Ministerul Educatiei i tiintei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea Urbanism i Arhitectura
Catedra: Constructii Arhitectonice
Proiect de curs
La disciplina: Amenajarea teritoriului
Tema: MA!"TRA#A $RAA%EA"CA &E !%TERE" &E RA!$%
E'ectuat: st()r( AR*+,-.
Carpovici Andrei
/eri'icat: 0opusoi A(
Chiinau .,1.
1
1(&ate )enerale(
1. Plan traseu cu relieful reprezentat prin curbe de nivel cu echidistanta de 1m.
Lungimea traseului 700m.
2. Intensitatea circulatiei transportului si a pietonilor.
Nr Categoria transportului Intensitatea
conventionala
Coef.
tr
Nr
1 !utoturisme "0 1.0 "0
2 Camioane P#$t 10 1.% 1%
$ Camioane P& $t ' %t 12 2.0 2(
( !utobuse (0 2.% 100
% )roleibuse $0 $.0 *0
+ !utotrenuri 2 (.0 "
7 ,otociclete 10 0.% %
" -iciclete % 0.2 1
.!&$2$
$. Pietoni 1200/$000
(. 0eclivitatea i1&0.027+1 i2&0.0$2 2din proiect lu3m i ma4imal5
%. 0ate suplimentare6 a. distanta dintre intersectii L
int
&200 m
b. coeficientul 7 7&0.%
c. durata fazelor semaforului )
r
&" sec )
g
&$ sec
Componenta proiectului
1. Plan traseu sc.161000
2. Profil longitudinal sc
or
161000 sc
vr
16100
$. Profilul transversal al strazii de proiect si a strazii intersectate sc.162000
(. Plan intersectia denivelata sc.161000
%. 8chema organizarii circulatiei la intersectie.
2
.(Retea stradala(
Numim retea stradala a orasului multimea strazilor de diferite categorii si
destinatii amplasate in planul orasului dat.
8trada orasului se numeste fisia terenului urban destinata pentru asigurarea
circulatiei automobilelor si pietonilor si pentru trasarea retelelor ingineresti urbane '
canalizare1 apa1 telefon1 electricitate s.a.
0eosebim urmatoarele ( scheme principale a retelelor stradale6
1.dreptunghiulara 2.dreptunghiulara9diagonala
$.radial ' inelara (.combinata
%.cu forma geometrica libera
:eesind din destinatia principala a strazii urbane1 si anume din necesitatea
asigurarii legaturilor dintre diferite zone ale orasului pe o directie ma4im posibila drept9
liniara1 schema retelei stradale se caracterizeaza cu a;utorul urmatorilor 2 indici6
1.<rad de nerectilinietate ' numeric egal cu raportul distantelor dintre diferite
zone ale orasului masurate pe reteaua stradala catre distantele dintre aceste zone
masurate pe linii drepte.
2.Numarulde automobile de transit care pot traversa centrul orasului de transit.
$
5 2
5 2
j i L
j i L
K
de
ve
nve


=
Caracteristica schemelor retelelor stradale se poate vedea in tabelul de mai ;os.
8chemelor retelelor stradale =
nrt
> de tranzit
1.dreptunghiulara
11$% 10
2.dreptunghiulara9diagonala
111% $0
$.radial ' inelara
110"

$%
(
(.combinata
112 ' 112% 2%
2(Calsi'icarea stra3ilor urbane
?olosind ca parametric de diferentiere viteza ma4ima de circulatie admisa1
intensitatea de circulatie1 functia pe care trebuie sa o indaplineasca strada luind in
consideratie tipul si frecventa intersectiilor cu alte strazi se obtine clasificarea tehnica a
strazilor.
Clasificarea strazilor6
1. ,C@, ' magistrala de circulatie cu viteza mareA asigura legatura rapida de
transport intre orasul centru si periferii1 zonele rezidentiale indepartate intre ele si cu
zona de producereA necesita continuitatea circulatiei.
2. ,BIB ' magistrala orasaneasca cu circulatie de interes de orasA asigura
legatura de transport si pietonala intre zone rezidentiale1 de producere cu centrul
orasuluiA necesita circulatie continua1 intersectii denivelate si treceri pietinale
suprastradale sau subterane.
$. ,BIC ' magistrala orasaneasca cu circulatie de interes de cartierA asigura
legatura de transport intre zonele apropiate1 intre cartiere1 intre microraioane.
(. 8CL ' strazi locale urbaneA asigura circulatia locala a transportului si
pietonilor.
In dependenta de categoria strazilor e4ista parametric de caracterizare fizica si
geometrica a lor6 a. viteza de circulatie recomandataA
b. declivitatea longitudinala ma4imal admisibilaA
c. numarul minimal necesar de benzi de circulatieA
d. latimea unei benzi de circulatieA
e. latimea minimala a trotuarului.
f. L3Dimea minimal3 a trotuarului

