Universitatea tefan cel Mare , Suceava

Facultatea de tiin e Economice i Administra ie Public

Specializare Contabilitate i nformatic de !estiune
An ", !rupa "
E#$%U A &'CA($)%$) C*E%(UE%%$)
#E&(U)%$) %A P)M+)A %(E& ,&
PE)$A'A "--. / "-01
Prof2 coordonator Student
Moro an !3eor43e %azr Mi3aela 5 6aterina
1. Scurt istoric a ora ului i primriei Liteni
$ra7ul %iteni este localizat 8n sud / estul 9ude:ului Suceava, la confluen:a r;ului
Suceava, cu r;ul Siret2 Suprafa:a acestui ora este de <",=0 , reprezent;nd -,>"? din
teritoriul 9ude:ului Suceava, cu o popula:ie de peste 0-2--- locuitori2 %ocalitatea noastr se poate
luda cu o mic industrie proprie reprezentat de balastiere, confec ii, te@tile, abatoare, fabric
de lactate, a4ricultur i altele2 'in punct de vedere al institu iilor publice care fac parte din
ora ul %iteni, putem 8nt;lni = 4rdini e, > coli i 0 liceu2 Comunitatea local, conform
estimrilor fcute de primria ora ului %iteni 8n anul "--< numra 0-2A>A de locuitori, dintre
care o mare parte a acesteia se ocup de propriile afaceri, a4ricultur si comert2
'in punctul meu de vedere, localitatea se caracterizeaz printr/o putere economica
ridicat datorit afacerilor i institu iilor pe care le de ine, facilita ilor oferite investitorilor prin
suprafe:e de teren, pentru amplasarea construc:iilor, necesare desf7urrii activit:ii i oferindu/
le astfel locuitorilor locuri de munc, asi4ur;ndu/le un nivel de trai decent2
A. Indicatorii cheltuielilor publice
Analiza c3eltuielilor publice este importanta datorita faptului c este esen ial pentru
politica fiscala, iar dezideratele demersului masurarii acestora au determinat identificarea unei
multitudini de modalitati de cuantificare a nivelului, structurii si dinamici c3eltuielilor2
Prima cate4orie a acestor indicatori este reprezentata de nivelul cheltuielilor publice care
constituie marimea absoluta a acestora, calculul efectuandu/se prin multiplicarea cantitatii totale
de utilitati publice oferite de autoritatile publice cu pretul unitar aferent2
n ceea ce priveste structura cheltuielilor publice, acest indicator consta in abordarea alcatuirii
interne a c3eltuielilor publice, cu intentia relevarii raporturilor de intercorelare in care se afla
diferitele cate4orii de c3eltuieli, prin raportarea la volumul total al acestora la un moment dat2
Ultimul indicator, dinamica cheltuielilor publice rezida din faptul ca analiza temporala a
c3eltuielilor publice reprezinta punctul de plecare in elaborarea politicilor publice in acest
domeniu2 ndicatorul poate fi e@primat cantitativ atat in marime absoluta cat si in marime
relativa2
n cele ce urmeaza vom prezenta tabelul cu principalele c3eltuieli efectuate de Primaria
orasului %iteni pentru am putea calcula principali indicatori ai c3eltuielilor publice2
(abel nr2 0
E@plica ii "--. "-0- "-00 "-0"
Cheltuieli totale, din
careB
9.150.557 9.706.480 9.733.512 9.456.308
C3eltuieli de capital ">C2-=1 =>A2"-- >>-2--- AC12A=.
C3eltuieli salariale A2=.A2-0= A2">-2--- =2<==2""1 =2A"=2<--
Sporuri pentru condi ii de
munc
"""2"-- 0.-2--- 0A"2--- "=12---
Contribu ii 020-<2>-- 02">A2--- 021><2><< 021<"2.A-
C3eltuieli cu a9utoare
sociale
<.C2--- <..20>A A>=2"-- <0<2---
C3eltuieli cu bunuri i
servicii
>.<2A-- .A-2--- 020--2-AC 02000200-
C3eltuieli de transport / 012AA- 0=2--- =-2---
C3eltuieli de 8nclzit si
iluminat
10.2--- 1A-2--- 1<021AC =<12---
C3eltuieli cu construc ii / / =A-2--- 10>2A=.
