04.02.

2011 FINAL
TEMA 1.1. - AMENAJAREA PDURILOR N CONTEXTUL SILVICULTURII CU ELURI MULTIPLE. SARCINILE , BAZELE I
PRINCIPIILE DE AMENAJARE A PDURILOR CU FUNCII MULTIPLE . !2 ORE"
1. E#$%&'(( )*#$+*,(%- ./ *0-/*1*0-/2 3$/-4(&/( 3& *%2- 52((/'-
2. I62$+(* *0-/*17+(( 879&+(%$+ 9(/ R-8&,%(3* M$%9$#*
:. S*+3(/(%- 5( ,*;-%- *0-/*1*0-/2&%&(
4. P+(/3(8(( 9- *0-/*1*+- * 879&+(%$+ 3& )&/3'(( 0&%2(8%-.
Noiuni
A0-/*1*+- 879&+(%$+ - tiina organizrii i conducerea pdurilor spre starea lor de maxim eficacitate polifuncional, potrivit sarcinilor
multiple economico-sociale i ecologice ale silviculturii.
A0-/*1*0-/2 6(%#(3 - lucrare multidisciplinar ce cuprinde un sistem de masuri pentru organizarea i conducerea unei pduri spre starea cea
mai corespunztoare funciilor multiple ecologice, economice i sociale.
Conform CODUL SILVIC Articolul 71. A0-/*1*0-/2&% 6(%#(3 include un sistem de masuri pentru asiurarea ospod!ririi raionale a
terenurilor din fondul forestier si reali"!rii folosinelor sil#ice$ reenerarea eficienta$ pa"a si protecia p!durilor$ promo#area unei politici te%nico-
&tiinifice unice$ 'a"ate pe concepia de de"#oltare dura'ila a p!durilor si sil#iculturii.
Ca termen amena(area p!durilor pro#ine din lim'a france"! )0-/*<- - <$68$97+(+-*. Dup! definiia pre"entat! de L. +arrde )1,-.* ea mai
/nseamn! relementarea e0ploat!rii unei p!duri conform necesit!ilor de lemn a societ!ii pe care o deser#esc$ adic! relementarea t!ierilor /n a&a fel /nc1t
s! se asiure recolte anuale susinute de material lemnos.
1. E#$%&'(( )*#$+*,(%- ./ *0-/*1*0-/2
Amena(area p!durilor cu eluri multiple /n e#oluia sa a suferit dou! etape de de"#oltare 2
1
a
3 economic!$ referitoare doar la calcularea posi'ilit!ii de mas! lemnoas! )calcularea posi'ilit!ii prin metoda parc%et!rii simple*.
4
a
3 caracteri"at! prin polifuncionalitatea p!durilor 3 atri'uirea ar'oretelor pe l1n! funcia de producie &i funcia de protecie.
La /nceputul apariiei amena(amentului sil#ic ca &tiin! &i practic! )secolul 5I5*$ accentul principal constituia necesitatea satisfacerii cerinelor
mereu cresc1nde ale societ!ii pri#ind produsele lemnoase. Astfel$ p!durea era pri#it! doar ca o resurs! natural! de mas! lemnoas!$ neli(1ndu-se celelalte
produse ale p!durii &i funciile de protecie ale acesteia. Aceast! concepie a st!p1nit 1ndirea amena(istic! p1n! la (um!tatea secolului 55. Atunci s-a
constatat )6aader$1,78*$ necesitatea unor sc%im'!ri conceptuale /n direcia recunoa&terii cerinelor mult mai #ariate ale societ!ii fa! de p!dure &i a
rolului acesteia /n conser#area &i protecia mediului /ncon(ur!tor.
A&adar$ de unde /nainte de cel ele al doilea r!"'oi mondial amena(!rii p!durilor /i re#enea$ /n esen!$ sarcina de a sta'ili condiii menite s! pre#in!
epui"area sau distruerea 9re"er#ei9 de lemn$ /n noua concepie /i re#ine o'liaia de a aciona direct asupra procesului de producie$ fi01ndu-i eluri$
conduc1ndu-l deci pe linia o'iecti#elor social-economice$ &i relement1nd modul de reali"are a acestora.
Sinteti"1nd aceste tendine &i preocup!ri$ profesorul Nicolae Rucreanu )1,.:-1,;:* aprecia$ /n 1,:4$ c! rolul amena(!rii p!durilor const! /n
orani"area lor pentru funciile ce le-au fost atri'uite &i /n consecin!$ definea$ atunci disciplina ca fiind =52((/'* $+<*/(;7+(( 879&+(%$+ ./ 3$/)$+0(2*2-
3& 6*+3(/(%- <$68$97+(-( 6(%#(3->
1
Aceast! e#oluie po"iti#! a &tiinei &i practicii amena(istice$ pornind de la recunoa&terea polifuncionalit!ii p!durii$ a pus fundamentul primelor
prorese pentru ospod!rirea funcional! a p!durii$ /n 'a"a conceptului de "onare funcional! a acesteia. Astfel$ /ncep1nd cu a doua (um!tate a secolului
55$ se poate #or'i despre promo#area concepiei sistemice /n amena(amentul sil#ic. +rin aplicarea acestei concepii$ se trece de la /neleerea simplist! a
p!durii ca drept surs! de mas! lemnoas!$ la de"#oltarea ideii eficacit!ii funcionale a acesteia$ ca prefa! a polifuncionalit!ii p!durilor. +romo#area
conceptului sistemic /n ospod!rirea dura'il! a p!durilor se poate reali"a doar prin ela'orarea &i aplicarea amena(amentului sil#ic pe 'a"e ecoloice$ astfel
do#edindu-se indispensa'ile le!turile dintre amena(ament &i ecoloia modern!.
+!durea este pri#it! ast!"i ca -3$6(62-0 )$+-62(-+, /n care se manifest! clar tr!s!turile specifice sistemelor 'ioloice comple0e$ dintre care cele mai
importante sunt2 (/2-<+*%(2*2-*, -3?(%(,+&% 9(/*0(3 5( *&2$+-<%*+-*.
Ca sistem 'ioloic dinamic$ capa'il de autoorani"are &i autoreenerare$ p!durea tinde de la sine$ /n #irtutea finalit!ii sale naturale$ spre starea
)caracteristic!* de ec%ili'ru dinamic$ prin care /&i asiur! *&2$3$/6-+#*+-*. Antrenat! /ns! /n procesul social-economic$ p!durea 3 &i odat! cu ea
ar'oretele ce o compun 3 nu-&i pot /ndeplini funciile ce re#in /n acest proces$ fie c! se refer! la producia de lemn$ fie c! se refer! la anumite ser#icii de
protecie /n scopuri economice sau sociale$ dec1t dac! sunt aduse de fiecare dat!$ din punct de #edere structural$ /ntr-o stare adec#at! acestor funcii.
<ste e#ident /ns! c! acest lucru nu se poate /nf!ptui dec1t prin inter#enia omului$ inter1ndu-se$ adic!$ el /nsu&i /n sistem$ ca oran conduc!tor. Se
constituie astfel un nou sistem$ un 6(62-0 ,($2-?/(3$ -3$/$0(3$ compus din dou! su'sisteme2 unul condus - p!durea$ &i altul conduc!tor 3 administraia
sil#ic!. =n cadrul acesteia se distin2 conducerea superioar!$ ser#iciile te%nico-operati#e )ocoalele sil#ice etc.* &i unit!ile speciale de amena(are a
p!durilor. >iecare din aceste $+<*/- ale sistemului conduc!tor /i re#in$ pe linia transform!rii structurale a p!durii$ sarcini specifice.
Se /nelee /ncadrarea p!durilor /n procesul economic &i social /i re#ine conducerii ospod!riei sil#ice. +entru aceasta /ns! ea tre'uie s! cunoasc!
at1t posi'ilit!ile p!durilor de a satisface ne#oi sociale$ resursele lor$ c1t &i modul /n care aceste resurse pot fi utili"ate /n condiii economice. Sarcina de a
sta'ili toate acestea &i de * $+<*/(;* apoi p!durile$ fi01ndu-le funcii &i cre1nd$ /n raport cu ele$ unit!i de ospod!rire$ apoi de a conduce p!durile$ su'
aspect structural-funcional$ spre 62*+-* 9- 0*4(07 -)(3*3(2*2- /n raport cu funciile atri'uite /i re#ine amena(!rii p!durilor.
Starea de ma0im! eficacitate se define&te$ desiur$ printr-un proiect. ?i /n trecut &i sta'ilea prin proiect o anumit! stare de atins@ numai c! /n loc de
starea de ma0im! eficacitate era #or'a de starea normal!$ prin care se /neleea cu totul altce#a. Starea normal! /nseamn! un o'iecti# 'ine determinat din
punct de #edere structural2 prin num!rul claselor de #1rst! &i raportul dintre ele$ prin m!rimea fondului de producie etc.$ pe c1nd starea de ma0im!
eficacitate definit! prin proiect nu pre"int! dec1t o imaine$ mai mult sau mai puin e0act!$ a st!rii optime. Aceasta &+0-*;7 s! fie atins! din aproape /n
aproape printr-un control orani"at$ prin e0periment!ri &i re#i"uiri. Ai(locul de conducere a p!durilor &i a ar'oretelor spre starea optim! /n raport cu
funciile ce li s-au atri'uit /l constituie 3$/-4(&/-* (/#-+67.
Din aceste preci"!ri re"ult! c! amena(area p!durilor cuprinde$ /n esen!$ dou! feluri de lucr!ri2 $+<*/(;*2$+(3- &i de 3$/9&3-+-. Cele dint1i au ca
o'iecti# constituirea p!durilor /n sisteme$ respecti# formarea unit!ilor de ospod!rire &i Bamena(areaC lor su' aspect structural-funcional prin crearea
condiiilor necesare pentru asiurarea unei 'une orient!ri /n p!dure &i pentru desf!&urarea cu succes &i f!r! riscuri a lucr!rilor de cultur! sil#ic! $ de
e0ploatare$ protecie &i control etc.$ precum &i ela'orarea modelului structural al ansam'lului )sistemului* de ar'ori sau ar'orete$ model menit s!-i asiure
funcionalitatea &i permanena@ - iar cele de conducere au ca o'iecti# asiurarea reali"!rii structurii e0primate de model$ prin identificarea &i descrierea$
ar'oretelor componente$ specificarea lucr!rilor de efectuat &i planificarea desf!&ur!rii acestora /n timp &i spaiu.
Studiul condiiilor orani"atorice &i structurale #iitoare$ studiul relaiilor dintre m!rimea &i structura fondului de producie$ pe de o parte$ &i
m!rimea &i structura recoltelor lemnoase ori eficiena p!durii /n funciile de protecie$ pe de alt! parte$ apoi ela'orarea unor 0$9-%- care s! e0prime aceste
relaii &i s! permit! relementarea recoltelor lemnoase /n conformitate cu interesele economice ori sociale &i cu condiiile naturale$ sta'ilirea m!surilor &i
metodelor practice de reali"are a condiiilor orani"atorice fi0ate &i diri(area consec#ent! a procesului de structurare a ar'oretelor &i p!durii$ urm!rind
4
ne/ncetat adaptarea structurii lor la funciile ce li s-au atri'uit$ acestea sunt - /n esen! - pro'lemele care definesc domeniul &i sensul amena(!rii p!durilor
/n condiiile actuale. Dup! caracterul lor$ toate acestea sunt pro'leme de orani"are sistemic!$ modelare &i conducere structural-funcional!. Se poate
formula deci urm!toarea definiie2 Amenajarea pdurilor este tiina organizrii, modelrii i conducerii structural-funcionale a pdurilor, n
conformitate cu sarcinile complete social-ecologjce i economice ale gospodriei silvice.
Actualmente$ dar &i /n #iitor$ sil#icultura #a e#alua /n direcia unor acti#it!i comple0e$ cu eluri multiple economice$ sociale &i ecoloice. Cu toate
acestea$ interesul fa! de producia de lemn nu #a fi /n sc!dere$ ci dimpotri#!$ #a fi /n cre&tere$ cunosc1nd noi forme de utili"are. Ceia ce este nou &i
dura'il /n noul concept$ se refer! la responsa'ilitatea suprem! a sil#iculturii &i implicit a amena(amentului sil#ic$ pri#ind asiurarea ec%ili'rului ecoloic
&i ameliorarea am'ianei umane. Aceasta din urm! presupune /n fond renunarea la supunerea oar'! fa! de modelele amena(istice /n#ec%ite &i doar
aparent /nnoite$ 'a"ate pe o concepia economic! /nust!. A&a dar$ sunt necesare aciuni ferme /n direcia 'ioeconomiei$ a proteciei mediului &i a
ecode"#olt!rii. Amena(area p!durilor este mai dera'! o ininerie &i economie a ecosistemelor forestiere$ cu profunde implicaii sociale.
Su' raport &tiinific tre'uie s! i se recunoasc! /n mod deose'it caracterul ei de &tiin! sintetic!$ interatoare de cuno&tine do'1ndite /n alte domenii
a&a ca2 dendrometria $ dendroloia $ sil#icultura $ protecia plantelor$ 'otanica$ ecopedoloie$ tipoloie &i staiuni forestiere $ plante indicatoare &. a.
Amena(amentul /&i p!strea"! /ns! indi#idualitatea$ pentru c! deocamdat! este sinura preocupare &tiinific! c%emat! s! cercete"e leit!ile de formare &i
orani"are a folosirii raionale /n timp &i spaiu a resurselor forestiere /n scopuri multiple social-economice. Ca &tiin!$ amena(area p!durilor caut! s!
sta'ileasc! leit!i de sporire a eficacit!ii funcionale a p!durilor$ /n care scop cercetea"! le!tura dinamic! dintre structura acestora &i funciile social-
economice atri'uite.
Ca orice &tiin!$ amena(area p!durilor folose&te anumite metode de cercetare$ prioritar! este metoda e0perimental!.
+rin experimentare, cercet!torul concepe &i construie&te anumite modele de studiu pe care le supune apoi unui reim controlat$ impus dup! reuli dinainte sta'ilite. I/ aceste condiii$ se studia"!
reaciile &i efectele la care se a(une prin mi(loace de in#estiaie adec#ate sau c%iar prin o'ser#aie$ tr!1nd apoi conclu"ii cu caracter mai eneral.
Amena(amentul este o sinte"! a principalelor discipline forestiere$ ce preia &i de la acestea cele mai importante cuno&tine$ din punct de #edere
practic &i teoretic. Ca /n orice disciplin! de sinte"!$ unele cuno&tine au doar caracter aplicativ$ pe c1nd altele sunt importante pentru proresul te%noloic$
ce se reali"ea"! prin aplicarea /n practic! a re"ultatelor cercet!rilor. =n ta'elul 1$ ce sinteti"ea"! aceste raporturi$ /n parante"! sunt specificate aceste
detalii2 CD - cuno&tine utile /n sectorul de cercetare-de"#oltare al amena(!rii p!durilor@ A+ 3 cuno&tine folosite /n acti#itatea practic!.
T*,-%&% 1 - R*8$+2&+(%- 9(/2+- *0-/*1*+-* 879&+(%$+ 5( 3-%-%*%2- 9(63(8%(/- )$+-62(-+-
Doporafie$ fotorammetrie &i
teledetecie
ridicarea /n plan a suprafeelor forestiere$ raportarea acestora pe planurile de 'a"!$ actuali"area 'a"ei cartorafice
prin folosirea fotoramelor$ asam'larea fotoplanurilor &i ela'orarea %!rilor )A+*
6iometria &i au0oloia forestier!
estimarea m!rimii fondului de producie &i a cre&terii ar'oretelor pe 'a"a #alorilor medii$ pe elemente de ar'oret@
calculul #olumului ar'oretelor in#entariate prin diferite procedee )A+ECD*
Aeteoroloie &i climatoloie
forestier!$ +edoloie &i staiuni
forestiere
<lementele definitorii ale potenialului staional$ factorii limitati#i ai diferitelor tipuri staionale$ factorii
fa#ora'ili anumitor specii forestiere pe anumite staiuni$ tendine de e#oluie a solurilor /n diferite condiii de
ar'oret )A+*$ interaciunea condiiilor climatice cu cele de sol &i #eetaie )CD*
Dipoloie forestier!
prin /ncadrarea ar'oretelor /n tipuri de p!duri se reduce #olumul de date ce descriu suficient de precis
fitoceno"ele forestiere )A+*
-
<conomie forestier! +rincipii enerale pri#ind renta'ilitatea in#estiiilor )CD*
Sil#icultur! Dratamente &i lucr!ri de /nri(ire &i conducere )A+*
<coloie forestier! =mpreun! cu tipoloia forestier!$ a(ut! la /neleerea funcion!rii ecosistemelor forestiere )CD*
2. I62$+(* *0-/*17+(( 879&+(%$+ 9(/ R-8&,%(3* M$%9$#*
+reocup!ri practice pri#ind amena(area p!durilor dintre r1urile +rut &i Nistru$ potri#it datelor din ar%i#!$ datea"! /nc! din 1;:1$ c1nd s-a /ntocmit
primul amena(ament de c!tre comisiile topometrice ale Aarelui Stat Aa(or al Imperiului Fus. +1n! /n 1,1;$ amena(amentele se f!ceau de c!tre ec%ipe
speciale de amena(i&ti ta0atori dup! normele ela'orate de c!tre o comisie permanent! de pe l1n! Departamentul +!durilor din +etrorad. =n p!durile de
atunci se aplicau /n e0clusi#itate t!ieri de cr1n simplu$ practicate /n 'en"i alterne$ cu ciclu de 4.-7. ani &i numai /n anumite ca"uri se aplica tratamentul
t!ierilor succesi#a cu ciclu de ;.-1.. ani.
=n perioada primului r!"'oi mondial$ suprafee imense de p!dure au fost t!iate &i defri&ate. Aa(oritatea proprietarilor particulari urm!reau s! o'in!
un ma0im profit din p!duri$ f!r! a se preocupa de conser#area &i mai ales ameliorarea lor. Imense suprafee au fost e0ploatate$ pe care apoi le-au parcelat$
#1n"1ndu-le la s!teni$ pentru ca ace&tia s! le defri&e"e imediat /n #ederea o'inerii terenurilor de cultur!$ f1nee$ poieni. +entru aceast! perioad! nu au mai
fost respectate amena(amentele sil#ice din cau"a condiiilor specifice r!"'oiului.
La 4; noiem'rie 1,1; Sfatul G!rii 6asara'iei a #otat leea de reform! arar!$ prin care s-au e0propriat p!durile marilor proprietari$ acestea trec1nd
/n proprietatea statului. Dot /n aceast! perioad! se punea pro'lema constituirii p!durilor comunale. Atunci apare leea pentru satisfacerea tre'uinelor
normale de foc &i de construcie ale populaiei rurale$ care pre#edea c! din p!durile persoanelor (uridice$ pu'lice sau pri#ate se #or e0propria suprafeele
necesare.
=n anul 1,41 administrarea p!durilor se reali"a de c!tre Administraia Casei +!durilor prin Direcia Feional! II C%i&in!u cu 17 ocoale sil#ice.
>!c1nd a'stracie de p!durile statului$ toate p!durile erau ospod!rite /n cr1n cu ciclu de 4.-7. ani. Se inauurase cr1nul cu re"er#e &i /ncepuse s! se
aplice reimul codru.
=ncep1nd cu anul 1,4-$ pre#ederile Codului sil#ic din 1,1. a Fom1nia s-au e0tins &i asupra p!durilor din 6asara'ia.
=n 1,-;$ Direcia reimului sil#ic din Ainisterul Ariculturii &i Domeniilor a pre!tit proiectul unui nou cod sil#ic. =n proiect se preci"ea"! c!
amena(amentele sil#ice &i re#i"uirile sunt /ntocmite de c!tre ininerii amena(i&ti ai Corpului De%nic Sil#ic Fom1n. Amena(amentele sil#ice se fac pe
p!duri dup! situaia lor (uridic!$ indiferent dac! aparin unuia sau mai multor proprietari. Doate p!durile aparin1nd persoanelor de interes pu'lic sau
pri#at$ inclusi# cele o'&te&ti$ urmau s! se administre"e din punct de #edere te%nic sil#ic de c!tre stat$ /n ca"urile /n care nu a#eau administraie sil#ic!
proprie.
Urmea"! apoi perioada de dup! 1,7.$ perioada so#ietic!. La /nceputul anului 1,71$ /n urma reorani"!rii au fost constituite 48 de ospod!rii
sil#ice$ f!r! ocoale.
Acti#itatea ospod!riilor a fost /ntrerupt! de cel de-al II F!"'oi Aondial.
Dup! eli'erarea Aoldo#ei$ p1n! la finele anului 1,77 &i-au restituit acti#itatea toate cele 48 de ospod!rii sil#ice administrate de Direcia
Aoldo#eneasc! de protecie a p!durilor &i /mp!durire$ supus! structurii u#ernamentale a Uniunii So#ietice$ care /n 1,77 a fost reorani"at! /n Ainisterul
ospod!riei sil#ice. =n 1,8- acesta comasat cu Ainisterul Ariculturii &i Apro#i"ion!rii$ /n componena c!ruia se instituie Direcia +rincipal! a
ospod!riei sil#ice &i protecie forestier!.
Din Fom1nia /n 1,78 au fost aduse o parte din documentele te%nice din domeniul sil#iculturii.
7
=n anii 1,7:-77$ p!durile Aoldo#ei au fost amena(ate /ntr-un sistem unitar$ de c!tre speciali&tii Institutului din L#o#. =n anii 1,7;-8. au fost
amena(ate &i p!durile col%o"urilor &i so#%o"urilor. Au urmat apoi reamena(!rile din anii 1,87-1,:8$ 1,78 &i 1,;8 e0ecutate de c!tre Institutul de
proiectare sil#ice BLesproiectC din Hie#$ /n conformitate cu normele te%nice unionale e0istente /n fosta UFSS.
+1n! /n anul 1,:8$ p!durile se ospod!reau /n #ederea asiur!rii permanenei recoltelor de mas! lemnoas! )lemn ros &i foarte ros pentru ater$
mo'il! &i alte mo'ili"!ri*. Necesit!ile de lemn de mici dimensiuni &i mi(locii erau asiurate prin lucr!rile de /nri(ire. Nu erau neli(ate nici sortimentele
secundare de lemn de foc pentru populaie. Nu se punea pro'lema unei ospod!riri difereniate a p!durilor.
=ncep1nd cu anul 1,:8 p!durile se ospod!reau /n cadrul a dou! rupe funcionale2 p!duri cu funcii de protecie &i p!duri cu funcii de producie.
<0istau sectoare ocrotite de stat. De&i e0ist! aceast! /mp!rire pentru principalele rupe de specii$ #1rstele e0ploata'ilit!ii nu erau difereniate.
Dup! 1,:8 s-a reluat pro'lema p!durilor de protecie /ntr-o nou! perspecti#! &i s-a a(uns la necesitatea unei ospod!riri difereniate a p!durilor$
sporindu-se suprafaa p!durilor cu funcii de producie. Felementarea produciei s-a f!cut in1ndu-se seama de /ncadrarea funcional!$ e0ecut1ndu-se de
la t!ieri anumite ar'orete de funcii speciale de protecie.
=n perioada 1,78-1,;8 ca tratamente s-au folosit numai t!ierile rase$ care au fost urmate de /mp!duriri. Din situaia pre"entat! /n amena(amentul
din 1,;8 reiese c! ;:I din culturile instalate erau reu&ite.
La amena(area din 1,;8$ ca 'a"! cartorafic! s-au folosit planuri restituite de oficiul de cadastru la scara 121.... &i plan&ete sil#ice. La calculul
#olumelor s-au folosit ta'ele de producie simplificate$ ela'orate de catedra de amena(!ri din Ucraina. S-a continuat procesul de con#ersiune de la cr1n la
codru a ar'oretelor$ prin /mp!durirea suprafeelor t!iate ras. Ca tratamente s-au aplicat numai t!ierile rase. =mp!duririle s-au e0ecutat pe suprafee /ntinse$
ni#elul de reali"are al planific!rilor fiind de ;-I. +re!tirea solului s-a reali"at mecanic prin ar!turi /n r1nduri la distane de 4-: m /ntre ele. Salc1mul$
ste(arul &i salcia s-au folosit ca specii de /mp!durire /n cadrul terenurilor deradate$ afectate de ero"iune &i alunec!ri.
Dup! 1,,.$ administrarea &i ospod!rirea fondului forestier este asiurat! pe 'a"a unei noi leislaii forestiere.
=ncep1nd cu anul 1,,4 &i p1n! /n 1,,8$ lucr!rile de amena(are a p!durilor au fost efectuate de c!tre speciali&tii amena(i&ti din Fom1nia ) Staiunile
de cercetare &i amena(are sil#ic! din 6ra&o# &i Craio#a * &i speciali&tii amena(i&ti /ncep!tori din F. Aoldo#a. Din 1,,: p1n! /n pre"ent$ amena(area
p!durilor se efectuea"! de c!tre colecti#ul de amena(i&ti sil#ici din cadrul Institutului de Cercet!ri &i Amena(!ri Sil#ice ) ICAS* C%i&in!u &i asistena
te%nic! acordat! de c!tre ICAS - 6ucure&ti. Asistena te%nic! din partea 6ucure&tiului se refer! /n deose'i la a(utorul acordat de c!tre speciali&tii rom1ni la
capitolul cartare staional!$ sta'ilirea corect! a tipurilor de p!dure &i a tipurilor de sol$ la capitolul te%noredactare &i a#i"are. Amena(area p!durilor se
efectuea"! /n 'a"a normati#elor te%nice rom1ne&ti )racordate la standardele europene$ 1,,4 &i 4..1 * adaptate &i modificate /n conformitate cu
particularit!ile specifice p!durilor moldo#ene&ti &i a leislaiei F. Aoldo#a /n #ioare.
:. S*+3(/(%- 5( ,*;-%- *0-/*1*0-/2&%&(
Sarcinile amena(amentului s1nt 2
- cunoaterea structurii i a potenialului protectiv i productiv al pdurilor n dinamica lor$ /n care scop se impune descrierea ecosistemelor forestiere
prin in#entarieri succesi#e interate ale acestora@
- precizarea obiectivelor social-economice i ecologice ale gospodriei silvice i atribuirea de funcii pe arborete@
- construirea unitilor de gospodrire;
- proiectarea modelelor structurale optime pe arborete i pe ansam'lul pdurii$ corespun"!toare funciilor atri'uite &i potenialului natural@
- elaborarea planurilor amenajistice$ prin care se urm!re&te /ndrumarea structurii reale a ar'oretelor &i a p!durii spre structurile optime sta'ilite /n
#ederea cre&terii eficacit!ii funcionale@
8
- controlul periodic complex al strii pdurilor n legtur cu msurile proiectate i aplicate$ ceea ce implic! monitori"area parametrilor de stere a
p!durilor.
La aceste se mai pot ad!ua principiul ospod!ririi funcionale-difereniate a p!durilor &i principiul economic.
Amena(area p!durilor ca &tiin! aplicati#! tinde s! relemente"e &i normali"e"e fondul forestier utili"1nd c!ile de diri(are a ar'oretelor &i a p!durii
/n ansam'lul s!u de la structura actual! c!tre cea optim! c1t &i cea corespun"!toare diferitelor etape intermediare. =n acest scop ea utili"ea"! c!i ce se
intercondiionea"! &i repre"int! bazele de amenajare. care includ2 reimul de ospod!rire$ compo"iia-el$ tratamentul$ e0ploata'ilitatea &i ciclul.
aza de amenajare ! element te"nic i organizatoric prin care se definete ntr-un amenajament structura optim a arboretelor i a pdurii,
corespunztor obiectivelor multiple social-economice i ecologice urmrite.
Din componenii 'a"elor de amena(are fac parte 2
R-<(0 9- <$68$97+(+-. - #istem de msuri adaptat particularitilor unei pduri i aplicat n mod consecvent n vederea realizrii elurilor
de gospodrire.
E48%$*2*,(%(2*2-* 3 starea de maxim eficacitate funcional, la care un arboret devine exploatabil n raport cu elurile de gospodrire urmrite,
ea se grupeaz n c$teva tipuri de exploatabilitate %de regenerare, te"nic i de protecie&.
C(3%& @ perioada medie de ani c$nd toate arboretele dintr-o subunitatea de producie trec prin toate fazele de dezvoltare de la regenerare,
exploatare p$n la momentul unei noi regenerri.
T+*2*0-/2&% @ modul special cum se face exploatare i se asigur regenerarea unei pduri n cadrul aceluiai regim, n vederea atingerii unui
anumit scop. 'n sens larg, tratamentul include ntreg complexul de msuri silvote"nice prin care o pdure este condus de la ntemeiere p$n la
exploatare i regenerare, n conformitate cu structura i elurile fixate.
C$08$;('(--'-% - compoziia pe specii stabilit pentru un arboret, in$nd seama deopotriv at$t de cerinele social-economice, c$t i de exigenele
ecologice n orice moment al existenei lui.
P+(/3(8(( 9- *0-/*1*+- * 879&+(%$+ 3& )&/3'(( 0&%2(8%-.
+entru actuala etap! de de"#oltare a concepiei amena(istice$ c1nd accentul se pune mai ales pe amena(area p!durilor c!rora li se atri'uie funcii
multiple$ se 'a"ea"! pe patru principii2
(ontinuiti;,
eficacitii funcionale;
folosirii raionale a tuturor resurselor forestiere;
stabilitii ecologice.
1. +FINCI+IUL CONDINUIDJGII - /nc! la sf1r&itul secolului al 5VIII-lea K%eor LudLi Marti define&te c! ,)Administraiile silvice trebuie
s reglementeze tierile din pduri n aa fel nc$t generaiile viitoare s poat avea de pe urma lor cel puin tot at$tea avantaje ca i generaia actual).
De&i se referea numai la t!ieri$ respecti# la producia de lemn$ Marti$ concepea continuitatea /n sens proresi#$ l!s1nd s! se /nelea! faptul c! eneraiile
#iitoare au dreptul s! 'eneficie"e de recolte mai mari de lemn. O dat! cu apariia modelului p!durii normale din punct de #edere al structurii pe clase de
#1rst!$ continuitatea a fost definit! mai precis$ ca fiind un ec"ilibru ntre recoltele de lemn i creterea pdurilor )F. Ne'er*. Ulterior principiul
continuit!ii a fost deformat$ odat! cu promo#area conceptului economic de renta'ilitate. =n noile condiii c1nd ma(oritatea p!durilor /ndeplinesc funcii
multiple$ iar efecti#ul populaiei umane este /n cre&tere$ ca &i cerinele fa! de ni#elul de trai &i calitatea #ieii$ principiul continuit!ii reflect! preocuparea
susinut! de a reali"a prin amena(ament condiii tot mai 'une pentru ca p!durea amena(at! s! ofere societ!ii cu continuitate produse lemnoase &i de alt!
natur!$ precum &i ser#icii de protecie &i sociale c1t mai mari &i de calitate superioar!.
:
La "iua de a"i acest principiu se e0prim! *+rin dezvoltare durabil se nelege * capacitatea de a satisface cerinele generaiei prezente fr a
compromite capacitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi). <l se refer! at1t la continuitatea /n sens proresi# a funciilor de producie$
c1t &i la permanena $ &i ameliorarea celor de producie social!$ #i"1nd nu numai interesele eneraiei actuale$ dar &i pe cele de perspecti#! ale societ!ii.
=n condiiile cre&terii demorafice apare /ntr-o nou! lumin! importana principiului continuit!ii /n deci"iile amena(istice. C!ci un consum e0aerat
sta'ilit pentru sine de eneraia actual!$ ar implica un consum mai redus pentru eneraiile #iitoare care$ cu siuran! #or a#ea un efecti# mai mare al
populaiei &i cerine superioare su' raportul ni#elului de trai &i al calit!ii #ieii.
Numai /n accepiunea /neleerii corecte &i e0%austi#e a principiului continuit!ii$ /n sistem cu celelalte principii$ resursele forestiere s1nt reenera'ile
&i inepui"a'ile. =n scopul respect!rii acestui principiu #a fi ne#oie de o conlucrare str1ns! /ntre proiectare )Amena(amente*$ implementarea proiect! &i
monitori"area implement!rii Ama(amentelor prin /ndeplinirea sarcinilor p!rilor incluse /n proces. Astfel 2
prima sarcin o are amenajamentul$ respecti# de a orani"a &i conduce p!durea /n acest spirit$
a doua sarcin revine organelor de execuie$ care au o'liaia de a aplica pre#ederile prescrise$
a treia sarcin revine din nou amenajamentului$ care periodic tre'uie s! controle"e e#oluia p!durilor /n direcia dat! de principiile lui
fundamentale.
+rincipiul continuit!ii tre'uie s! funcione"e nu numai pe lo'al$ dar &i pe tipuri de resurse ) sortimente de lemn$ efecte de protecie distincte etc.*
=n ca" contrar$ anumite resurse forestiere se pot epui"a$ iar am'iana uman! #a a#ea mult de suferit.
Noul sens al continuitii n condiiile amenajrii pdurilor ca sisteme cibernetice
S-a ar!tat mai /nainte c! asiurarea continuit!ii funcionale constituie$ ca &i satisfacerea c1t mai complet! a ne#oilor de lemn2 o
preocupare permanent! a ospod!riei sil#ice &i c! urm!rirea /n e0clusi#itate fie numai a asiur!rii continuit!ii$ fie numai a satisfacerii c1t mai
complet! a ne#oilor de lemn poate pricinui nea(unsuri serioase altor interese ospod!re&ti. S-a #!"ut la ce poate duce$ /n ca"ul p!durilor$ urm!rirea
reali"!rii cu orice pre a unor rente sau profituri c1t mai mari$ &i f!r! /ndoial! c! re"ultatele nu s-ar sc%im'a$ dac! /n loc de rente s-ar urm!ri
direct e0traerea din p!dure a unor cantit!i c1t mai mari de material lemnos. Dar dac!$ /n acest ca"$ e0ploat!rile e0aerate pot duce la distruerea
p!durii /ns!&i &i deci la imposi'ilitatea celor interesai de a se folosi /n #iitor de a#anta(ele ei cel puin o perioad! oarecare de timp$ o'liaia de a
se recolta cu orice pre$ anual &i permanent$ cantit!i eale de material lemnos de#ine &i ea d!un!toare$ prin faptul c! /nt1r"ie$ adesea$ aplicarea
m!surilor ce se pot lua /n #ederea ridic!rii producti#it!ii p!durilor. A ne mulumi cu recolte eale$ /n ca"ul unor p!duri 'r!cuite$ de e0emplu$
/nseamn! a ne mulumi cu ceea ce poate da p!durea /n starea /n care se !se&te &i a sfida$ prin urmare$ orice idee de prores pe linia m!ririi
produciei. Ca s! nu se a(un! aici$ tre'uie$ /n primul r1nd$ ca noiunea de continuitate s! fie (ust /neleas!. De aceea preci"!m c! dac!
din punct de #edere economic prin continuitatea se /nelee a"i$ ca &i pe timpul lui M1rti$$ e0istena unui acord permanent /ntre cerinele
societ!ii &i a#anta(ele oferite de p!duri$ pentru amena(ament$ care este c%emat s! reali"e"e acest acord prin orani"area &i conducerea
structurai-funcional! a p!durilor$ continuitatea prime&te un coninut nou@ ea /nseamn!2 recolte anuale permanente$ sta'ilite /n ideea
asiur!rii$ pe de o parte$ a acoperirii ne/ntrerupte a cerinelor de lemn$ iar pe de alta$ a conducerii p!durii spre structurile cele mai proprii
funciilor atri'uite.
Cum se #ede$ recoltele repre"int! nu numai o e0presie a produciei p!durilor$ ci &i un mi(loc de m!rire a producti#it!ii lor &i a celorlalte
efecte utile societ!ii$ /n aceast! calitate /ns! recoltele nu r!m1n constante ca m!rime$ ci #aria"! /n funcie de condiiile naturale &i de scopul
urm!rit Faportul susinut$ prin urmare$ tre'uie /neles$ nu /n sensul de recolte anuale@ eale$ ci ca un raport c1t mai constant /ntre dou! m!rimi
#aria'ile2 cre&terea p!durii &i m!rimea recoltelor. Gin1nd seama /ns! c! prin raport s-a /neles recolta /ns!&i$ respecti# #enitul anual din
p!dureO$ pentru a se e0prima o'liaia ospod!riei sil#ice de a tinde spre recolte tot mai mari$ continuitatea s-a numit &i ea 9cu raport proresi#9
7
%,ucreanu -.. +opescu-.eletin P$$ Amztescu C.$ 7,88*. <ste de o'ser#at /ns! c! du'lul sens al cu#1ntului raport este de natur! s! produc!
confu"ii. +entru amena(ament e0presia de raport proresi# nu este necesar!.
=n condiiile amena(!rii p!durilor ca sisteme ci'ernetice$ /n care fiecare component! depinde de toate celelalte$ iar acestea de /ntreul
sistem$ &i in#ers$ principiul continuit!ii prime&te o interpretare teoretic! &i practic! /n #i"iune sistematic!$ /n sensul c! ideea de continuitate este inclus!
in /ns!&i noiunea de sistem ci'ernetic care odat! creat nu numai c! se menine. Din principiu$ permanent /n funciune$ dar este &i /ntr-o continu!
adaptare$ in1nd prin cone0iunea in#ers! spre starea optim!. Astfel$ principiul continuit!ii cap!t! mo'ilitatea necesar! pentru a putea corespunde
orc!ror /mpre(ur!ri. <l implic! a&adar at1t p!strarea ne&tir'it! a p!durii ca /ntre$ c1t &i culti#area$ orani"area$ modelarea &i conducerea ei /ntr-o
perspecti#! a de"#olt!rii dura'ile &i fia'ile.
4. +FINCI+IUL <>ICACIDJGII >UNCGIONAL< - e0prim! preocuparea permanent! pentru sporirea capacit!ii de producie &i de protecie a
p!durilor$ precum &i pentru #alorificarea optim! a produselor acestora. La "iua de a"i acest principiu se e0prim! prin -

