sistemul dezvoltat de catre republica -*ineza, fiind limitat la Asia
si Pacificul de ,est.
G -1?PASS 4 Sisitemul global dezvoltat de catre -*ina, acesta se doreste a fi
operational pana in anul %#%#.
G +'/SS 4 Sistemul de navigatie regional al +ndiei, acoperind suprafata +ndiei si a
1ceanului +ndian de /ord, fiind complet functional in %#1&.
GIDSS 4 Sistemul de navigatie prin satelit ;aponez, care acopera regiunea Asiei
si 1ceaniei, si se asteapta a fi lansat in %#1!.
.
5ig. . -omparatie intre orbitele sistemelor de navigatie existente.
5ig. .. Jo7mobil7 masina planuita sa
fie ec*ipata cu sistemul de navigatie G(1/AS.
5ig. 9. Acoperirea sistemului A)+$1U in %#1%
5ig. 1#. Acoperirea sistemului de navigatie indian +'/SS.
5ig. 11 . 1rbita satelitului japonez Iuasi7Denit* 0IDSS2
5ig.1%. -onstelatia GPS
SISTEMUL DE NAVIGATIE PRIN SATELIT
GALILEO
5ig.1!. (ogo7ul sistemului de navigatie Galileo.
Galileo este un sistem de navigatie prin satelit global 0G/SS2, fiind dezvoltat de catre
Uniunea )uropeana si Agentia Spatiului )uropean 0)SA2. Acest proiect a fost numit dupa
astronomul italian Galileo Galilei. Unul dintre obiectivele propuse de Galileo este de a
oferi un sistem de inalta precizie de pozitionare, pe care natiunile europene se pot baza,
independent de sistemul rusesc G(1/ASS, US GPS, si sistemul -*inezesc -1?PASS,
care pot fi dezactivate pe perioada de razboi sau conflict.
Acest sistem v7a avea % centre operationale terestre langa ?unic*, Germania, si
unul in 5ucino, +talia. +n $ecembrie %#1#, ministrii europeni din Aruxelles au votat Praga si
'epublica -e*a ca fiind sediile proiectului Galileo.
+n %1 1ctombrie %#11, primi doi sateliti operationali din patru au fost lansati
pentru a valida sistemul. Urmatorii doi sateliti au urmat in 1% 1ctombrie %#1%, ducand la
bun sfarsit testul acestui proiect. 1data cu validarea acestei faze de lansare pe orbita 0 +n7
1rbit ,alidation7 +1,2, sateliti aditionali vor fi lansati pentru a ajunge la capacitatea
operationala 0+1-2 in jurul mijlocului deceniului. 5inalizarea amplasarii celor !# de sateliti
ai sistemului Galileo 0% operationali si inca ! pentru inlocuire in caz de defectiune2 este
asteptata pana in %#19.
Serviciile de navigatie de baza ale acestui sistem vor fi gratuite. Sistemul
este destinat sa furnizeze masuratori orizontale si verticale cu o precizie de 1 metru, si
servicii de pozitionare la latitudini mari cu mult imbunatatite decat cele actuale.
-a o facilitate suplimentara, Galileo va oferi o aplicatie de cautare la nivel
mondial si o functie de salvare 0SA'2. Satelitii vor fi ec*ipati cu un dispozitiv de receptie7
transmisie automata care va transmite semnalele de primejdie de la emitatorul utilizatorului
la -entrul de -oordonare al Salvarilor, care va initia astfel operatiunile de salvare. +n
acelasi timp, un sistem va genera utiliztorului un semnal care il v7a informa ca situatia lui a
fost receptionata si ca ec*ipele de salvare sunt mobilizate pentru a7l salva. Aceasta
posibilitate de a genera un feedbac: utilizatorului este o inovatie in acest domeniu,
nemaintalnindu7se nicaieri in sistemele vec*i. Acest sistem v7a fi de doua tipuri 3 unul de
precizie mai joasa, care v7a fi gratuit pentru utilizatori, si un sistem de inalta precizie care
v7a fi un serviciu furnizat contra cost pentru uz militar si comercial. Primii sateliti poarta
numele copiilor din Aelgia si Aulgaria, castigatori ai competitiei de desen european
Galileo./umele castigatorilor din celelalte %6 de state ramase v7a fi atribuit celorlalti
sateliti care vor fi lansati pe orbita in %#19.