Mobilier, aparatur
birotic
0-2--- 0"2--- 0A2--- "-2---
Po ta, telecomunica ii,
radio, tv, internet
0<2--- "-2"-- 1=2>-- <"2=A-
Indicele pre urilor(! 105.59 106.09 105.79 103.33
"I# $il. lei 491.273,7 513.551,9 578.551,9 587.466,2
n continuare vom calcula si prezenta indicatorii de structura si dinamica a c3eltuielilor publice
deoarece sunt cei mai reprezentativi, pentru am putea face o analiza a principalelor c3eltuieli
efectuate de primaria orasului nostru2
2 %tructura cheltuielilor publice este reprezentata de indicatorulB
aD Greutatea specifica a cheltuielii care se calculeaza conform urmatoarei formuleB
4E?D F
4E?D "--. "-0- "-00 "-0"
Cheltuieli totale 9.150.557 9.706.480 9.733.512 9.456.308
C3eltuieli de capital
C3eltuieli salariale
Sporuri pentru
condi ii de munc
Contribu ii
C3eltuieli cu a9utoare
sociale
C3eltuieli cu bunuri
i servicii
.2<.
C3eltuieli de
transport
/ -20=
C3eltuieli de 8nclzit,
iluminat
12=. 12C-
C3eltuieli cu
construc ii
/ /
Mobilier, aparatur
birotic
-200
Po ta,
telecomunica ii,
radio, tv, internet

Acest indicator ne prezinta ponderea fiecarei c3eltuieli efectuate in totalul c3eltuielilor2
Astfel, calculand 4reutatea specifica a fiecarei c3eltuieli, am constatat ca ponderea cea mai mare
din totalul c3eltuielilor o detine c3eltuielile salariale cu un procent de C-? in anul "--., A=,=?
in anul "-0-, =>,<=? in anul "-00 si =<,>A? in anul "-0"2 $ alta cate4orie de c3eltuieli care au
o importanta ma9ora sunt cele efectuate cu contributiile, ele detinand 0",00? in anul "--.,
01,"=? in anul "-0-, 0=,"C? in anul "-00 si 0=,A"? in anul "-0"2 'upa analiza acestui
indicator, am constatat ca primaria aloca cele mai multe fonduri catre salariile personalului,
contributii, a9utoarele sociale si catre c3eltuielile cu bunurile si serviciile publice ele detinand un
procent de .,>0 in anul "--., .,<. in anul "-0-, 00,1 in anul "-00 si 00,<A in anul "-0"2 Se
observa o usoara crestere a ponderii c3eltuielilor cu contributiile si cu bunurile si serviciile
publice in anii "-00, "-0", ceea ce rezulta ca s/au alocat fonduri mai mari in acesti doi ani, in
timp ce s/a inre4istrat o usoara scadere a c3eltuielilor salarialeE in "-00 si =<,>A? in
anul "-0" fata de primi doi aniD si a c3eltuielilor cu a9utoarele sociale ele detinand C? in anul
"-00 si <, A>? in anul "-0" fata de primi doi ani cand inre4istrau >,<? in "--., respectiv >,"1?