gestionarea durabil a pdurilor

ce subnelege administrarea i utilizarea ecosistemelor forestiere, astfel nc$t s li se menin i amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea
de regenerare, vitalitatea, sntatea i s li se asigure pentru prezent i viitor capacitatea de a exercita funciile multiple ecologice, economice i sociale,
la nivel local, regional i mondial, fr a genera prejudicii altor ecosisteme.
+roducti#itatea unei p!duri este capacitatea acesteia de a produce. +roducia unei p!duri este re"ultatul cre&terii ei /n #olum$ de aceea
producti#itatea p!durilor se e0prim!$ /n eneral$ prin cre&terea /n )#olum* pe an &i pe %ectar &i se determin! pe specii &i sortimente. Variaia cre&terii anuale
la %ectar a unei p!duri arat! #ariaia producti#it!ii ei &i aceast! #ariaie se datorea"! pe de o parte m!surilor te%nice aplicate )lucr!rilor ce se e0ecut! /n
p!dure*$ iar pe de alta structurii p!durii /ns!&i. =n mod practic se ia /n considerare cre&terea medie pe o perioad! de 8$ 1. sau 4. ani@ producti#itatea astfel
determinat! se refer! deci &i ea la perioada respecti#!. Dar pentru caracteri"area producti#it!ii unei p!duri$ a unui ar'oret /n /ntreul s!u se folose&te
cre&terea medie la e0ploata'ilitate$ calculat! de fiecare dat! pentru compo"iia$ consistena &i clasa de producie din momentul respecti#.
Ai(locul prin care se poate influena producti#itatea p!durilor este planificarea$ care constituie metoda de lucru a amena(!rii &i care se
concreti"ea"! /n proiectul de amena(are. +rin acest proiect se fi0ea"! /n primul r1nd o'iecti#ele ce tre'uie /ndeplinite pentru cultura p!durilor$ ar!t1ndu-se
ce specii$ unde &i /n ce m!sur! tre'uie preferate sau introduse /n cultur! &i p1n! la ce dimensiuni tre'uie conduse ar'oretele. Se fi0ea"! apoi sarcinile de
/ndeplinit$ /ntocmindu-se planuri pentru lucr!rile de cultur! &i e0ploatare ce urmea"! a se e0ecuta &i se orientea"! te%nica de lucru prin indicarea reimului
de aplicat &i a tratamentelor celor mai corespun"!toare.
+roducia cre&te$ de e0emplu$ prin ameliorarea condiiilor staionale$ dac! se introduc /n ar'oretele pure specii de a(utor potri#ite &i mai ales dac!
se introduc /n cultur! unele specii #aloroase repede cresc!toare proprii staiunii. <a cre&te de asemenea$ dac! reimul &i tratamentele indicate sunt 'ine
alese &i dac! se are ri(! ca toate ar'oretele s! fie 'ine e0ploatate &i reenerate la momentul potri#it$ iar cele sla' producti#e s! fie /nlocuite c1t mai
cur1nd.
<0amin1nd cu profesionalism at1t condiiile de producie &i interesele economice c1t &i perspecti#ele e#oluiei lor /n #iitor$ amena(istul #a
coordona cultura &i e0ploatarea p!durilor astfel /nc1t din aciunea lor comun! s! re"ulte o producti#itate c1t mai mare$ un efect economic lo'al c1t mai
a#anta(os.
Acest principiu urm!re&te at1t cre&terea producti#it!ii p!durilor$ c1t &i sporirea capacit!ii de protecie a acestora. La aplicarea principiului
eficacit!ii funcionale este /ns! necesar! respectarea concomitent! a principiului fundamental$ al continuit!ii. Astfel nu este admis ca$ /n numele
principiului producti#it!ii p!durilor$ s! se e0tind! t!ierile pe mari suprafee$ cu mult peste /ntinderea unei suprafee periodice normale$ afect1nd astfel
continuitate funciilor de protecie. Feferitor la producia de lemn$ principiul eficacit!ii funcionale pune accentul principal pe calitatea masei lemnoase.
+rincipiul eficacit!ii funcionale$ referindu-se la ansam'lul funciilor de producie &i protecie$ e0clude necesitatea formul!rii de principii specific
fiec!rei funcii.
;
Amena(istul$ e0amin1nd cu ri(! &i /n c%ip o'iecti# at1t condiiile de producie &i interesele social-economice$ c1t &i perspecti#ele e#oluiei lor /n #iitor$ #a
c!uta s! coordone"e cultura &i e0ploatarea p!durilor /n a&a fel /nc1t din aciunea lor comun! s! re"ulte o producti#itate c1t mai mare$ respecti# un efect
social-economic lo'al c1t mai a#anta(os.
-. +FINCI+IUL VALOFI>ICJFII FAGIONAL< A DUDUFOF F<SUFS<LOF +JDUFII 3 acest principiu deri#! nemi(locit din /ns!&i
conceptual de sil#icultur! cu eluri multiple$ care o'li! la optimi"area structurii ar'oretelor &i a p!durii$ astfel /n c1t s! sporeasc! di#ersitatea
potenialului producti#e al acestora. +e l1n! producia de lemn &i efecte de protecie$ cuprinde sfera lar! a resurselor cineetice$ salmonicole$ melifere$
eneretice$ precum &i a celor pri#ind producia de plante medicinale etc.
+rin punerea /n aplicare a acestui principiu nu #a tre'ui /ns! afectat! cu nimic funcionarea celorlalte principii fundamentale ale amena(!rii p!durilor.
Utili"area resurselor forestiere nu este un pri#ileiu al unei sinure eneraii$ ele aparin /n eal! m!sur! &i eneraiilor #iitoare ca suport necesar
e0istenei lor.
7. +FINCI+IUL CONS<FVJFII ?I AA<LIOFJFII 6IODIV<FSIDJGII - urm!re&te conser#area &i ameliorarea 'iodi#ersit!ii la cele patru
ni#eluri ale acesteia$ /n scopul ma0imi"!rii sta'ilit!ii &i al potenialului polifuncional al p!durilor. asiurarea continuit!ii$ eficacit!ii funcionale &i a
#alorific!rii raionale a tuturor resurselor p!durii nu este posi'il! f!r! ri(a permanent! ce tre'uie manifestat! fa! de sta'ilitatea ecosistemelor forestiere.
O ospod!rire sil#ic! 'a"at! pe ecosisteme insta'ile$ de"ec%ili'rate sau u&or deteriora'ile la aciunea factorilor naturali sau antropici pertur'atori este ea
/ns!i insta'il!$ se desf!&oar! /n condiii de risc$ &i ca atare ofer! &anse reduse /n pri#ina continuit!ii &i cre&terii eficacit!ii funcionale. Insta'ilitatea$
riscul$ ca &i ineficacitatea funcional! #or fi cu at1t mai mari cu c1t structura ar'oretelor #a fi mai dep!rtat! de optimul di#ersit!ii ecoloice$ cu c1t ciclul
#a fi mai redus fa! de cel optim su' raport ecoloic$ cu c1t posi'ilitatea se #a a'ate /n plus fa! de capacitatea de suport a ecosistemelor forestiere$ cu c1t
te%noloiile de recoltare &i colectare a lemnului #or fi mai aresi#e din punct de #edere al suportanei ecoloice.
+rincipiul ecoloic e0prim! deci o'liaia care /i re#ine amena(!rii p!durii de a asiura ec%ili'rul ecoloic$ respecti#e o ma0im! sta'ilitate
ar'oretelor &i p!durii /n ansam'lul ei$ prin optimi"area structurii acestora$ astfel /nc1t s! de#in! posi'il! diminuarea riscului &i ma0imili"area eficacit!ii
funcionale a ospod!riei sil#ice. Numai p!durile ecoloic ec%ili'rate s1nt /n m!sur! s! asiure ec%ili'rele /n natur!.
+rincipiul ecoloic are o mare #aloare educati#! pentru amena(ist$ 1ndirea cu a(utorul conceptelor ecoloice /l face atent /n permanen! asupra unor
consecine nefaste pe care le-ar putea a#a anumite deci"ii amena(istice sau fapte peste care$ de mult timp se trece cu prea mare u&urin!.
+rincipiile fundamentale ale amena(!rii p!durilor nu pot fi interpretate &i aplicate i"olat. Inter condiion1ndu-se reciproc$ ele pot fi de mare utilitate
numai atunci c1nd se aplic! concomitent$ /n sistem.
,
TEMA 1.2. @ CONCEPIA SISTEMATIC DESPRE PDURE I AMENAJAMENT. ISTORICUL DEZVOLTRII EI. !1 OR"