Categoria strazii
@iteza
ma4ima
0eclivitaea
E
n b
2m5
b
tr
2m5
,C@, 100 (0 ( $17% 9
%
,BIB "0 %0 ( 2$5 $17% 71% 2+105
,BIC +0 +0 $ 225 $17% +10 2(1%5
8CL 20 ' +0 70 9 "0 1 9 2 $ ' $1% 11%0
<radul de dezvoltare a retelei stradale a orasului se caracterizeaza prin densitatea
strazii ' indice numeric egal cu raportul dintre . lungimilor tuturor strazilor orasului
2m5 catre aria teritoriului orasului 2m
2
5.
0ensitatea depinde de categoria orasului si valoarea medie constituie6
Categoria medie a
orasului
%0 100 2%0 %00 1000 F1000
G 11% 117 11* 21% $10 F$12
4(0roiectarea pro'ilelor lon)itudinale
Numim profil longitudinal al strazii urbane reprezentarea traseului strazii pe un
plan vertical1 care trece prin a4a traseului si caracterizeaza cotele de relief si de proiect
la traseul dat declivitatile de sectoare si elementele curbelor verticale pe traseul dat. 8e
indeplineste in scara orizontala a traseului si se recomanda ca sa scara verticala sa fie de
10 ori mai mare decit scara orizontala.
H ' cota conventionala1 mai mica decit cea mai mica cota de pe traseu 2in cazul
meu H # $"1 deci H&$7 5.
Brdinea proiectarii profilului longitudinal6
1. 8e e4amineaza planul traseului propus spre proiectare cu relieful e4istent
e4primat prin curbe de nivel si in dependenta de complicitatea reliefului se alege
distanta dintre pichete1 de obicei 201 (01 %01 100m si preventiv se determina numarul de
sectoare posibile cu declivitati constante. Iste important ca aceste sectoare sa aiba
distante cit mai mari1 ceea ce asigura circulatia continua si lina pe sectorul dat1 aceasta
distanta dintre punctele de fringere a declivitatii se numeste pas de proiectare. 0in
practica proiectarii si e4ploatarii strazilor urbane lungimea acestor sectoare depinde de
categoria straziiA si constituie 2%0m si mai mult.
+
J Km
2
S
L
str

=
2. In scara orizontala1 data de obicei 16%001 1610001 1620001 se traseaza
planul traseului cu curbele de nivel e4istente si se divizeaza in segmente egale prin
puncte de pichet 11 21 $1 (1 etc.
$. 8e calculeaza pentru fiecare pichet cu e4actitate ma4im posibila cotele
e4istente 2negre5 si se inscriu in coloana respective. 8e fi4eaza pe linii verticale pentru
fiecare pichet in scara verticala punctul ce corespunde cotelor negre calculate. Cu linii
drepte subtiri se unesc punctele pichetelor alaturate1 formind profilul e4istent 2negru5 a
traseului e4istent.

(. In corespundere cu ipoteza presupusa de sectoare cu declivitati C
n
si in
corespundere cu cerintele echivalentei volumelor de sapaturi si adaosuri se alege pozitia
optimala a liniei rosii 2de proiect5 pe aceste sectoare. 8e calculeaza cu e4actitate de
miimi declivitatile longitudinele i
1
1 i
2
1 i
$
1 i
(
L si se fi4eaza o cota rosie initialaA de dorit
H
0
r
si in corespundere cu valorile calculate a declivitatilor se calculeaza cotele rosii
pentru fiecare pichet.