OBIECTIVE PRINCIPALE :
+n 1999, diferitele concepte pentru acest proiect provenite din Germania, 5ranta, +talia si
'egatele Unite au fost comparate si s7au redus la o singura idee principla de catre o ec*ipa
de ingineri din toate cele & tari. Prima etapa a acestui program a inceput oficial in %" mai
%##! de catre Uniunea )uropeana si Agentia Spatiala )uropeana. Spre deosebire de
proiectul lansat de catre Statele Unite, acest proiect )uropean are ca si target utilizatorii din
randul civililor. 1 alta diferenta intre cele doua proiecte este reprezentata de idea de
inc*idere a acestui sistem doar in circumstante extreme. Acesta v7a fi disponibil atat pentru
uz civil cat si militar. Pana in anul %###, precizia semnalului disponibil pentru uzul non7
militar afost sever limitat de o aplicatie numita $isponibilitate Selectiva.
FINANTARE :
+n urma atacurilor din 11 Septembrie %#11, Guvernul Statelor Unite s7a opus acestui
proiect, venind cu argumentul ca acest proiect v7a reprezenta sfarsitul controlului Statelor
Unite de a opri acest sistem in timpul operatiunilor militaresti. +n 1 +anuarie %##%,
purtatorul de cuvant al acestui proiect a anuntat ca Proiectul Galileo este pe cale sa se
opreasca.
-ateva luni mai tarziu, situatia s7a sc*imbat dramatic. Statele membre ale Uniunii
)uropene au decis ca este important sa existe un astfel de sistem pe care Statele Unite sa
nu7l poata opri in caz de conflict politic.
Uniunea )uropeana si Agentia Spatiala )uropeana a *otarat astfel finantarea
acestui proiect in ?artie %##%, asteptandu7se o revizuire in %##! 0 revizuire care a fost
finalizata in martie %##!2. -osturile de pornire pentru perioada %##%7%##6 a fost estimata la
1.1 miliarde de K. Satelitii necesari 0 numarul planuit este de !# de sateliti 2 o sa fie lansati
in perioada %#117%#1& si sistemul v7a fi functional din %#19. -ostul final este estimat
undeva la ! miliarde de K, in aceasta suma incluzandu7se infrastructura pe Pamant, care a
fost construita intre %##"7%##. Planul principal era ca investitorii si companiile sa
investeasca cel mutin doua treimi din costurile de implementare, U.) si Agentia Spatiala
)uropeana sa ac*ite restul costurilor. Astfel ca vor exista doua bande alocate 3 una pentru
serviciile comerciale, de o mai buna acuratete si calitate a informatiilor, care v7a putea fi
disponibila contra cost, si un serviciu gratuit tuturor utilizatorilor care vor detine un
receptor Galileo. -osturile au crescut cu aporximativ 6#L peste estimarile initiale.
COOPERAREA CU STATELE UNITE :
+n iunie %##&, s7a semnat un acord intre Statele Unite si Uniunea )uropeana cu privire la
sc*imbarea modulatiei la cea cunoscuta sub numele de A1- 1.1 0Ainar@ 1ffset -arrier
1.12, permitand astfel ambelor sisteme sa coexiste. Uniunea )uropeana a convenit, de
asemenea sa se implice si in cazul preocuparilor comune referitoare la protectia
capacitatilor nationale de securitate ale Statelor Unite si ale aliatilor sai.
PRIMII SATELITI EXPERIMENTALI l GIOVE-A SI GIOVE-B.
Primul satelit experimental Giove7A, a fost lansat in %##6 si a fost urmat de un satelit
secundar de test, Giove7A, lansat in %##.. 1data cefaza de amplasare pe orbita a fost
completa, sateliti aditionali vor fi lansati. +n !# /oiembrie %##, ministrii transporturilor ai
Uniunii )uropene au ajuns la un acord cu privire la data la care acest sistem v7a fi
operational, si anume pana in anul %#1!, insa presa a dezvaluit ulterior o informatie legata
de intarzierea acestei lansari pana in anul %#1&.
REFINANTARE. PROBLEME GUVERNAMENTALE.