1. F&/9*0-/2- -3$%$<(3- 8-/2+& *0-/*1*+-* 879&+(%$+ 3& )&/3'(( 0&%2(8%-.
2. E#$%&'(* 3%*6()(37+(( -3$6(62-0-%$+ )$+-62(-+-
:. B$/(2*+-* 62*'(&/(%$+ 5( 8+$9&32(#(2*2-* *+,$+-2-%$+
1. F&/9*0-/2- -3$%$<(3- 8-/2+& *0-/*1*+-* 879&+(%$+ 3& )&/3'(( 0&%2(8%-.
Sistemul repre"int! un ansam'lu orani"at de elemente sau fenomene$ identice sau diferite$ unite prin cone0iuni /ntr-un /ntre. Conform definiiei
date de Odum /n 1,71 <cosistemul este - )/rice unitate care include toate organismele ,comunitatea de pe un teritoriu dat i care interacioneaz cu
mediul fizic n aa fel n c$t curentul de energie creeaz o anumit structur trofic, o diversitate de specii i un circuit de substane n interiorul
sistemului % sc"imbul dintre partea biotic i abiotic& reprezint un sistem ecologic sau un ecosistem). +otri#it acestei definiii$ p!durea tre'uie
/neleas! ca un sistem comple0 format dintr-o parte ne#ie &i una #ie. Aceste dou! p!ri /n realitatea o'iecti#! din natur! nu sunt separate fi"ic /ntre ele@
dimpotri#!$ prin su'sistemele lor #ii &i ne#ii aflate /n permanent! interaciune$ formea"! un sistem desc%is$ o unitate funcional! a 'iosferei care folose&te
eficient$ su' raport dinamic &i structural$ curentul de enerie care se scure prin el. +!durea ca sistem /n plan teritorial este constituit! din su'sisteme$ care
tre'uie separate pe teren$ studiate &i ospod!rite /n mod corespun"!tor /n raport cu structura &i modul lor de funcionare$ in1nd seama de funciile social-
economice atri'uite fiec!rui ar'oret. Din care cau"! amena(istul tre'uie s! cunoasc! p!rile componente$ s! poat! corect determine cone0iunile dintre ele$
iar /n scopul sporirii eficacit!ii s! propun! corect lucr!ri sil#ote%nise adec#at o'iecti#elor social-economice atri'uite fiec!rui ar'oret.
B($3-/$;* - asociaie 'ioloic! de plante care se afl! /ntr-un ec%ili'ru dinamic dependent de mediu.
B($3-/$;* )$+-62(-+7 este sistemul 'ioloic format din mai multe populaii de oranisme cu funcii ecoloice complementare$ ce con#euesc untr-
un spaiu mai mult sau mai puin omoen su' raportul factorilor ecoloici &i asiur! un circuit complet al materiei oranice$ respecti# comunitatea de
#ia! ce este format! din populaii de oranisme cu funcii ecoloice multiple &i complementare leate printr-un sistem specific de relaii. =n cadrul
acesteia se distin2 fitocenoza &i zoocenoza.
S2*'(&/-* )$+-62(-+7 repre"int! mediul /n care se afl! 'ioceno"a. =n cadrul staiunii forestiere a&e"area$ relieful$ su'stratul litoloic$ aerul &i solul
sunt considerate ca mediu fi"ic$ repre"ent1nd condiiile ecoloice$ denumite geotop. +e de alt! parte$ radiaia$ apa$ a"ele din aer &i ionii din sol constituie
ecotopul.
E3$6(62-0&% )$+-62(-+ /m'in! /ntr-un tot /ntre 'ioceno"a forestier! &i staiunea forestier!. +rincipalele /nsu&iri ale ecosistemelor$ inclusi# ale
p!durii$ sunt e0%austi# pre"entate de Odum )1,78*. Aai importante sunt cele referitoare la integritate, informaie, fidelitate i redundan, ec"ilibru
dinamic, existena programelor, autoreglare, stabilitate, structurare, praguri de suportan. Structura ecosistemelor forestiere are o importan!
e0istenial! su' raportul sta'ilit!ii &i eficacit!ii funcionale ale acestora. Destructurarea 'ioceno"ei prin aciuni antropice de"ec%ili'rante are ca urmare
sl!'irea sta'ilit!ii$ pun1nd /n pericol /ns!&i e0istena p!durii &i a ec%ili'relor /n natur!. Descrierea ar'oretelor la amena(area p!durilor #a tre'ui
su'stanial ameliorat!$ urm1nd s! fie a&e"at! pe 'a"e ecoloice.
+entru optimi"area compo"iiei &i a densit!ii ar'oretelor este important de cunoscut leit!ile fundamentale care e0prim! relaiile dintre mulimea
de indi#i"i &i mulimea de specii2 a& cu c$t sunt mai variabile condiiile de existen ale unui biotop, cu at$t este mai mare numrul de specii din
biocenoza respectiv; b& cu c$t se abat condiiile de existen ale biocenozei fa de optim, cu at$t va fi mai mare bogia de indivizi ai speciilor
respective.
1.
A&adar$ /n raport cu 'onitatea 'iotopului mulimea de indi#i"i este in#ers proporional! cu mulimea de specii. =n staiunile cu condiii de #ia!
e0treme domin! speciile strict speciali"ate ecoloic. <cosistemele forestire naturale sau c#asinaturale manifest! o permanent! tendin! de ma0imali"are a
sta'ilit!ii &i implicit a polifuncionalit!ii lor. =n sc%im' ecosistemele forestiere artificiale$ su'orani"ate cu structuri simplificate de tipul monoculturilor$
manifest! o tendin! in#ers!$ de sc!dere a sta'ilit!ii$ ele fiind incapa'ile s! in! su' control mediul am'iant. Din cele pre"entate re"ult! c! sta'ilitatea este
o proprietate esenial! a ecosistemelor$ prin care acestea /&i menin 3 /n limite date 3 interalitatea structural! &i funcional!$ permi1ndu-le ca /n urma
oric!rei pertur'!ri s! re#in! la st!ri de ec%ili'ru. Aceast! /nsu&ire se manifest! numai /n limitele praurilor de suportan! specifice fiec!rui tip de
ecosistem. Dac! pertur'!rile dep!&esc anumite limite$ se pot produce modific!ri ire#ersi'ile cu toate implicaiile ce decur de aici. =n sc%im'$ inter#eniile
efectuate /n limitele capacit!ii de suport$ cum sunt t!ierile r!din!rite$ se /ncadrea"! /n cateoria aciunilor ospod!re&ti care produc modific!ri
re#ersi'ile$ trec!toare. 6a"ele de amena(are &i planurile de amena(ament #or tre'ui astfel sta'ilite /n c1t ele s! nu produc! pertur'!ri peste suportana
ecosistemelor. +rocesele de orani"are &i minerali"are tre'uie s! stea la 'a"a aleerii criteriilor pentru clasificarea ecosistemelor forestiere.
<coloia demonstrea"! c! ecosistemele forestiere sunt sisteme desc%ise$ informaionale. Datorit! modului lor de orani"are ele au capacitatea de 2
orani"area 3 dispunerea componentelor sistemului /ntr-o structur! spaial! &i temporal!$ proprie$ specific! sistemului respecti#
interralitate 3 /nsu&irea sistemului de a se manifesta ca /ntre$ de a a#ea caracteristici &i orani"are deose'it! de cele ale p!rilor componente
%eteroitatea componentelor 3 di#ersitatea lor calitati#! condiie necesar! pentru formarea &i de"#oltarea interalit!ii &i orani"!rii asiur1nd
/nmulirea &i di#ersificarea le!turilor dintre componente asiur1nd coe"iunea sistemului@
autorelarea 3 /nsu&irea ce asiur! meninerea structurii specifice a sistemului@
autoconser#are - a&i conser#a prpiea e0isten!
autoreproducere - /nsu&ire a materiei #ii prin care oranismele /&i automat &i de la sine$ urma&
autode"#oltare de la forme simple spre cele comple0e de orani"are$
<cosistemele dispun de un comportament antiantropic finali"at$ care le asiur! sta'ilitatea /n relaiile lor cu alte sisteme. 6ioceno"ele forestiere se
caracteri"ea"! nu numai prin autoap!rare &i autoreenerare$ dar &i printr-o accentuat! aciune antientropic!$ eneratoare de ordine$ ceea ce le confer!
capacitatea de a ine su' control 'iotopul. Din aceast! /nsu&ire /"#or!&te capacitatea ecosistemelor forestiere de a /ndeplini funcii multiple de protecie a
calit!ii factorilor de mediu.
=n spiritul teoriei sistemelor$ amena(area p!durilor poate fi pri#it!$ ea /ns!&i$ ca o aciune sistematic!. Amena(amentul este un oran al
su'sistemului conduc!tor din cadrul ospod!riei sil#ice. >uncia lui este de a sta'ili lucr!rile ce urmea"! a fi efectuate de c!tre oranele de e0ecuie$
pentru ca su'sistemul conduc!tor din ce face parte s! funcione"e normal$ adic! s! acione"e asupra p!durii pentru a o conduce$ din punct de #edere
structural$ spre starea ceea mai corespun"!toare funciei sau funciilor ce l-au fost fi0ate. =n consecin!$ acti#itatea de amena(are se desf!&oar! dup! o
metodoloie definit!$ /n linii mari$ de /ns!&i sc%ema eneral! a sistemelor ci'ernetice2 intrri - structur - ieiri - conexiune invers.
=ntocmirea oric!rui proiect de amena(are /ncepe prin culeerea de informaii despre p!dure cu pri#ire la starea ei &i a ar'oretelor componente$ la
capacitatea lor ca ecosisteme de a satisface sarcinile social-ecoloice &i economice ce le re#in &i la diferii factori e0terni care le pot influena. Aceste
informaii constituie /ntrarea /n sistem. +rin prelucrarea acestora se a(une la caracteri"area eneral! a p!durii. +e 'a"a cuno&tinelor astfel do'1ndite &i a
informaiilor culese din e0periena ocolului sil#ic respecti#$ /n ce pri#e&te modalit!ile de aplicare a diferitelor lucr!ri sil#ice &i re"ultatele o'inute$ &i
in1ndu-se seama de sarcinile ospod!riei sil#ice$ se fi0ea"! eluri social-ecoloice &i economice precise pentru ospod!rirea p!durilor ce se amena(ea"!$
/n funcie de acestea$ se ela'orea"! apoi modele de structur! - imaini ale st!rii spre care tre'uie s! fie conduse ar'oretele &i p!durea /ntrea!$ - e0primate
prin caracteristicile lor de 'a"!. Se define&te$ cu alte cu#inte$ starea normal )optim!* a p!durii. Apoi se /ntocmesc planurile de m!suri &i lucr!ri care
11
urmea"! s! fie efectuate /n p!dure de c!tre oranele de e0ecuie. Aceste planuri constituie ie&irea din sistem. Doate aspectele acti#it!ii de amena(are
menionate mai sus$ formea"! la un loc proiectul de amenajare respecti# amenajamentul. +rin aplicarea acestuia$ p!durea se orani"ea"!$ tin"1nd spre
ceea mai corespun"!toare funciilor ei social-ecoloice &i economice dar deoarece planurile au #ala'ilitate limitat!$ procesul urmea"! s! se reia$ pe 'a"a
unui nou amena(ament$ la /ntocmirea c!ruia se ine seama de re"ultatele o'inut! pe urma aplic!rii celui e0pirat$ ceea ce presupune monitori"area
amena(istic! a parametrilor de state &i eficacitate funcional! a p!durii$ /n acest fel se reali"ea"! conexiunea invers.
2. E#$%&'(* 3%*6()(37+(( -3$6(62-0-%$+ )$+-62(-+-
=n #ederea orani"!rii &i conducerii p!durilor spre starea lor de ma0im! eficacitate funcional!$ este necesar! cunoa&terea acestora su' raport
ecoloic$ a#1nd /n #edere at1t staiunea$ c1t &i 'ioceno"a. >iind un num!r mare de unit!i e0istente /n natur!$ amena(amentul apelea"! la tipologia
pdurilor. =n ultimul timp se fac eforturi &tiinifice (ustificate pentru ela'orarea unei clasificaii tipoloice unitare a p!durilor$ de pe po"iiile concepiei
ecosistemice. 0ipul de ecosisteme este conceput ca model statistic al unei mulimi de ecosisteme concrete$ suficient de asem!n!toare din punctul de
#edere al calit!ii ecotopurilor &i 'ioceno"elor &i definit prin caracterele structurale &i funcionale ale acestora. Criteriile de clasificare au fost alese /n
concordan! cu procesele fundamentale care au loc /n ecosistemele forestiere2
producerea de 'iomas!$
descompunerea acesteia.
consumarea 'iomasei
=n mod concret$ pe m!sura perfecion!rii$ tipoloia ecosistemelor forestiere #a tre'ui aplicat! la2 construirea unit!ilor de ospod!rire$
delimitarea unit!ilor amena(istice &i descrierea lor pe 'a"e ecoloice$ "onarea funcional! a p!durilor$ fi0area elurilor social-economice$ sta'ilirea
'a"elor de amena(are$ formulare de restricii ecoloice la sta'ilirea posi'ilit!ii$ aleerea te%noloiilor de reenerare &i e0ploatarea lor.
Dipoloia descris! are /n #edere p!durea natural!$ sau numai cea puin modificat! de om. +entru p!durile care se a'at mult de la starea
normal! sau pentru situaiile /n care p!durea a disp!rut este necesar! o tipoloie distinct!$ 'a"at! pe ideea 'onit!rii staionale.
+ri#itor la istoricul clasific!rii tipoloice forestiere putem comunica c! 'a"ele lor au fost puse la /nceputul secolului 55 de eminentul sil#icultor
rus K. >. Aoro"o# pentru pinete de pin sil#estru prin ela'orarea tratatului BUcenie o leseC editat /n 1,.- /n scopul de a ser#i pentru determinarea
lucr!rilor de reenerare a pinului. Aoro"o# a /ntrodus &i noiunea de B tip de staiuneC pentru terenurile ne/mp!durite. La scurt timp A. H. Ca(ander )1,.,*
ela'orea"! clasificarea p!durilor >inlandei pe 'a"a indicatorilor ecoloici din p!tura #ie.
=n continuare prin anii 8. al secolului 55-lea au ap!rut descrierile separat a tipurilor de p!dure &i tipurilor de staiune. Sa#antul so#etic SuQacio# a
ela'orat tipoloia pinetelor &i molidi&urilor pe 'a"e 'ioeocenotice. Astfel la intersecia acslor au fost instalat tipul optim. De la tipul optim /n sus au fost
a&e"ate tipurile de p!dure /n staiunile c!rora scade umeditatea$ /n dreapta tipurile cu sporirea troficit!ii$ /n (os tipurile cu ap! 'ine minerali"at! iar /n
st/na soluri cu umeditate sla' minerali"at! )ml!&tini*. =n aceia& perioad! +ore'niac face de descrierea tipurilor de staiune numit Bteren forestierC. Astfel
pe osia ordonatelor el a&ea"! patru rupe de troficitate de la minimal! la ma0imal! )A$ 6$ C &i D* iar pe osia a'ciselor radul de umeditate de la foarte
uscat la su'lim. =n a&a fel s-au c!p!tat 47 tipuri de staiuni$ care se pot /mp!ri /ns!$ fiecare la r1ndul lui /n , su'tipuri.
=n 1,8; pentru Fomania +a&co#sc%i &i Leandru ela'orea"! B Dipuri de p!dure din Fepu'lica +opular! Fom1n!C$ iar /n 1,77 pentru Fomania
C%iri! lucrarea de sinte"! BStaiuni forestiereC care sunt lar folosite /n lucr!rile de amena(are a p!durilor.
Sisteme de clasificare tipoloic! au ap!rut &i /n alte !ri ca2 >inlanda$ Kermania$ Ce%oslo#acia$ Anlo-Sa0on! &. a.
Conceptul de ecosistem /ncepe s! tre"easc! interesul speciali&tilor /n tipoloia forestier! de Conresul din Aontreal )1,8,*. Din descursurile a#ute
loc la conres se disprinde con#inere /neleerea p!durii ca ecosistem este cea mai apropiat! de natura ei &i cea nai util! din punct de #edere practic.
14
=n ultimul timp se fac eforturi &tiinifice (ustificate pentru ela'orarea unei clasificaii tipoloice unice a p!durilor$ de pe po"iiile concepiei
ecosistemice. O prim! reali"are este cea propus! de N. Doni! &.a. BDipuri de ecosisteme forestiere din Fom1niaC )1,;8$ 1,,.* . Dipul de ecosistem este
conceput ca model statistic al unei mulimi de ecosisteme concrete definite prin caracterele structurale &i funcionale eseniale ale acestora.
: - B$/(2*+-* 62*'(&/(%$+ 5( 8+$9&32(#(2*2-* *+,$+-2-%$+
Sil#icultorii ru&i definind 'onitatea )1234565& menionea"! c! 7bonitatea este o unitate economic, fiind o caracteristic comparativ a
unitilor de gospodrire unitilor economice a obiectelor biologice sau sisteme ce difer de altele asemenea formaiuni).
Staiunea
dispune de
potenial
care poate
fi /nsu&it de
specii sau
nu /n
dependen!
de cerinele
ei ecoloice
&i starea ei
fi"ioloic!
&i
fitosanitar!.
Acest
ansam'lu poate fi mai fa#ora'il sau mai puin fa#ora'il de"#olt!rii #eetaiei &i deci produciei de lemn$ /n ca"ul p!durii$ de unde re"ult! c! fiecare
staiune este dotat! cu elemente fa#ora'ile produciei de lemn /ntr-un rad mai mare sau mai mic. Docmai radul de dotare a unei staiuni cu elemente
utili"a'ile /n folosul produciei determin! potenialul productiv. Acesta determin! la r1ndul s!u calitatea propriu "is! sau bonitatea staiunii.
Deose'ire dintre potenialul producti# &i 'onitatea unei staiuni consta /n faptul c! pe dint1i e0prim! posi'ilit!ile pe care staiunea respecti#! le
ofer! #eetaiei pentru de"#oltarea ei$ 'onitatea e0prim! numai m!sura /n care acest potenial este folosit pentru de"#oltarea ar'oretelor$ &i se aprecia"!$ /n
eneral$ pe specii.
+otenialul nu este folosit niciodat! complet de p!dure /n procesul de producie. Kradul de folosire /ns!$ poate fi m!rit prin amena(are &i cultur!$ /n
acest sens se ale speciile cele mai proprii staiunii &i se proporionea"! /n mod (ust amestecul lor@ se d! ar'oretelor o structur! potri#it! &i se fi0ea"! 'ine
momentul e0ploat!rii lor@ uneori se acionea"! asupra factorului limitati# etc.
1-
+1n! la "iua de a"i sil#icultorii ru&i sta'ilesc 'onitatea at1t pentru staiuni forestiere c1t &i ar'orete ceia ce nu este normal deoarece staiunea
forestier! are potenial ce este caracteri"at de componenii s!i staionali ce pot sau nu pot fi utili"ai de speciile forestiere ce #eetea"! /n ele$ iar
producti#itatea ar'oretelor este De pild! diferite specii forestietre au diferit! producti#itate /n aceea&i staiune fapt ce depinde de cerinele ecoloice al
fiec!rei specii /n parte c1t &i de coinfluena /ntre ele.
Cum menionea"! Sturen )1,:8* B +roducti#itatea este capacitatea 'ioceno"ei de a acumula$ prin e0ploatarea resurselor %a'itatului$ materie
oranic! &i enerie potenial! B. +rocesul de acumulare depinde /ns!&i de 'ioceno"!$ de starea ei.
C%iar la aceia&i specie pro#enite din l!star de diferite eneraii acumularea de 'iomas! difer!. +roducti#itatea ne pre"int! comparati# #olumul de
mas! lemnoas! colectat de un ar'oret /n dependen! de #1rst!. Din aceast! cau"! tre'uie s! nu confund!m 'onitatea staional! &i producti#itatea
ar'oretelor. =n dependen! de producti#itate$ ar'oretele se rupea"! /n trei rupe 2 superioare ce include ar'orete de clasa I &i II de producie$ mi(locie ce
include ar'orete de clasa III de producie &i inferioare ce includ ar'orete de clasa IV &i V de producie
+roducti#itatea unui ar'oret se sta'ile&te dup! /n!limea atins! de ar'orii dominani din ar'oret pe specii la momentul dat sau dup! #olumul de
mas! lemnoasa acumulat pe specii la momentul dat utili"1nd ta'ele de producie pe specii &i pro#eniene. +entru sta'ilirea producti#it!ii ar'oretelor s-au
utili"at ar'orete ec%iene de diferit! pro#enien! pe dimensiuni a'solute sau relati#e.
=n!limea$ cu toate c! este influenat! de mai muli factori$ fiind foarte sensi'il! la #ariaiile staionale$ repre"int!$ totu&i$ un remarca'il indicator$
de&i nu a'solut$ al 'onit!ii staiunii. Dar #ariaia ei$ fiind diferit! do la specie le specie$ sc%im'!rile de 'onitate nu se reflect!$ /n mod consec#ent /n
aceast! #ariaie dec1t la una &i aceea&i specie. De aceea$ sc%emele de clasificare se /ntocmesc pe specii$ forma cur'elor$ deose'indu-se de la o specie la
alta$ #aria"! &i de la o sc%em! la alta .
Cum s-a ar!tat$ clasificarea staional! cap!t! sens numai dac! se arat! &i caracteristicile te%nice corespun"!toare st!rii optime a ar'oretelor din
diferite clase$ /n special suprafaa de 'a"!$ #olumul &i producia lor. Aceste elemente sunt date$ pentru arboretele pure i ec"iene n tabelele de producie,
iar pentru cele de codru r!din!rit /n anumite distribuii-tip.
De&i sunt /ntocmite pentru ar'orele pure$ ta'elele de producie se folosesc &i pentru determinarea produciei ar'oretelor amestecate$ trat1ndu-se
fiecare specie ca &i c1nd ar constitui un ar'oret pur pe o suprafa! proporional! cu cota de participare /n amestec. Nu se a&teapt! /n acest ca"$ /n calcule$
re"ultate e0acte. Nici pentru ar'oretele pure calculele 'a"ate pe ta'elele de producie nu sunt dec1t apro0imati#e@ la cele amestecate inter#ine$ /n plus$ ca o
surs! de erori$ faptul c!$ datorit! condiiilor diferite de de"#oltare a ar'orilor /n amestec$ datele din ta'ele nu reflect! aceste condiii. Docmai pentru acest
moti# s-a pus problema /ntocmirii unor ta'ele de producie pentru ar'oretele@ amestecate. ?i /n Fom1nia s-au /ntocmit asemenea ta'ele difereniate /n
funcie de proporia de participare a speciilor /n amestec$ conin1nd indici de producie pentru fa$ 'rad &i molid$ pe cele cinci clase de producie
)Arm!&escu$ 1,74@ 8ecei, 1,;7*.
Caracterul apro0imati# al datelor din ta'elele de producie re"ult!$ dup! cum s-a afirmat$ din faptul c! /ntre /n!limea &i #olumul ar'orilor sau
ar'oretelor nu e0ist! o corelaie perfect!@ pe de o parte$ din cau"a deose'irilor de form! ce e0ist! /ntre ar'orii crescui /n diferite staiuni$ iar pe de alta$ din
cau"a structurii ar'oretului sau$ altfel spus$ a deose'irilor /n ce pri#e&te repartiia ar'orilor pe cateorii$ care depinde de caracterul operaiunilor culturale.
De aici re"ult! c! o tabel de producie d rezultate bune )cu re"er#ele f!cute mai sus* numai pentru arborele n care s-a practicai acelai fel de
operaiuni culturale ca i n cele care au stat la baza ntocmirii tabelelor. O anali"! mai am!nunit! a ta'elelor de producie au f!cut printre alii$
Assmann )1,:1* &i 9iurgiu )1,7,@.
Da'elele de producie repre"int! un model stocastic dinamic al de"#olt!rii ar'oretelor$ care$ /n limitele unei anumite pro'a'ilit!i$ se poate folosi
pentru estimarea #alorilor pro'a'ile ale produciei ar'oretelor. Acest rol #a fi corect /ndeplinit daca ta'elele #or reflecta c1t mai fidel leile de de"#oltare
a ar'oretelor.
17
Dat fiind c! o staiune poate ap!rea /n acela&i timp de clasa I de 'onitate$ /n raport cu o specie$ &i de clasa II-V$ /n raport cu alte specii$ /n diferite
com'inaii$ aprecierea de ansam'lu a unei p!duri din punctul de #edere al calit!i ei staionale$ de#ine aproape imposi'il!. <a este u&urat!$ /ns!$ dac! se
face apel la clasa de producie absolut adopt1nd drept criteriu de clasificare cre&terea medie a producii totale la #1rsta e0ploata'ilit!ii a'solute. =n acest
sens$ sistemul de clasificare romanesc s-a conceput astfel /nc1t s! se poat! sta'ili at1t clasa de producie relati#!$ c1t &i cea a'solut! %Armescu. 1,7-*$
care se e0prim! prin num!rul de ordine al metrilor cu'i pe an &i pe %a )m
-
PanP%a* la e0ploata'ilitate$ f!c1nd$ astfel$ posi'il! compararea ar'oretelor de
diferite specii su' raportul producti#it!ii lor. O alt! modalitate de-a u&ura aprecierea de ansam'lu a p!durii su' aspectul calit!ii ei staionate$ prin crearea
unei 'a"e de comparaie mai siure$ nu numai /ntre di#erse staiuni$ ci &i /ntre ar'orete de specii diferite instalate /n staiuni di#erse$ ar consta /n atri'uirea
fiec!rei staiuni 'onitatea indicat! de specia de #aloare cea mai fa#ori"at! &i ruparea /n acela&i timp a staiunilor pe specii. S-ar distine astfel$ de
e0emplu2 staiuni de molid$ staiuni de 'rad$ de fa$ de orun etc.$ iar /n cadrul fiec!reia$ clase de 'onitate.
Dar deoarece 'onitatea e0prim! efectul lo'al al factorilor staionai asupra de"#olt!rii ar'orilor &i ar'oretelor /ntr-un inter#al oarecare de timp$ ea
nu spune nimic despre condiiile staionale speciale care o determin! /n fiecare ca"$ condiii care sunt %ot!r1toare pentru modul de cultur! a p!durilor. Alte
m!suri necesit! ste(!retele de ro#in!$ de e0emplu$ pentru asiurarea cre&terii producti#it!ii lor$ dec1t cele situate pe solurile compacte formate pe
pietri&uri &i caracteri"ate ca staiuni de aceea&i 'onitate.
Dac!$ /n plus$ se mai ine seama c! nici /n!limea ar'orilor sau ar'oretelor nu constituie un indicator a'solut al 'onit!ii$ ea put1nd fi influenat! &i
de ali factori$ de#ine clar c! determinarea 'onit!ii staionale nu este dec1t unul dintre aspectele su' care amena(istul tre'uie s! cunoasc! staiunea. +entru
a putea asiura prin planurile sale folosirea c1t mai complet! a factorilor naturali /n procesul de producie$ el tre'uie s! cunoasc! ad1nc$ /n fiecare ca"$
toate aspectele su' care se manifest! sau se pot manifesta relaiile dintre #eetaie &i staiune$ /n acest sens tre'uie s! /ntreprind! sinur cercet!ri &i
o'ser#aii &i$ mai ales$ s! #alorifice re"ultatele o'ser#aiilor &i cercet!rilor anterioare. Din acest punct de #edere$ cartarea staional! &i cartarea tipoloic!
sau ecosistemic! pre"int! pentru amena(ist un interes deose'it.
18
TEMA 2.:. - OBIECTIVELE SOCIAL-ECONOMICE I ECOLOAICE ALE SILVICULTURII !1 OR"
1. O,(-32(#-%- 6$3(*%--3$/$0(3-
2. O,(-32(#-%- -3$%$<(3-
Scopul ma(or /n procesul de ospod!rire a unei p!duri$ este acela de a pune /n #aloare la un rad c1t mai /nalt$ at1t produsele p!durii$ c1t &i
influenele 'inef!c!toare ale acesteia /n conformitate cu interesele social-economice$ su' presiunea c!rora &i /n #irtutea c!rora a ap!rut &i s-a de"#oltat
p!durea$ precum &i /n corespundere cu funciile atri'uite acesteia. +entru asiurarea /ndeplinirii cu eficien! ma0im! de c!tre p!dure a celor dou! funcii
ma(ore pe care ea &i le asum! prin /ns!&i pre"ena sa /ntr-un teritoriu$ dar &i prin cerinele mereu cresc1nde ale societ!ii umane$ /n noile condiii este
ne#oie ca ospod!rirea p!durilor s! se fac! (udicios$ arumentat &tiinific$ respect1ndu-se at1t interesul societ!ii$ c1t &i interesul p!durii prin asiurarea
continuit!ii calitati#e &i cantitati#e ale acesteia /n spaiu &i timp.
O'iecti#ele social-economice &i ecoloice ale sil#iculturii reflect! cerinele societ!ii fa! de produsele &i ser#iciile oferite de p!dure. Aceste
solicit!ri se sta'ilesc prin directi#e politice$ prorame naionale$ planuri economice de perspecti#! pri#ind de"#oltarea social-economic! a !rii$ prin lei &i
acte normati#e$ studii de prono"!$ "on!ri economico-sociale ale p!durilor &i produciei forestiere. Sarcina fundamental! a amena(!rii p!durilor este aceia
de a orani"a &i conduce p!durile spre starea lor de ma0im! eficacitate funcional!$ /n condiiile respect!rii principiilor2 continuit!ii$ ecoloic$
#alorific!rii raionale a tuturor resurselor forestiere.
O'iecti#ele social-economice ale sil#iculturii sunt /ndreptate /n dou! direcii 2 cea economic! &i cea ecoloic!.
1. O,(-32(#-%- 6$3(*%--3$/$0(3- #i"ea"! producerea masei lemnoase &i ne lemnoase.
=n pri#ina produciei de lemn$ studiile de prono"!$ tendinele pe plan mondial &i potenial economic al staiunilor forestiere arat! c! sil#icultura
din ara noastr! tre'uie orientate /n direciile2
a* produceri de lemn de dimensiuni mari de calitate superioar!$ lemn de diferite sortimente pe specii c1t &i lemn de foc$
'* satisfacerii cererilor mereu cresc1nde a economiei naionale /n produse accesorii )r!c%it!$ plante medicinale$ pomu&oare$ cineetic! &.a.*.
Cre&terea accentuat!$ cu prec!dere /n ultimele dou! secole$ a consumului de lemn a determinat o acut lips de lemn$ /n special a lemnului de
dimensiuni mari de calitate superioar!$ ceea ce a impus o raionali"are c%i'"uit! a resurselor forestiere &i o estionare pe principii mai s!n!toase a
p!durilor. =n scopul satisfacerii economiei naionale cu lemn de dimensiuni mari pentru p!durile !rii a fost adoptat reimul codru$ reim ce pre#ede
reenerarea ar'oretelor din s!m1n! deci producerea lemnului de dimensiuni mari.
=n condiiile social-economice &i ecoloice ale !rii noastre$ amplasarea$ dimensionarea &i profilul industriei de prelucrare a lemnului #or tre'ui
sta'ilite &i la ne#oie readaptate la potenialul de producie &i la structura pe sortimente a #olumului de lemn posi'il de recoltat din p!durile respecti#e$ /n
accepiunea unei sil#iculturi intensi#e cu eluri multiple2 economice$ sociale$ ecoloice &i informaional-&tiinifice.
De asemenea sil#icultura nu #a putea neli(a cererile mereu cresc$nde n resurse energetice$ de a asiura din partea sil#iculturii cu lemn de foc$
care #a continua /nc! multe decenii s! pre"inte interes economic pentru economia !rii /n deose'i cu acuti"area pro'lemei eneretice la ni#el lo'al.
'n privina produciei de materie prim de rc"it pentru /mpletituri amena(amentul #a manifesta interes$ dar &i pruden! deose'it!$ astfel /nc1t
prin e0tinderea culturilor de r!c%it! s! nu se mic&ore"e suprafaa p!durilor$ cunosc1nd faptul c! respecti#ele culturi nu pot /ndeplini funcii multiple de
protecie &i producie. Sil#icultura este c%emat! de /mpre(ur!ri economice s!-&i di#ersifice preocup!rile$ astfel /n c1t s! contri'uie la satisfacerea amei tot
mai lari de ne#oi materiale ale societ!ii$ /n afar! celor #i"1nd producia de lemn. Aceste solicit!ri se refer! la #1nat$ ciuperci$ fructe de p!dure$ plante
medicinale.
1:
+entru ca &i eneraiile #iitoare s! poat! 'eneficia cel puin /n aceea&i m!sur! ca &i eneraiile pre"ente de ser#iciile &i produsele oferite de p!dure
s-au pus 'a"ele orani"!rii teritorial administrati#e a acestora$ condiie a'solut necesar! pentru o estionare cu continuitate a p!durilor. Aceast!
orani"are a p!durii permite asiurarea cu continuitate a produciei de lemn care s! satisfac! piaa. +e de alt! parte$ orani"area teritorial-administrati#! a
p!durilor permite &i o mai 'un! estionare /n #ederea /ndeplinirii funciilor ecoloice )stoparea ero"iunii$ a alunec!rilor de teren$ a /nml!&tin!rilor$
stoparea sau diminuarea modific!rilor climatice$ stoparea declinului 'iodio#ersit!ii etc.*.
O'iecti#ele social-economice nu pot fi sta'ilite f!r! s! se in! seama de potenialul natural al ecosistemelor forestiere. De aceea$ amena(amentul
este c%emat s! pun! de acord cerinele social-economice cu acest potenial. Astfel amena(amentul particip! nemi(locit la sta'ilirea o'iecti#elor social-
economice &i ecoloice ale ospod!riei sil#ice$ c!ut1nd s! armoni"e"e strateia naturii cu strateia societ!ii umane.
2. O,(-32(#-%- -3$%$<(3-. Concomitent cu de"#oltarea societ!ii umane &i cre&terea demorafic! accentuat! a crescut &i presiunea antropic! asupra
p!durii. Acest fenomen a dus at1t la restr1nerea suprafeei p!durilor c1t &i la deradarea celor e0istente. Nu tre'uie uitate catastrofele naturale a c!ror
frec#en! a crescut /n urma distruerii p!durii &i derad!rii mediului.
De&i se propune$ /n primul r1nd$ o'inerea unor producii mari de lemn$ /ntr-un timp relati# scurt$ nu tre'uie neli(at$ mai ales /n conte0tul
sc%im'!rilor climatice$ rolul ecoloic al p!durilor. De&i acesta este mai reu de cuantificat$ ea se aprecia"! c! #aloarea ser#iciilor ecoloice aduse de
p!dure care sunt de 1.-8. de ori mai mari dec1t #aloarea lemnului &i a celorlalte produse oferite de p!dure. <ste important de su'liniat c! p!durea
/ndepline&te /n acela&i timp mai multe funcii &i c! practica amena(!rii sil#ice const! tocmai /n a Rpune /n #aloareC toate funciile pe care aceasta le
/ndepline&te.
+rotecia &i ameliorarea am'ianei umane prin asiurarea ec%ili'rului ecoloic$ /n natur! #a constitui o'iecti#ul central al sil#iculturii #iitorului.
>a! /n fa! cu cerinele social-economice tot mai di#ersificate &i /n continu! cre&tere$ sil#icultura este cointeresat! de /mpre(ur!ri s!-&i re#i"uiasc!
o'iecti#ele. De la o'iecti#e limitate la producia de lemn sau la unele funcii de protecie$ sil#icultura do'1nde&te eluri multiple2 economice$ sociale$
ecoloice &i informaionale. <ste o consecin! a inter!ri tot mai accentuate a sil#iculturii /n sistemul economico-social at1t /n ansam'lul !rii$ c1t &i /n
profil teritorial p1n! la ni#el de ar'oret.
'n scopul sporirii stabilitii ecologice republican i global, :oldova a semnat si a ratificat ;< convenii si acorduri internaionale in
domeniul proteciei mediului nconjurtor, care vizeaz, direct sau indirect, protecia resurselor forestiere si conservarea diversitii biologice a
pdurilor$ inclusi# Con#enia asupra "onelor umede de importanta internaional! in special ca %a'itat al p!s!rilor ac#atice )Famsar$ 1,71*$
Con#enia pri#ind conser#area #ieii s!l'atice si a %a'itatelor naturale din <uropa )6erna$ 1,7,*$ Con#enia pri#ind conser#area speciilor miratoare
de animale s!l'atice )6onn$ 1,7,*$ Acordul pri#ind conser#area liliecilor in <uropa )Londra$ 1,,1*$ Con#enia pri#ind di#ersitatea 'ioloica )Fio
de Saneiro$ 1,,4*$ Con#enia-cadru a Orani"aiei Naiunilor Unite cu pri#ire la sc%im'area climei )Fio de Saneiro$ 1,,4*$ Con#enia pri#ind
protecia si utili"area cursurilor de apa transfrontaliere si a lacurilor internaionale )MelsinQi$ 1,,4*$ Acordul asupra conser#!rii p!s!rilor de apa
miratoare african-eurasiatice )Maa$ 1,,8*. Astfel$ ara noastr! este o'liat! s! ospod!reasc! /n particular p!durile astfel$ ca s! se respecte aceste
con#enii$ deci p!durilor #or fi /ns!rcinate cu funcii ca ele s! /ndeplineasc! c1t mai eficient scopul fi0at pentru fiecare /n parte.
La fi0area o'iecti#elor social-economice &i ecoloice tre'uie a#ut /n #edere particularit!ile proceselor de 'ioprotecie &i 'ioproducie din
sil#icultur!. +rin amena(ament se preci"ea"! c!ile de /ndrumare a structurii reale a ar'oretelor &i a p!durii /n ansam'lul ei spre structurile corespun"!toare
o'iecti#elor sta'ilite. Se /nelee c! sta'ilirea o'iecti#elor multiple social-economice ale sil#iculturii este condiionat! de factorii naturali. Doar /n
anumite limite acestea pot fi ameliorai. =n aceste condiii amena(istului /i re#ine misiunea de a participa nemi(locit la fi0area o'iecti#elor social-
economice ale ospod!rii sil#ice$ c!ut1nd s! armoni"e"e cerinele societ!ii cu potenialul natural al fiec!rui ar'oret &i al p!durii.
De asemenea tre'uie de inut cont$ c!$ ecoloia a#erti"ea"! amena(amentul asupra faptului c! acti#it!ile 'ine intenionate ale eneticienilor
forestieri$ de a promo#a o sil#icultur! clonal$ 'a"at! pe /nmuliri #eetati#e ale speciilor forestiere /n #ederea cre&terii rapide a produciei de lemn$
17
/nustea"! 'a"a enetic! &i ecoloic! a ecosistemelor forestiere$ reduce sta'ilitatea &i elasticitatea p!durii$ afectea"! poli#alena sil#iculturii &i capacitatea
ei de a se adapta la #iitoare cerine impre#i"i'ile.
'n concluzie putem meniona c obiectivele ecologice urmresc scopul= a&. sporirii stabilitii i eficacitilor de protecie al arboretelor b&.
sporirea suprafeelor cu arborete de tip natural fundamental i protejarea ecofondurilor naturale existente.
O'iecti#ele social-economice &i ecoloice ale sil#iculturii decur din directi#e politice$ prorame naionale pri#ind de"#oltarea ramurii$ din lei &i
alte normati#e$ care au la 'a"! prono"e economice &i ecoloice pe termen lun. Aici este necesar de menionat c! conform unui &ir /ntre de acte
leislati#e &i normati#e naionale %>egea ariilor protejate -r.;?@A-BCCC din D?.ED.FA, >egea nr. ;EG;-BCH din ;?.E<.DEEE privind ameliorarea prin
mpdurire a terenurilor degradate, #trategia dezvoltrii durabile a sectorului forestier naional %nr. @?E-BH din ;D iulie DEE;&, "otr$rea 9uvernului nr.
<@< din D< mai DEE@ *8espre aprobarea +rogramului de valorificare a terenurilor i de sporire a fertilitii solurilor) etc.& p$n n anul DEDE este
stabilit sarcina de a planta ;@E mii "a. Aceste obiective se stabilesc prin metode previzionale la nivelul economiei naionale i n profil teritorial. 8in
aceste considerente activitatea Ageniei 7:oldsilva) se va direciona la ntrirea capacitilor instituionale, armonizarea cadrului legislativ i
normativ, conservarea diversitii forestiere, instruirea cadrelor n domeniul silviculturii, cooperarea internaional, informatizarea sectorului forestier
Hezi #AC0I> 7moldsilva. gov.md)
Conform pre#ederilor Strateiei de"#olt!rii dura'ile a sectorului forestier naional )Mot!r1rea +arlamentului nr. -8.-5V din 14..7.4..1* estionarea
dura'il! a p!durilor Fepu'licii Aoldo#a poate fi asiurat! prin promo#area unei politici forestiere adec#ate noilor cerine..
O'iecti#ele principale necesare de reali"at /n perioada urm!toare$ anii 4.1.-4.1-2
1* Consolidarea capacit!ilor autorit!ii sil#ice centrale de formulare &i implementare a politicilorPstrateiilor naionale$ de control$
monitori"arePe#aluare a acti#it!ilor din sectorul forestier.
4* A(ustarea politicii forestiere naionale la recomand!rile forurilor internaionale de specialitate@
-* Separarea acti#it!ilor de administrare &i control de cele de estionare economic!@
7* Asiurarea reener!rii$ e0tinderii$ amelior!rii compo"iiei &i a calit!ii p!durilor$ sporirea producti#it!ii acestora@
8* Asiurarea respect!rii reimului sil#ic /n p!durile &i #eetaia forestier! deinute de autorit!ile administraiei pu'lice locale )sectorul comunitar* &i
pri#ai@
:* Administrarea de stat &i estionarea fondului cineetic$ protecia #1natului$ formarea unor tradiii naionale /n domeniul #1n!torii.
Acti#it!i proramate pentru perioada anilor 4.1.-4.1-2
1* Optimi"area structurii instituionale.
a* Optimi"area &i reformarea structurii Aeniei 9Aoldsil#a9$ inclusi# descentrali"area funciilor &i responsa'ilit!ilor.
'* =nt!rirea capacit!ilor Aeniei 9Aoldsil#a9 de formulare &i implementare a politicilorPstrateiilor naionale$ de control &i de proramare$
monitori"arePe#aluare a acti#it!ilor din sectorul forestier.
4* Conser#area 'iodi#ersit!ii forestiere
a* In#entarierea &i e#aluarea st!rii ariilor naturale prote(ate de stat din cadrul fondului forestier estionat de Aenia pentru Sil#icultur! BAoldsil#aC
)177 o'iecte$ suprafaa 7- mii %a*.
1;
'* <fectuarea reconstruciei ecoloice a p!durilor pe suprafaa de 8$7 mii %a.
-* Feenerarea p!durilor
a* Implementarea +roramului de stat pri#ind reenerarea &i /mp!durirea terenurilor fondului forestier pe suprafaa de 18$. mii %a.
7* <0tinderea terenurilor /mp!durite
a* Atinerea /n anul 4.1- a indicelui de 1-I terenuri acoperite cu p!duri din teritoriul !rii )747$8 mii %a* prin plantarea pe suprafaa de 1. mii %a a
culturilor sil#ice.
8* De"#oltarea resurselor umane )perfecionarea cadrelor &i ridicarea profesionalismului*
a* <ducarea con&tiinei ecoforestiere
'* Fidicarea prestiiului profesiei de sil#icultor /n societate prin propaarea cuno&tinelor despre sectorul forestier$ despre rolul sil#icultorilor /n
asiurarea interit!ii resurselor forestiere &i sporirea ni#elului de moti#aie a personalului sil#ic.
:* Informati"area sectorului forestier
a* <la'orarea sistemelor pentru prelucrarea automati"at! a informaiei /n domeniul forestier@
'* <la'orarea conceptului &i constituirea sistemului informatic eorafic )KIS* pentru fondul forestier naional.
7* Aspecte sociale
a* Fidicarea ni#elului de remunerare a muncii a ana(ailor din sectorul forestier$ reali"area /n 4.1- a unui salariu mediu 44..leiPlun!Ppersoan! .


1,
TEMA 2.4. - FUNCIILE SOCIAL-ECONOMICE I ECOLOAICE ATRIBUITE ARBORETELOR I PDURII !2 ORE"
1. F&/3'((. E#$%&'(* 8+(#(/9 ./3*9+*+-* ./ <+&8- 6&,<+&8- 5( 3*2-<$+(( )&/3'($/*%-
2. C+(2-+(( 8-/2+& ./3*9+*+-* *+,$+-2-%$+ 9(/ R-8&,%(3* M$%9$#* ./ <+&8-, 6&,<+&8- 5( 3*2-<$+(( )&/3'($/*%-.
Dup! N Kiuriu )1,;;* F&/3'(- - aciunea n care este angajat o pdure sau un arboret, n raport cu obiectivele social-economice i ecologice ale
gospodriei silvice. Cateoria funcional! se sta'ile&te pentru fiecare su'parcel! /n parte.
Noua orientare /n amena(ament$ 'a"at! pe acceptarea realit!ii o'iecti#e potri#it c!reia p!durile /ndeplinesc concomitent mai multe funcii social-
economice$ ia o amploare cresc1nd!$ mai ales /n #iitor pe m!sura ce omul 3 cercet!tor descoper! noi /nsu&iri ale ecosistemelor forestiere$ pe care societate
omeneasc! le poate folosi /n scopuri multiple pentru cre&terea ni#elului de trai &i a calit!ii #ieii. At1t la noi c1t &i pe plan mondial sunt tot mai clar
conturate funciile /n trei direcii principale2
de producie@
de protecie@
de recreare.
>uncia de recreare$ denumit! &i funcie social! se refer! &i la rolul sanitaro-iienic &i estetico-peisaistic al p!durii. +rin /ns!&i natura lor
ecosistemele forestiere naturale sau c#asinaturale s1nt funcional poli#alente$ unul &i acela&i ar'oret put1nd /ndeplini concomitent mai multe funcii.
+olifuncionalitatea ar'oretelor &i a p!durii /n ansam'lul ei necesit! o ospod!rire funcional! difereniat! cu luarea /n considerare a funciei
prioritare$ dar f!r! neli(area funciilor secundare &i teriale /ndeplinite concomitent. +rincipiul ospod!ririi funcional difereniate a p!durilor respine
te"a$ susinut! /n unele cercuri de speciali&ti potri#it c!reia p!durea amena(at! &i ospod!rit! pentru producia de lemn /ndepline&te /n condiii optime &i
funciile de protecie$ prin /ns!&i e0istena ei. >iecare funcie implic! o anumit! structur! a ar'oretelor &i a p!durii /ns!&i$ p!durea #a tre'ui astfel condus!
/nc1t s! de#in! posi'il! reali"area structurii urm!rite$ corespun"!toare funciei atri'uite. Ar'oretele &i p!durile optim structurate su' raport ecoloic &i
sta'ile /n acela&i timp s1nt de reul! poli#alente funcional. =ndrumarea ar'oretelor &i a p!durii spre asemenea structuri de /nalt! sta'ilitate &i
polifuncionalitate constituie sarcina primordial! a amena(!rii p!durilor$ unde ma(oritatea lor /ndeplinesc funcii multiple.
<VOLUGIA =N +FIVINGA CFID<FIILOF D< TONAF< >UNCGIONALJ A +JDUFILOF
Folul de protecie al p!durilor a fost recunoscut /nc! din antic%itate. Astfel istoricul antic rec +liniu cel 6!tr1n )4--7, d.M.* arat! c! Bdup!
distruerea p!durilor s-au format torente prime(dio&i pe #ersaniC. Omul f!r! a ine sama de leile de nestr!mutat ale naturii &i ale societ!ii a ispr!#it
totdeauna prin a pricinui dup! /nl!turarea p!durilor pertur'area climatului$ secarea i"#oarelor$ st1rpiciunea c1mpurilor &i nimicirea puterii 'o!iei
naturale.
=n ara noastr! p!durile au fost /mp!rite /n dou! rupe funcionale2
<+&8* I2 p!duri cu funcii speciale de protecie )conform pre#ederilor amena(amentului din 1,:8 &i 1,78 7-I din 1,;8 - ,7 I &i 1,,4 1..I*@
<+&8* II2 p!duri cu funcii de producie &i protecie )conform amena(amentului din 1,:8 &i 1,78 3 47I &i din 1,;8 3 :I * $
+1n! la amena(amentul din 1,;8$ de&i e0ist! o /mp!rire pe rupe &i cateorii funcionale$ modul de ospod!rire )cu mici e0cepii * &i #1rstele de
e0ploatare pentru principalele rupe de specii erau /n principiu acelea&i .
4.
Criteriile de /ncadrare a p!durilor pe rupe$ su'rupe &i cateorii funcionale au fost oficiali"ate odat! cu ela'orarea -ormelor te"nice pentru
amenajarea pdurilor %;FAE& rom$neti.
S<+AFAF<A =N CAD<KOFII >UNCGIONAL< ?I DI+UFI D< CAD<KOFII >UNCGIONAL< A AF6OF<D<LOF DIN =N F. AOLDOVA
Din 1,,7 conform MK 1..; din -.. 1. 1,,7 $ toate p!durile se cuprind /n urm!toarele su'rupe funcionale2
)suprafaa &i I conform datelor preluate de la conferina 7.ani ICAS - starea la .1..1.4..8*

A. P79&+( 3& )&/3'(( 9- 8+$2-3'(* *8-%$+ @ B,C 0(( ?* !1,DE"
a*. +erdele forestiere de protecie a #ersanilor r1urilor$ r1uleelor$ lacurilor$ lacurilor de acumulare &i ai altor 'a"ine ac#atice )1.1I D II*
B. P79&+( 3& )&/3'(( 9- 8+$2-3'(- * 2-+-/&+(%$+ 5( 6$%&+(%$+ @ 2C,B 0(( ?* !F,GE"
a*. +!durile antiero"ionale )1.4< D II*
'*. +erdele forestiere de protecie limitelor c!ilor ferate )1.46 D II*
perdele forestiere de protecie limitelor drumurilor auto de interes naional )1.7I D II*
C. P79&+( 3& )&/3'(( 9- 8+$2-3'(- 3$/2+* )*32$+(%$+ 3%(0*2(3( 5( (/9&62+(*%( 97&/72$+( @ 1F1,G 0(( ?* !4F,4E"
a*. +erdele forestiere de protecie a terenurilor aricole )1.-< D II*
'*. +erdele de step!$ p!durile de limit! dintre step! &i sil#ostep! cu e0cepia "!#oaielor de lunc! din aceste "one )1.-C D II*
c*. Derenurile de p!dure dispersate cu suprafaa su' 8. %a$ situate /n "ona de c1mpie )1.-A D II*
d*. Sectoare sil#ice deose'i de #aloroase )1.8S D II*
D. P79&+( 3& )&/3'(( 9- +-3+-*+- @ GB,G 0(( ?* !2D,4E"
a*. +!durile "onelor #er"i din (urul ora&elor &i altor localit!i$ inclusi# sectoare de p!duri 3 parc din aceste "one )1.76 D III*
'*. +!duri din prima &i a doua "on! de protecie sanitar! a surselor de apro#i"ionare cu ap! )1.1A D II *
c*. +!durile din "onele de protecie sanitar! a staiunilor 'alneoclimaterice &i a sanatoriilor )1.7.C D II*@
+!durile ur'ane &i p!durile-parc )1.7A D II*@
E. P79&+( 9- (08$+2*/'7 52((/'()(37 5( 9- 3$/6-+#*+- * <-/$)$/9&%&( 5( -3$)$/9&%&( 6(%#(3 @ D0,D 0(( ?* !1D,FE"
a*. +!durile din re"er#aiile naturale )1.8.C D I*@
'*. +!durile din parcurile naionale &i naturale )1.8.A D II*@
c*. Sectoare de p!dure aflate /n reim de re"er#aie )1.8.S@ 1.8 M D II*@
d*. +!durile de importan! &tiinific! sau istorico-cultural! )1.8.D D I*@
e*. +!durile declarate monumente ale p!durii )1.8.> D I*@
f*. +lantaiile sil#ice cu pomi fructiferi. )D I R T R*