in anul "-0-2
2 &ina$ica cheltuielilor publice se calculeaza cu a9utorul urmatorilor indicatoriiB
1. Modificarea sau cresterea nominala absoluta si in marime reala
a) n e@presie nominala F /
/ C3eltuieli salariale
F / F A2">-2--- / A2=.A2-0= F / "0A2-0=
F / F =2<==2""1 / A2">-2--- F / A1A2<<<
F / =2A"=2<-- / =2<==2""1 F / "0.2A"1
/ Contributii
F / F 02">A2--- / 020-<2>-- F 0<<2"--
F / F 021><2><< / 02">A2--- F 0-"2><<
F / F 021<"2.A- / 021><2><< F / 0=2."<
/ Cheltuieli totale
F / F .2<-C2=>- / .20A-2AA< F AAA2."1
F / F .2<112A0" / .2<-C2=>- F "<2-1"
F / .2=AC21-> / .2<112A0" F / "<<2"-=
b) n e@presie reala F / F /
/ C3eltuieli salariale
F / G 0-- F / ""<20.>
F G 0-- F / =."211.
F G 0-- F / 0-A2C>C
/ Contributii
F / G 0-- F 0C"2->1
F G 0-- F 0--2C>0
F G 0-- F 0C2<><
/ Cheltuieli totale
F / G 0-- F =>120C<
F G 0-- F A02=.>
F G 0-- F / =.2""<
c) Modificarea sau cresterea relativa in expresie nominala si reala
a) n e@presie nominala E?D F G 0--
/ C3eltuieli salariale
E?D F G 0-- F / 1,.0?
E?D F G 0-- F / 0-,0A?
E?D F G 0-- F / =,C1?
/ Contributii
E?D F G 0-- F 0C?
E?D F G 0-- F >?
E?D F G 0-- F / 0,-< ?
/ Cheltuieli totale
E?D F G 0-- F C2-< ?
E?D F G 0-- F G 0-- F -2"> ?
E?D F G 0-- F G0-- F / ", >A?
b) n e@presie reala E?D F
/ C3eltuieli salariale
E?D F F / =,1C?
E?D F F / .,>.?
E?D F F / ",1C?
/ Contributii
E?D F F 0A,=A?
E?D F F >,10?
E?D F F 0,1-?
/ Cheltuieli totale
E?D F F A,A>?
E?D F F -,AC?
E?D F F /-, A1?
c) Coeficientul de elasticitate
F F F F 0,1A
F F F -,-"
F F F / 0,><
Cele mai reprezentative c3eltuieli publice din totalul c3eltuielilor efectuate de primaria
orasului nostru sunt c3eltuielile salariale si c3eltuielile cu contributiile deoarece ele detin
ponderile cele mai mari din totalul c3eltuielilor iar pe baza lor vom putea face analiza si
interpretarea indicatorilor dinamici2
Calculand indicatorii dinamicii c3eltuielilor am constatat o crestere a c3eltuielilor publice
totale in anul "-0- fata de anul de bazaE"--.D de AAA2."1 mii lei, respectiv o crestere de C,-<?2
Aceasta crestere se datoreaza faptului ca, c3eltuielile cu contributiile au inre4istrat o crestere de
0<<2"-- mii lei in anul "-0- fata de anul "--., respectiv o crestere de 0C?2 n timp ce
c3eltuielile cu contributiile inre4istreaza o crestere ma9ora, c3eltuielile salariale inre4istreaza o
diminuare atat in anul curent cat si in urmatorii doi ani, respectiv o diminuare de "0A2-0= mii lei
in anul "-0-, A1A2<<< mii lei in anul "-00 si "0.2A"1 mii lei in anul "-0"2 n procente acestea
inre4istreaza o diminuare de 1,.0? in anul "-0- fata de anul de baza, 0-,0A? in anul "-00 fata
de anul "-0- si =,C1? in anul "-0" fata de anul "-002 )aportandu/ne la anul "-00, constatam ca
si aici se inre4istreaza o usoara crestere a c3eltuielilor totale fata de anul de baza, insa aceasta are
o valoare mai mica fata de cresterea din anul "-0-, ea fiind de "<2-1" mii lei fata de "-0-,
respectiv o crestere de -,">?2 Si in acest caz cresterea se datoreaza c3eltuielilor cu contributiile
care inre4istreaza o crestere ma9ora de 0-"2><< mii lei, respectiv un procent de >?2 'esi se
inre4istreaza o usoara crestere, putem spune ca fata de anul "-0- cand aceasta inre4istra o
crestere ma9ora de 0C?, anul "-00 inre4istreaza o crestere minora de >? de unde rezulta ca
primaria a alocat o suma mai mica asupra contributiilor in anul "-00 fata de anul "-0-2
Criza economica si/a facut simtita prezenta puternic in anul "-0", cand acesta a
inre4istrat o scadere a c3eltuielilor publice de "<<2"-= mii lei, respectiv o diminuare de ",>A?