(a inceputul anului %##, au aparut probleme legate de finantarea acestui proiect, ceea ce a
determinat intarzieri substantiale. Acest proiect nu a primit suficiente fonduri, insa in
aprilie %##., s7a aprobat taierea bugetului administrativ si al agriculturii s7a putut realoca
fonduri suficiente pentru continuarea acestui proiect.
+n octombrie %##9, -omisia )uropeana a taiat numarul satelitilor de la %. la %%,
cei sase sateliti urmand sa fie comandati ulterior. >ot in acea perioada s7a anuntat ca
semnalele 1S, P'S si So( vor fi disponibile in %#1!, iar semnalele -S si S1( ceva mai
tarziu. Augetul curent pentru perioada %##"7%#1! de !.& miliarde de )uro era considerat ca
fiind insuficient. -osturile estimate pentru acest proiect, pentru inceperea si utilizarea lui
pentru o perioada de %# de ani era de aproximativ %%.% miliarde de )uro, costuri care vor fi
suportate in intregime de catre contribuabili, spre deosebire de estimarea initiala facuta in
anul %### de . miliarde de )uro, din care doar %." miliarde urmand a fi suportate de catre
contribuabili, si restul de catre investitori.
+n noiembrie %##9 s7a inaugurat o statie terestra langa Mourou 0Guiana2. (ansarea
primilor patru sateliti pe orbita 0 +1, 2 a fost planuita pentru ce7a de7a doua jumatate a
anului %#11, in timp ce lansarea satelitilor total operationali 0 51- 2 este planuita pentru
sfarsitul anului %#1%.
+n martie %#1# s7a verificat ca bugetul proiectului Galileo, era suficient pentru a
acoperii doar & +1,7uri si 1& 51-7uri pana in %#1&, nefiind astfel fonduri suficiente pentru
a aduce acest proect la o capacitate mai mare de "# L. ?anagerul principal al acestui
program, Paul ,er*oef a indicat o mare problema legata de aceasta limitare, ceea ce
inseamna ca ! saptamaniN an nu vom avea acces la navigatie.
+n iulie %#1#, -omisia )uropeana au estimat intarzieri si costuri aditionale ale
procesului, estimand data finalizarii pentru anul %#1.. $upa finalizarea proiectului,
sistemul v7a trebui subventionat de catre guverne cu 6# milioane de euroN an. 1 suma
aditionala de 1.9 miliarde de euro este planuita a fi c*eltuita aducand acest proiect la
finalizare totala de !# de sateliti 0 % operationali si ! de rezerva 2.
5ig.1&. Satelit Galileo lansat in %1.1ct.%#11
IMPLICARE INTERNATIONALA :
+n Septembrie %##!, -*ina s7a alaturat proiectului Galileo, urmand sa investeasca %!#
milioane de )uro pe parcursul anilor. +n +ulie %##&,+srael a semnat un acord de parteneriat
in acest proiect, in ! +unie %##6 s7a alaturat si Ucraina, in /oiembrie %##6 s7a alaturat
?aroc, si in 1% +anuarie -orea de Sud.
+n /oiembrie %##", -*ina s7a decis sa implementeze un sistem de navigatie
propriu, numit AeidouN -ompass. -omisia )uropeana a fost de acord cu aceasta decizie
insa, investitia facuta este nereturnabila.
+n !# /oiembrie %##, cele % de state membre ale Uniunii )uropene au acceptat
continuarea proiectului, bazele fiind amplasatein Germania si +talia. Spania nu a fost de
acord cu aceasta *otarare, insa, pana la finalul zile a acceptat. Acest lucru imbunatateste
foarte mult viabilitatea acestui proiect. +n ! aprilie %##9, /orvegia s7a alaturat acestui
program, promitand "..9 milioane de )uro pe langa costurile de dezvoltare, permitand
companiilor sale sa liciteze pentru contracte de constructie.
TENSIUNE CU STATELE UNITE ALE AMERICII :
Galileo este un sistem civil european )U G/SS 0 BGlobal /avigation Satellite
S@stemC2 care permite acces tuturor utilizatorilor. Gps7ul este un sistem militar al Statelor
Unite care furnizeaza semnale de localizare, care au o precizie mai mare la utilizatorii
militari, oferind in acelasi timp, semnale de localizare mai putin precise pentru civili.