La "iua de a"i la lucr!rile de amena(area p!durilor este utili"at sistemul pro#i"oriu de "onare funcional! a fost ela'orat /n conformitate cu
pre#ederile Codului sil#ic &i MK FA U. 1..; din -..1..,7 RCu pri#ire la clasificarea p!durilor pe rupe &i cateorii funcionaleC.
=n scopuri practice$ inclusi# pentru sta'ilirea elurilor social-economice$ categoriile funcionale au fost grupate n < tipuri de categorii funcionale$
dup! natura &i importana funciilor de protecie &i de producie luate /n considerare. +entru ar'oretele aparin1nd aceluia&i tip de cateorii funcionale$
41
funciile se ordonea"! astfel2 &tiinific!$ pedoloic!$ %idroloic!$ social!$ climatic!. Mot!r1toare #or fi /ns! particularit!ile funcionale ale fiec!rui ar'oret.
Dup! num!rul funciilor atri'uite concomitent unui ar'oret se poate determina gradul polifuncionalitii pe ar'orete. Kradul intensit!ii funcionale
e0prim! ni#elul de /nc!rcare funcional! a ar'oretului respecti#$ se poate calcula ca o sum! a coeficienilor care e0prim! intensitatea fiec!rei funcii
atri'uite. Intensitatea funcional! #a fi cu at1t mai ridicat!$ cu c1t acest indicator este mai mare.
Kradul intensit!ii polifuncionale a unui ar'oret se poate calcula prin urm!toarea formul!2 Gp = 10 1/T i
unde Gp - radul intensit!ii polifuncionale$ iar 0i - pre"int! tipul de cateorie funcional!.
Cum se #ede$ el depinde de num!rul de funcii /n care este /ncadrat ar'oretul /n care se calculea"! radul de intensitate polifuncional!.
=n urma unei anali"e detaliate a eficacit!ii sistemului de /ncadrare funcional! a p!durilor ce a fost aplicat p1n! la 1,,4 )sistemul so#ietic*$ dar &i a
celui utili"at dup! anul 1,,4 )sistemul naional*$ precum &i dup! parcurerea de c!tre amena(i&tii moldo#eni cu lucr!ri de amena(are a /ntreului fond
forestier estionat de c!tre AS BAoldsil#aC s-a conturat o #i"iune mai clar!$ 'a"at! at1t pe arumente teoretice$ c1t &i pe un suport aplicati# #ast pri#ind
structura sistemului naional de /ncadrare funcional! a p!durilor. Astfel$ /n ta'elul 4 se propune de aplicat /ncep1nd cu anul 4..: urm!torul sistem de
/ncadrare funcional! a p!durilor fondului forestier al F. Aoldo#a estionat de AS BAoldsil#aC &i corespondena acestuia cu sistemul de "onare
funcional! aplicat /n fondul forestier /n perioada anilor 1,,7 - 4..7 &i cu pre#ederile normelor te%nice /n #ioare. La "iua de a"i este /naintat! spre
apro'are la Ku#ernul r Aoldo#a sistemul de /ncadrare funcional! a p!durilor fondului forestier al F. Aoldo#a estionat de AS BAoldsil#aC afi&at pe sait
0$%96(%#*.<$#.09
S(62-0&% 8+$#(;$+(& 9- ;$/*+- )&/3'($/*%7 8-/2+& 879&+(%- 9(/ R-8&,%(3* M$%9$#* *90(/(62+*2- 9- AS >M$%96(%#*>
44
C
o
d
u
l

r
u
p
e
i
$

s
u
'

r
u
p
e
i

&
i

c
a
t
e

o
r
i
e
i

f
u
n
c

i
o
n
a
l
e
Denumire rupei$ su'rupei &i cateoriei funcionale
D
i
p
u
l

d
e

c
a
t
e

o
r
i
i

f
u
n
c

i
o
n
a
l
e
C
o
d
u
l

r
u
p
e
i
$

s
u
'

r
u
p
e
i

&
i

c
a
t
e

o
r
i
e
i

f
u
n
c

i
o
n
a
l
e
a
p
l
i
c
a
t

/
n

p
e
r
i
o
a
d
a
1
,
,
7
-
4
.
.
7
C
o
d
u
l

r
u
p
e
i
$

s
u
'

r
u
p
e
i

&
i

c
a
t
e

o
r
i
e
i

f
u
n
c

i
o
n
a
l
e
c
o
n
f
o
r
m

p
r
e
#
e
d
e
r
i
l
o
r

n
o
r
m
e
l
o
r

t
e
%
n
i
c
e
1.1
A+&8* I.P79&+( 3& )&/3'(( 68-3(*%- 9- 8+$2-3'(-
!ub"rupa 1. #duri cu $uncii speciale de protecie a apelor 1.1 1.1
1.1A +!duri situate /n perimetrul de protecie a i"#oarelor &i surselor de ap! mineral!$ pota'il! &i industrial! II 1.1A 1.1A
1.16 +!duri situate pe #ersanii r1urilor$ r1uleelor$ lacurilor &i a altor 'a"ine ac#atice II - 1.1C
1.1C +!duri situate /n al'ia ma(or! de protecie a malurilor r. +rut &i fl. Nistru II 1.1<
4-
1.1D +!duri situate /n luncile r. +rut &i fl. Nistru II 1.1I 1.1D
1.2 !ub"rupa %& #duri cu $uncii speciale de protecie a terenurilor 'i solurilor 1.4 1.4
1.4A +!duri situate pe terenuri cu ero"iune /n ad1ncime &i pe terenuri cu /nclinare mai mare de 4.
.
II 1.4A 1.4A
1.46 +!duri constituite pe terenuri din parcele /ntrei$ limitrofe drumurilor pu'lice de interes deose'it &i c!ilor ferate II
1.46
1.7I
1.46
1.4C +lantaii forestiere situate pe terenuri deradate II 1.4< 1.4<
1.4D +!duri situate pe terenuri cu su'straturi litoloice foarte #ulnera'ile la ero"iuni &i alunec!ri$ cu pant! p1n! la 4.
. .
III 1.4L 1.4L
1.: !ub"rupa (& #duri cu $uncii speciale de protecie contra $actorilor climatici 'i industriali duntori 1.- 1.-
1.-A
+!duri situate /n "ona de step!$ cele de la limita dintre step! &i sil#ostep! &i p!duri situate /n "onele cu ec%ili'ru
climatic frail
II - 1.-A
1.-6 Drupuri de p!dure dispersate cu suprafee su' 8. %a situate /n "ona colinar! &i de c1mpie II - 1.-K
1.-C
+!duri care /ndeplinesc funcii de protecie a mediului /ncon(ur!tor$ de mare importan! pentru ameliorarea
factorilor climatici$ asanarea )purificarea * atmosferei &i prote(area s!n!t!ii populaiei
III )II* -
1.4 !ub"rupa )& #duri cu $uncii speciale de recreere 1.7 1.7
1.7A +!duri - parc &i alte p!duri de recreere de intensitate funcional! foarte ridicat! II 1.7A 1.7A
1.76
+!duri din (urul ora&elor$ municipiilor &i a altor localit!i$ precum &i p!durile situate /n perimetrul construi'il al
acestora
III 1.76 1.76
1.7C
+!duri din (urul staiunilor 'alneoclimaterice &i sanatoriilor$ de intensitate funcional! foarte ridicat! )situate /n
prea(ma &i a doua "on! de protecie*
II - 1.7C
1.7< +!duri din (urul monumentelor de cultur! ar%eoloic!$ de o mare importan! istoric! &i estetic! II - 1.7<
1.7.>
Sectoare sil#ice de protecie special! cu reim limitat de ospod!rire$ delimitate pe o ra"! de 8.. m /n (urul
sanatoriilor$ caselor de odi%n!$ 'a"elor turistice$ ta'erelor de odi%n! &i altor instituii de recreere dec1t cele
/ncadrate /n cateoria 1.7.C
II 1.7.>
1.7I +!duri constituite din parcele /ntrei situate de-a lunul c!ilor de comunicare turistice de importan! deose'it! III)II* - 1.7I
1.7S +!duri de interes cineetic deose'it III 1.7.S 1.7.S
1.B
!ub"rupa *& #duri cu $uncii speciale de interes 'tiini$ic 'i de conser+are a "eno$ondului 'i eco$ondului
$orestier superior
1.8 1.8
1.8A
+arcuri naionale ce cuprind spaii naturale repre"entati#e fondului forestier$ di#erse peisa(e eorafice$ o'iecti#e
&i comple0e naturale$ specii floristice &i faunistice auto%tone destinate conser#!rii enofondului &i ecofondului
forestier
I - 1.8A
1.86
Fe"er#aii &tiinifice ce includ suprafee de teren din cadrul fondului forestier$ de /ntinderi #ariate destinate
cercet!rilor &tiinifice de specialitate &i conser#!rii fondului enetic auto%ton$ conser#!rii 'iodi#ersit!ii &i
ela'or!rii 'a"elor &tiinifice de protecie ale mediului
I).* - 1.8D
47
1.8C
Fe"er#aii naturale ce cuprind suprafee de teren &i de ape din cadrul fondului forestier destinate conser#!rii unor
medii de #ia!$ a enofondului &i ecofondului forestier$ precum &i resta'ilirii unor componente ale naturii a#1nd
ca scop meninerea ec%ili'rului ecoloic
I).* 1.8C 1.8C
1.8D
+!duri - parcele sau p!ri de parcele$ constituite ca unit!i amena(istice distincte /n care sunt amplasate suprafee
e0perimentale pentru cercet!ri sil#ice de lun! durat!
II - 1.8K
1.8<
Fe"er#aii peisa(istice /n care sunt cuprinse asociaii de #eetaie din cadrul fondului forestier prin care se
urm!re&te conser#area naturii
I 1.8< 1.8<
1.8>
Aonumente ale naturii$ repre"ent1nd asociaii sau specii de plante &i animale pe cale de dispariie$ ar'ori seculari$
fenomene eoloice unice$ precum &i locuri fosilifere de p!dure din cadrul fondului forestier
I 1.8> 1.8>
1.8K +!duri seculare de #aloare deose'it!$ precum &i poriuni de p!dure constituite din specii forestiere rare II - 1.8S
1.8M Fe"er#aii semincere destinate producerii de semine forestiere &i conser#!rii enofondului forestier II 1.8M 1.8M
1.8I Tone de p!dure destinate ocrotirii unor specii rare din fauna indien! sau coloni"at! II 1.8I 1.8I
1.8S +arcuri dendroloice &i ar'oretumuri II 1.8H 1.8H

48
TEMA 2.B. ELURI DE AOSPODRIRE !1 OR"
.
1. -%&+( 9- <$68$97+(+-H '-%&+( 9- 8+$2-3'(-, '-%&+( 9- 8+$9&3'(-
2. Z$/*+-* )&/3'($/*%7 * 879&+(%$+. Z$/*+-* 6$3(*%--3$/$0(37
:. P+(/3(8(( 9- $+<*/(;*+-* 6&,&/(27'(%$+ 9- 8+$9&3'(- !SUP".
Dup! Fuc!reanu )1,;4" -% 9- <$68$97+(+- 3 un model structural al pdurii sau al unui arboret, preconizat prin proiect i definit prin
caracteristicele structurale ale acestora.
=n condiiile sil#iculturii intensi#e$ funciile de producie &i cele de protecie se sta'ilesc pentru fiecare ar'oret /n parte. +entru fi0area lor$
amena(amentul ia /n considerare2
o'iecti#ele social-economice &i ecoloice at1t cele locale &i reionale$ c1t &i cele de interes naional$ actuale &i de perspecti#!@
condiiile staionale &i caracteristicile de 'a"! ale fiec!rui ar'oret@
criteriile de /ncadrare a ar'oretelor pe rupe$ su'rupe &i cateorii funcionale.
A. S2*,(%(+-* '-%&+(%$+ 9- <$68$97+(+- 8-/2+& 879&+(%- 3& )&/3'(( 68-3(*%- 9- 8+$2-3'(-.
+rimul tip )D-I* cuprinde cateoriile funcionale referitoare la ar'oretele destinate ocrotirii interale a naturii$ ele fiind destinate ocrotirii
structurilor naturale. +!durile respecti#e sunt supuse regimului de ocrotire integral.
Al doilea tip )D-II* se refer! la ar'oretele care din di#erse moti#e necesit! o ospod!rire deose'it!$ respecti# un regim special de conservare$ ele
/ndeplinind funcii de protecie de o deose'it! importan!.
Al treilea tip )D-III* rupea"! ar'oretele cu funcii speciale de protecie de mare importan!$ c!rora pe l1n! funciile de protecie respecti#e$
definite prin criteriile de clasificare funcional! a ar'oretelor$ li se pot atri'ui /n secundar &i eluri de producie$ cu condiia ca acestea s! poat! fi atinse
prin aplicarea unor tratamente foarte intensi#e.
Al patrulea tip )D-IV* cuprinde ar'oretele destinate s! /ndeplineasc! funcii speciale de protecie de intensitate relati# redus!$ comparati# cu cea
proprie ar'oretelor /ncadrate /n tipul III. =n consecin!$ se (ustific! atri'uirea /n secundar a unor eluri de producie compati'il! cu /ndeplinirea funciilor
de protecie prioritare. Gelurile de protecie re"ult! c%iar din criteriile de clasificare funcional! a ar'oretelor respecti#e.
Din cele pre"entate mai sus re"ult! c!@
1 3 pentru ar'oretele /ncadrate /n tipurile I &i II$ destinate s! /ndeplineasc! /nalte funcii de protecie$ nu se oportun! fi0area unor eluri de
producie$ acestea /ntr1nd /n incompati'ilitate cu funciile speciale de protecie atri'uite. =n ca"ul tipului II se admite recoltare de mas! lemnoas! numai
prin lucr!ri speciale de conser#are &i /nri(ire.
4 3 pentru ar'oretele /ncadrate /n tipul III$ armoni"area intereselor economice cu cele ecoloice se poate reali"a cu condiia ospod!ririi p!durilor
respecti#e /n codru r!din!rit sau /n codru c#asir!din!rit.
- 3 /n ca"ul ar'oretelor incluse /n tipul IV$ armoni"area elurilor de protecie cu cele de producie se reali"eau! prin respectarea uneia din
urm!toarele condiii2 ospod!rirea lor /n codru r!din!rit$ aplicarea codrului reulat sau c#asir!din!rit cu eluri economice$ care s! solicite conducerea
ar'oretelor &i a p!durii la #1rsta e0ploata'ilit!ii cu cicluri mari.
6. S2*,(%(+-* '-%&+(%$+ 9- <$68$97+(+- 8-/2+& 879&+(%- 3& )&/3'(( 9- 8+$9&3'(- 5( 8+$2-3'(- !pentru Fom1nia"
4:
Dipul al cincilea )D-V* - se refer! la ar'oretele /ncadrate /n rupa p!durilor de producie &i protecie$ destinate s! produc! lemn de calitate
superioar!. +entru acest el de producie #or fi a#ute /n #edere urm!toarele specii2 orun$ ste(ar pedunculat$ /rni! &i cer$ cire&$ paltin$ frasin$ tei$ salcie
selecionat!.
Dipul al &aselea )D-VI*. =n acest tip de cateorii funcionale se /ncadrea"! marea ma(oritate a p!durilor destinate s! /ndeplineasc! funcii de
producie &i protecie. Su' raportul produciei de lemn$ /n #ederea fi0!rii elurilor de producie$ /ntr! /n anali"a urm!toarelor sortimente@ lemn pentru
c%erestea$ lemn pentru construcii$ lemn de foc.
La fi0area elului de producie este deci raional s! se cear! de la fiecare ar'oret ceea ce el poate ma0im oferi /n raport cu potenialul
sil#oproducti# de care dispune. =n raport cu acest principiu este firesc ca ar'oretele de producti#itate superioar! &i mi(locie s! li se sta'ileasc!$ ca el de
producie$ producerea de sortimente #aloroase &i de mari dimensiuni$ /n sc%im'$ pentru ar'oretele de producti#itate inferioar! &i mi(locie cel mai potri#it
el de producie este lemnul pentru celulo"!$ construcii. Se reali"ea"! astfel o speciali"are a ar'oretelor /n producerea de sortimente #ariate /n raport cu
o'iecti#ele economice &i potenialul sil#oproducti# de care acestea dispun. Din cele pre"entate$ re"ult! c! pentru sta'ilirea funciilor &i a elurilor )de
producie &i protecie* pe ar'orete &i pe ansam'lul p!durii amena(amentul tre'uie s! ia /n considerare nu numai cerinele social-economice cuprinse /n
planurile de stat$ cerinele locale de produse &i ser#icii ale p!durii$ dar &i potenialul sil#oproducti# &i ecoproducti# al ecosistemelor forestiere$ aplic1nd cu
riuro"itate &i /n interaciune ansam'lul de principii fundamentale ale amena(!rii p!durilor.
2. Z$/*+-* )&/3'($/*%7 * 879&+(%$+. Z$/*+-* 6$3(*%--3$/$0(37
+rin "onarea funcional! a p!durilor se /nelee operaia de delimitare a suprafeelor de p!dure menite s! /ndeplineasc! diferite funcii de protecie
&i producie. Aceast! "onare se e0ecut! odat! cu fi0area funciilor &i sta'ilirea elurilor pe ar'orete. =n scopuri &tiinifice &i practice se pot ela'ora "on!ri
speciali"ate pe funcii2 %idroloice$ antiero"ionale$ climatice$ peisaistice$ pe rade de poluare$ pe clase de producti#itate. De fiecare dat! este indicat s! se
foloseasc! clasific!ri ale ar'oretelor su' raportul potenialului de producie &i protecie al acestora. Conceputul de sil#icultur! cu eluri multiple o'li! la
reali"area de ecosisteme forestiere poli#alente care s! ofere concomitent &i pe termen nelimitat nu numai a#anta(e economice dar &i efecte de protecie &i
social-culturale necesare meninerii &i amelior!rii calit!ii #ieii.
6a"ele actualului sistem naional al "on!rii funcionale utili"at /n procesul de amena(are a p!durilor /n F Aoldo#a au fost sta'ilite in urma unui
studiu detaliat a /ncadr!rii funcionale fi0ate /n amena(amentul din anul 1,;8$ a sistemului de /ncadrare funcional! a p!durilor din Fom1nia &i racord!rii
acestuia la acel aplicat p1n! la 1,,4 &i la specificul p!durilor F. Aoldo#a. Astfel$ iniial a fost oficiali"at sistemul rom1nesc de /ncadrare funcional! a
p!durilor prin MK 117 din anul 1,,7. +rin acest sistem au fost instituionali"ate funciile protecti#e e0ercitate de #eetaia forestier!. La data respecti#!$
toate p!durile F. Aoldo#a erau de(a /ncadrate /n rupa I funcional! - p!duri cu funcii speciale de protecie. Aerit! s! fie e#ideniat faptul trecerii celor
17... %a de p!duri /ncadrate /n Krupa II 3 funcional! conform amena(amentului din 1,;8 /n cateoria I 3 funcional!. Ulterior sistemul "on!rii
funcionale a fost actuali"at periodic$ efectuinduse &i modific!rile ce se impuneau /n urma propunerilor #enite din partea amena(i&tilor &i a speciali&tilor
sil#ici din cadrul unit!ilor sil#ice teritoriale. Doate aceste modific!ri a#eau ca scop crearea de condiii optimale pentru o ospod!rire a p!durilor c1t mai
difereniat! funcional$ &i care s! permit! /n cele din urm! optimi"area compo"iiei &i structurii ar'oretelor /n conformitate cu potenialul staional &i a
funciilor atri'uite acestora.
Odat! cu aplicarea normelor te%nice rom1ne&ti din 1,,4$ a fost introdus conceptul de tip funcional$ prin care se asocia"! fiec!rei cateorii
funcionale unul sau mai multe tratamente recomandate$ f!c1ndu-se astfel mai u&or le!tura funcie 3 structur! 3 tratament de aplicat.
Dipul funcional I este cel mai restricti# &i este predestinat re"er#aiilor supuse reimului de protecie a'solut! sau conser#are$ iar orice inter#enie
/n ar'oretele /ncadrate /n astfel de cateorii funcionale este posi'il! doar cu acordul Inspectoratului ecoloic &i Academiei de ?tiine a FA.
47
=n ar'oretele /ncadrate /n cateorii funcionale de tip II sunt permise numai lucr!ri de conser#are$ care /n funcie de condiiile efecti#e ale
ar'oretului presupun e0traerea a 1.-18 I din #olumul ar'oretului /n urma unei inter#enii.
=n ar'oretele /ncadrate /n cateorii funcionale de tip III &i IV se aplic! tratamente ce conduc la crearea unor structuri pluriene$ relati# pluriene &i
relati# ec%iene.
C$+-68$/9-/'* ./2+- 2(8&%&( )&/3'($/*% 5( %&3+7+(%- 6(%#$2-?/(3- 8-+0(6-
Dipul
funcional
Krupa Dratamentul aplicat &i structura el ce tre'uie reali"at!
I
I
Nici o inter#enie nu este permis! f!r! acordul forurilor academice ce supra#e%ea"! respectarea reimului de conser#are
deose'it!$ impus prin lee /n re"er#aiile &tiinifice &i /n parcurile naionale
II
D!ieri de conser#are 3 se reali"ea"! structuri c1t mai apropiate de cele naturale@ scopul principale este meninere
#eetaiei forestiere$ nu o'inerea de 'eneficii prin recoltarea acesteia
III Dratamentul c#asir!din!rit &i r!din!rit@ structuri pluriene sau relati# pluriene
IV Dratamente cu reenerare su' ad!post structuri ec%iene sau relati# ec%iene
V$VI II Dratamente cu t!ieri unice sau c%iar cr1n 3 structuri ec%iene
:. P+(/3(8(( 9- $+<*/(;*+-* 6&,&/(27'(%$+ 9- 8+$9&3'(- !SUP".
Unit!ile de producie sau de protecie )ocol sil#ic*$ /n funcie de necesit!i se /mpart$ din punct de #edere amena(istic$ /n su'unit!i )SU+*. Aceast!
/mp!rire se face c1nd /n interiorul unit!ilor lor sunt poriuni de p!dure rupate sau dispersate$ /n care este necesar &i (ustificat$ su' raport ecoloic$
economic sau social$ s! se aplice un reim de ospod!rire diferit de cel al celorlalte poriuni de p!dure. Constituirea su'unit!ilor se face la a#i"area temei
de proiectare &i la a#i"area soluiilor amena(istice.
Su'unit!i de amena(ament se #or constitui /n ca"ul c1nd se impune2
- adoptarea unor eluri de producie diferite )lemn pentru furnire$ lemn de re"onan!$ lemn pentru celulo"! etc.* care determin! cicluri distincte )cu
diferene mai mari de 48 I*@
- sta'ilirea unor eluri de protecie care necesit! ospod!rirea lor aparte@
- aleerea unor regimuri de gospodrire tranant diferite= codru reulat$ cr1n etc.@
- ocrotirea unor pduri /n sistemul re"er#aiilor )re"er#aii &tiinifice$ re"er#aii naturale$ re"er#aii peisaistice*@
- conservarea pdurilor pentru care nu este admis! sau posi'il! recoltarea de mas! lemnoas!.
Suprafaa minim! a unei su'unit!i este$ de reul!$ de2 -.. %a la codru reulat )inclusi# codru c#asir!din!rit*@ 18. %a la codru r!din!rit@ 1.. %a
la cr1n$ inclusi# la culturile de plopi euramericani &i s!lcii selecionate. =n ca"uri 'ine (ustificate se pot constitui &i su'unit!i de /ntinderi mai mici.
Constituirea de su'unit!i se #a face cu respectarea criteriilor de mai sus$ e#it1ndu-se f!r!miarea prea mare /n situaiile /n care nu se impun 'a"e
de amena(are diferite.
+!durile supuse reimului de ocrotire &i conser#are deose'it!$ inclusi# re"er#aiile seminoloice$ se #or constitui /n su'unit!i distincte$ indiferent
de suprafaa lor.
4;
TEMA D. - ORAANIZAREA PDURILOR DIN PUNCT DE VEDERE TERITORIAL. !1 OR"
1. T+&8&+( 9- 879&+-. S(62-0&% 9- 8*+3-%-, %(/(( 8*+3-%*+- 5( 6&,8*+3-%*+-.
2. C+(2-+(( 9- 6-8*+*+- * 6&,8*+3-%-%$+.
:. P+(/3(8(&% $+<*/(;7+(( ./2+-8+(/9-+(%$+ 5( $3$*%-%$+. M$9&% 6-8*+7+(( %$+ ./ /*2&+7.
1. T+&8&+( 9- 879&+-. S(62-0&% 9- 8*+3-%-, %(/(( 8*+3-%*+- 5( 6&,8*+3-%*+-.
+rin 879&+- se /nelee un tip de vegetaie situat pe o ntindere apreciabil, caracterizat prin prezena str$ns a arborilor astfel nc$t ntre ei i
mediul nconjurtor au loc influene reciproce care determin n spaiul respectiv condiii de via specifice.
Aceast! noiune este destul de lar! &i poate face referire deopotri#! la un masi# forestier$ Rp!dureC$ trup de p!dure sau ar'oret$ de&i acestea$ /n
m!sura /n care repre"int! p!ri de p!dure deose'ite prin natura lor$ sunt di#i"iuni sau unit!i teritoriale naturale ale p!durii.
Ca sistem de /mp!rire /ns!$ sistemul natural nu corespunde ne#oilor ospod!re&ti. De aceea s-au format di#i"iuni teritoriale$ determinate fie de
ne#oile administrati#e$ fie de necesit!ile orani"!rii &i conducerii procesului de producie.
+entru ara noastr sub raport te"nic i administrativ sunt caracteristice ca uniti teritoriale 2 /ntreprindere sil#ic! )=S* sau ocolul sil#ic )O.S.*$
su'unitatea produciePprotecie )SU+* fiind parte component! a ocolului sil#ic /n dependen! de tipul de cateorie funcional!.
U/(2*2-* 9- 8+$9&3'(- )U+* fiind ocolul sil#ic - este o parte a /ntreprinderii pentru care se relementea"! procesul de producie sau de protecie forestier!.
Dac! /n unitatea de producie e0ist! ar'orete care tre'uie s! ai'! un reim de ospod!rire diferit acestea se rupea"! /n su'unit!i de producie )SU+*. La noi /n ar!
ocolul sil#ic constituie o sinur! unitate de producie /n 'a"a faptului c! toate ar'oretele se ospod!resc /n reim codru.
=n practic! &/(2*2-* *0-/*1(62(37 este o su'di#i"iune a unit!ii de producie /n care se aplic! te%noloiile sil#ote%nice. <ste #or'a parcel,
suprafa! de ordinul %ectarelor sau "ecilor de %ectare$ m!rinite Ia dealuri &i la munte de limite naturale )#!i$ culmi*$ iar la c1mpie de limite artificiale
)drumuri$ linii desc%ise /n ar'oret*. <ste #or'a &i de subparcel, cu acela&i ordin de m!rime$ care repre"int! o su'di#i"iune a parcelei$ omoen! din punct de
#edere al 'ioceno"ei &i ar'oretului$ /n ca"ul c1nd parcela nu este uniform! din aceste puncte de #edere.
+arcela se notea"! cu cifre ara'e )1$ 4$ ... $ 4.$ etc.* iar su'parcel! poart! num!rul parcelei &i o liter! de ordine )48 A$ 48 6$ etc*.
T+&8&% 9- 879&+- - un sector de p!dure independent de num!rul unit!ilor &i su'unit!ilor de producie ce include parcele /ntrei &i are denumire
proprie
Conform Cadastrului funciar eneral la .1..1.4.1.$ fondul forestier naional ocup! suprafaa de 77:$.1 mii %a )11$,I din teritoriul !rii*$ inclusi#
suprafaa acoperit! cu p!duri -:8$,1 mii %a )1.$7I din teritoriul !rii*.
Date 4..7 Concomitent$ Fepu'lica Aoldo#a mai dispune de 7,$. mii %a #eetaie forestier! din afara fondului forestier )-.$8 mii %a perdele
forestiere de protecie &i 1;$8 mii %a plantaii de ar'ori &i ar'u&ti*$ care de asemenea contri'uie su'stanial la meninerea ec%ili'rului ecoloic.
Autorit!ile sil#ice de stat estionea"! -:1$,; mii %a sau ;1$4I din fondul forestier$ inclusi# p!duri 3 -1;$: mii %a. Festul terenurilor fondului
forestier )77$1 mii %a sau 1.$,I* se afl! /n estiunea prim!riilor &i altor dein!tori funciari$ inclusi# .$7 mii %a p!duri se afl! /n proprietate pri#at! )ta'elul
1*.
S&8+*)*'* 5( 62+&32&+* )$/9&%&( )$+-62(-+ /*'($/*% 3$/)$+0 C*9*62+&%&( )&/3(*+ <-/-+*% %* 01.01.2004
N+.
9I$
C*2-<$+((%- 9- 9-'(/72$+( S&8+*)*'* 2$2*%7,
0(( ?*I8$/9-+-*,
S&8+*)*'* *3$8-+(27
3& 879&+(I8$/9-+-*, E
4,
E
1.