fata de anul "-002 'esi a scazut cu o valoare mica, aceasta se inre4istreaza datorita scaderii
c3eltuielilor cu contributiile care au inre4istrat o diminuare de 0=2."< mii lei, respectiv un
procent de 0,-<? fata de "-00, si a diminuarii c3eltuielilor salariale care fata de "--. cand avea
o valoare mare, in fiecare an aceasta a scazut iar in anul "-0" cu o valoare de "0.2A"1 mii lei, un
procent de =,C1?2
'in punct de vedere al cresterii in marime reala, aceasta, datorita indicilor de pret al tarii arata
valoarea reala cu care a crescut sau a scazut c3eltuielile publice dar care, in cazul nostru, nu se
diferentiaza foarte mult de valoarea absoluta2 Putem observa ca in anul "-0- valoarea cresterii
fata de anul "--. este de =>120C< mii lei, respectiv un procent de A,A>?2 nsa diferenta este mare
in anul "-00 cand valoarea reala a cresterii absolute este de A02=.> mii lei, respectiv un procent
de -,AC? fata de valoarea nominal de "<2-1" mii lei, diferenta aparuta datorita indicelui
preturilor care in "-0- inre4istreaza o valoare mai mare de 0-C,-.? decat in "-00 de 0-A2<.?2
n aceiasi situatie se afla si anul "-0" care inre4istreaza o diminuare a c3eltuielilor cu =.2""< mii
lei, cu o diferenta mare intre valoarea reala si valoarea nominala de "<<2"-= mii lei, diferenta
data de indicele preturilor care in anul "-0" inre4istreaza o valoare mai mica de 0-1,11? fata de
anul "-00 cand are un procent de 0-A,<.2 'iferenta foarte mare apare in cazul c3eltuielilor cu
contributiile care in e@presie reala in anul "-0" inre4istreaza o crestere a c3eltuielilor fata de
anul de baza de 0C2<>< mii lei, respectiv un procent de 0,1-? in timp ce in e@presie nominala
aceasta inre4istreaza o scadere a c3eltuielilor fata de anul "-00 de 0=2."< mii lei2 'ecala9ul
apare din cauza diferentei indicilor de pret care in anul "-0" are o valoare mai mica de 0-1,11?
in timp ce anul "-00 inre4istreaza un indice de pret mai mare de 0-A,<.?, lucru care duce la
apropierea valorii de cea reala, iar faptul ca valoarea indicelui a scazut in "-0" ne arata ca rata
inflatiei in acest an a fost mai mica comparativ cu anii anteriori2
#aloarea supraunitara a coeficientului de elasticitate de 0,1A in anul "-0- ne indica faptul
ca o mare parte din produsul intern brut a fost utilizat pentru finantarea c3eltuielilor publice,
autoritatea publica implicandu/se in viata economica si sociala2 'aca in anul "-0- inre4istram o
elasticitate supraunitara, in anii urmatori "-00 si "-0", coeficientul de elasticitate ne indica
faptul ca are loc o restran4ere a c3eltuielilor publice in produsul intern brut, adica autoritatea
publica foloseste mai putin par43ia c3eltuielilor publice in diri9area mediului economico/ social2
H2 Indicatorii de apreciere ai re'ur'elor (inanciare publice.