%. In punctul de fringere a declivitatii cu scopul asigurarii circulatiei cu
viteza si vizibilitate sporita si pentru micsorarea loviturilor dinamice se inscriu curbe
verticale cu raze anumite1 marimea carora depinde de categoria strazii. Ivident este
faptul ca se intilnesc cazuri cind in punctul de fringere diferenta declivitatilor este foarte
mica si nu9i necesar de a inscrie o curba.
+. In sectorul proiectat al strazii cuprins de curba se calculeaza cotele rosii
corectate corespunzatoare curbei.
7. Pentru fiecare pichet se calculeaza cota de e4ecutie1 adica diferenta dintre
cota rosie si cea neagra a pichetului respectiv.
:azele curbelor verticale a profilului longitudinal.
7
Calculul profilului longitudinal
1. Calculul cotelor negre.

2. Calculul cotelor rosii.
Categoria
strazii
d
:aza ' m
conve4e concave
1. ,C@, % 10000 2000
2. ,BIB 7 +000 1%00
$. ,BIC 10 (000 1000
(. 8CL 1% 2000 %00
"
"( . %7 % . * / % . 1 %"
20 . %" 20 / ( 00 . %"
1+ . %+ 71 / 12 %+
"7 . %+ 71 / +2 %+
12 . %+ %7 / 7 00 . %+
00 . %7
(0 . %$ $2 / 1$ %$
00 . %0
7
+
%
(
$
2
1
0
= =
= + =
= + =
= + =
= + =
=
= + =
=
n
n
n
n
n
n
n
n
H
H
H
H
H
H
H
H
00 . (7
$$ . (* 1% / % (*
(2 . %1 %( / 2$ %1
12 . %$ 1+ / 2 %$
$$ . %% 7 . %+ / 1* %%
2* . %% 17 / % %%
(2 . %% % . (* / 21 %%
1(
1$
12
11
10
*
"
=
= + =
= + =
= + =
= + =
= + =
= + =
n
n
n
n
n
n
n
H
H
H
H
H
H
H
00 . %*
1
=
r
k
H
021% . 0
$2%
00 . %2 00 . %*
5 1 2
0
1
1
1
=

=
k
r r
k
L
H H
i
02* . 0
$7%
00 . (" 00 . %*
5 1( 2
1(
1
1
1
=

=
k
r r
k
L
H H
i
$. Inscriere curbei verticale.
M
)9 distant de la punctul de fringere pina la inceputul curbei
09 distant de la punctual de fringere pina la curba
Cnde6 d & 2i
1
9i
r
5 ' diferenta algebrica a valorilor declivitatilor in punctul de
fringere a lor.