>ondul forestier estionat de oranele sil#ice de stat -8,$- P ;,$1 -1;$: P ;7$,
4. >ondul forestier proprietate pu'lic! de stat estionat de alte ministere &i departamente ,$4P4$- ,$4P 4$8
-. >ondul forestier proprietate pu'lic! a unit!ilor administrati#-teritoriale )prim!riile* -7$8P ;$8 -7$8P ,$8
7. >ondul forestier proprietate pri#at! .$7P .$1 .$7P .$1
T,T-./ )0(,) (0%,1
+!durile Fepu'licii Aoldo#a sunt amplasate ma(oritar /n "ona de centru a !rii )8;I din suprafaa total! a p!durilor* care su' aspect istoric este
denumit! &i "ona codrilor moldo#ene&ti.
R-8*+2(;*+-* 68*'(*%7 * 879&+(%$+ R. M$%9$#* 8- ;$/- <-$<+*)(3-
Nr. dPo
Tonele eorafice Suprafaa total!
a "onei$ mii %a
Suprafaa
acoperit! cu
p!duri$ mii %a
+rocentul de
/mp!durire$ I
Num!rul de
locuitori$ mii
Suprafaa de
p!duri re#enit!
la 1 locuitor$ %a
Volumul total al
masei lemnoase$
mii m
-
Volumul masei
lemnoase
re#enite la 1
locuitor$ m
-
1. NOFD 117,$7 ,4$, ;$1 141-$7 .$.; 11,:1$7 ,$,
4. C<NDFU 177;$; 4.,$7 17$8 47,;$7 .$.; 4:.8:$1 1.$7
-. SUD 7;:$, :.$7 7$7 :--$8 .$1., 747;$8 11$8
Dotal pe ar!2 --;8$1 -:4$7 1.$7 7-78$- .$.; 784,.$. 1.$7
=n compo"iia p!durilor Fepu'licii Aoldo#a predomin! speciile de foioase ),7$;, procente*$ inclusi# c#ercineele 3 17-$; mii %a )-,$:I*$
fr!sinetele 3 1:$: mii %a )7$:I*$ c!rpinetele 3 ,$7 mii %a )4$:I*$ salc1metele 3 1-1$. mii %a )-:$1I*$ plopi&urile 3 8$7 mii %a )1$:I* etc.. F!&inoasele
sunt pre"ente doar /n proporie de 4$1I.
Drupurile de p!dure sunt reparti"ate pe ocoale sil#ice. Dripurile de p!dure mari f!r! a fi fraenentate pot fi ospod!rite de mai multe /ntreprinderi
sil#ice. Suprafaa =SS este /ntre 7$4 mii %a )Aanta - V* 3 -7 mii %a )M/nce&ti - Sil#a* . Suprafaa ocoalelor este cuprins! /n limitele 4...-:... %a. +entru
ocoalele cu profil cineetic se admit limitele de 7-; mii %a. =n ca"ul orani"!rii &i reconstituirii de ocoale$ unit!ile de producie &i protecie sau cele
speciale de protecie nu tre'uie scindate. =mp!rirea ocoalelor sil#ice /n unit!i administrati#e )'ri!"i* se #a face astfel /nc1t acestea s! fie comod /n
coordonarea lucr!rilor sil#ice$ cantoanele se #or delimita dup! #olumul lucr!rilor sil#ice$ dispersarea trupurilor &i dificult!ii pri#itor la pa"a fondului
forestier. Ocolul sil#ic tre'uie s! ospod!reasc! toate p!durile de stat e0istente /n teritoriul dat. Criteriul de 'a"! pentru constituirea ocolului r!m1ne cel
teritorial. A&adar unit!ile de producie &i protecie$ ca &i cele speciale de protecie cuprind p!duri situate /ntr-un cadru eorafic 'ine determinat@ ele au
m!rimi sta'ilite con#enional prin norme te%nice pentru amena(area p!durilor.
R-8*+2('(* 879&+(%$+ R. M$%9$#* 8- 8+(/3(8*%- )$+0*'(&/( )$+-62(-+-
-.
S(62-0&% 9- 8*+3-%-, %(/(( 8*+3-%*+- 5( 6&,8*+3-%- =n cadrul orani"!rii
teritoriale a p!durilor$ /mp!rirea /n parcele deine un rol important.
A!rimea parcelei depinde /n dependen! de cateoria lucr!rilor de amena(area p!durilor$ cu c1t cateoria lucr!rilor de amena(area p!durilor este mai
superioar! cu at1t suprafaa medie a parcelei scade.
C+(2-+(( 9- ./3*9+*+-* %&3+7+(%$+ 9- *0-/*1*+-* 879&+(%$+ ./ 3*2-<$+((
Indicii dendrometrici
Valoarea indicelor conform cateoriilor de
amena(are
Ia I II III IV
Dimensiunile parcelelor$ Qm
.$8 0
.$8
1 0 .$8
1 0 1
1 0 1
1 0 4
4 0 4
4 0 7
7 0 7
4 0;
Suprafaa parcelei$ %a
48
8. 3
1..
1.. 3
4..
7.. 3
;..
1:..
Suprafaa medie a su'parcelei$ %a 1 - 4 - - 8 : -18 1: - -8 -: -;.
+lantaii$ ar'orete preioase .$1 .$1 .$1 .$: -
Derenuri afectate .$1 .$1 .$1 .$: -
Ar'orete e0ploata'ile /n ar'orete
nee0ploata'ile sau plantaii
.$1 .$8 1 - 1.
N+.
9I$
D-/&0(+-*
)$+0*'(&/(%$+
)$+-62(-+-
S&8+*)*'*,
0(( ?*
P$/9-+-*,
E
-& 2oioase
1. C#ercinee 17-$; -,$:
4 Salc1mete 1-1$. -:$1
-. >r!sinete 1:$: 7$:
7. C!rpinete ,$7 4$:
8.. +lopi&uri 8$7 1$:
:. Alte specii 7;$8 1-$7
T$2*%J :BB,0 GF,G
3& R'inoase
7. +inete 7$7 4$1
T$2*%J F,F 2,1
Total "eneral/ (0%,1 100
-1
P*+3-%* - suprafa de teren bine delimitat fie prin forma de relief , fie prin linii artificiale cu caracter permanent %drumuri, ci ferate, linii
desc"ise&, servind ca unitate de organizare a teritoriului independent de categoria i folosina , de structura i funcia i funcia arboretului .
Sistemul de /mp!rire a p!durii /n parcele poart! denumirea de parcelar. =mp!rirea p!durii /n parcele se reali"ea"! prin fi0area &i desc%iderea
liniilor parcelare. Acestea au roluri multiple$ ser#ind pentru orientarea la teren &i pe %art!$ studierea &i amena(area p!durii$ colectarea lemnului$ efectuarea
cu u&urin! a lucr!rilor sil#ice$ practicarea #1n!torii$ i"olarea unor e#entuale incendii. Dimensiunile lor sunt sta'ilite potri#it normelor te%nice pentru
amena(area p!durilor )mediu 8. %a*. O condiie esenial! pentru reali"area unui /nalt ni#el al ospod!riei sil#ice este pstrarea nesc"imbat a sistemului
parcelar, inclusi# a numerot!rii parcelelor &i 'ornelor.
S&,8*+3-%* - o poriune de pdure care dup caracteristicile ei se deosebete distinct de cele din jur, av$nd un potenial silvoproductiv i
ecoprotectiv determinat de staiunea n care se afl, biocenoza dat put$nd ndeplini funcii deosebite de cele atribuite poriunilor de pdure vecine i
constituind n consecin, obiect independent de gospodrie.
Astfel definit!$ noiunea de su'parcel! se apropie de conceptul de ar'oret$ cu deose'irea c! su'parcela este o noiune amena(istic!$ iar ar'oretul
repre"int! un concept ecoloico-sil#icultural. Ar'oretul$ /neles ca ecosistem$ este omoen din punct de #edere staional &i 'ioenotic$ constat1nd astfel un
criteriu esenial pentru delimitarea su'parcelelor. +entru o corect! delimitare a su'parcelelor se impune studierea atent! a celor dou! componente ale
ecosistemului2 'iotopul &i 'ioceno"a. =n practic! se includ uneori /n aceea&i su'parcel! mai multe ar'orete$ care dup! caracteristicile lor staionale &i
structurale nu se deose'esc esenial /ntre ele. Se creea"! astfel mai mult! independen! fiec!rei su'parcele fa! de su'parcelele #ecine. Din acest punct de
#edere su'parcela este o noiune mai cuprin"!toare dec1t noiunea de ar'oret$ /n aceea&i su'parcel! se pot deci include mai multe ar'orete$ cu condiia c!
deose'irile dintre ele s! nu dep!&easc! anumite tolerane sta'ilite con#enional prin norme te%nice pentru amena(area p!durilor.
2. C+(2-+(( 9- 6-8*+*+- * 6&,8*+3-%-%$+.
Criteriile de constituire a su'parcelei s/nt urm!toarele2
a* s! fie format! dintr-o sinur! unitate de ecosistem sau staional!$ a c!rei omoenitate s! fie mai mare sau ec%i#alent! cu cea a tipului de
staiune$ de p!dure sau de ecosistem. Dup! acest principiu se #or delimita su'parcele /n toate situaiile /n care se modific! tipul enetic de
sol$ tipul de staiune$ tipul de p!dure sau tipul de ecosistem@
'* se #or delimita su'parcele dup! criteriul staional /n situaiile /n care se modific! substratul litologic )apariia de pietri&uri$ nisipuri &.a.*$
nclinarea terenului$ /ndeose'i atunci c/nd aceasta de#ine o condiie de includere a ar'oretelor /n reim de conser#are )peste -8
.
$ pe
pietri&uri 3 peste -.
.
*$ etajul de vegetaie, regimul "idric, condiiile climatice )"one #/ntuite$ !uri de er*$ ori c/nd apar "one cu st/nc!rii$
s!raturi$ ero"iuni$ alunec!ri etc.
c* s! conin! un ar'oret care pe toat! /ntinderea lui s! pre"inte2
o structur! de acela&i tip )ec%ien$ relati# ec%ien$ relati# plurien sau plurien*@
aceea&i compo"iie )proporia speciei principale sau ma(oritare s! nu #arie"e /n limite mai lari de 4 unit!i pe o /ntindere de
minimum 4 %a*@
#1rsta medie s! nu difere cu mai mult de 4. ani la codru reulat &i 8 ani la cr/n &i plopi euramericani@
o sinur! cateorie de producti#itate@
cel mult dou! clase de calitate@
aceea&i consisten! cu #ariaii de cel mult 4 "ecimi$ dar s! necesite acelas tip de lucr!ri sil#oculturale@
acela&i mod de reenerare$ iar dac! aceasta este mi0t!$ num!rul e0emplarelor de aceea&i pro#enien! s! nu difere cu mai mult de
-4
-.I pe o suprafa! de minimum 1 %a@
cel mult 4 rade de #!t!mare$ /n raport cu di#er&i factori d!un!tori )incendii$ #/nt$ "!pad!$ #/nat$ emanaii industriale noci#e$ uscare
a ar'oretului etc.*@
s! ai'! aceea&i folosin! sau aceea&i funcie prioritar! )C>*.
:. P+(/3(8(&% $+<*/(;7+(( ./2+-8+(/9-+(%$+ 5( $3$*%-%$+. M$9&% 6-8*+7+(( %$+ ./ /*2&+7.
--
TEMA :.F. - DESCRIEREA ARBORETELOR. PRINCIPIUL OPTIMIZRII POLICRITERIALE A STRUCTURII ARBORETELOR. !2
ORE"
1. I/9(3(( 9- 62+&32&+7 * 879&+((
2. D-63+(-+-* *+,$+-2-%$+
:. P+(/3(8(&% $82(0(;7+(( 8$%(3+(2-+(*%- * 62+&32&+(( *+,$+-2-%$+
1. I/9(3(( 9- 62+&32&+7 * 879&+((
S2+&32&+* $+(;$/2*%7 @ modul de distribuie pe suprafa a populaiilor de plante, sinuziilor sau microfitocenozelor.
Structura ori"ontal! poate fi omojen c1nd populaiile sunt distri'uite mai mult sau mai puin uniform pe suprafa!$ sau %etero(en!$ c1nd distri'uia
este de alt! natur!.
S2+&32&+* #-+2(3*%7 @ modul de aezare pe straturi a fitopopulaiilor i, eventual pe subuniti de straturi.
Structura #ertical! este discontinu c1nd straturile sunt 'ine difereniate sau continu$ c1nd stratificarea nu este e#ident! &i se reali"ea"! o
/ntrep!trundere a structurilor.
Din caracteristicele structurale orizontale a ar'oretelor putem meniona 2 compo"iia$ amestecul$ pro#ienena$ consistena$ #italitatea $ diametru.
Din caracteristicele structurale verticale a ar'oretelor putem meniona 2 eta(are$ structura$ /n!limea$ #1rsta.
2. D-63+(-+-* *+,$+-2-%$+. =n termeni amena(istici$ arboretul este definit ca o poriune de p!dure distinct! cu aspect unitar su' raportul condiiilor
staionale &i de #eetaie$ suficient de mare pentru a putea forma o'iect independent de ospod!rire@ din punct de #edere ecoloic$ el constituie un
ecosistem$ care este orani"at &i funcionea"! dup! principii ci'ernetice.
+rocesul de conducere a fiec!rui ar'oret la starea optim! presupune /n primul r1nd cunoa&terea st!rii reale$ a#1nd /n #edere at1t staiunea$ c1t &i
'ioceno"a. =n practic! aceast! caracteri"are se reali"ea"! /n cadrul descrierii unitii amenajistice. Scopul ei este cunoa&terea ar'oretelor /n #ederea
planific!rii m!surilor necesare normali"!rii structurii lor$ respeti# a aciunilor menite s! pun! /n #aloare potenialul sil#oproducti# &i ecoproducti# al
acestora$ in1nd seama de o'iecti#ele social-economice$ /n condiiile respect!rii principiului continuit!ii &i a celui ecoloic. Se reali"ea"! astfel o
planificare individual, pe arborete. La ni#elul actual de dotare te%nic! &i al posi'ilit!ilor de reali"are$ descrierea ar'oretului se limitea"! la un
num!r
-7
relati# restr1ns de caracteristici$ dar care se #a ma(ora treptat pe m!sura cre&terii
e0ienelor &i a dot!rii. Descrierile parcelare se fac /n urma descrierilor primare pe piee de
pro'! ca /n urma prelucr!rii lor sinteti"!m descrierea ar'oretului /ntre dintr-o su'parcel!.
Num!rul pieelor de pro'! depinde de suprafaa &i structura ar'oretului. =n ta'elul sun
pre"entate num!rul pieelor de pro'! /n dependen! de caracteristicele ar'oretului din
su'parcel!.
Datele sintetice pe su'parcel! se /nreistrea"! /n fia unitii amenajistice, care /mpreun! cu cele referitoare la descrierea profilelor de sol &i la
in#entarieri$ constituie documentele surs! ale sistemului informatic al amena(!rii p!durilor. +e l1n! datele cu caracter eneral se /nreistrea"! datele
pri#ind staiunea, biocenoza, lucrrile executate i cele necesare.
=n 'a"a tuturor acestor informaii de teren prelucrate electronic$ a datelor din literatur! &i studiilor menionate mai sus$ inclusi# a amena(amentelor
anterioare se ela'orea"! sinte"a de ansam'lu pentru caracteri"area dinamicii ecosistemelor forestiere din cadrul unit!ii de ospod!rire &i al ocolului dat.
Aceast! sinte"! cuprinde e#idene statistice$ caracteri"!ri sintetice$ diano"e$ precum &i m!suri de ospod!rire corespun"!toare condiiilor ecoloice date
&i funciilor atri'uite fiec!rui ar'oret &i p!durii /n ansam'lul ei.
=n acest studiu de sinte"! referitor la descrierea staiunii$ se preci"ea"! caracteristicile eomorfoloice$ climatice$ %idroloice$ pedoloice$ tipurile
de soluri &i tipurile de staiune. =n pri#ina descrierii 'ioceno"ei se fac referiri sintetice pri#ind@ speciile componente$ distri'uia &i modul lor de de"#oltare
/n raport cu reimul de ospod!rire &i condiiile naturale@ cu preci"area /n#!!mintelor ce se desprind pentru #iitor$ tipurile de p!dure &i tipurile de
ecosisteme$ reimul de ospod!rire din trecut &i influenele acestuia asupra st!rii p!durilor$ efectele diferiilor aeni #!t!m!tori de natur! climatic!$
#eetal!$ animal! sau antropic!$ caracteristicile fondului de producie lemnos$ /nsu&irile ecoprotecti#e ale #eetaiei lemnoase$ m!suri ce se impun pentru
normali"area structurii ar'oretelor !i a p!durii.
La ela'orarea acestui studiu se iau /n considerare$ pe l1n! informaiile menionate mai sus$ lucr!rile de cercetare &i proiectare e0ecutate /n
teritoriul dat$ studiile de sinte"! referitoare la diferite aspecte ale ospod!ririi p!durilor$ %!rile eoloice$ %!rile pedoloice$ clasific!rile oficiali"ate
pri#ind solurile &i staiunile$ tipurile de flor! indicatoare Feali"area practic! a studiului se face dup! recomand!rile cuprinse -ormele te"nice pentru
amenajarea pdurilor.
:. P+(/3(8(&% $82(0(;7+(( 8$%(3+(2-+(*%- * 62+&32&+(( *+,$+-2-%$+
+!durea amena(at!$ de#enind sistem 'iosocioeconomic$ este c%emat! s! /ndeplineasc! funcii multiple social-economice &i ecoloice impuse de
om. =n consecin!$ ar'oretele &i p!durea /n ansam'lul ei tre'uie /n a&a fel structurat!$ /nc1t eficacitatea funcional! a ei s! fie ma0im!. Criteriile de
optimi"are #or fi orientate /n dou! direcii principale2
I 3 scopuri economice )producerea sortimentelor lemnoase &i nelemnoase conform cerinelor societ!ii /n limita sta'ilit!ii ecosistemului forestier*
II 3 ecoloice )protecia apelor$ protecia terenului &i solului$ protecia contra factorilor climatici pertur'!tori &i poluani$ de recreare &i conser#area
enofondului &i ecofondului forestier*
In acest scop$ mai /nt1i$ tre'uie sta'ilit criteriile de optimizare$ care poate fi simpli sau comple0e. /n primul ca" optimi"area #a fi unicriterial$ /n
al doilea policriterial. Ault timp teoria &i practica amena(!rii p!durilor a urm!rit optimi"are structurii ar'oretelor &i a p!durii dup! criterii unilaterale$
referitoare doar la o am! restr1ns! de sortimente lemnoase$ f!r! s! impun! restricii se#ere in pri#ina sta'ilit!ii &i re"istenei ar'oretului &i a p!durii.
Astfel de-a lunul a dou! secole de amena(area p!durilor &i aplicare practic! a amena(amentelor respecti#e$ /n <uropa Central! s-a a(uns la o destructurare
Suprafaa
su'parcelei
Num!rul +.+. /n dependen! de consisten!
.$--.$88 .$:-.$; .$,-1$.
1 : 7 4
4 7 8 -
- ; : 7
7 , 7 8
8 1. ; :
:-7 14 , 7
;-1. 17 1. ;
11-18 18 11 ,
-8
masi#! a p!durilor naturale$ cu toate consecinele ecoloice &i social-economice &i$ implicit$ funciile atri'uite p!durilor s-au amplificat &i di#ersificat. A
ap!rut astfel o neconcordan! e#ident! /ntre modul cum s1nt structurate actualele ar'orete &i funciile pe care acestea tre'uie s! le /ndeplineasc!.
At1t pe plan mondial c1t &i /n ara noastr! se manifest! o tendin! de /ndrumare a structurii ar'oretelor spre structuri de tip natural &i c#asinatural$
aciune (ustificat! din considerente ecoloice &i /n ultima anali"!$ con#ena'il! &i su' raport economic. Se #a a#ea /n #edere c! re#enirea la ecosisteme care
s! posede structuri identice celor naturale nu este /ntotdeauna posi'il!$ prin faptul c! /ntre timp$ s-au modificat /ns!&i$ condiiile naturale$ respecti#
'iotopul. De aceia$ /n cadrul reconstruciilor ecoloice se acord! prioritate conceptului de structur! natural-potenial!$ care urm!re&te reali"area de
ar'orete cu structuri c1t mai aproape de cele naturale$ pe m!sura potenialului staional modificat. +e de alt! parte$ cu e0cepia p!durilor destinate ocrotirii
interale a naturii nici nu este necesar! &i posi'il! reali"area de ar'orete cu structuri dup! modelul nemodificat al celor naturale$ #irine. =ns!&i ecoloia
admite a'ateri de la structurile naturale /n limitele capacit!ii de suport a ecosistemelor forestiere$ l!s1nd suficient! li'ertate pentru opiuni 'a"ate pe
criterii social-economice. Accentul se pune pe cunoa&terea leilor naturii /n scopuri social-economice$ pentru a nu aciona /mpotri#a lor$ ci /n consens cu
ele.
Ar'oretul ecosistemic tinde spre structuri optim di#ersificate dotate cu o ma0im! sta'ilitate ecoloic!. :aximul stabilitii i maximul eficacitii
funcionale nu se afl n legtur direct cu valoarea maxim a diversitii structurale, exist$nd un optim al acesteia. #-a demonstrat astfel c arboretele
de tip natural i cvasinatural, pluriene, amestecate cu subetaj i subarboret, n care este prezent ntreaga diversitate a florei i faunei de pdure n
proporii optime potrivite staiunii, s$nt de maxim stabilitate i polivalente sub raport social-economic, put$nd ! n consecin-ndeplini funcii multiple
n condiii de maxim eficacitate. Dre'uie de preci"at /ns! c! in condiiile p!durilor cu funcii multiple$ optimi"area structurii ar'oretelor nu se poate
limita doar la /m'in!ri (udicioase de ar'ori de diferite specii$ forme &i m!rimi. Aciunea #a tre'ui e0tins! asupra /ntreii structuri ecoloice a ar'oretului$
lu1nd /n considerare su'ar'oretul$ p!tura er'acee$ fauna suprateran!$ fauna din sol etc. De pild!$ lipsa su'ar'oretului /n ar'oretele de ste(ari atrae dup!
sine a'sena ornitofaunei$ iar ine0istena acesteia determin! ra#e de"ec%ili're trofice$ /nsoite de deterior!ri ale st!rii de s!n!tate a ecosistemelor
forestiere respecti#e$ fa#ori"1nd producerea sau amplificarea unor fenomene de uscare anormal!.
Optimi"area stricturii pe ar'orete nu poate fi reali"at! independent de o'iecti#ele ce se impun ansam'lului din care ele fac parte$ respecti# p!durii
ce se amena(ea"!$ ceea ce re"ult! din /ns!&i principiului interit!ii.
-:
TEMA 4.C. - EFICACITATEA FUNCIONAL A ARBORETELOR N RAPORT CU STRUCTURA LOR DUP MODUL DE
REAENERARE I COMPOZIIA ARBORETELOR. SELECTAREA SPECIILOR DIN PUNCT DE VEDERE AL EFICACITII
FUNCIONALE. !2 ORE"