Pentru cuantificarea resurselor financiare publice, precum si pentru a realiza analiza si
previzionarea acestora se folosesc trei cate4orii de indicatori2
/ ndicatorii privind nivelul resurselor financiareI
/ ndicatorii privind structura resurselor financiareI
/ ndicatorii privind dinamica resurselor financiare2
n continuare vom prezenta tabelul cu principalele venituri publice ale primariei %iteni, pentru
am putea realiza o analiza a indicatorilor prezentati mai sus2
I. Indicatorii pri)ind 'tructura )eniturilor publice se calculeaza cu a9utorul
indicatoruluiB
aD greutatea specifica a veniturilor publice.
4iE?D F G 0--
4E?D "--. "-0- "-00 "-0"
mpozit pe venit, profit i
c; ti4uri din capital
.,C. >,AC 0",CA .,<"
mpozite i ta@e pe bunuri
i servicii
<C,"< <C,C0 <1,>. <C,>.
mpozite i ta@e pe
proprietate
A,>> C,C> <,A <,11
Alte impozite i ta@e
fiscale
-,01 -,0A -,0= -,01
Subven ii >,-= <,.> A,>" C,-C
Acest indicator e@prima ponderea fiecarei cate4orii de venituri publice in total venituri
sau intr/o anumita 4rupa de venituri2 Astfel, observam ca ponderile cele mai mari din totalul
veniturilor publice ale primariei orasului %iteni sunt detinute de impozitele si ta@ele pe bunurile
si servicii de <C,"<? in anul "--., <C,C0? in anul "-0-, <1,>.? in anul "-00 si <C,>.? in anul
E@plica ii "--. "-0- "-00 "-0"
*enituri totale, din
careB
8.660.307 10.019.269 9.042.556 8.677.849
mpozit pe venit,
profit i c; ti4uri din
capital
>1.20== >A<2CA> 020=12=<A >=12A>A
mpozite i ta@e pe
bunuri i servicii
C2C-=2>C1 <2C<C2"1. C2C>02>AA C2C<"2A1=
mpozite i ta@e pe
proprietate
A->2>-- CC.2><" C<>2=-1 C1A2<1-
Alte impozite i ta@e
fiscale
002A-- 0A2A-- 0"2>"1 002---
Subven ii C.C2--- >--2--- A"C2--- A"C2---
Indicele
pre urilor(!
105.59 106.09 105.79 103.33
"I# $il. lei 491.273,7 513.551,9 578.551,9 587.466,2
"-0"2 (ot cu o pondere mai mare in totalul veniturilor publice o detine impozitul pe venit, profit
si casti4uri din capital, ele detinand .,C.? in anul "--., >,AC? in anul "-0-, 0",CA? in anul
"-00 si .,<"? in anul "-0"2 Se observa o crestere mai mare a veniturilor din impozit pe venit,
profit si casti4uri din capital in anul "-00 fata de anii "--., "-0- si "-0" cand ponderile nu
difera foarte mult, semn ca primaria a incasat o valoare mai mare din aceste impozite in aceasta
perioada2
$ alta cate4orie importanta de venituri sunt cele din subventii primite de la stat, care in cazul
nostru detin ponderi mari din totalul veniturilor, astfel, in anul "--. ele detin un procent de >,-=
urmand ca in anii urmatori ponderea acestora sa scada semn ca primaria a beneficiat de o
subventie mai mica in comparatie cu anul "--.2 Astfel ponderea acestora in anul "-0- este
<,.>?, in anul "-00 este de A,>"? iar in anul "-0" este de C,-C?2
Pe lan4a toate veniturile prezentate mai sus, primaria beneficiaza de venituri din impozite si ta@e
pe proprietate dar in procente mai mici2 Astfel, in anul "--. veniturile din aceste ta@e si impozite
pe proprietate sunt in procent de A,>>?, urmand ca in anii urmatori aceste procente sa creasca, in
"-0- ea fiind de C,C>?, in anul "-00 de <,A? si in anul "-0" de <,11?2 'aca veniturile din
subventii in ultimii doi ani inre4istrau o scadere a ponderii, in acest caz vom observa o usoara
crestere a veniturilor din ta@e si impozite pe proprietate semn ca primaria a inre4istrat mai multe
incasari din aceste ta@e si impozite2
II. Indicatorii pri)ind dina$ica )eniturilor publice
1. Modificarea nominala si reala a veniturilor publice, exprimata in marime absoluta si
relativa care permite comparatii intre veniturile publice ale mai multor ani.
