Ministerul tiinei i nvmntului

al Republicii Moldova
U.T.M.
Catedra: Arhitectura

Referat

La disciplina:Doctrine in Arhitectura

Tema : Obiectivele si scopul disciplinei



A efectuat: st. gr. Arh-091 Bantus Dorina
A verificat: Iamsicova Nina


Chiinu 2014


I.Descriere
Definitii de lucru:

DOCTRN ( fr., lat.) s. n. 1. Ansamblu de principii sau credine despre Univers,
despre istorie etc., constituind un sistem de nvmnt religios, filozofic, politic
etc., acceptate ca reguli de gndire sau de conduit. Ansamblul principiilor ntr-o
ramur a cunoaterii. 2.nvtur formulat i susinut de un maestru sau de o
coal (ex. d. platonician despre nemurirea sufletului). 3. Teorie susinut sau
contrazis de eviden, propus spre acceptare. 4. Ansamblul principiilor n baza
crora conducerea unui stat i propune s acioneze n anumite domenii (politica
extern, politica drepturilor omului etc.). 5. Corp de idei, teze, principii i modele
politice adoptate de un partid politic pentru elaborarea unei concepii de guvernare
(ex. d. liberal, socialist, social-democrat, naional-democrat, fascist etc.).
TEORE, teorii, s. f. 1. Rspuns sau soluie la o chestiune filosofic sau tiinific,
bazat pe dovezi i coordonat sistematic cu alte rspunsuri ntr-un ntreg
doctrinar; interpretare bine ntemeiat a dovezilor. 2. Oricare dintre ncercrile de a
explica acelai set de fapte sau aceeai problem. Loc. adv. n teorie = n mod
abstract, speculativ. 3. (n sintagme) Teoria informaiei = teorie matematic a
proprietilor generale ale surselor de informaie, ale posibilitilor de pstrare i de
transmitere a informaiilor etc. Teoria literaturii = ramur a tiinei literaturii care
studiaz trsturile generale ale creaiei literare, curentele i metodele artistice
etc. Teoria relativitii = teorie a relaiilor dintre spaiu, timp i micarea materiei,
n care legile fundamentale ale fenomenelor fizice sunt enunate ntr-o form
valabil att pentru viteze relative mici ale corpurilor, ct i pentru viteze relative
foarte mari, apropiate de viteza luminii. 4. Partea teoretic a instruciei militare.
[Pr.: te-o-] Din fr.thorie, lat. theoria.
ARHITECTR ( fr., lat.) s. f. 1. tiina i arta de organizare i construire a
spaiilor necesare vieii i activitii umane. Avnd o dubl determinare, funcional
i artistic, evoluia a. depinde de tipurile de materiale folosite ntr-o anume epoc
(lemn, piatr, crmid, beton), de destinaia cldirii (locuine, cldiri de cult,
cldiri industriale, militare etc.) i de climatul spiritual n care apare. Elementele de
baz ale a. volumul, suprafaa i planul organizate dup un anumit ritm,
caracterizeaz stilurile arhitectonice. n funcie de concepia epocii, nclinat ctre
funcional sau ctre spiritual, a. accentueaz fie structura construciilor (a. clasic
greceasc, Renaterea, a. sec. 20), fie forma general i decorul, n scopul crerii
unui sentiment sau accenturii specificului naional (a. egiptean, baroc,
neoromneasc). Dup destinaia edificiilor, a. este mprit
n: a. civil, a. religioas, a. militar, a. industrial etc. A. peisagistic = tiina i
arta de a interveni asupra peisajului, n scopul obinerii unui spaiu cu valene
estetice. Latura cea mai important o constituie arta grdinilor. A. sculptur =
curent aprut dup al doilea rzboi mondial, ca reacie la cubismul interbelic, care
urmrete integrarea a. n peisaj prin apropierea aspectului ei exterior de forma
sculptural, sau, chiar, prin crearea unor sculpturi locuibile. P. ext. Aspectul
compoziional al unei opere artistice; structur. 2.(INFORM.) Arhitectura
calculatoarelor = asamblarea subsistemelor funcionale ntr-un calculator numeric,
pentru a obine performanele impuse n condiii de cost avantajoase.
Teoria Arhitecturii = un discurs asupra practicii si productiei de arhitectura,
care, n virtutea naturii sale speculative si anticipatoare, se ocupa nu numai de
realizari, dar si de concepte, principii, directii sau intentii, de relatia dintre
arhitectura si natura,cultura, societate, tehnologie, precum si de definirea propriu-
zisa a arhitecturii ca
disciplina, cu originile, instrumentele si scopurile sale.