1. E)(3*3(2*2-* )&/3'($/*%7 * *+,$+-2-%$+ ./ +*8$+2 3& 62+&32&+* 9&87 0$9&% 9- +-<-/-+*+-
2. C$08$;('(* 5( -)(3*3(2*2-* )&/3'($/*%7 * *+,$+-2-%$+.
:. C+(2-+(( 9- *%-<*+- * 68-3((%$+ 9(/ 8&/32 9- #-9-+- *% -)(3*3(27'(( )&/3'($/*%-.
P+(/ ?$27+.+-* K-%6(/L( 1 9(/ 1GG: *& )$62 62*,(%(2- 3+(2-+((%- 9- <-62($/*+- 9&+*,(%7 * 879&+(%$+ -&+$8-/-.
Dup! pro#ienen! ar'oretele pot fi2 din s!m1n!$ l!star sau dra(oni. Structura ar'oretelor dup! modul de reenerare a ar'orilor influenea"! esenial
asupra eficacit!ii funcionale a ecosistemelor forestiere$ at1t su' raport 'ioproducti#$ c1t &i ecoprotecti#.
Conform datelor istorice$ teritoriul F. Aoldo#a$ doar cu dou! secole /n urm!$ era ocupat de p!duri /n proporie de peste -.I. <#oluia suprafeei
acestora p1n! la /nceputul anilor 4. ai secolului 55 a fost /n descre&tere continu!. Astfel$ /n anii 1;14-1,1; suprafaa acoperit! cu #eetaie forestier! s-a
mic&orat de peste 4 ori. Acest proces a fost practic stopat doar odat! cu naionali"area ma(orit!ii p!durilor dup! intrarea /n 1,1; a pro#inciei istorice
6asara'ia /n componena Fom1niei. =ns!$ sporirea suprafeelor de p!duri a demarat /n special /n perioada post'elic!$ dup! anul 1,78$ c1nd su' scopurile
respecti#e au fost alocate "eci de mii de %ectare de terenuri deradate$ impractica'ile folosinelor aricole. Astfel$ /n ultimii 8. ani$ suprafaa culturilor
sil#ice a constituit :1DDGG ?*, dintre care c+ercineele repre"int! 01011 4a sau 1,$7 I$ salc5metele 6 1(7870 4a sau 7-$, I$ nucetele 9 (*7** 4a sau 11$-
I$ plopi'urile 9 11077 4a sau -$7 I$ coni$erele 9 %%0(8 4a sau 7$1 I &i altele )frasin$ tei$ paltin$ &.a.* 9 )0*%0 4a sau 17$, I. Ca re"ultat$ se constat! o
cre&tere semnificati#! a proporie salc1mului de la . I /n 1,48 la 14$4 I /n 1,87 &i -:$1 I /n 4..7. De asemenea se constat! &i o cre&tere a suprafeei
/mp!durite cu c#ercinee de la 1.,$1 mii %a /n 1,48 la 114$7 mii %a /n 1,87 &i 17-$; mii %a /n 4..7. Dotodat!$ de&i suprafaa ste(!retelor /n aceast!
perioad! a crescut cu -7$7 mii %a$ proporia acestora s-a redus de la 87 I /n 1,48 la -,$: I /n 4..7$ adic! cu 17$7 I.
Cu toat! aceast! cre&tere su'stanial! a fondului forestier naional este stopat! de uscarea p!durilor de foioase. Una din cele mai importante
pro'leme cu care se confrunt! /n ultimele decenii sectorul forestier al F. Aoldo#a$ este cea ce ine de intensificarea procesului de uscare /n mas! a
p!durilor de foioase$ /ndeose'i a orunetelor &i a ste(!retelor de ste(ar pedunculat &i ste(ar pufos. Uscarea ste(!retelor &i a orunetelor din F. Aoldo#a este
re"ultatul reducerii re"istenei 'ioloice a acestor ceno"e pro#ocate de un comple0 de factori care acionea"! /n str1ns! le!tur!$ concordan! &i
interdependen!. Amplificarea procesului de uscare a ste(!retelor care rele#! o sc!dere a re"istenei 'ioloice a acestora$ se reflect! /n mod direct &i asupra
calit!ii &i cantit!ii masei lemnoase. =n urma cercet!rilor efectuate s-a constatat$ c! producti#itatea ste(!retelor din F. Aoldo#a este de 1- 4 ori mai sc!"ut!
dec1t ste(!retele din reiunile limitrofe ale Ucrainei )reiunea Vinia &i Odessa*. Cau"a principal! ce a influenat su'stanial deradarea st!rii de s!n!tate
a c#ercineelor$ se consider! a fi ospod!rirea /n reim de cr1n a acestora pe parcursul secolelor 5I5-55$ ceea ce a re"ultat /n present$ pro#eniena
#eetati#! din l!stari a lor$ /n proporie de peste ;. I.
Conform amena(amentului sil#ic din 1,;8$ ma(oritatea p!durilor )1::$; mii %a sau 8:$:I* sunt pro#enite din l!stari )c#ercineele care ocup! 7-$4
I din suprafaa total! &i care repre"int! comunitatea forestier! principal! a fondului forestier$ sunt pro#enite din l!stari /n proporie de peste ;. I *$ iar
11- mii %a sau 74 I din p!duri nu corespund condiiilor staionale. Dintre aceste p!duri$ ,8I sunt repre"entate de specii de esen! tare$ dintre care
salc1mul constituie 84I$ frasinul 3 18I$ carpenul 3 ;I$ ste(arii 3 ; I &i alte specii 17 I$ iar 8I de esen! moale )-$8 mii %a*$ coniferele - 7 mii %a &i
ar'u&tii 3 .$, mii %a. De asemenea$ conform amena(amentului din 1,;8$circa 4I din ar'orete au consistena su' .$7$ iar /n perioada dintre
-7
amena(amentele 1,78 &i 1,;8 au fost trecute la pierderi 7$; mii %a de culturi sil#ice sau 1,I din totalul celor plantate. =n scopul sporirii suprafeelor
fondului forestier$ prin Mot!r1rea Ku#ernului nr. :-: din 4: mai 4..- RDespre apro'area +roramului de #alorificare a terenurilor &i de sporire a
fertilit!ii solurilorC etc.* p1n! /n anul 4.4. este sta'ilit! sarcina de a planta 1-. mii %a.
Conform datelor pre"entate de 6oa%e D /n Aediul A'iant Nr 4 din 4..8
- peste ;.I din ste(!rete )suprafaa total! a ste(!retelor este de apro0imati# 18. mii %a* sunt pro#enite din l!stari cu o capacitate redus! de
fructificaie$ceea ce presupune lucr!ri o'liatorii de a(utorare a reener!rii naturale &i de con#ersiune a acestora de la reimul cr1n )reenerare
din l!stari* de ospod!rire la reimul codru )reenerare din semine*@
- peste 8.I din salc1mete )suprafaa total! a salc1metelor este de apro0imati# 1-. mii %a* sunt ar'orete necorespun"!toare staional &i necesit! lucr!ri de su'stituire cu alte ar'orete
constituite din specii corespun"!toare condiiilor staionale )condiii de mediu*@
- apro0imati# 8.I din suprafaa acoperit! cu #eetaie forestier! o constituie ar'oreturile producti#e )clasa IV-V de producie*$ deradate )consistena
3 .$1- .$-*$ re'utate )consistena 3 .$7 - .$:* &i deri#ate )compo"iie necorespun"!toare tipului natural fundamental* &i care necesit! /n mod o'liatoriu
lucr!ri de reconstrucie ecoloic!@
Dat fiind faptul pro#enienei din l!stari a c#ercineelor deeneraia --7$ iar /n unele ca"uri a 8-;$ acestea au de"#oltat un sistem radicular
superficial$ afectat /n mare parte de putreai &i incapa'il s! asiure /n condiii optimale partea aerian! a ar'orilor cu ap! &i su'stane minerale. Ca re"ultat$
se reduce acti#itatea de fotosinte"! a aparatului foliar &i #italitatea ar'orilor. =n urma anali"ei num!rului de ar'ori pro#enii de la aceea&i cioat! s-a
constatat$ c! num!rul acestora #aria"! /n dependen! de clasa de producie &i de eneraia pro#enienei din l!stari. =n acest conte0t s-a sta'ilit$ c! odat! cu
/naintarea /n eneraie &i reducerea clasei de producie a ar'oretului$ cre&te num!rul de ar'ori pro#enii de la aceea&i cioat!. De asemenea s-a constatat$ c!
pe m!sur! ce eneraia de pro#enien! din l!stari este mai mare$ cu at1t cre&te &i /ndep!rtarea ar'orilor de centrul Bcioatei-mam!C. Distanarea ar'orilor de
Bcioata 3 mam!C atine /n unele ca"uri 4.--. m. =n urma anali"ei datelor pri#ind descrierea st!rii sistemului radicular$ s-a constatat$ c! pi#otul r!d!cinii
de reul! lipse&te sau este foarte sla' de"#oltat. F!d!cinile ar'orilor de 1-4 eneraie de pro#enien! din l!stari /&i au /nceputul mai (os de colet$ la cele din
eneraia a --a /ncepe apro0imati# la ni#elul coletului$ iar la ar'orii de eneraia a 7-a &i peste$ r!d!cina /ncepe mai sus de coletul Bcioatei-mam!C. +rin
urmare$ cu c1t ar'orii sunt de o eneraie mai /naintat!$ cu at1t ei /&i au /nceputul r!d!cinilor mai aproape de suprafaa solului &i ca re"ultat sunt mai u&or
afectai de factorii de mediu nefa#ora'ili &i mai sensi'ili la atacurile diferitor 'oli &i d!un!tori. Aa(oritatea cioatelor ar'orilor din eneraia precedent! au
putre"it$ iar /n locul lor au ap!rut oluri. La cioatele ce au putre"it se instalea"! putreaiul$ care ulterior trece /n trunc%iul ar'orilor noii eneraii. Acesta
contri'uie su'stanial la reducerea cre&terii curente$ pro#oac! apariia l!starilor lacomi$ iar /n cele din urm! duce la deradarea treptat! calitati#! &i
cantitati#! a ar'orelui &i ar'oretului /n ansam'lu.
- Astfel$ ar'oretele din s!m1n! fa! de cele pro#enite din l!star$ de aceia&i compo"iie &i aceia&i producti#itate la e0ploatare au de la 8 3 4.I mai
mult! mas! lemnoas! la %a. Ar'oretele din l!star parcur1nd mai repede fa"ele de de"#oltare$ formea"! ar'ori de dimensiuni reduse. =n consecin!$
calitatea produciei este inferioar!. Lemnul lor are utili"!ri industriale restr1nse. Defectele lemnului sunt frec#ente$ mai ales putreaiul pornit de la
cioat!. =n consecin!$ ste(!retele &i orunetele din l!stari nu pot fi ospod!rite /n scopul producerii lemnului pentru furnire@ e0ist! /ns! &i ar'orete
din l!stari foarte #iuroase$ respecti# cele din prima eneraie pro#enit! din l!stari. Unele dintre aceste ar'orete$ dac! #ioarea de cre&te &i
s!n!tatea lor permit$ pot fi conduse p1n! la #1rsta de 1..-17. ani$ cu condiia ca ele s! ai'! un su'eta( format din specii de um'r!. =n aceea&i
staiune producti#itatea ar'oretelor scade de la o eneraie la alta de l!stari. >aptul se e0plic! prin /m'!tr1nirea cioatei &i a sistemului de
/nr!d!cinare. Iat! de ce ar'oretele din l!stari din a doua sau a treia eneraie sunt /ntr-o stare a#ansat! de deradare.
-;
Ca urmare a sta'ilit!i ecoloice sc!"ute$ ar'oretele constituie din ar'ori
reenerai pe cale #eetati#! din l!stari sau dra(oni nu sunt /n m!sur! s!
/ndeplineasc! eficient funcii speciale de protecie$ /ndeose'i cele %idroloice$
climatice &i de recreare. =n sc%im' ar'oretele din primele eneraii de l!stari
/ndeplinesc /n condiii satisf!c!toare funcia antiero"ional!$ tocmai prin 'oatul
sistem de /nr!d!cinare de care dispun ar'orii respecti#i@ cu timpul /ns! acest
sistem se deradea"! &i implicit ar'oretul /&i reduce eficacitatea funcional!.
>a! de cele pre"entate mai sus$ se desprind urm!toarele concluzii pentru
amenajarea pdurilor=
- n condiiile rii noastre, pdurile trebuie gospodrite n regimul
codrului;
- aplicarea cr$ngului se va efectua n staiunile i formaiile forestiere n
care nu se poate aplica regimul codru;.
- arboretele constituite majoritar sau parial din arbori provenii din
lstari urmeaz s fie supuse prin amenajament unui regim de reconstrucie
ecologic, care va cuprinde=
a& promovarea prin lucrri de ngrijire a arborilor din sm$n n toate
arboretele n care se afl exemplare at$t din lstari c$t i din sm$n, astfel
nc$t treptat structura acestor arborete s se amelioreze, fr s fie necesar refacerea lor prin tieri de regenerare la v$rste mici;
b& conversiunea prin mbtr$nire a arboretelor de cr$ng sntoase, aplic$nd tratamente intensive;
c& refacerea arboretelor funcional necorespunztoare prin metode silvote"nice adecvate %tieri n oc"iuri, benzi, n margine de masiv&. 'n cazul
arboretelor cu funcii speciale de protecie este necesar majorarea pe c$t este posibil a perioadei de refacere, astfel nc$t structura viitoarelor arborete
s fie optim diversificat;
d& ameliorarea structurii calitative a arboretelor.
+entru amena(area p!durilor din ara noastr!$ reconstrucia ecoloic! a ar'oretelor cu ar'ori pro#enii din l!stari este de importan! ma(or!$ /n
special pentru p!durile de c#ercinee.
4. C$08$;('(* 5( -)(3*3(2*2-* )&/3'($/*%7 * *+,$+-2-%$+.
+rin eficacitate funcional! se su'/nelee sta'ilitatea ma0im! a 'ioceno"ei din punct de #edere al funciei /n care este ea /ncadrat!.
Sta'ilitatea ma0ima a 'ioceno"ei se reali"ea"! la o di#ersitate optima reali"ata prin asocierea unor specii intre care sunt posi'ile relaii sta'ile.
+rincipiile 'iocenotice fundamentale$ formulate de D%ienemann )citat de Sturen N-$1,;4- 6a"ele <coloiei Kenerale$ <d. ?tiinific! &i
<nciclopedic!$ 6ucure&ti*$ potri#it c!rora mulimea de indi#i"i si mulimea de specii sunt in#ers proporionale$ pre"int! pentru sil#icultura practica un
interes deose'it. Aceste principii arata ca2
a* CCu cat sunt mai #aria'ile condiiile de e0istenta ale unui 'iotop$ cu at1t este mai mare num!rul de specii din 'ioceno"a respecti#a-
'iodi#ersitateaC
'* RCu cat se a'at condiiile de e0istenta ale 'iotopului mai mult de normal$ iar pentru cele mai multe #ieuitoare de la optimal$ cu at1t mai s!raca
in specii de#ine 'ioceno"a$cu at1t mai caracteristic! #a fi ea si cu at1t mai mare #a fi 'o!ia de indi#i"i a speciilor respecti#eC - autorelarea-
-,
In 'iotopurile cu condiii e0treme domina speciile strict speciali"ate su' raport ecoloic-adaptate la condiiile de mediu.
O anali"a atenta a actualelor norme te%nice pri#ind sc%emele de /mp!durire si compo"iiile de reenerare #a e#idenia numeroase e0emple de
incompati'ilitate fata de principiile 'iocenotice fundamentale enunate mai sus.
+entru p!durile cu funcii multiple$ a&a cum sunt ma(oritatea celor din ara noastr!$ optimi"area compo"iiei ar'oretelor nu poate fi dec1t
policriterial!. Inter#in deci criterii multiple ecoloice$ economice &i sociale.
CRITERIUL ECOLOAIC
+otri#it criteriului ecoloic se #or promo#a speciile &i compo"iiile natural-poteniale$ c$t mai aproape de cele ale ecosistemelor naturale,
respect$nd 7cile fireti ale naturii - singurele pe care se merge n silvicultur) )Dr!cea$ 1,-;*.
Dre'uie preci"at c!$ de reul!$ numai p!durile s!n!toase &i ro'uste$ corespun"!tor structurate &i constituite din specii proprii staiunii sunt capa'ile
de polifuncionalitate superioar!$ r!spun"1nd la solicit!ri multiple de ordin economic$ %idroloic$ antiero"ional$ iienico-sanitar &i peisaistic$ /n condiii
de deplin! sta'ilitate &i de renta'ilitate economic! ridicat!. Aleerea speciilor numai dup! criteriul produciei de lemn /ndrum! sil#icultorul spre
re"ol#area unei sinure pro'leme din multitudinea celor pe care le are /n fa!$ conduce la unilateralism economic &i la o uniformi"are a structurii
p!durilor$ cu consecine neati#e pe termen lun. Su'stituirea speciilor locale &i introducerea altora nu /nseamn! numai modificarea compo"iiei
populaiei de ar'ori din ecosistem$ ele produc modific!ri profunde asupra /ntreului sistem$ sc%im'! structura 'ioceno"ei /n ansam'lul ei$ elimin! multe
specii din flu0urile de materie &i enerie e0istente &i adao! altele$ influenea"! e#ident asupra 'iotopului /n direcii diferite$ uneori afectea"! ec%ili'rul
ecoloic$ su'min1nd capacitatea 'ioceno"ei de a ine su' control factorii de mediu.
=n conclu"ie putem spune c!2 nu pot fi concepute pduri stabile fr compoziii de tip natural sau cvasinatural, constituite din specii auto"tone
rezistente i adaptate de milenii la condiii de mediu respectiv. >iecare specie tre'uie culti#at! &i promo#at! /n staiunea ei fa#ora'il!.
Alegerea speciilor dup criterii ecologice nu vine n contradicie cu interesele economice ale viitorului . La punerea /n aplicare a acestui principiu$
doar pre"entul este asociat cu unele dificult!i o'iecti#e &i su'iecti#e$ dificult!i leate de cau"e orani"atorice$ te%nice sau pur &i simplu de 'ariere
psi%oloice posi'il de /nl!turat. Ultimul aspect se refer! la efortul intelectual ce tre'uie f!cut pentru /neleerea rolului ecoloic &i economic al tuturor
speciilor auto%tone$ c%iar dac! unele au fost pe nedrept neli(ate )carpenul$ salcia $ ste(arul pufos*. Un rol deose'it /l au speciile2 cire&ul$ frasinul$ paltinul.
Nu tre'uie neli(ate &i speciile pomacee )m!rul$ p!rul$ corcodu&ul*.
CRITERII FUNCIONALE
E3$/$0(3 ierar%i"area eneral! a speciilor dup! criterii economice interesea"! /n primul r1nd producia de lemn. Cele mai producti#e ar'orete sunt
plopi&urile cu -1. mcP%a$ dup! care urmea"! fr!sinetele cu 4-8 mcP%a$ c!rpinetele cu 4-7 mcP%a$ c#ercinetele cu 1,4 mcP%a$ &i salc1metele cu 1-4 mcP%a.
+entru o ierar%i"are eneral! a speciilor forestiere /n raport cu producti#itatea lor inter#ine cre&terea medie a produciei totale la #1rsta e0ploata'ilit!ii
a'solute. Dup! acest criteriu )m
-
P%aPan* superioare #or fi speciile cu clasa I de producie2 plopii euramericani - -.$4 salc/mul 3 1,$4 &i salcia 3 4,$-
=n scopul select!rii speciilor se #or parcure urm!toarele etape2
;. - analiz creterea medie a produciei totale la v$rsta exploatabilitii absolute. Dup! acest criteriu re"ult! superioritatea speciilor repede
cresc!toare cu condiia ca ele s! fie culti#ate /n staiuni de 'onitate superioar!@ dimpotri#!$ /n staiuni de 'onitate inferioar! produc c%iar mai puin dec1t
unele specii cunoscute ca sla' producti#e. <ste necesar s! se in! seama /n primul r1nd de faptul c! fiecare specie are arealul ei de #eetaie$
7.
Cre&teri medii ale produciei totale la #/rsta e0ploata'ilit!ii
a'solute )m
-
PanP%a* )dup! Kiuriu *
4. - se va in seama nu numai de volum ci i de calitatea i valoarea
masei lemnoase. >!r! aceast! anali"! suplimentar! se pot adopta
deci"ii eronate.
-. - cererea pentru consumul de viitor al lemnului de diferite specii.
Su' acest aspect se impun prono"e pe termen lun. Dendinele
e#ideniate p1n! /n pre"ent arat! cre&teri ale consumului pentru toate
rupele de specii$ dar mai ales pentru foioasele de #aloare &i
r!&inoase. Fetroloia &i #iitoroloia forestier! demonstrea"! faptul c!
se aplic! pe an ce trece 'unurile &i ser#iciile pe care p!durea le ofer!
societ!ii. Dar aceast! l!rire este posi'il! tocmai datorit! di#ersit!ii
p!durilor su' raportul structurii lor compo"iionale.
Sil#iculturii /i re#ine sarcina s! #alorifice eficient potenialul natural
deose'it de di#ers &i 'oat al fondului forestier naional$ f!r! a copia
modele din str!in!tate neadec#ate realit!ilor noastre$ ci cre1nd modele proprii ale p!durilor #iitorului dup! leile naturii &i cerinele economico-sociale de
lar! perspecti#!.
7. 3 stabilirea corect a compoziiei pe arboret cu conexiuni inverse. +entru marea ma(oritate a tipurilor de staiuni din ara noastr!$ natura$ prin
proramele ei de optimi"are$ a a(uns la soluia ar'orete amestecate$ di#ersitatea compo"iional! fiind direct proporional! cu poli#alena staiunii. <ste
cunoscut faptul c! nu orice amestec este o soluie de adoptat su' raport ecoloic &i economic. Amestecuri producti#e sunt numai acelea care permit
reali"area de structuri ecosistemice$ 'a"ate pe cone0iune in#ers! )amestecuri de 'rad cu fa$ orun cu fa &.a. @ f!r! cone0iune in#ers! sunt amestecurile
de ste(ar cu salc1m$ ste(ar ro&u cu ste(ar pufos*. Ar'oretele amestecate$ constituite din specii incompati'ile ecoloic$ /nfiinate /n staiuni e0treme$ de
reul!$ produc mai puin dec1t ar'oretele pure. =n condiiile ar'oretelor amestecate$ fiecare specie component! se comport! altfel dec1t /n condiii de
ar'oret pur$ fapt e0plica'il dac! a#em /n #edere c! /ntre specii apar relaii specifice sistemelor 'ioloice 'a"ate pe interitate. deocamdat! cercet!rile
demonstrea"! c! c%iar &i /n condiiile menionate unele ar'orete amestecate sunt superioare celor pure.
+entru compo"iia-el$ proporiile de specii #or tre'ui s! fie apropiate de cele ale compo"iiei natural-poteniale$ uneori ameliorate su' raport
economic /n limitele capacit!ii de suport a respecti#elor ecosisteme.
8. 3 proporionalizarea corect a speciilor de amestec. Speciile a(utorate de amestec )carpenul 1n orunete &i ste(!rete$ ararul $ (uastrul &.a.*
tre'uie meninute /n proporii con#ena'ile. Valoarea economic! a multor p!duri din spaiul nostru eorafic$ /ndeose'i la deal &i c1mpie poate fi
su'stanial m!rit!$ nu at1t prin introducerea forat! a r!&inoaselor /n staiuni nefa#ora'ile$ c1t prin promo#area speciilor de foioase #aloroase de amestec$
/n amestecuri intime &i rupate$ /n proporii de 1.-48 I$ /n funcie de staiune.
:. 3 ,estabilirea arboretelor compoziional de tip natural fundamental n deosebi a cvercineelor. Feintroducerea orunului /n multe staiuni de
deal de unde a fost eliminat$ a ste(arului pedunculat /n staiunile fa#ora'ile lui constituie alte aciuni de mare eficacitate funcional!$ care tre'uie s! stea /n
atenia amena(amentului. O preocupare deose'it! este necesar! pentru meninerea &i reintroducerea$ /n staiunile lor$ a ste(arului 'rum!riu$ ste(arului
pufos$ peste tot unde aceste #aloroase specii au fost eliminate prin culturi de salc1m. =n pri#ina speciilor e0otice sil#icultura noastr!$ a manifestat mult
71
N+.
Specia
Clasa de producie
I II III IV V
1 Aolid 17$1 17$. 11$1 ;$- 8$;
4 6rad 17$4 11$7 ;$7 7$; 8$,
- +in sil#estru 1-$1 1.$ 7$8 8$4 -$1
7 +in neru 11$7 ;$; :$: 7$: -$.
8 >a 11$, ,$; 7$; :$. 7$-
: Aesteac!n ,$; ;$1 :$8 7$, -$7
7 Korun 1.$: ;$8 :$: 8$. -$7
; Carpen 1.$8 ;$, 7$8 :$4 8$1
, Ste(ar 14$; 1.$4 ;$- :$7 7$,
1. Dei 17$. 11$8 ,$4 7$4 8$7
11 Cer 1.$; ;$, 7$. 8$- -$7
14 K/rni! ,$; ;$1 :$: 8$. -$:
1- Salc/m 1,$4 17$7 1.$8 :$: -$:
17 +lopi indieni 4.$, 18$, 11$7 7$; 7$;
18 +lopi -.$4 4-$7 1;$4 1-$. ;$;
1: Salcie 4,$- 47$. 1,$4 18$1 11$1
optimism neacoperit su' raport &tiinific &i de e0perien! practic!. Cu e0cepia reu&itei depline a culturii salc1mului - dar care n-a fost adus /n ara noastr!
pentru /nlocuirea unor specii auto%tone$ ci doar pentru /mp!durirea de terenuri deradate$ nisipoase.
7. 3 speciile exotice se vor introduce n culturi numai dup cercetri de lung durat =n cultura speciilor e0otice s-au /nreistrat unele e&ecuri$
p1n! la acumularea unor suficiente cuno&tine &tiinifice$ nu este oportun! e0tinderea lor prin culturi cu caracter de producie$ cu e0cepia culturilor
e0perimentale efectuate /n "one fa#ora'ile. =n ultimii 77 ani secol este nefondat! cre&terea su'stanial! a suprafeei ocupate de salc1mete &i reducerea altor
comunit!i forestiere naturale$ precum celor de f!ete$ tei&uri$ c!rpinete &i plopi&uri.
D(/*0(3* -#$%&'(-( 68*'(*%- * 8+(/3(8*%-%$+ 3$0&/(27'( )$+-62(-+-
=n anii urm!tori salc1mul #a fi locali"at pentru /mp!durirea de terenuri deradate$ el put1nd oferi producii mari pe terenuri nisipoase fertile$ 'ine
apro#i"ionate cu ap!$ fiind necesar! e#itarea culturii lui /n staiuni fa#ora'ile ste(arilor &i suprafeelor cu soluri car'onate$ supeficiale &i tasate.
C+(2-+(( +-)-+(2$*+- %* )&/3'((%- 9- 8+$2-3'(- ?(9+$%$<(37. Ginerea su' control a reimului %idroloic se /ncadrea"! /n strateia eneral! a naturii$
pus! /n aplicare prin optimi"area tuturor structurilor naturale 'iotice &i a'iotice$ inclusi# prin optimi"area compo"iiei ar'oretelor$ difereniat pentru
fiecare "on! fitoclimatic! &i 'iotop. Din punct de #edere %idroloic #or tre'ui ree#aluate po"iti# salc1metele &i plopi&urile inclusi# pentru protecia
malurilor. Su' raport %idroloic$ compo"iiile-el ale ar'oretelor #or tre'ui astfel sta'ilite /nc1t ele s! nu implice aplicarea de t!ieri rase la e0ploata'ilitate.
Sunt astfel neindicate culturile de pini &i molid$ care implic! t!ieri rase$ /n staiuni fa#ora'ile f!etelor$ amestecurilor de fa &i r!&inoase &i orunetelor$
care se pot reenera prin aplicarea de tratamente intensi#e$ tratamente cu perioad! lun! sau continu! de reenerare$ compati'ile cu funcia %idroloic!
atri'uit! ar'oretelor. Cu aceea&i necesitate #or fi e#itate compo"iiile-el pe ar'orete care ana(ea"! #1rste mici ale e0ploata'ilit!ii$ &i /n consecin! cicluri
reduse pe unitate de ospod!rire. Cu c1t ciclurile #or fi mai mari$ /n limitele celor de protecie$ cu at1t se reduce suprafaa p!durii acoperit! cu ar'orete &i
culturi tinere ineficiente su' raport funcional.
C+(2-+(( +-)-+(2$*+- %* )&/3'(* 9- 8+$2-3'(- * 6$%&%&( 5( 2-+-/&+(%$+. +entru ar'oretele care /ndeplinesc funcia de protecie a solului &i terenurilor
e0ienile s1nt /ns! cu mult mai mari su' raportul radului de /ndep!rtare a compo"iiei-el fa! de compo"iia ar'oretelor natural-fundamentate sau
natural-poteniale. Aa(oritatea acestor ar'orete s1nt situate /n condiii staionale deose'it de dificile pentru #eetaia forestier!$ respecti# pe terenuri cu
pante mari$ pe terenuri erodate etc. =n consecin!$ele tre'uie ospod!rite /n reim special de conser#are$ principiul de 'a"! aplica'il pentru sta'ilirea
compo"iiilor-el fiind cel ecoloic$ care urm!re&te reali"area ma0imei eficacit!i funcionale /n condiii de /nalt! sta'ilitate@ la ni#elul actual al
cuno&tinelor$ acest o'iecti# se poate reali"a /n condiiile unor ar'orete cu structuri naturale sau de tip natural. Feferitor la /mp!durirea terenurilor
Comunit!i forestiere
Suprafaa
mii %a I
1,48 1,,, 1,48 1,,,
C#ercinee ,1$1 17.$: 8:$, 7-$4
Salc1mete .$, 147$. .$7 -;$1
>!ete 4$8 .$7 1$4 .$1
Dei&uri 18$4 4$, 7$4 .$,
C!rpinete 4-$, ,$7 11$7 4$,
>r!sinete 14$8 1:$: :$. 8$1
F!&inoase .$.: 7$4 .$.- 4$4
74
deradate$ la aleerea &i asocierea speciilor se #or a#ea /n #edere cele care /n condiiile staionale date$ pot #eeta &i funciona cu ma0im! eficacitate pe
termen c1t mai lun. =n raport cu particularit!ile staiunii$ pot fi folosite speciile2 pinul sil#estru$ pinul neru$ salc/mul$ s!lcioara$ cire&ul$ plopii &.a. +e
anumite terenuri$ culturile cu aceste specii #or a#ea un caracter pro#i"oriu$ fiind meninute doar p/n! la ameliorarea condiiilor staionale@ /n continuare se
urm!re&te reali"area de ar'orete cu compo"iii de tip natural. De pild!$ dup! /m'un!t!irea condiiilor staionale$ culturile de pin efectuate pe terenuri
deradate din eta(ul orunului &i din eta(ul faului #or fi /nlocuite la e0ploata'ilitate prin culturi pe 'a"! de orun$ respecti# de fa$ care #or /ndeplini la
un ni#el superior funciile multiple atri'uite. De asemenea /n ar'oretele situate pe pante &i limitrofe ra#enelor se #or introduce /n compo"iii &i ar'u&t care
#or filtra i mai 'ine apele de suprafa! #or menine /n#eli&ul &i #or /m'un!t!i /nfiltrarea apelor /n sol.
C+(2-+(( +-)-+(2$*+- %* )&/3'(* 3%(0*2(3-. =n scopul proteciei climatice$ sunt indicate ar'orete constituite din specii c1t mai lone#i#e$ potri#ite
staiunii$ /n com'inaii apropiate de compo"iia ar'oretelor naturale. Astfel /n sil#ostep! se #a da prioritate ste(arului 'rum!riu &i ste(arului pufos$ fa! de
salc1m$ pini$ ste(ar pedunculat sau plopi.
C+(2-+(( +-)-+(2$*+- %* )&/3'(* 9- +-3+-*+-. Ca &i /n celelalte ca"uri$ criteriul de 'a"! r!m1ne cel ecoloic$ urm!rindu-se reali"area de ar'orete cu
compo"iii adaptate condiiilor naturale$ care s! poat! fi conduse la #1rste c1t mai /naintate &i s! permit! formarea de ar'orete cu structuri #erticale de tip
plurien sau relati# plurien. =n acest conte0t speciile de mare lone#itate pre"int! un interes deose'it )ste(arul$ ulmul$ 'radul$ faul*.
=n p!duri limitrofe "onelor de arement se #or forma ar'orete eta(ate ca s! se forme"e efecte estetice deose'ite$ prin folosirea contrastelor$
respecti# prin #ariaii de forme$ colorit$ lumin! &i um'r!. <#ident aceste cerine nu pot fi la plopul euramerican sau salcie selecionat! pentru producia de
lemn. =n p!duri de arement mai ales /n p!durile parc se #or introduce specii ornamentale$ inclusi# specii e0otice cu /nsu&iri estetice deose'ite.
Soluia ar'oretelor pure este e0clus!$ de asemenea potri#it principiului contrastelor se #a e#ita repetarea acelora&i compo"iii pe suprafee mari.
Din compo"iia ar'oretului nu #or lipsi &i su'ar'oretul modific1nd po"iti# starea estetic!.
/ 8+(#(/'* 879&+(%$+ 9-62(/*2- $3+$2(+(( (/2-<+*%- * /*2&+(( )constituite /n re"er#aii naturale$ monumente ale naturii$ parcuri naionale* ca
sinur! soluie se impune cea 'a"at! pe compo"iiile naturale$ ca &i /n situaia ar'oretelor destinate ocrotirii florei &i faunei rare )Doni!-1,;4*. =n ca"ul
parcurilor naturale$ pe l1n! compo"iiile naturale$ se admit &i cele c#asinaturale. =n p!durile de interes &tiinific$ compo"iia ar'oretelor poate #aria /n
raport cu scopul cercet!rilor.