a) Modificarea absoluta in preturi nominale
/ mpozit pe venit, profit i c; ti4uri din capital
F >A<2CA> / >1.20== F 0>2A0=
F 020=12=<A / >A<2CA> F ">A2>0<
F >=12A>A / 020=12=<A F / "..2>.-
/ mpozite i ta@e pe bunuri i servicii
F <2C<C2"1. / C2C-=2>C1 F 02-<021<C
F C2C>02>AA / <2C<C2"1. F / ..=21>=
F C2C<"2A1= / C2C>02>AA F / .21"0
/ *enituri totale
F 0-2-0.2"C. / >2CC-21-< F 021A>2.C"
F .2-="2AAC / 0-2-0.2"C. F / .<C2<01
F >2C<<2>=. / .2-="2AAC F / 1C=2<-<
b) Modificarea relativa in preturi nominale
/ mpozit pe venit, profit i c; ti4uri din capital
F F ","0?
F F 11,1?
F F / "C,"1?
/ mpozite i ta@e pe bunuri i servicii
F F 0C,""?
F F / 0",.A?
F F / -,0=?
/ *enituri totale
F F 0A,C.?
F F / .,<A?
F F / =?
c) Modificarea absoluta in e@presie reala F
/ mpozit pe venit, profit i c; ti4uri din capital
F F F 012<-C
F F G 0-- F "<"2=CA
F F G 0-- F / "C=2=.-
/ mpozite i ta@e pe bunuri i servicii
F F F .>-21.1
F F G 0-- F / .0.2==-
F F G 0-- F 0=021A-
/ *enituri totale
F F F 02"="2".<
F F G 0-- F / >.C2=<A
F F G 0-- F / 0=.2=A>
d) Modificarea relativa in e@presie reala G 0--
/ mpozit pe venit, profit i c; ti4uri din capital
G 0-- F F 0,<"?
G 0-- F F 11,<?
G 0-- F F / "=,=<?
/ mpozite i ta@e pe bunuri i servicii
G 0-- F F 0A,C<?
G 0-- F F /0",<0?
G 0-- F F ","1?
/ *enituri totale
G 0-- F F 0A,0A?
G 0-- F F / 0-,.?
G 0-- F F / 0,<A?
. Modificarea ponderii veniturilor publice in !"#
E?D F
mii leiE?D F F G 0-- F 0,>>?
mii leiE?D F F G 0-- F / 1,>>?