GPS7ul are capabilitatea de a bloca semnalul civilior, fiind insa capabili sa utilizeze
semnalul militar 0banda7?2. 1 motivatie primara pentru acest proiect reprezenta
ingrijorarea )uropeana cu privire la oprirea accesului la sistemul GPS in timpul
dezacordurilor politice.
$in cauza preciziei mari promise de catre acest sistem, Galileo, Statele Unite au
fost ingrijorate cu privire la utilizarea acestui sistem de catre inamici in timpul unor
lovituri militare impotriva Statelor Unite si ale aliatilor. 5recventa initiala aleasa pentru
Sistemul Galileo ar fi facut practic imposibila blocarea semnalelor de catre Statele Unite
fara sa interfereze cu semnalele proprii GPS. Statele Unite nu au dorit astfel sa isi piarda
capacitatea de a utiliza propriul sistem in detrimentul blocarii celuilalt. Unele oficialitati
ale Statelor Unite au devenit si mai ingrijorate in momentul in care -*ina si7a aratat
interesul fata de acest sistem Galileo.
Un oficial )uropean a sustinut ca oficialii Statelor Unite ar dobori satelitii Galileo
in cazul unui conflict, in cazul in care acestia sunt folositi in scopuri militare, mai precis,
in atacuri impotriva 5ortelor Americane. Uniunea )uropeana mentioneaza faptul ca
te*nologia folosita in acest proiect este una neutra, disponibila in toate tarile si tuturor
oamenilor. +n prima faza, oficiali Uniunii )uropene nu au fost de acord sa modifice
planurile initiale pentru acest sistem, insa au ajuns la un compromis ca acest sistem sa fie
folosit pe o alta frecventa. Acest lucru permite blocareaNbruierea unui sistem G/SS fara a
fi afectat un altul, oferind astfel un avantaj Statelor Unite in conflictele in care sunt
implicate sistemele electronice. +n cele din urma, aceasta frecventa diferita da insa si
posibilitatea de a bruia sistemul GPS fara a fi afectat insa sistemul Galileo.
DESCRIEREA FINALA :
SATELITII GALILEO
F !# de sateliti pe orbita 0 incluzand ! sateliti de rezerva 2
F Altitudinea orbitala 3 %!,%%% :m 0?)12
F ! 1rbital planes, 6" grade inclinatie
F ,iata satelitului 3 O 1% ani
F Greutatea 3 "6 :g
F $imensiunea satelitului 3 %. m x 1.% m x 1.1 m
Serviciile sistemului Galileo 3
Acest sistem v7a avea 6 servicii principale3
G Acce !"#$%"&$e 'ec($ 3 v7a fi disponibil fara alte taxe ulterioare
tuturor utilizatorilor care detin un receiver Galileo, avand o precizie de pozitionare de
pana la 1 metru.
G N"#$%"&$e c)*e+c$"l" 3 Precizie foarte ridicata, masurata in centimetrii.
Serviciul v7a presupune anumite taxe pentru utilizare.
G S$%,+"!&" #$e&$$ 'e !"#$%"+e
~ N"#$%"&$e -,.l$c" : $isponibilitate continua c*iar si in cazul in care alte
servicii sunt dezactivatepe timp de criza. Agentiile guvernamentale for fi utilizatorii
principali.
G Se+#$c$,l 'e c",&"+e $ +"c,*-"+"+e
BIBLIOGRAFIE:
~ Par:inson, Spil:er 0199"27 >*e global positioning s@stem.
~ ;aiz:i ?endizabal, 'oc Aerenguer, ;uan ?elendez 4 GPS and Galileo
~ (&&-://e!.0$1$-e'$".)+%/0$1$/Gl)."l2P)$&$)!$!%2S3&e*
~ (&&-://e!.0$1$-e'$".)+%/0$1$/GLONASS
~ (&&-://e!.0$1$-e'$".)+%/0$1$/G"l$le)2("&el$&e2!"#$%"&$)!)
~ (&&-://e!.0$1$-e'$".)+%/0$1$/Be$'),2!"#$%"&$)!23&e*
~ (&&-://e!.0$1$-e'$".)+%/0$1$/COMPASS2!"#$%"&$)!23&e*
~ (&&-://e!.0$1$-e'$".)+%/0$1$/IRNSS
~ (&&-://e!.0$1$-e'$".)+%/0$1$/4ZSS