7-
T-0* 4.G. - EFICACITATEA FUNCIONAL A ARBORETELOR N RAPORT CU STRUCTURA VERTICAL A ACESTORA.
!2 ORE"
1. Structura natural!.
4. Structura plurien!.
-. Structura relati# plurien!.
7. Ar'orete 'ieta(ate.
8. Structura ec%ien! sau relati# ec%ien!.
Ar'oretele pot fi structurate /n mod diferit pe #ertical!. Din acest punct de #edere se deose'esc mai multe tipuri de structur!2 natural!$ plurien!$
relati# plurien!$ relati# ec%ien!$ ec%ien!$ eta(at!.
S2+&32&+* /*2&+*%7.
+rin optima lor di#ersitate structural! ecoloic! &i enetic!$ p!durile naturale pre"int! o /nalt! sta'ilitate$ ceea ce le confer! /nsu&iri ecoprotecti#e
de mare importan!. Aceasta se e0plic! prin reimul termo%idric mai fa#ora'il pentru descompunerea litierei &i #iaa microorani"melor din sol &i un
circuit al apei mai 'oat &i mai acti#$ respecti# intercepia mai mic! /n coronament &i litier!$ ceea ce m!re&te infiltraia. Dotodat! cercet!rile au ar!tat c!
ecosistemele naturale de mare atitudine /ndeplinesc /n e0clusi#itate o e0traordinar! funcie climatic!$ prote(1nd p!durea de la altitudini mai (oase
/mpotri#a curenilor de aer rece de la culme$ a scurerilor prea a'undente de precipitaii &i ero"iuni. =n sc%im'$ ar'oretele cu alte structuri )ec%iene$ relati#
ec%iene* nu pot /ndeplini aceste funcii pentru simplul moti# al lipsei lor de sta'ilitate$ fiind influenate de comple0ul factorilor naturali nefa#ora'ili.
<cosistemele forestiere naturale pre"int! structuri optime su' raport ecoprotecti#$ fiind re"ultatul unui /ndelunat proces de adaptare &i autoperfecionare.
<le sunt capa'ile s! /ndeplineasc! funcii multiple$ care nu se pot e0ercita /ntocmai dec1t /n pre"ena tuturor 'arierelor de re"isten! create de natur!.
Distruerea p!durilor naturale sau /nlocuirea lor cu ecosisteme forestiere artificiale insta'ile totdeauna au a#ut consecine ecoloice &i economice
ra#e imediat sau la distane temporale mai mari. Dotodat! ar'oretele cu structuri naturale posed! alese /nsu&iri estetice &i iienico-sanitare. Su' raportul
'iomasei totale ar'oretele naturale nu sunt inferioare altor forme structurale@ /n staiuni compara'ile$ pe mari perioade$ au o producti#itate cel puin eal!
cu cea a ar'oretelor altfel structurate. A0-/*1*0-/2&% #* &+07+(J
*" $3+$2(+-* 3-%$+ 0*( #*%$+$*6- *+,$+-2- /*2&+*%- ./ 6(62-0&% +-;-+#*'((%$+ /*2&+*%- 5( 9- *%27 /*2&+7, ./ 63$8&+( 52((/'()(3- 5( -3$8+$2-32(#-,
./ ,-/-)(3(&% <-/-+*'((%$+ #((2$*+-, *8%(3M/9 %-<-* 8+(#(/9 8+$2-3'(* 0-9(&%&( ./3$/1&+72$+.
," <$68$97+(+-* ./ +-<(0 68-3(*% 9- 3$/6-+#*+- * 2&2&+$+ *+,$+-2-%$+ 3& 62+&32&+( /*2&+*%-, 9-62(/*2- 67 ./9-8%(/-*637 *%2- )&/3'(( 68-3(*%-
9- 8+$2-3'(- 9- 0*+- (08$+2*/'7.
3" <$68$97+(+-* +-62&%&( *+,$+-2- 8%&+(-/- /*2&+*%- 9- 8+$2-3'(- ./ +-<(0 9- 3$9+& 3#*6(<+79(/7+(2 6*& 3$9+& <+79(/7+(2 ./ 3*9+&% 37+$+*
62+&32&+(%- /*2&+*%- /& #$+ )( 8&2-+/(3 *%2-+*2-H ./ 3*;&+(%- ./ 3*+- /& -4(627 2$*2- 3$/9('((%- /-3-6*+- 8-/2+& *8%(3*+-* *3-62$+ 2+*2*0-/2-
(/2-/6(#-, 3* 6(<&+7 6$%&'(- +70M/- *0M/*+-* 2-08$+*+7 * (/2+$9&3-+(( %$+ ./ 3(+3&(2&% -3$/$0(3.
S2+&32&+* 8%&+(-/7. Arboretele la care v$rsta medie a generaiei cele mai tinere difer de v$rsta medie a generaiei cele mai mari cu cel puin
;EE ani vor avea structur plurien.
77
Structura plurien! se reali"ea"! at1t /n p!duri naturale$ c1t &i /n cele ospod!rite /n codrul r!din!rit$ mai ales /n formaiile forestiere ale
molidi&urilor$ f!etelor &i oruneto-f!etelor. Indiferent de natura lor ele funcionea"! ca sisteme orani"ate$ dinamice$ dup! principii ci'ernetice.
Ar'oretele pluriene r!din!rite se deose'esc de cele pluriene naturale prin faptul c!$ pentru primele$ amena(amentul caut! s! modifice structura natural!$
urm!rind reali"area unei structuri optime$ corespun"!toare funciilor atri'uite ar'oretelor. Ar'oretele pluriene r!din!rite sunt deci ecosisteme forestiere
de tip c#asinatural$ modelate /n scopuri social - economice /n 'a"a leilor de structurare &i funcionare a p!durilor naturale.
A#anta(e ale ar'oretelor pluriene2
asiur! o producie de lemn cel puin tot at1t de mare ca &i ar'oretele ec%iene@ #aloarea produciei este /ns! totdeauna mult mai ridicat!@
producia de 'iomas! lemnoas! nu este puternic dependent! de #olumul mare al unor lucr!ri sil#iculturale costisitoare sau noci#e
)/mp!duriri masi#e$ com'aterea d!un!torilor$ fertili"!ri*@
este asiurat! reenerarea natural! a p!durilor cu specii proprii staiunii@
costurile de producie la e0ploatarea lemnului$ pe ansam'lul p!durii &i pe termen lun$ nu sunt mai mari dec1t /n ca"ul p!durilor constituite
din ar'orete ec%iene@
structura p!durilor naturale cu toat! di#ersitatea lor ecoloic! &i enetic! este conser#at! &i transmis! eneraiilor #iitoare@
posed! o re"isten! sporit! la factorii naturali &i antropici d!un!tori )'oli$ insecte$ #1n!t$ #1nt$ "!pad!$ poluare*@
recoltarea /nri(it! a lemnului nu afectea"! calit!ile estetice ale p!durii@
e0ercit! mai 'ine comple0ul de funcii de protecie@
se reali"ea"! o compati'ilitate /ntre interesele sil#iculturale &i cele ale ospod!riei cineetice@
pre"int! fle0i'ilitate fa! de e#entualele sc%im'!ri de o'iecti#e social-economice ale sil#iculturii.
+entru ospod!rirea p!durilor /n codrul r!din!rit nu este necesar! o reea de drumuri mai deas! dec1t cea solicitat! de ospod!rirea intensi#! a
acelora&i p!duri /n codru reulat.
+utem spune deci c! ospod!rirea sil#ic! 'a"at! pe ar'orete pluriene se suprapune peste o'iecti#ele sil#iculturii ecoloice.
S2+&32&+* +-%*2(# 8%&+(-/7. Arboretele , la care v$rsta medie a generaiei cele mai tinere difer de la v$rsta medie a generaiei cele mai n v$rst
p$n >a ;EE ani vor avea structur relativ plurien.
Structura relati# plurien! se reali"ea"! at1t /n ar'oretele naturale$ c1t &i /n cele culti#ate$ respecti# /n cele ospod!rite /n reim de codru
c#asir!din!rit. Acest tip de structur! asiur! permanena p!durii &i a funciilor atri'uite ar'oretelor.
<ficacitatea ridicat! a p!durilor constituite din ar'orete cu structuri relati# pluriene se e0plic! &i prin faptul c! acest tip de structur! fa#ori"ea"!2
a* reali"area de ar'orete optim amestecate@
'* adoptarea unor #1rste ale e0ploata'ilit!ii &i cicluri mari )de 14.-4.. ani* /n cadrul c!rora /nsu&irile ecoprotecti#e ale ar'oretelor se manifest! la
un ni#el superior@
c* promo#area reener!rii naturale &i a speciilor #aloroase potri#ite staiunii &i a di#ersit!ii enetice e0istente@
d* constituirea de forme structurale eficiente su' raport estetic.
e* ar'oretele cu structuri relati# pluriene pot fi u&or transformate /n ar'orete pluriene.
=n eneral$ sil#icultura 'a"at! pe ar'orete de tip relati# plurien se /ncadrea"! /n sfera sil#iculturii ecoloice$ respect1nd /n mare m!sur! doctrina
acestea. +entru ecosistemele forestiere care prin natura lor nu se pretea"! pentru formarea de structuri de tip plurien$ structura de tip relati# plurien poate fi
78
considerat! ca optim!. Nu este aplica'il! la ar'oretele pure de molid situate /n staiuni cu frec#ente &i puternice aciuni d!un!toare pro#ocate de #1nt$
precum &i pentru culturile efectuate cu specii auto%tone &i e0otice repede cresc!toare.
A+,$+-2- ,(-2*1*2-. +entru ca ar'oretele s! fie incluse /n cateoria ar'oretelor 'ieta(ate ele tre'uie s! satisfac! urm!toarelor criterii 2
3 s! ai'! cel puin -. m
-
P %a
/n!lime eta(ului al doilea s! sa difere de la /n!lime primului eta( cu 4.I
consistena eta(ului superior tre'uie s! fie cel puin .$- $ iar eta(ului doi nu mai puin de .$4
diametru mediu al eta(ului nu mai puin de ; cm
Ar'oretele 'ieta(ate apar fie pe cale natural!$ fie pe cale artificial!. =n raport cu #1rsta ar'orilor componeni ele pot fi ec%iene sau relati# ec%iene$
relati# pluriene$ pluriene. >a! de ar'oretele ec%iene pure monoeta(ate$ ele pre"int! e#idente a#anta(e at1t economice$ c1t &i ecoloice. Arborete bietajate
amestecate cu specii de lumin i de umbr, dac! o specie de lumin! se com'in! cu o specie de um'r! distanate cronoloic$ se o'in ar'orete eta(ate
distincte2 /n primul eta( specia de lumin!$ /n al doilea eta( specia de um'r! introdus! artificial sau natural$ de reul! /ntr-o perioad! ulterioar! /nfiin!rii
primului eta(. Su' raport au0oloic$ dac! acest amestec este raional alc!tuit$ aduce un spor de producie e#ident$ prin contri'uia suplimentar! a celui de-
al doilea eta(. Densitatea primului eta( #a fi totdeauna mai mic! dec1t /n situaia ar'oretului unieta(at$ pentru a oferi lumina necesar! speciei aflate /n
su'eta(. =n p!durile noastre /nt1lnim amestecuri naturale 'ieta(ate de orun cu fa$ orun cu carpen$ ste(ar cu tei$ ste(ar cu carpen.
S2+&32&+* -3?(-/7 6*& +-%*2(# -3?(-/7. Ar'oretele $ la care #1rsta medie /ntre eneraiei nu difer! mai mul te 8 ani #or a#ea structur! ec%ien!$ iar
ar'oretele la care #1rsta /ntre elementele componente a ar'oretului se afl! /n limitele a 8 3 -. ani #or a#ea structur! relati# ec%ien!.
Dup! modul de /ntemeiere$ ar'oretele ec%iene sunt artificiale sau naturale@ dup! speciile componente ele sunt fie pure fie amestecate@ dup! modul
de alc!tuire pe #ertical!$ ele sunt de reul! monoeta(ate cu profil continuu. =n eneral ar'oretele ec%iene sunt o creaie a sil#iculturii de tip aricol$ care /n
mai mic! m!sur! are /n o'iecti# protecia mediului /ncon(ur!tor. =n condiiile staionale identice$ ar'oretele ec%iene nu produc mai mult dec1t ar'oretele
pluriene &i relati# pluriene. Nici lemnul produs nu este /ntotdeauna de calitate superioar!.
Sil#icultura 'a"at! pe ar'orete ec%iene ofer! /n plus2
a* - a#anta(ul de a produce lemn la #1rste mai reduse ale e0ploata'ilit!ii@
'* - posi'ilit!i de orani"are$ planificare &i e0ecutare mai u&oar! a lucr!rilor de reenerare &i conducere a ar'oretelor$ de amplasare &i e#aluare a
masei lemnoase destinat! e0ploat!rii@
c* 3 ofer! condiii mai 'une de mecani"are a unor lucr!ri$ at1t la cultura p!durilor$ c1t &i la e0ploatarea lemnului@
d* - &anse sporite de a reali"a lucr!ri sil#ice cu personal insuficient calificat@
e* - a#anta(ul tipi"!rii cu u&urin! a soluiilor te%nice.
De"a#anta(ele lor sunt multiple$ dar cele mai importante sunt urm!toarele2
a*. - procesul de reenerare$ p1n! la formarea noului ar'oret$ care s! preia /n /ntreime funciile celui e0ploatat$ se produc importante derel!ri
%idroloice prin starea intercepiei$ reducerea infiltraiei$ ma(orarea scurerilor de suprafa!$ sc!derea consumului de ap!@
'*. - /n aceea&i perioad! au loc ero"iuni &i alunec!ri de teren$ care sunt cu at1t mai ra#e cu c1t panta terenului este mai mare$ iar su'stratul
litoloic mai fa#ora'il producerii acestor procese@
c*. - t!ierile rase &i culturile forestiere tinere au o contri'uie important! la deteriorarea calit!ii peisa(ului@
d*. - su' raport climatic$ derel!rile se caracteri"ea"! prin2 cre&terea #ite"ei #1ntului$ ma(orarea al'edoului$ cre&terea daunelor aduse de /n%eurile
t1r"ii$ ma(orarea pau'elor produse de secet!.
e*. - =n anumite condiii staionale$ cum sunt cele de la mare altitudine sau /n sil#ostepa e0tern! re/mp!durirea de#ine foarte dificil!.
7:
A&adar$ ospod!rirea sil#ic! 'a"at! pe formarea de ar'orete ec%iene &i relati# ec%iene nu este$ /n eneral$ compati'il! cu doctrina sil#iculturii
ecoloice$ deoarece2
1. nu este asiurat! continuitatea funciile ecoprotecti#e ale p!durilor. <ste afectat! interitatea &i di#ersitatea enofondului &i ecofondului
forestier@
4. ar'oretele cu asemenea structuri simplificate nu sunt orani"ate dup! leile naturii$ referitoare la structurarea &i funcionare sistemelor
'ioloice &i autorelare. =n consecin!$ sunt insta'ile$ ineficiente su' raport economic &i social@
-. pentru meninerea sta'ilit!ii lor la un ni#el satisf!c!tor reclam! inter#enii sil#iculturale costisitoare &i enerointensi#e@
7. nu sunt /n m!sur! s! in! 'iotopul su' control eficient@
8. implic! cel mai frec#ent cicluri reduse$ incompati'ile din punct de #edere ecoloic &i economic@
:. sta'ilitatea ar'oretelor &i a ospod!riei sil#ice /n ansam'lul ei este redus!.
(oncluzii i recomandri pentru amenajarea pdurilor 2
1. structurile de tip ec%ien &i relati# ec%ien sunt incompati'ile cu funciile multiple specifice ma(orit!ii ar'oretelor ce alc!tuiesc p!durile !rii
noastre@
4. /n mod e0cepional ele pot fi luate /n considerare doar pentru staiunile nefa#ora'ile form!rii de ar'orete cu structuri pluriene &i relati#
pluriene@
-. culturi ec%iene cu cicluri scurte$ destinate s! produc! lemn de r!&inoase$ culturile BenereticeC$ ca &i alte asemenea ecosisteme artificiale
destinate s! /ndeplineasc! funcii economice unilaterale@
7. ar'oretele ec%iene &i relati# ec%iene$ /n mare parte pro#enite din l!stari$ monoeta(ate &i pure$ necesit! reconstrucia ecologic a acestora #a
constitui o preocupare ma(or! a amena(amentului.
=n consecin! lucrrile de transformare a ar'oretelor ec%iene &i relati# ec%iene /n ar'orete cu structuri pluriene &i relati# pluriene sau 'ieta(ate #a
constitui o caracteristic! esenial! a sil#iculturii pentru o lun! perioad!.
77
TEMA 4.10. SPORIREA EFICIENEI FUNCIONALE PRIN OPTIMIZAREA CONSISTENEI ARBORETELOR !1 OR"
1. I/)%&-/'* %&3+7+(%$+ 9- ./<+(1(+- * *+,$+-2-%$+ *6&8+* 8+$9&3'(-( 9- %-0/.
2. I/)%&-/'* %&3+7+(%$+ 9- ./<+(1(+- 5( 3$/9&3-+- *6&8+* -)-32-%$+ 9- 8+$2-3'(- * *+,$+-2-%$+
Consisten! 3 )indice de acoperire$ densitate &i desime 3 diferene /ntre ele*
Sistem al lucr!rilor de /nri(ire &i conducere a ar'oretelor - totalitatea operaiunilor silviculturale aplicate de la instalarea arboretului p$n la
nceperea lucrrilor de regenerare, efectuate pe baze ecologice, in funcie de elul de gospodrire stabilit.
=n sistem sunt incluse /nri(irea culturilor &i semini&urilor$ dea(!rile$ cur!irile$ r!riturile$ t!ierile de iien!$ elaa(ul$ emonta(ul$ desc%iderea
te%noloic! a ar'oretelor$ /nri(irea marinii de masi#.
=nainte de a sta'ili oportunitatea &i parametrii de 'a"! ai oric!rei lucr!ri de /nri(ire$ #or tre'ui cunoscute elurile de producie sau protecie$
structura-el concreti"at! /n compo"iia &i structura ori"ontal!$ necesar! pentru fiecare ar'oret.
Scopul esenial al lucr!rilor de /nri(ire &i conducere a ar'oretelor este acela de a reali"a sau fa#ori"a formarea de ar'orete cu structuri optime su'
raport ecoloic &i enetic$ /n conformitate cu leile de structurare &i funcionare a ecosistemelor forestiere$ /n #ederea cre&terii eficacit!ii funcionale
multiple a p!durilor.
=n mod concret se urm!re&te2
cre&terea radului de sta'ilitate &i re"isten! a ar'oretului la aciunea aresi#! a factorilor e0terni &i interni desta'ili"atori@
p!strarea &i ameliorarea st!rii de s!n!tate a ar'oretelor &i a p!durii /n ansam'lul s!u@
asiurare calit!ii factorilor de mediu )apei$ aerului$ solului$ peisa(ului*@
cre&terea producti#it!ii ar'oretelor &i a p!durii /n /ntreul ei@
/m'un!t!irea calit!ii produciei de lemn@
m!rirea capacit!ii de fructificare a ar'orilor &i ameliorarea condiiilor de reenerare@
recoltarea 'iomasei lemnoase /n #ederea #alorific!rii ei.
1. I/)%&-/'* %&3+7+(%$+ 9- ./<+(1(+- * *+,$+-2-%$+ *6&8+* 8+$9&3'(-( 9- %-0/. )factorul economic*
Cercet!rile efectuate arat! c! e0ist! un inter#al optim al densit!ii$ corespun"!tor unei producti#it!i ma0ime. )Ciuriu$ 1,;7@ Assmann$1,:1*.
Densitatea optim! depinde de tipul de ecosistem$ #1rsta ar'oretului &i elul de ospod!rire. =n ca"ul ar'oretelor pure &i ec%iene$ producia total! de lemn
nu este$ /n eneral$ influenat! esenial de lucr!rile de /nri(ire$ cu e0cepia ca"urilor de reducere a consistenei su' limita critic!. -ormele te"nice pentru
ngrijirea i conducerea arboretelor nu admit reducerea consistenei )radul de /nc%iderea a coronamentului* su' .$7 ).$;8*. Aeninerea ar'oretelor la
consistena normal! de .$,. -1$.$ arantea"! o producti#itate ma0im!$ care /n anumite condiii staionale &i de ar'oret$ poate fi cu --8I mai mare dec1t
cea a ar'oretelor neparcurse cu lucr!ri de /nri(ire.
S-a demonstrat necesitatea2 reducerii treptate a intensit!ii r!riturilor pe m!sur! ce ar'oretele /naintea"! /n #1rst!@ sist!rii lor in ultima treime a
ciclului #ital al ar'oretului$ treimea sta'ilit! /n funcie de #1rsta e0ploata'ilit!ii. F!riturile forte sunt /n eneral neindicate$ mai ales pentru ar'oretele
trecute de 7. ani &i neparcurse anterior cu lucr!ri de /nri(ire adec#ate.
7;
Cercet!rile efectuate arat! c! producia total! &i sta'ilitatea ar'oretelor poate fi influenat! de intensitatea r!riturilor$ mai ales /n sens neati#$ atunci
c1nd se aplic! inter#enii forte )-: - 8.I e0tras* pe o perioad! /ndelunat! de timp. =n ceea ce pri#e&te aportul lucr!rilor de /nri(ire &i conducere a
ar'oretelor asupra calit!ii produciei de lemn la e0ploata'ilitate$ se preci"ea"! c! ma(oritatea cercet!rilor au e#ideniat sporuri semnificati#e$ at1t prin
ma(orarea dimensiunilor ar'orilor$ c1t &i prin modificarea fa#ora'il! a structurii calitati#e a ar'orilor.
A&adar$ pentru a a#ea un criteriu mai siur de conducere a ar'oretelor este necesar s! se separe pe r1nd influena modific!rilor aduse periodic /n
structura ar'oretelor. =n acest fel$ te%nica sil#icultural! #a reu&i s! sc%im'e structura ar'oretelor /n sensul cre&terii unor condiii de cre&tere tot mai
fa#ora'ile pentru fiecare ar'ore din ar'oret &i pentru /ns!i ar'oretul /ntre$ /n #ederea m!ririi eficacit!ii funcionale a p!durilor.
=n sinte"! se poate spune c!$ factorii care condiionea"! #ariaia cre&terii /n #olum /ntr-un ar'oret parcurs cu operaiuni culturale sunt2 po"iia
cenotic! a ar'orilor /n ar'oret$ #olumul e0tras /n inter#enii &i num!rul de inter#enii$ spaierea ar'orilor &i felul amestecului pe specii$ compo"iia
ar'oretului.
2. I/)%&-/'* %&3+7+(%$+ 9- ./<+(1(+- 5( 3$/9&3-+- *6&8+* -)-32-%$+ 9- 8+$2-3'(- * *+,$+-2-%$+. )factorul ecoloic*
=n condiiile amena(!rii p!durilor cu funcii multiple se pune pro'lema sta'ilirii consistenei optime$ care s! corespund! ma0imului de eficacitate
funcional! 2 protecia terenurilor &i solului$ %idroloic!$ antiero"ional!$ climatic! &i sanitar-peisaistic!. Amena(istul #a tre'ui s! indice acele lucr!ri de
/nri(ire care pot contri'ui eficient la reali"area structurii optime su' raportul sta'ilit!ii ecosistemelor forestiere.
;.;.C.;;.D.J - 'n arboretele de protecia terenului i apelor )1.1. &i 4.1.* la aplicarea lucr!rilor de /nri(ire &i tratamentelor nu se permite
efectuarea acestor lucr!ri pe f1&ie de -.-8.m de la li"ier!$ iar /n ar'orete consistena s! nu scad! su' .$7.
Neap!rat se #or menine structurile f1&iilor forestiere conform tipului proiectat )penetra'il$ semipenetra'i &i inpemetra'il*. La finisarea lucr!rilor de
/nri(ire &i conducere pentru f1&ii de tip penetra'il consistena #a constitui .$7 .$;.
+entru formarea perdelelor de protecie de tip a(urat la fiecare inter#enie are loc r!rirea la 8.I a ar'u&tilor pe /ntreaa lunime a perdelei$ iar
densitatea plafonului superior se #a reduce la .$: 3 .$7.
>!&ii forestiere de tip consistent )impermia'il* formea"! condiii fa#ora'ile de cre&tere &i de"#oltare a speciilor de 'a"!$ normali"area cre&terii
ar'u&tilor iar consisten! se menine /nalt!.
K$iile antitorent se menin la consistene sporit!$ astfel la finisarea lucr!rii consistena nu #a fi mai mic! de .$;. Lucr!rile de /nri(ire #or a#ea
scop formarea condiiilor fa#ora'ile pentru de"#oltarea ar'orilor cu r!d!cini pi#otate. Li"iera se menine intact!.
K$ii forestiere de pe malurile r$urilor sunt fa#ori"ai ar'orii cu r!d!cini pi#otai$ menin1ndu-se consistena sporit! a coronamentului cu p!strarea
li"ierei compuse. D!ieri de /nri(ire se efectuea"! ca /n f1&ii situate pe #ersani.
=n p!durile de protecie a 'a"inelor ac#atice se #or introduce ar'ori cu r!d!cini pi#otate )ste(ar$ tei$ corn$ ect.*. <ste o'liatoriu formarea ar'oretelor
amestecate$ 'ieta(ate cu participarea su'ar'oretului$ periodicitate t!ierilor se m!re&te iar consistena dup! inter#enie nu #a sc!dea su' .$7 - .$;$ /n afara
ste(!retelor tinere. =n li"iere se #or efectua numai lucr!ri de iien!.
Lucr!rile de /nri(ire se #or efectua prioritar /n perioada de iarn! c1nd solul este /n%eat
1.7.6. - 'n zona spaiilor verzi lucr!rile de /nri(ire au scop cre&terea ar'oretelor /nalt producti#e$ #iuroase$ re"istente /n condiii de recreaie /n
mas!. <ste indicat formarea ar'oretelor polieta(ate de Vuercete.
;.G.A. - 'n arborete de agrement %trase turistice, zon de odi"nsporit, parcuri turistice, etc. & se #or forma diferite land&afturi2 desc%se
poienecu ar'ori solitari@ semidesc%ise 3 sectoare de ar'orete cu consistena .$- 3 .$8 &i amplasare uniform! sau /n 'iorupe pe suprafa!@ land&afturi
/nc%ise 3 sectoare de ar'orete cu consistena de .$; -1$.
7,
'n arborete de protecie din zona industrial au menirea dea a fa#ori"a ar'orete prioritate au speciile de ar'ori cele mai re"istente )S!lcioara$ p!rul$
ste(arul pedunculat$ plop canadian$ salcie$ c!tina al'!$ 'iota$ ulmul #elni&$ salc1m$ safora (apone"!$ l!dia$ plop al'$ plop neru$ (uastru$ p!ducel*.
<num!rarea este /n ordinea descre&terii re"istenei la poluare.
Intensitate lucr!rilor de /nri(ire tre'uie s! fie moderat!$ iar consistena )/n afar! de ar'orete tinere amestecate* nu mai mic! de .$7.
;.?.(. - 'n arborete din cadrul ariilor protejate t!ierile de /nri(ire #or fi incluse /n lucr!rile speciale de conser#are ce #or include2 lucr!ri de
/nri(ire nu numai /n ar'oret dar &i su'ar'oret$ se #or efectua lucr!ri de /nri(irea semini&ului$ se #or crea condiii de cre&terea speciilor #aloroase$ dup!
necesitate se /n oc%iuri se #or planta specii #aloroase
1.8.M. - =n p!duri de importan! &tiinific!$ istoric! t!ierile de /nri(ire se #or efectua numai /n ca"ul derel!rii st!rii ar'oretelor pentru
resta'ilirea ec%ili'rului ecoloic. Lucr!rile de /nri(ire se #or efectua numai conform proiectelor indi#iduale.
'n arborete situate pe pante consistena fa fi limitat! de /nclinarea pante$ astfel pe pante 11 3 4.
.
consistena /n ar'orete nu #a co'or/ mai (os de .$7$
/n pante de peste 4.
.
consistena nu #a co'or/ su' .$;. +e pante peste -.
.
se #or efectua numai lucr!ri de iien!.
Aplicarea lucr!rilor de /nri(ire &i conducere /n ar'oretele cu funcii preponderent de protecie au scop 2
ameliorarea compoziiei arboretelor, nc din stadiile de dezvoltare inferioar prin apropierii ei treptat de compoziie natural sau
natural-potenial. Astfel$ /n culturile pure de Vuercinee #a promo#a speciile necesare form!rii su'ar'oretului &i a su'eta(ului@
optimizarea consistenei n toate stadiile de dezvoltare E,A-E,F;
mbuntirea strii de sntate a arboretelor prin e0traerea treptat! a ar'orilor uscai &i /n curs de uscare$ 'olna#i$ cu potenial fi"ioloic
redus@
ameliorarea structurii genetice n direcia promovrii formelor genetice cu nsuiri superioare su' raportul re"istenei lor la ad#ersit!i@
formarea de arborete cu structuri verticale diversificate, pluriene sau relativ pluriene, de sta'ilitate ridicat!@
trebuie de inut cont c rrirea forte i puternic a coronamentului reduce intercepia precipitaiilor, produce neleniri ale solului, cre$nd
astfel condiii nefavorabile pentru ptrunderea apei n structuri ad$nci. =ntre structura ar'oretului$ e0primat! prin densitate &i compo"iie$ pe
de o parte$ &i dinamica procesului de ero"iune a solului$ pe de alt! parte$ e0ist! o corelaie semnificati#!@
eliminarea prin extrageri a speciilor ajuttoare i amelioratoare peste limitele ecologice necesare$ creea"! ulterior importante de"ec%ili're
ecoloice$ cu efecte neati#e asupra sta'ilit!ii &i capacit!ii protecti#e a ar'oretelor$ astfel ele tre'uie inute /n proporii necesare.
eliminarea foioaselor din culturile de rinoase efectuate /n staiuni fa#ora'ile faului &i ste(arului pro#oac! de"ec%ili're %idroloice prin
cre&terea intercepiei in coronament &i reducerea pe aceast! cale a cantit!ii de ap! a(uns! /n sol$ cre1nd st!ri %idroloice &i fi"ioloice
su'normale.
+entru funciile de recreare &i sanitar-iienice$ prin lucr!ri de /nri(ire &i conducere tre'uie meninute &i formate ar'orete cu structuri c1t mai
apropiate de cele naturale.
L(2-+*2&+* 2 1. V. Kiuriu Amena(area p!durilor cu funcii multiple <d. Cire& 6ucure&ti$ 1,;;$ p 148-1-4@
4. I Lea%u Amena(area p!durilor$ <d Didactic! &i pedaoic!$ 6ucure&ti$ 4..1$ p 1:4-1,7@
-. =ndrum!ri te%nice pri#ind /nri(irea ar'oretelor /n fondul forestier al Fepu'licii Aoldo#a$ A.A.A. C%i&in!u$ p -8-77.
8.
T-0* B.11. - RELAII NTRE STRUCTURA ARBORATELOR I REZISTENA LOR LA ACIUNEA FACTORILOR EXTERNI
PERTURBATORI, BOLILOR I INSECTELOR DUNTOARE, A VNNATULUI I LA POLUARE .
!1 OR"
1. Structura ar'oretului ce /mpiedic! influena d!un!toare a soarelui &i secetei.
4. Structuri optime pentru ar'oretele aflate su' influena apei /n e0ces.
-. Condiii structurale care /mpiedic! aciunea d!un!toare a "!pe"ii. A!suri de pre#enire.
7. Condiii structurale care /mpiedic! aciunea d!un!toare a #1ntului. A!suri de pre#enire.
8. Sporirea re"istenei ar'oretelor la aciunea 'olilor &i insectelor d!un!toare.
:. Structura ar'oretelor &i re"istena lor la poluare.
Desf!&urarea normal! a proceselor naturale de producie &i protecie este frec#ent pertur'at! de aciunea unui comple0 de factori naturali &i
antropici noci#i$ cum sunt2 soarele$ #1ntul$ "!pada$ apa$ #1natul$ 'olile &i insectele d!un!toare$ poluarea$ p!&unatul$ turismul.
La ela'orarea soluiilor de adoptat se porne&te de la ipote"a #erificat! /n foarte multe situaii$ potri#it c!reia ecosistemele naturale &i cele
c#asinaturale au cele mai mari &anse de reu&it! /n condiiile aciunii factorilor derelatori.
1. R-%*'(( ./2+- 62+&32&+* *+,$+-2-%$+ 5( +-;(62-/'* %$+ %* *3'(&/-* 6$*+-%&(.
Fe"istena la temperaturi ridicate este determinat! /n mare m!sur! de fa"a de cre&tere &i de"#oltare a plantei. Daune mai eseniale pro#oac!
temperaturile ridicate /n fa"ele /ncep!toare ale de"#olt!rii$ datorit! faptului c! esuturile tinere$ /n cre&tere acti#!$ sunt mai puin re"istente dec1t cele
'!tr1ne.
>ondul forestier al F. Aoldo#a se afl! su' influena fluctuaiilor meteo-climatice caracteristice climatului continental. +eriodic se /nreistrea"!
episoade secetoase sau e0cesi# de secetoase cu influene asupra #italit!ii p!durilor e0istente dar mai ales asupra plantaiilor &i reener!rilor /n curs de
instalare. +e fondul unor secete prelunite$ riscul apariiei incendiilor de p!dure sau al /nmulirii /n mas! a unor populaii de insecte d!un!toare este foarte
ridicat. Seceta din ultimii ani$ /ndeose'i cea din anul curent care este una dintre cele mai se#ere /nreistrat! /n repu'lic! /n ultimul secol - a creat &i #a crea
pe #iitor pro'leme deose'ite fondului forestier naional prin multitudinea pro'lemelor enerate /n cascad! de deficitul prelunit de precipitaii &i sc!derea
re"er#ei de ap! din sol. Cele mai frec#ente daune aduse de soare &i secet! s1nt2 usc!ri de ar'ori &i puiei$ uscarea solului$ p1rlirea scoarei$ reducerea
produciei de lemn &i a efectelor de protecie$ derel!ri asupra faunei de p!dure.
In conclu"ie$ putem meniona$ c! primele re"ultate pri#ind consecinele secetei asupra #eetaiei forestiere sunt de(a #i"i'ile prin uscarea masi#! a
culturilor sil#ice create /n ultimii 4-- ani$ prin defolierea &i decolorarea prematur! la unele cateorii de specii )salc1m$ mesteac!n*$ iar primele informaii
pri#ind starea de s!n!tate a p!durilor #or fi cele acumulate /n cadrul proramului de monitorin forestier.
C%iar dac! daunele nu pot fi e#itate$ amena(istul le #a putea diminua$ acion1nd /n direcia conser#!rii &i reali"!rii de ar'orete dup! modelul
structural al celor naturale$ respecti# prin2
e#itare introducerii in compo"iiile de reenerare a unor specii alo%tone &i auto%tone /n staiuni improprii@
reintroducerea speciilor potri#it staiunii@
folosirea ecotipurilor re"istente la secete.
81
formarea de ar'orete cu structuri #erticale corespun"!toare$ de tip plurien &i relati# plurien$ cu su'eta( &i su'ar'oret 'oat@
meninerea ar'oretelor la consisten! plin!$ e#it1nd r!riturile forte &i foarte puternice@
e0cluderea t!ierilor rase mai ales /n "onele cu deficit de meditate@
e#itarea t!ierilor prin care se formea"! multe marini de masi# /n '!taia soarelui@
cre&terea #italit!ii ar'oretelor$
/m'un!t!ind structura lor su' raportul modului de reenerare a ar'orilor@
meninerea su'ar'oretului sau reintroducerea lui.
2. S2+&32&+( $82(0- 8-/2+& *+,$+-2-%- *)%*2- 6&, (/)%&-/'* *8-( ./ -43-6.
Apa /n e0ces constituie un factor cu influene neati#e nu numai /n staiuni de lunc!$ dar &i /n "ona forestier! de c/mpie. Ar'oretele aflate /n lunc! pe
soluri alu#iale e#apor! o mare cantitate de ap! astfel menin1nd ec%ili'rul %idroloic. =n ca" de aplicarea t!ierilor rase /n staiuni cu soluri rea#ene &i
(ila#e se pot produce de de"ec%ili'r!ri ai reimului %idric $ proces ce ar conduce spre declan&area proceselor de /nml!&tinire .
=nc!l"irea ineala a suprafeei terestre si dinamica foarte acti#a a aerului umed tropical peste teritoriul Fepu'licii Aoldo#a din perioada cald! a
anului fac ca in acest timp din an$ o 'una parte din ploi sa capete caracter torenial$ de#enind un risc climatic pentru mediul /ncon(ur!tor si pentru
economia naionala.
+loile toreniale )a#ersele* se caracteri"ea"! prin cantitate mare de apa c!"uta intr-un timp foarte scurt$ fapt care implica o intensitate mare si deci
pot pro#oca$ local$ cre&teri 'ru&te ale scurerii in 'a"inele %idrorafice$ ceea ce poate pro#oca pau'e materiale si c%iar #ictime omene&ti. Conform
datelor e0istente$ precipit!ile toreniale$ deose'it de a'undente si puternice$ cad in lunile2 iulie )7.I*@ in iunie )-:$8I*@ in auust )18$7I*. S-a constatat
ca 8I din ploile toreniale aduc precipitaii cu #olum de 8. mm si mai mult in focarul lor.
+entru a pre#eni asemenea e#oluii a situaiilor Amena(amentul #a tre'ui s! ia /n considerare necesitate2
1. conser#area &i ameliorarea ultimelor ecosisteme cu structuri naturale$ /nc! e0istente /n condiiile staionale menionate@
4. re#enirii la ar'orete de tip natural /n toate situaiile /n care culturile artificiale din lunci nu au dat re"ultate satisf!c!toare@
-. #or tre'ui e#itate prin amena(ament toate inter#eniile sil#ote%nice prin care se reduce drena(ul 'ioloic &i se pro#oac! /nml!&tiniri.
Numai ar'oretele cu structuri naturale &i c#asinaturale$ pluriene$ &i cu su'eta( &i ar'oret pot da deplin! satisfacie.
:. C$/9('(( 62+&32&+*%- 3*+- .08(-9(37 *3'(&/-* 97&/72$*+- * ;78-;(( 5( #M/2&%&(.