Calculul cotelor de proiect a pichetelor de pe traseul curblinear6
4 9 distanta de la verticala pichetului pina la inceperea curbei.
N ' distant de la linia rosie a traseului pina la curba.
*
00 . %* 10 O 02( . 0 (2 . %"
(2 . %" %0 O 02( . 0 $% . %7
$% . %7 %0 O 02( . 0 2" . %+
2" . %+ %0 O 02( . 0 21 . %%
21 . %% %0 O 02( . 0 1( . %(
1( . %( %0 O 21% . 0 07 . %$
07 . %$ %0 O 021% . 0 00 . %2
00 . %2
1 +
1 % +
1 ( %
1 $ (
1 2 $
1 1 2
1 0 1
0
1
= + = + =
= + = + =
= + = + =
= + = + =
= + = + =
= + = + =
= + = + =
=
l i H H
l i H H
l i H H
l i H H
l i H H
l i H H
l i H H
H
r r
k
r r
r r
r r
r r
r r
r r
r
00 . (" %0 O 02* . 0 (* . (*
(* . (* %0 O 02* . 0 *7 . %0
*7 . %0 %0 O 02* . 0 ($ . %2
($ . %2 %0 O 02* . 0 "* . %$
"* . %$ %0 O 02* . 0 $% . %%
$% . %% %0 O 02* . 0 "1 . %+
"1 . %+ %0 O 02* . 0 27 . %"
27 . %" 2% O 02* . 0 00 . %*
2 1$ 1(
2 12 1$
2 11 12
2 10 11
2 * 10
2 " *
2 7 "
2 7
1
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
l i H H
l i H H
l i H H
l i H H
l i H H
l i H H
l i H H
l i H H
r r
r r
r r
r r
r r
r r
r r
r
k
r
101
2
5 02* . 0 021% . 0 2 O (000
2
5 2
2 1
=
+
=
+
=
i i R
T
m
R
T
D 27 . 1
"000
101
2
2 2
= = =
R
x
y
2
2
=
+* . 0
"000
7(
+
01 . 0
"000
2(
%
2
2
= =
= =
y
y
27 . 1
01 . 0
"000
22
"
+( . 0
"000
72
7
2
2
=
= =
= =
D
y
y
Corectia valorilor cotelor rosii in spatial linear6
(. Calculul cotelor de e4ecutie ale pichetelor de traseu.
10
"0 . %+ 01 . 0 "1 . %+
+$ . %7 +( . 0 27 . %"
7$ . %7 27 . 1 00 . %*
7$ . %7 +* . 0 (2 . %"
$( . %7 01 . 0 $% . %7
" " "
7 7 7
+ + +
% % %
1 1 1
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
y H H
y H H
y H H
y H H
y H H
r c
r c
k
r
k
c
k
r c
r c
00 . 1 00 . (7 00 . ("
1+ . 0 $$ . (* (* . (*
(% . 0 (2 . %1 *7 . %0
7$ . 0 12 . %$ ($ . %2
(( . 1 $$ . %% "* . %$
0+ . 0 2* . %% $% . %%
$" . 1 (2 . %% "0 . %+
21 . 0 "( . %7 +$ . %7
(7 . 0 20 . %" 7$ . %7
1" . 1 1+ . %+ $( . %7
%* . 0 "7 . %+ 2" . %+
*1 . 0 12 . %+ 21 . %%
"+ . 2 00 . %7 1( . %(
$$ . 0 (0 . %$ 07 . %$
00 . 2 00 . %0 00 . %2
1( 1( 1(
1$ 1$ 1$
12 12 12
11 11 11
10 10 10
* * *
" " "
7 7 7
+ + +
% % %
( ( (
$ $ $
2 2 2
1 1 1
0 0 0
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
n r ex
n r ex
n r ex
n c ex
n c ex
n c ex
n c ex
n c ex
n c ex
n c ex
n r ex
n r ex
n r ex
n r ex
n r ex
H H H
H H H
H H H
H H H
H H H
H H H
H H H
H H H
H H H
H H H
H H H
H H H
H H H
H H H
H H H
4(0roiectarea pro'ilelor transversal
Numim profil transversal reprezentare traseului strazii pe un plan vertical ce trece
perpendicular pe a4a strazii si a tuturor elementelor sale.
Ilementele principale ale strazii sint6
9 partea carosabila
9 trotuarele
9 fisii verzi de izolare a trotuarelor si sensurilor de circulatie
9 bordurie etc.
1. Capacitatea teoretic3 a unei benzi de circulaDie a str3zii date

11
Profillul strazii de tip ,BIC
9.00 4.00 11.25
20 5 20
11.25 4.00 6.00
5 20 20
6.00
5


9 valoarea teoretica a capacitatii unei benzi 2aut./ora5
8 9 distanta parcursa de automobil timp de o ora cu o viteza respectiva.
A
9 gabarit dinamic
9 lungimea automobilului
9 distanta parursa de automobil in timpul de reactie a soferului
la necesitatea de frinare


9 timpul de reactie
9 distanta parcursa de automobil din momentul frinarii pina la
oprire. !cceleratia caderii libere g&*1"

9 distanta de siguranta intre 2 automobile.
12

:eesind din aceasta6
5 2 2
"
$+00
2 1
l
tr
i
v
v
v
!

+ +

2. Coeficientul de micPorare a intersecDiilor
9 distanta dintre intersectii
v 9 viteza in m/s de pe strada calculata.
a 9 acceleratia automobilului 9
b 9 deceleratia automobilului 9
t ' durata medie a timpului de asteptare a automobilului
in faza semaforului

9 durata fazei rosii a semaforului.
9 durata fazei galbene a semaforului.