mil leiE?D F F G 0-- F / -,>1
$. Coeficientul de corelare dintre veniturile publice si produsul intern brut
F F F 0,00
F F F -,>-
F F F -,.A
%. &lasticitatea veniturilor in raport cu !"#
F G 0-- F G 0-- F 1,AA
F G 0-- F G 0-- F / -,<<
F G 0-- F G 0-- F / ",C
Am ales ca fiind cele mai reprezentative venituri publice, impozitele pe venit, profit i
c; ti4uri din capital si impozitele i ta@ele pe bunuri i servicii, deoarece ele detin cele mai mari
ponderi din totalul veniturilor2 ndicatorii privind dinamica veniturilor publice ne arata cresterea
sau dinimuarea veniturilor publice intr/o anumita perioada2 Astfel, observam o crestere in anul
"-0- fata de anul "--. a veniturilor publice totale de 021A>2.C" mii lei, respectiv o crestere de
0A,C.?, crestere datorata incasarilor mai mari a impozitelor pe venit, profit si casti4uri din
capital care in anul "-0- inre4istreaza o crestere de 0>2A0= mii lei, adica un procent de ","0? si
a ta@elor si impozitelor pe bunuri si servicii care in anul "-0- cresc cu 02-<021<C mii lei,
respectiv o crestere de 0C,""? 2
'aca anul "-0- a adus beneficii orasului nostru si a inre4istrat incasari mai mari,
urmatorii ani inre4istreaza scaderi ale veniturilor publice2 Astfel, anul "-00 inre4istreaza o
diminuare a veniturilor totale de .<C2<01 mii lei, respectiv o scadere de .,<A? fata de anul "-0-2
'aca incasarile din impozite pe venit, profit i c; ti4uri din capital au crescut in continuare cu
">A2>0< mii lei, adica un procent de 11,1?, fata de anul de baza, totusi s/a inre4istrat o scadere a
veniturilor totale2 Putem spune, ca aceasta scadere a aparut datorita diminuarii veniturilor din
ta@e si impozite pe bunuri si servicii care in anul "-00 au inre4istrat o scadere de ..=21>= mii lei,
respectiv o diminuare de 0",.A? si a scaderii subventiei cu "<=2--- mii lei, care in anul "-0-
era de >--2--- mii lei2
Anul "-0" este anul care inre4istreaza scaderi ma9ore ale veniturilor publice, de 1C=2<-<
mii lei, respectiv o diminuare de =? fata de anul anterior2 n acest caz, si veniturile din impozite
pe venit, profit i c; ti4uri din capital inre4istreaza scaderi ma9ore de "..2>.- mii lei, adica un
procent de "C,"1? fata de anul "-00 cand primaria inre4istra incasari mai mari2 (otodata, s/au
inre4istrat si diminuari ale ta@elor si impozitelor pe bunuri si servicii de .21"0 lei, respectiv o
scadere de -,0=?2
'in punct de vedere al modificarii absolute si relative in e@presie reala, aceasta datorita indicelor
preturilor ne arata valoarea mai apropiata de cea realaEactualaD2 n cazul nostru, diferentele nu
sunt foarte mari de cele nominale, cu e@ceptia veniturilor din impozite pe bunuri si servicii care
in e@presie reala, in anul "-0" inre4istreaza o crestere fata de anul "-00 de 0=021A- mii lei,
respectiv un procent de ","1?, in timp ce in e@presie nominala aceasta inre4istreaza o scadere a
veniturilor de .21"0 mii lei fata de anul "-00, respectiv o scadere de -,0=?2 Aceasta diferenta
apare datorita indicelor preturilor care in anul "-0" este mai mic fata de anul "-00 cu ",=C
procente2
Modificarea ponderii veniturilor publice in PH ne arata ca veniturile totale in anul "-0- detin in
PH un procent de 0,>>? , in anul "-00 ea scazand cu 1,>>? ,iar in "-0" cu -,>1?2 Coeficientul
de concordata de 0,00 in anul "-0- ne indica faptul ca ritmul de crestere al produsului intern brut
contribuie la ritmul de crestere a veniturilor totale, in timp ce valoarea subunitara de -,>- in anul
"-00 si -,.A in anul "-0" ne arata faptul ca ritmul de crestere al prodului intern brut devanseaza
ritmul de crestere al veniturilor totale2
Anul "-0- este anul cu o elasticitate supraunitara de 1,AA care ne indica faptul ca s/a inre4istrat o
crestere a ponderii veniturilor totale in produsul intern brut2 n urmatorii doi ani s/a inre4istrat o
elasticitate subunitara de / -,<< in anul "-00 si 5 ",C in anul "-0", lucru care ne indica faptul ca
s/a reflectat o tendinta de retran4ere a ponderii veniturilor publice in PH2
n concluzie, datorita calcului indicatorilor veniturilor si c3eltuielilor publice, putem
afirma ca anul cel mai benefic a fost anul "-0- deoarece a inre4istrat cele mai mari venituri si a
avut cele mai bune rezultate economice2