A.

Teatrul

Atelierul

P.Fomenco

Moscova,

Russia

n teatru, sunt 2 sli cea mare pentru 450 de spectatori i una mai mic 100-150 de locuri.
Ambele sli sunt transformabile, dar au diferite caracteristici spa iale i stilistice. Sala Mare poart
unele faciliti a teatrului tradiional din secolul al XIX-lea, cu toate acestea, prin transformarea
parterului i tehnologiilor modern, si anume teatru flexibil, Sala Mare se transform ntr-un Black
box spaiu deschis.
Particularitile slii mici - perete din sticl care se deschide spre ru. Modularea spa iului su
se realizeaz prin dou ecrane de lemn, care se deschid spre galeriile din sal.
Al treilea spaiu pentru teatru poate deveni holul - teatru. Din cauza cderii reliefului sunt
proiectate trei nivele, cu balcoane i un amfiteatru.

B.Teatrul Cervantes. Mexico.

E un teatru, ngropat n pmnt, care se evideniaz printr-o structur metalic mare ridicat de la
nivelul solului. Prin urmare, aici sculptura apare ca o piatr de aer, care sus ine spa iul care e format
dintr-o secven de terase . Spaiile excavate sunt accesibile publicului ct i aerului liber, protejat de
structura metalic simbolic. Prin intrarea n spaiul lobby-ului excavat deschis, putem avea acces
la un eveniment nou i definitiv, si anume intrarea n interiorul pmntului, slile teatrului apar la
sfritul acestei secvene de spaii. Aici destinaia cldirii culmineaz cu funcia de timp oprit,
recreat, un loc pentru a contempla.

B. Teatrul Total, Walter Gropius

Idea Concept:
"Arhitecii unui teatru contemporan ar trebui s ii pun scopul de a crea o un spaiu dominat de
lumin, astfel nct obiectivul ar rspunde la orice viziune artistic imaginabil a unui regizor:
cldire flexibil, capabil de transformare i care limpezete mintea prin impactul sau asupra
spaiului" W. Gropius
Teatrul in viziunea lui Gropius:
-

Respinge plasarea ierarhic a spectatorilor.

4

Elimin diviziunea dintre scen i zona spectatorilor

Aciunea de pe scen trebuie s implice i publicul

Pentru Gropius cel mai puternic scop a teatrului era sa implice spectatorul in joc.