De aseamenea nu putem fara legile in Arhitectura
I. Atributele vitruviene ca surse ale expresiei arhitecturale
- firmitas si expresia tectonica
- utilitas si expresia functiunii
- venustas si expresia poetica
II Sectiunea de aur. Sirul lui Fibonacci este o serie de numere de tipul : 0, 1, 1,
2 , 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144 etc. Acestea se obtin adunand ultimele 2 numere
din secventa ( 0 + 1 = 1; 1 + 1 = 2; 1 + 2 = 3; 2 + 3 = 5; 3 + 5 = 8)
Din tot acest sir, pe noi ne intereseaza rezultatul raportului a doua numere oarecare
consecutive din sir ( exemplu: 5 / 3 = 1.(6); 8 / 5= 1.6) care este aproximativ egal
cu numarul de aur . Acest raport il vom folosi pentru impartirea cadrului si
pentru asezarea subiectului in puncte.
II Obiectivele disciplinei.
Obiectivele: 1)Informare asupra sistemului conceptual architectural in vederea
stapanirii reperelor sale doctrinare si a abordarii sistemice a problemelor
arhitecturale in cadrul teritoriului.
2)Studierea esentei practicii arhitecturale si urbanistice si creatiei teoretice
rationale a activitatii umane in dezvoltarea ei dinamica in timp
Continutul cursului se doreste o introducere n doctrinele arhitecturii, dar nu n
formula
traditionala, ci sub semnul conceptului de semnificatie, concept foarte vehiculat n
ultimul timp, ca o consecinta a golirii treptate de continut a creatiei arhitecturale n
epoca moderna si contemporana.
n perioada premoderna, edificiile (n primul rnd cele reprezentative pentru o
societate:
templul, biserica, palatul) ntrupau fara exceptie idealurile comune unei epoci sau
societati si n
acelasi timp valori universale ale spiritualitatii umane deci un adevar mai nalt,
transcendent.
O data cu modernitatea, din considerente complexe (mutatia catre noile idealuri ale
libertatii si emanciparii fata de orice autoritate, ale individualismului si ale
progresului tehnologic;
dezvoltarea accelerata a societatii industriale si explozia cererii n materie de spatiu
construit, etc.),
dimensiunea transcendenta a creatiei arhitecturale se pierde treptat, iar edificiile,
desacralizate, nu
fac dect sa materializeze adevaruri (chiar interese) imediate sau se reprezinte pe
sine.
Ca urmare, arhitectul devine, dupa caz, din interpret sensibil, de talent, al
aspiratiilor
colective si al adevarurilor universale, un mare artist sau un simplu prestator de
servicii, un om de
afaceri pragmatic sau un dictator implacabil. Fenomenul arhitectural se ramifica
ntr-o multitudine
de directii, curente si tendinte, fapt pozitiv n sine, daca multe din aceste tendinte
nu ar piede cu
desavrsire finalitatea umana a demersului, ducnd la manifestari extreme
(comercialism si kitsch,
formalism si gratuitate, intelectualism excesiv, functionalism sau rationalism rigid,
etc.).
Gndirea postmoderna initiaza, ncepnd din deceniul al saptelea al sec. XX, o
ampla
reactie critica fata de agenda modernitatii si de consecintele negative ale acesteia,
propunnd o
revenire (cu corectiile necesare impuse de situatia actuala) la sensul originar al
creatiei
arhitecturale, denaturat sau ignorat n decursul perioadei anterioare. n acest
context trebuie nteles
accentul important pus pe mesajul (continutul) formei arhitecturale, pe mecanismul
nglobarii si al
transmiterii semnificatiilor necesare unei relatii optime ntre om si cadrul construit.

II:Scopul Cursului propune ntelegerea arhitecturii ca limbaj al formelor
semnificante, ca vehicul al semnificatiilor umane si n acelasi timp ca
materializare a lor sub forma cadrului construit.
Definirea gestului arhitectural a constituit si constituie una din principalele teme
ale
Teoriei Arhitecturii, disciplina care sta la baza practicii arhitecturale si a formarii
profesionale a arhitectului.
Problemele studierii disciplinei.
Structura cursului e bazata pe studiu al cercetarilor teoretiice si propunerile
persinajelor istorice concrete legate de problemele arhitecturii urbane si e de
asemenea in legatura cu practica arhitecturala .
De asemenea la baza acestui curs sta conditia istorica a conceptiilor
architectural- teoretice care au favorizat dezvoltarea ideilor, ideologiei arhitectilor
si desfasurarea pamintului in toate eltapele dezvoltarii umanitatii. In rezultatul
acestui curs se acumuleaza sa cunoasca urmatoarele:
-etapele firmarii sistemului ideilor urbane in timp
- partietcularularitatile disciplinei si notiunele de baza
- s teoriile urbanistice si dezvoltarea acestora
- structura obiectelor urbanistice
- teoria repartizarii populatiei
-conditii pentru realizarea acestor idei in practica
-educa in sine creativitatea si sirguinta gata de profesia viitoarea, de a determina
acumularea sistematica a informatiei si posibilitati de de abordare in practica
-determina prognoza cailor dezvoltarii urbanismului
Pentru a recupera, n conditiile de astazi, calitatea pierduta a spatiului urban de
altadata, e nevoie ca fiecare proiect sa fie conceput
- ca o interventie ntr-un organism care evolueaza permanent, cu conflictele si
antagonismele sale
- ca mediere, n scopul reconcilierii, ntre oras si arhitectura, ntre necesitatile
individuale si cele ale orasului cu descoperirea raportului just ntre afirmarea
individuala a edificiului si nscrierea benefica n context, eventual prin regenerarea
tesuturilor, remodelarea lor, prin creerea / continuarea / interpretarea unui tesut
urban existent.