$. @aloarea real3 a capacit3Dii unei benzi 6
N
r
1
&N
1
Q
int
(. Calcul3m num3rul necesar a benzilor de circulaDie6
1$
1
O
2 2
2 2
int
int
int
<
+ + +
=
v t
"
v
a
v
L
L
K
r
!
A
n
1

=
9 flu4ul de automobile pentru perspectiva.
9 valoarea reala a capacitatii unei benzi.
%. Calcul3m l3Dimea trotuarelor
Numim capacitate a strazii urbane numarul ma4im de automobile care pot trece
pe strada data intr9o directie in timp de o ora1 respectind regulile de circulatie.
Intensitatea circulatiei pe strazile urbane reprezinta numarul real de automobile
ce trec pe strada data timp de o ora.
Calculul latimii partii carosabile a strazii este bazat pe notiunea de gabarit
dinamicA ceea ce reprezinta intervalul de strazi in directia longitudinala care il ocupa un
automobilcu viteza data @ parcurge o distanta L si astfel capacitatea unei benzi va fi6
!vind @& +0m/h transformam in m/s
@&2 +0m/h O 1000m5 / $+00s & 1+.+ m/s
i
e
'

declivitatea longitudinala 2 cea mai mare 5
@&22.2 m/s i
e
&0.02*
t
r
& " s t
g
&$s 7&0.%
l
d
& %R22.2 S 1.%R R$ &*(.+
8 & 22.2m/sS$+00s&"0000m
Calculam coeficientul de micsorare a intersectiilor
1(
ol
L
L
! =
1
"(%
+ . *(
"0000
1
= = =
d
l
S
!
%%1 . 0
2 . 22 O *
2 O 2
2 . 22
% . 1 O 2
2 . 22
+00
+00
O
2 2
2 2 2 2
int
int
int
=
+ + +
=
+ + +
=
# t
"
#
a
#
L
L
K
s
s s
t t
t
r
*
2
2 O ( 10
2
2
=
+
=
+
=
5 027* . 0 % . 0 2 " . * O 2
2 . 22
2

Calculam valoarea reala a capacitatii unei benzi de circulatie6
Calculam numarul de benzi6
Pru nT&1.%0 din tabela luam valoarea reala1deci n&21reese ca avem nevoie de $
-enzi. Insa cf tabelului ,!IB se proiecteaza incepind de la $9( benzi. !probam
( benzi.
Calculam trotuarele6
a5 )rotuarele obisnuite in lungul terenurilor verzi sau in fata blocurilor
locative . Pentru ele capacitatea este6 9 1000 pietoni/ore.
b5 )rotuarele alaturate magazinelor1cinematografelor1teatrelor si altor
edificii obstesti. Pentru ele capacitatea este6 9 7009"00 pietoni/ore.
Calculam latimea trotuarelor6
b
1
&(O0.7%&$m Insa cf tabelului trotuarele la,!IB se proiecteaza de la +
m1 deci adoptam + m
b
2
&11O0.7%&".2%m adoptam ".2%m

IN)I:8IC)I! 8):!UILB:.
B intersectie reprezinta un punct de conflict intre diferiti curenti de circulatie.
capacitate de circulatie a intersectiei depinde de numarul de interectii si de
organizarea circulatiei pe aceste intersectii.In functie de numarul1dispozitia
1%
$ aut K ! !
r
/ (++ %%1 . 0 O "(%
int 1 1
= =
%0 . 1
(++
701
1
= =

=
r
!
A
n
( % . $
1000
$%00
1
1
1
= =

=
tr
!
A
n
11 * . 10
7%0
"200
2
2
2
= =

=
tr
!
A
n
si importanta strazilor apar intersectii de diferite tipuri6 cu $1( si mai multe
ramuri.
Practica a demonstrate ca intersectia denivelata a 2 strazi mareste capacitatea
de circulatie de 11%92 ori.0in punct de vedere a organizarii circulatiei
a transportului si a gabaritelor geometrice1deosebim urmatoarele tipuri de
intersectii denivelate6
a5 )refla.
b5 Inelara
c5 Combinata
!vanta;ele intersectiilor denivelate consta in rezolvarea totala a organizarii
circulatiei transportului in toate directiile posibile1 si duce la micsorare
numarului de accidente rutiere.
1+