Cele mai ra#e daune aduse de "!pad! se petrec atunci c1nd temperatura este /n (ur de .
.
C$ W/nd lapo#ia /n%ea! pe ramuri produc1nd rupturi
puternice a cracilor &i c%iar &i fusului. De asemenea aciunii d!un!toare a "!pe"ii au a#ut loc /n noiem'rie )4:-4;* 4.... De c%iciur! au fost afectate 81
mii %a de p!dure inclu"1nd 11 /ntreprinderi &i 4 re"er#aii$ ceia ce constituie 1- I din totalul suprafeei /mp!durite a F. Aoldo#a.. Cel mai puternic au
fost afectate /ntreprinderile sil#ice2 ?old!ne&ti 3 ,;I$ Soroca 3 7-I$ Or%ei 3 7;I$ Delene&ti 3 78I. =n ar'oretele de pe solurile foarte uscate cu
troficitate ridicat! cel mai puternict au fost afectate ar'oretele cu #1rsta de :. ani. =n ele ste(arul a fost afectat /n proporie de 7:I$ frasinul 3 ,4I$
salc1mul 3 ;,I. Aa(oritatea acestora au a#ut rupturi /n #1rful coroanei &i /n partea de mi(loc a ei$ dar se /nt1lnesc &i ar'ori cu rupturi de trunc%i.
+e solurile 'oate &i uscate aproape c! nu au fost afectai ar'orii din clasa I de #1rst! );$,I*. Cu cre&terea #1rstei &i reducerea consistenei
ar'oretelor proporia ar'orilor afectai cre&te p1n! la 7.-;.I$ salc1m la 18ani - 7.I$ frasin 3 71$:I$ pin 3 ;.I. +e solurile nisipoase s!race frasinul a
fost afectat doar /n proporie de 7.I$ iar pe soluri calcaroase doar /n proporie de 44$-I. =n condiiile solurilor foarte 'oate ste(arul ro&u a suferit mai
mult$ orunul 3 77-,.I$ salc1mul 3 18 ani 3 ,-I. +e solurile 'oate ar'oretele de ste(ar cu cire& au fost afectate /n proporie de 7.$1I.
84
Cercet!rile demarate /n anul 4..1au constatat
faptul c! radul de afectare de c%iciur! depinde de
specie$ #1rst! &i forma coronamentului. Odat! cu
mic&orarea densit!ii ar'oretelor se m!re&te radul
de afectare de c%iciur! . Acesta se poate e0plic! prin
faptul c! ar'orii din ar'oretele cu densitate ridicat!
de"#olt! un coronament su' form! de piramid!$ care
este mai re"istent la c%iciur! dec1t coronamentul su'
form! o#al!$ de"#oltat de ar'oretele cu densitate
sc!"ut!.
=n scopul sporirii re"istenei ar'oretelor contra do'or1turior de c%iciur! &i "!pad! sil#icultorii tre'uie 2
- se menin! ar'oretele la consistena normal! ).$;-.$,*
- s! forme"e compo"iii optime conform compo"iiilor-el.
4. C$/9('(( 62+&32&+*%- 3*+- .08(-9(37 *3'(&/-* 97&/72$*+- * ;78-;(( 5( #M/2&%&(.
V1nturile o'i&nuite$ cu o #ite"! de p1n! la 11mPs$ nu produc /n eneral mari pau'e. Cele puternice$ cu #ite"e /ntre 11 &i 18mPs produc daune mai ales /n
ar'orete cu soluri umede$ cu ar'ori a#1nd /nr!d!cinare sla' de"#oltat!$ cu putreai. >urtunile$ respecti# #1nturile cu #ite"e cuprinse /ntre 18 &i 4:mPs$
pro#oac! do'or1turi &i rupturi /n mas!$ c%iar &i /n p!duri s!n!toase.
Cuno&tinele &tiinifice do'1ndite p1n! /n pre"ent$ ca &i studiile 'a"ate pe statistice arat! c! daunele produse de #1nt depind de2
compoziia arboretului. Ar'oretele pure constituite din specii de sla'! re"isten! sunt cel mai puternic &i frec#ent afectate.
structur vertical. Aai re"istente sunt ar'oretele naturale &i cele de tip natural pluriene$ ceea ce e0plic! prin faptul c! ar'orii crescui /n aceste
condiii de structur! au re"isten! indi#idual!$ ca urmare a unor #alori optime ale indicilor de "#eltee$ formei coroanelor$ particularit!ilor sistemului de
/nr!d!cinare.
consistena arboretului. Deose'it de e0puse la aciunea #1ntului sunt ar'oretele de peste 7. ani$ parcurse cu r!rituri puternice$ f!r! ca /n preala'il
ele s! fi fost pre!tite prin lucr!ri de /nri(ire adec#ate.
starea solului. Cele u&oare$ superficiale$ /m'i'ate cu ap! sunt mai fa#ora'ile unor daune frec#ente@
poziia arboretului pe versani, astfel pe #ersanii /nali$ C/n #1ntC se produc mai rar do'or1turi masi#e@
starea fitosanitar a arboretelor. Ar'orii de molid cu putreai ro&u de r!d!cin! &i cei cu putreai de tulpin! sunt mai frec#ent afectai@
productivitatea arboretelor. Se produc daune mai mari &i frec#ente /n ar'orete de producti#itate superioar!@
caracteristicile formei arborilor. =n eneral$ daunele sunt mai frec#ente /n ar'oretele cu ar'ori a#1nd indici de "#eltee supraunitari$ cu proporii
reduse ale coroanei fa! de /n!limea total!.
structura arboretului. Ar'oretele amestecate$ pluriene sunt mai puin #!t!mate. Dre'uie acionat /nc! din tineree /n direcia cre&terii sta'ilit!ii
indi#iduale$ prin crearea unui spaiu mai mare de cre&tere pentru fiecare ar'ore.
/ 63$8&% 8+-#-/(+(( 9$,$+M2&+(%$+ 9- #M/2 *0-/*1(62&% 8$*2- *3'($/* 8-/2+&J
- reali"area de ar'orete optim amestecate$ /n a&a fel /nc1t proporia speciilor re"istente /n compo"iia ar'oretului s! fie de cel puin -.I.
Nr.
Ord
.
Comunit!i
forestiere
Suprafaa total
afectat! )%a*
I
Inclusi# pe #1rste ) I *
X7. ani 71 3 7. ani +este 71 ani
1. C#ercinee 4..;8 :8 -:-: 8:,7 1.784
4. Salc1mete 8:8- 1; 8141 8-. 4
-. >r!sinete 1774 8 --4 71, -,1
7. +lopi&uri ;, - :; 41 .
8. Di#erse tari 4:87 , 1.;7 1148 778
:. Di#erse moi ;;7 - ;77 4, 11
Dotal -.;1- 1.. 111-1 ;4-4 11:74
8-
- asiurare unei di#ersit!i enetice a#ansate$ dup! modelul structurii enetice a ar'oretelor naturale$ ceia ce se poate reali"a prin promo#area
reener!rii naturale@
- formarea de ar'orete pluriene &i relati# pluriene$ multi sau 'ieta(ate$ cu su'ar'oret@ se impune /n primul r1nd conser#area ar'oretelor cu asemenea
structuri@
- parcurerea ar'oretelor cu lucr!ri de /nri(ire@ puternice /n tineree $apoi moderate &i sla'e la #1rste mai mari@
- aplicarea tratamentului codrului r!din!rit. pentru molidi&uri se recomand! adoptarea tratamentelor t!ierilor succesi#e &i proresi#e /n marine de
masi#@
- e#itarea tuturor aciunilor care fa#ori"ea"! formarea putreaiului de r!d!cin! &i de tulpin!@
- formarea de li"iere re"istente la aciunea de consolidare a marinii ar'oretelor este necesar s! se e0tind! pe o distan! eal! cu 1-4 /n!limi de
ar'ore@
- orani"area succesiunilor de t!ieri.
B. S8$+(+-* +-;(62-/'-( *+,$+-2-%$+ %* *3'(&/-* ,$%(%$+ 5( (/6-32-%$+ 97&/72$*+-.
Soluia de fond pentru cre&terea re"istenei ar'oretelor la aciunea 'olilor &i d!un!torilor const! /n conser#area ecosistemelor forestiere naturale &i
c#asinaturale$ dotate cu sisteme perfecionate de autoap!rare &i autonomie eneretic!. De asemenea$ este necesar! prote(area &i reintroducerea faunei
entomofae corespun"!toare p!durilor naturale. Vor tre'ui e#itate toate aciunile antropice care afectea"! re"istena ar'oretelor. C1nd sunt necesare se #or
planifica com'ateri numai prin metode 'ioloece &i interate$ prin care s! nu fie deteriorat! structura faunei de p!dure &i calitatea altor factori de mediu
sau a resurselor alimentare &i medicinale din fondul forestier.
D. S2+&32&+* *+,$+-2-%$+ 5( +-;(62-/'* %$+ %* 8$%&*+-.
+oluare acion1nd ca un factor e0tern e0cesi# de aresi# - afectea"! /n primul r1nd procesele 'ioc%imice &i c%imice din plante$ animale &i sol$ urmate
de sl!'irea oranismelor #ii@ se declan&ea"! /n lan de"ec%ili're ecoloice$ ecofi"ioloice &i enetice$ cu consecine nefa#ora'ile asupra polifuncionalit!ii
p!durii$ afect1nd at1t producia de lemn &i alte produse ale ecosistemelor forestiere$ c1t &i funciile ei %idroloice$ antiero"ionale$ climatice$ iienico-
sanitare &i peisaistice. Ar'oretele aflat /n curs de uscare sunt incluse /n planul de recoltare$ independent de #1rsta lor$ ar'oretele puternic poluate sunt
supuse reimului special de conser#are.
+entru reenerarea p!durilor aflate su' influena polu!rii$ t!ierile rase &i c#asirase tre'uie inter"ise@ cele mai eficiente #or fi tratamentele cu perioad!
luna de reenerare $de tipul t!ierilor c#asir!din!rite$ precum &i tratamentul codrului r!din!rit. Dup! unii autori c%iar &i ar'oretele de tip r!din!rite sunt
afectate de poluare$ /ndeose'i ar'ori ro&i cu coroane fi"ioloic sl!'ite. <ste important de su'liniat c! artificiali"area compo"iiei ar'oretelor &i
simplificarea structurilor prin t!ieri rase &i c#asirase contri'uie la formarea de p!duri foarte #ulnera'ile /n #iitor la aciunea no0elor industriale.
>ertili"area c%imic! a solurilor forestiere din "onele poluate$ /n anumite condiii staionale$ poate fr1na temporar e#oluia rapid! a derad!rii p!durilor. O
m!sur! important! pri#e&te renunarea la su'stituirea speciilor locale prin culturi insta'ile care sunt mai sensi'ile la poluare. +!durile puternic poluate$ /n
care fenomenul de uscare se manifest! cu intensitate$ #or tre'ui e0cluse de la relementarea clasic! a procesului de 'ioproducie lemnoas! de produse
principale$ tocmai pentru a profita c1t mai mult de mediul p!durii$ /n #ederea reener!rii ei su' ad!post. +roramarea t!ierilor nici nu este posi'il!$ c!ci
starea ar'oretelor se modific! puternic la perioade foarte mici.
87
TEMA O D.12 J REAIM SILVIC DE AOSPODRIRE !1 OR"
1. C%*6()(3*+-* +-<(0&%&( 9&87 0$9&% 9- +-<-/-+*+-
2. C%*6()(3*+-* +-<(0&%&( 9&87 2+*2*0-/2-%- *8%(3*2-
:. C%*6()(3*+-* +-<(0&%&( 9&87 2(8&% 9- 6$+2(0-/2-
4. S-%-32*+-* 5( *8+$,*+-* +-<(0&%&( 6(%#(3
Conform literaturii so#etice
Re"im 3 asocierea inter#eniilor sil#ote%nice /n ospod!rirea fondului forestier /n scopul atinerii elurilor dorite /n dependen! de condiiile
economice actuale )Aono#ilo# 1,81*$
Re"im 3 asocierea inter#eniilor sil#ote%nice /n ospod!rirea fondului forestier /n scopul atinerii elurilor dorite cu o eficacitate c1t mai sporit!
)Aura%tano# 1,;-*.
Astfel sil#icultorii so#etici definind re"imul nu #or'esc de modul de reenerare cum se are /n #edere la noi /n ar!$ ci #or'esc de orani"area
inter#eniilor sil#ote%nice /n a&a mod ca s! atinem c1t mai efecti# scopurile dorite. =n continuare ei clasific! reimul dup! scopurile &i inter#eniile
sil#ice$ tratamentele aplicate$ sortimentele-el &i modul de ospod!rire a fondului forestier. Codul sil#ic adoptat /n 4..: nu #or'e&te nimic de reimul
sil#ic.
Conform Art. ,$ alin. 4 din Leea nr. 4:P1,,: din Fom1nia 9
Re"im sil+ic 3 sistemul unitar de norme te%nice sil#ice$ economice si (uridice pri#ind amena(area$ cultura$ e0ploatarea$ protectia si
pa"a fondului orestier$in scopul asiurarii estionarii dura'ile.
Re"imul codrului - modul eneral de ospodarire a unei paduri$ 'a"at pe reenerarea din samanta.
Re"imul cran"ului - modul eneral de ospodarire a unei paduri$ 'a"at pe reenerarea #eetati#a.
Conform Codul sil#ic nr.;;7-5III din 41 iunie 1,,: completat /n 4..8 F. Aoldo#a /naintat actual spre a fi susinut.
Re"im 3 sistem de conducere &i e0ploatare a unei p!duri$ propriu unui anumit mod de reenerare )s!m1n!$ l!stari*. Se deose'esc reimul
codrului$ reimul cr1nului simplu$ reimul cr1nului compus.
Re"im sil+ic 3 politic! de ospod!rire a fondului forestier &i a #eetaiei forestiere din afara acestuia$ indiferent de natura propriet!ii &i forma de
ospod!rire$ e0ercitat! de c!tre autoritatea sil#ic! central!.
Doate formele de ospod!rire &i reime au un scop unic de folosire raional! a masei lemnoas! cu un #olum mai mic posi'il de c%eltuieli
financiare$ dar cu o ma0im! eficacitate polifuncional!. Feimul de ospod!rire al unei p!duri raional conduse sta'ilit de amena(ament$ /nseamn!
m!suri concrete$ (udicios ela'orate$ /n #ederea reali"!rii &i meninerii unei st!ri clar e0primate.
Conducerea ar'oretelor de c!tre dein!torii de fond forestier naional se face dup! normati#e /n #ioare$ din care desprindem principalele direcii
ale aplic!rii reimului sil#ic2
- /nfiinarea de noi re"er#aii de semine &i /m'un!t!irea celor #ec%i e0istente /n a&a fel /nc1t s! se poat! recolta semine numai din aceste ar'orete@
- efectuarea lucr!rilor /mp!duriri pe 'a"! de cart!ri staionale &i sta'ilirea formulelor &i sc%emelor de /mp!durire /n strict! corelaie cu aceste cart!ri@
88
- efectuarea lucr!rilor de /nri(ire &i conducere a ar'oretelor la timp$ de cea mai 'un! calitate &i cu te%nicile cele mai a#ansate@
- efectuarea$ pe 'a"a e0perienelor acumulate p1n! /n pre"ent &i a re"ultatelor cercet!rilor &tiinifice efectuate /n ultimele dou! decenii$ de tratamente$
pe 'a"a noilor te%noloii pri#ind reenerarea ar'oretelor &i a noilor criterii pentru aleerea &i aplicarea acestor tratamente$ /n concordan! cu noile
pre#ederi$ leate de conser#area &i de"#oltarea fondului forestier$ de ospod!rirea apelor &i de protecia mediului /ncon(ur!tor@
- efectuarea e#alu!rii masei lemnoase prin metode noi$ &tiinifice$ care presupun aciuni te%nico-economice de determinare$ cantitati#!$ calitati#! &i
#aloric! a tuturor produselor principale$ secundare )cur!iri$ r!rituri*$ accidentale$ de iien! etc.$ pre#!"ute a se e0ploata@
- amena(area pe 'a"e noi a tuturor ar'oretelor din fondul forestier naional$ indiferent de dein!tor@
- supunerea p!durilor fiec!rui ocol sil#ic unei atente aciuni de recunoa&tere$ la ni#elul fiec!rei unit!i amena(istice$ a st!rii lor de s!n!tate$ /n
#ederea semnal!rii fenomenelor de uscare anormal! &i deteriorare fi"ic! sau 'ioloic! a ar'orilor &i ar'oretelor )/n sistem monitorin*@
- concomitent$ se #or efectua lucr!ri intense de reconstrucie ecoloic! a p!durilor$ prin ameliorarea compo"iiei ar'oretului$ refacerea interal! a
ar'oretelor afectate complet de uscare &i su'stituirea ar'oretelor din staiunile necorespun"!toare@
- efectuarea la timp &i de cea mai 'un! calitate a tuturor tratamentelor de pre#enire &i com'atere a d!un!torilor$ folosind ultimele descoperiri /n acest
domeniu &i pun1ndu-se un accent deose'it pe com'aterea 'ioloic!@
- orani"area &i desf!&urarea acti#it!ilor de pre#enire &i stinere a incendiilor &i dotarea cu mi(loace te%nice de stinere /n conformitate cu ultimele
descoperiri din acest domeniu@
- asiurarea proteciei muncii$ str1ns leat! de pre!tirea profesional! a muncitorilor &i de respectare cu strictee a reulilor de protecia muncii din
sil#icultur! &i e0ploat!ri forestiere.
Acest scop /nsumea"! toate tipurile de reime care ar putea fi di#i"ate /n dou! direcii principale. +rima rup! pre#ede
1.C%*6()(3*+-* +-<(0&%&( 9&87 0$9&% 9- +-<-/-+*+-.
Clasificarea reimului dup! modul de reenerare =n
2. C%*6()(3*+-* +-<(0&%&( 9&87 2+*2*0-/2-%- *8%(3*2-
:. C%*6()(3*+-* +-<(0&%&( 9&87 2(8&% 9- 6$+2(0-/2-
4. S-%-32*+-* 5( *8+$,*+-* +-<(0&%&( 6(%#(3
8:
TEMA D.1:. - EXPLOATABILITATEA. EXPLOATABILITI DE PRODUCIE !2 ORE"
1. E48%$*2*,(%(2*2-* *,6$%&27.
2. E48%$*2*,(%(2*2-* 2-?/(37.
:. E48%$*2*,(%(2*2-* 0*4(07 9- -)-32 -3$/$0(3. R-/2* 879&+((.
4. E48%$*2*,(%(2*2-* 8-/2+& )&/3'(( -3$/$0(3- 0&%2(8%-
<ste cunoscut faptul$ c! ritmul de cre&tere /n #olum a unui ar'ore$ respecti# a unui ar'oret$ de-a lunul #ieii sale difer! de la o perioad! a #ieii la
alta. Astfel$ ritmul de cre&tere este mai accelerat la /nceputul #ieii$ a&a /nc1t$ /nreistr1nd apoeul cre&terii /n #olum$ acest ritm se reduce treptat$ de#enind
spre '!tr1nee tot mai sla'$ p1n! c1nd ar'oretul trece /ntr-o stare de decrepitudine. Aceast! #ariaie /n procesul de acumulare a 'iomasei lemnoase$ face ca
&i eficiena economic! a ar'orelui$ respecti# a ar'oretului$ s! #arie"e /n funcie de etapa de de"#oltare$ adic! de #1rsta acestuia.
<ste e#ident$ c! /n momentul /n care se /nreistrea"! o sc!dere a indicelui de cre&tere$ respecti# a eficienei economice a ar'oretului$ acesta tre'uie
/nlocuit cu un nou ar'oret. =n acest ca" se poate #or'i despre faptul c! ar'oretul a a(uns la o #1rst! a e0ploata'ilit!ii$ la o #1rst! de ma0im! eficien!
economic!$ care se define&te prin termenul de exploatabilitate, iar e0primat! /n ani$ prin +5rsta exploatabilitii.
Dat fiind faptul c! p!durile F. Aoldo#a sunt /ncadrate interal /n rupa I funcional! 3 p!duri cu funcii speciale de protecie$ pentru acestea se
adopt! -48%$*2*,(%(2*2-* 9- 8+$2-3'(-, dar nu este neli(at! totalmente &i funcia de protecie-producie. Ierar%ia criteriilor de ospod!rire a p!durilor din
aceast! rup! funcional! porne&te de la preocuparea de conser#are a ecosistemului$ moti# pentru care accentul se pune pe principiul continuit!ii &i cel
ecoloic$ producti#itatea &i renta'ilitatea estion!rii p!durii fiind trecute pe plan secundar$ dar f!r! a fi neli(ate.
E48%$*2*,(%(2*2- - starea de maxim eficacitate funcional, la care un arboret devine exploatabil n raport cu elurile de gospodrire urmrite.
Arboret exploatabil - Ar'oret a(uns la #1rsta e0ploata'ilii!ii specifice funciei atri'uite sau a c!rui stare necesit! reenerarea lui prematur!$ sta'ilit!
ca atare prin amena(ament.
Jxploatabilitate - starea unui ar'ore sau ar'oret de a fi recolta'il )Codul sil#ic modificat 4..8 propus a fi adoptat*@
H$rsta exploatabilitii - #1rsta e0primat! /n ani la care un ar'oret de#ine e0ploata'il.
#acrificiu de exploatabilitate - a'aterea e0primat! /n ani a #1rsta de t!iere fa! de #1rsta e0ploata'ilit!ii.
H$rsta de tiere - #1rsta real! la care un ar'oret este proramat la t!iere sau la care efecti# se e0ploatea"!@
<0ploata'ilitatea se di#i"ea"! conform funciilor /n care s1nt /ncadrate ar'oretele$ astfel e0ploata'ilit!ile se di#i"ea"! /n trei grupe= exp'oatabilitii
de producie, exploatabiliti de protecie i exploatabilitate de regenerare
'n cazul exploatabilitii de producie deosebim= e0ploata'ilitatea a'solut!$ te%nic!$ ma0imului de efect economic &i celei mai mari rente &.a.
'n cazul exploatabilitii de protecie nelegem, starea optim! ce tre'uie definit! pentru fiecare funcie /n parte )%idroloic!$ antiero"ional!$
climatic!$ de recreare$ pentru conser#area enofondului &i a ecofondului forestier*. Cum ar'oretele /ndeplinesc funcii multiple$ #a tre'ui s! accept!m &i
noiunea de e0ploata'ilitate pentru funcii multiple.
F!m1n /n continuare de mare actualitate &i interes e0ploata'ilitatea de reenerare &i cea fi"ic!.
=n ca"ul ar'oretelor ospod!rite /n codrul r!din!rit$ pentru recunoa&terea st!rii la care ar'orii a(un la e0ploata'ilitate se folose&te diametrul limit!.
At1t #1rsta e0ploata'ilit!ii la codrul reulat$ c1t &i diametrul limit! la codrul r!din!rit$ constituie 'a"e de amena(are$ c!rora cercetarea &tiinific! &i
amena(amentul le-a acordat importana ce li se cu#ine.
87
1. E48%$*2*,(%(2*2-* *,6$%&27.
Jxploatabilitatea absolut - starea la care un ar'oret de#ine e0ploata'il dup! criteriul produciei totale de lemn. Se consider! reali"at! /n momentul
/n care cre&terea medie a produciei totale a de#enit ma0im!.
Sursele de date pentru sta'ilirea momentului #1rstei e0ploata'ilit!ii a'solute se determina prin
intermediul ta'elelor de producie. Urm!rind #ariaia cre&terii medii a produciei totale /n funcie de #1rst!$
!sim /n dreptul #alorii ma0ime #1rsta e0ploata'ilit!ii a'solute. =ntruc1t #aloarea ma0im! se menine pe o
perioad! mai lun! de timp$ se folose&te suplimentar &i #aloarea cre&terii curente a produciei totale@ #1rsta
e0ploata'ilit!ii #a fi reali"at! /n momentul /n care cre&terea medie este eal! cu cre&terea curent!.
Dependena #1rstei e0ploata'ilit!ii a'solute clasa de producie )SD 3 cl. I &i SD 3 cl. V*. Cum se o'ser#!
#1rsta e0ploata'ilit!ii a'solute cre&te cu sc!derea producti#it!ii ar'oretelor. La speciile repede cresc!toare
#1rsta e0ploata'ilit!ii a'solute de asemene este atins! mai de#reme dec1t la speciile /ncet cresc!toare.
Conform datelor pre"entate de Aura%tano# )1,;-* unele #1rste a e0ploata'ilit!ii a'solute /n Ucraina la2 plop
euramerican 3 18 ani$ plop neru 4. ani$ plop al' 3 48 ani. +entru pinete din reiunea Aosco#a cl. I 3 II de
producie /n -8 3 7. ani cu cre&teri medii de 8$8 3 :$8 m
-:
P%a.
Cre&terea a'solut! depinde nu numai de specii$ structura ar'oretului &i condiiile staionale dar &i de
lucr!rile de /nri(ire aplicate. Din punct de #edere practic #1rsta e0ploata'ilit!ii a'solute este praul cre&terilor totale a masei lemnoase /n #olum al
ar'oretului aduc1nd /n continuare pierderi economice.
2. E48%$*2*,(%(2*2-* 2-?/(37.
<0ploata'ilitatea te%nic! se sta'ile&te numai pentru ar'oretele destinate producerii unui anumit sortiment de mas! lemnoas!.
Jxploatabilitatea te"nic - se consider! reali"at! /n momentul c1nd cre&terea medie a produciei totale$ calculat! numai /n raport cu sortimentul-
el$ a de#enit ma0im!. +entru determinarea e0ploata'ilit!ii te%nice se ia /n considerare numai sortimentele de lemn sta'ilite ca el de producie$ f!c1ndu-
se a'stracie de restul masei lemnoase. Sursele de date pentru sta'ilirea momentului #1rstei e0ploata'ilit!ii te%nice se determina prin intermediul
ta'elelor de producie &i ta'elelor de sortare +entru sortimentele industriale ele se re#i"uiesc periodic /n raport cu e#oluia restriciilor calitati#e sta'ilite
prin standarde.
=n codru r!din!rit e0ploata'ilitatea$ ca 'a"! de amena(are se e0prim! prin diametru mediu la e0ploata'ilitate.
La noi /n ar! pentru ar'oretele ospod!rite /n SU+ A este utili"at! e0ploata'ilitatea te%nic!. Cre&terea nefondat! /n urma amena(amentului sil#ic
din anul 1,;8 a #1rstelor e0ploata'ilit!ii pentru principalele specii forestiere a creat premise serioase /n deteriorarea continu! a st!rii de s!n!tate a
p!durilor$ /ndeose'i a celor de #1rst! pree0ploata'il! &i e0ploata'il!$ a dus la cre&terea considera'il! a #olumelor anuale de mas! lemnoas! e0tras! /n
urma lucr!rilor de /nri(ire &i conducere )14.., mii m
-
/n 1,:8 fa! de 471 mii m
-
/n 1,;8* /n detrimentul #olumelor de recoltat /n urma lucr!rilor de
e0ploatare-reenerare )4.,.1 mii m
-
/n 1,:8 &i 17-.; mii m
-
/n 1,;8*$ au de"ec%ili'rat structura pe #1rste a fondului forestier &i /n cele din urm! au
contri'uit esenial la deradarea calit!ii masei lemnoase recoltate &i la reducerea eficacit!ii funcionale )inclusi# a funciei de protecie* ale p!durii. De
asemenea$ cre&terea su'stanial! a #1rstei e0ploata'ilit!ii pentru orunete &i ste(!rete de ste(ar pedunculat &i ste(ar pufos cu circa -.-7. ani /n cadrul
amena(!rii p!durilor din 1,;8$ meninute &i /n cadrul amena(amentului dup! 1,,4$ a de"ec%ili'rat mult proporia ar'oretelor pe clase de #1rst! )ar'orete
tinere$ ar'orete de #1rst! mi(locie$ ar'orete pree0ploata'ile &i ar'orete e0ploata'ile*. Ca urmare s-a redus proporia ar'oretelor de producti#itate
8;
superioar! &i a crescut proporia celor de producti#itate inferioar! &i mi(locie. =n consecin!$ /n pre"ent$ fondul forestier dispune de suprafee &i #olume
enorme de ar'orete sla' producti#e de #1rst! pree0ploata'il! &i c%iar medie care necesit! lucr!ri de e0ploatare-reenerare sau de reconstrucie ecoloic!.
:. E48%$*2*,(%(2*2-* 0*4(07 9- -)-32 -3$/$0(3. R-/2* 879&+((
Jxploatabilitatea maximului de efect economic se /nelee starea ar'oretului corespun"!toare celui mai mare 'eneficiu net /n sil#icultur! )inclu"1nd
aici &i acti#itatea de e0ploatarea a lemnului*$ raportat la unitate de suprafa!. <a se consider! reali"at! la #1rsta corespun"!toare acestei st!ri optime.
Sursele de date pentru sta'ilirea momentului #1rstei e0ploata'ilit!ii financiare pentru codru reulat se determina prin intermediul2 ta'elelor de
producie$ ta'elelor de sortare$ listei de preuri$ c%eltuieli de creare$ /nri(ire &i conducerea ar'oretelor$ o rat! de referin! a do'1n"ii.
Anali"a a ar!tat c! odat! cu ma(orarea #1rstei ar'oretelor 2
a*. scad c%eltuielile de producie /n sectorul de cultur!$ necesare pentru producerea unui metru cu' de mas! lemnoas!@
'*. se ma(orea"! preul de #1n"are a unui metru cu' de lemn e0ploata'il@
c*. se reduc c%eltuielile de producie la lemn e0loata'il$ raportate la unitatea de #olum.
Aceste modific!ri fa#ora'ile sunt determinate de modific!rile cantitati#e $ calitati#e &i #alorice se produc ca urmare a procesului natural de cre&tere a
ar'oretelor /n 'a"a c!rora s-a &i ela'orat procedeul de sta'ilire a #1rstei de e0ploata'ilit!i de ma0imum efect economic.
+rocedeul dat sta'ile&te diferene dintre #enituri &i costuri lu1nd /n considerare produsele principale &i secundare +rin raportare acestui #enit la
#1rst! se o'ine indicatorul economic comple0 care surprinde starea optim!.
V*+(*'(* 0*4(0&%&( +*/9*0-/2 -3$/$0(3 %* <$+&/ C%. II ./ 9-8-/9-/'7 9- #M+627 )Kiuriu 1,7:*
V1rsta )ani* 7. :. ;. ,. 1.
.
11. 14.
ma0imului randament economic$ I 8- ;: ,: 1.
.
1.
.
1.. ,,
VM+62- * -48%$*2*,(%(27'(( 0*4(0&%&( -)-32 -3$/$0(3 )Kiuriu 1,7:*
Specie
V1rsta
e0ploata'ilit!ii
)ani*
Specie
V1rsta
e0ploata'ilit!ii
)ani*
Specie
V1rsta
e0ploata'ilit!ii
)ani*
Specie
V1rsta
e0ploata'ilit!ii
)ani*
Aolid 1.. - 1-8 Korun 1.. 3 17. K1rni! ,. 3 17. Salc1m -. 3 78
6rad 1.. 3 178 Ste(ar 1.. - 1;. Cer ;. - 14. +lop euramerican 48 - -8
>a 1.. - 18.
Cercet!rile /ntreprinse au scos /n e#iden! leit!i de mare importan! pentru amena(area p!durilor2
8,
- su' efect economic ar'oretele de#in e0ploata'ile mai t1r"iu comparati# cu #1rsta e0ploata'ilit!ii a'solute &i te%nice )raportat! la
sortimentul-el de dimensiuni mi(locii*@
- starea optim! su' raport economic se menine pe o perioad! foarte /ndelunat!$ de 7.-8. ani la molid$ 'rad &i fa$ de 7.-;. ani la orun &i
ste(ar$ de 1.-18 ani la salc1m &i plop euramericani.
Aceast! constatare ofer! lari posi'ilit!i pentru optimi"area #1rstelor de t!ieri /n raport cu criteriile te%nice$ sil#iculturale &i ecoloice. Fecoltarea
ar'oretelor la #1rste su' praul critic conduce la mic&orarea #eniturilor
E48%$*2*,(%(2*2-* 3$+-68&/;72$*+- +-/2-( 0*4(0- * 879&+(( se 'a"ea"! pe formula2
[ ]
r
ra c + +s +s + #
,
L r
* ) ...
4 1
+ + + +
=
Unde2 +r 3 este #aloarea produselor principale de pe un %a
+s1$ +s4$ +L 3 este #aloarea produselor secundare recoltate anual de pe un %a
c 3 c%eltuieli reenerare &i conducere anuale
a 3 c%eltuieli de administraie
r 3 ciclul
Sursele de date pentru sta'ilirea momentului #1rstei e0ploata'ilit!ii financiare pentru codru reulat se determina prin intermediul2 ta'elelor de
producie$ ta'elelor de sortare$ listei de preuri pe sortimente$ c%eltuieli de creare$ /nri(ire &i conducerea ar'oretelor &i c%eltuieli administrati#e.
<52 s! se calcule"e renta ma0im! pentru 1 %a de p!dure de orun plantat cl. III la #1rsta e0ploata'ilit!ii de 14. ani. =n mediul costul lemnelor
constituie -.. leiPm ster$ iar al lemnului de lucru /n mediu 1-.. leiPm
-
.C"eltuielele la cre&terea 1 %a de p!dure constituie 48... lei$ iar c%eltuielele
administrati#e 1 leuPan.
Volumul masei lemnoase la e0ploata'ilitate constituie 74: m
-
$ din care 18I constituie lemnul de lucru. +rin lucr!ri de /nri(ire au fost e0trase 177
m
-
din care 18 I constituia lemnul de lucru
Y)177O.$18O1-..E177O.$;8O-8O.$7.E74:O.$18O1-..E74:O.$;8O-..*-)48...E17.*Z P 17. [ ............... lei
4. E48%$*2*,(%(2*2-* 8-/2+& )&/3'(( -3$/$0(3- 0&%2(8%-
+rincipiul folosirii raionale a tuturor resurselor p!durii /ndeamn! la definirea unei noi noiuni referitoare la comple0ul de produse oferite de
p!dure. +un1nd astfel pro'lema$ amena(amentul este c%emat s! asiure &i pe aceast! cale continuitatea tuturor acestor resurse prin armoni"area intereselor
sectoriale /n 'eneficiul economiei naionale$ cu respectarea strict! a principiului ecoloic.
Sta'ilirea corect! a #1rstei de e0ploata'ilitate pune 'a"ele determin!rii adec#ate a ciclului de producie$ care la r1ndul s!u fundamentea"!
de"#oltarea continu! /n spaiu &i timp a sectorului forestier. =n perioada so#ietic!$ cercet!rile sil#ice /n domeniul sta'ilirii #1rstei de e0ploata'ilitate a
ar'oretelor au fost efectuate cu preponderen! /n p!durile /ncadrate /n rupele II &i III funcionale 3 p!duri cu funcii de producere a 'iomasei lemnoase.
=n p!durile /ncadrate /n rupa I funcional! 3 p!duri cu funcii speciale de protecie$ astfel de studii nu au fost efectuate sau au fost foarte puine. Astfel$
:.
sta'ilirea #1rstei optime de e0ploatare a ar'oretelor constituie o pro'lem! fundamental! a amena(amentului$ repre"ent1nd un element de 'a"! al acestuia
de care depinde eficienti"area ma0im! a funcieiPfunciilor atri'uite.
:1
TEMA F.14. - VNRSTA EXPLOATABILITII DE PROTECIE. URAENE DE REAENERARE !2 ORE"
1. E48%$*2*,(%(2*2-* 9- 8+$2-3'(-.
2. E48%$*2*,(%(2*2-* )(;(37.
:. E48%$*2*,(%(2*2- 9- +-<-/-+*+-.
4. U+<-/'- 9- +-<-/-+*+-.
1. E48%$*2*,(%(2*2-* 9- 8+$2-3'(-.
Jxploatabilitatea de protecie - starea optim! la care un ar'oret de#ine e0ploata'il /n raport cu funcia de protecie atri'uit!. =n conte0tul sil#iculturii
cu funcii multiple$ unul &i acela&i ar'oret poate /ndeplini mai multe funcii$ impun1ndu-se deci sta'ilirea #1rstei e0ploata'ilit!ii de protecie pentru
fiecare funcie /n parte. =n fine$ #a fi necesar! luarea unei sinure deci"ii$ c!ci ar'oretul /n cau"! #a putea fi e0ploatat o sinur! dat!. =n consecin!$ se
impune sta'ilirea unei #1rste unice a e0ploata'ilit!ii$ ca o #1rst! medie ponderat! dup! anumii coeficieni pondera'ili$ #aria'ili de la o funcie la alta$ sau
c%iar de la o cateorie funcional! la alta. Astfel dac! un anumit ar'oret /ndepline&te mai multe funcii$ media #1rstelor e0ploata'ilit!ilor de protecie
)De.p.* #a fi dat! de e0presia2
De.p. [
n
n n
, , ,
, e , e , e
+ + +
+ + +
....
...
4 1
4 4 1 1
unde2
e1$ e4...en repre"int! #1rstele e0ploata'ilit!ii corespun"!tor funciilor 1$4...n@
F1$ F4...Fn 3 coeficieni de ponderare sta'ilii pe funcii. <#ident$ pentru p!durile cu funcii speciale de protecie$ din care este admis! recoltarea de
lemn$ #a fi luat! /n considerare &i funcia de producie. Acela&i mod de re"ol#are #a fi adoptat &i
pentru p!durile cu funcii de producie &i protecie.
V1rsta e0ploata'ilit!ii de protecie )%idroloic!$ antiero"ional! &i climatic!* se reali"ea"! la #1rste
relati# mari$ respecti# la 1-. - 1;. ani pentru speciile molid$ 'rad$ fa$ orun$ ste(ar$ 1rni!.
Aceast! conclu"ie corelea"! cu re"ultatele cercet!torilor pu'licate de Kaspar )1,;7- citat de
Kiuriu- Dissescu*@ dup! cercet!rile efectuate B cu c1t p!durea este mai '!tr1n!$ iar #olumul
aparatului s!u foliar &i rosimea litierei sunt mai mari$ cu at1t &i efectul antiero"ional este mai
pronunatC$ ceea ce infirm! opiniile e0primate de ali autori$ potri#it c!rora ar'oretele tinere ar fi
mai eficiente su' raportul funciei de protecie a solului.
Starea optim! se menine o perioad! relati# /ndelunat!$ atenion1nd asupra faptului c! nu este
(ustificat! r!'irea e0ploat!rii ar'oretelor imediat dup! reali"area #alorii ma0ime a efectului
protector de mediu.
V1rsta e0ploata'ilit!ii de protecie se apropie de #1rsta e0ploata'ilit!ii te%nice corespun"!toare unor sortimente superioare. Numai /n aceste
condiii e0ist! o compati'ilitate /ntre funcia de protecie &i funcia de producie.
:4
Conducerea ar'oretelor de molid$ 'rad$ fa &i ste(ari la #1rste mari$ de peste
1-. ani$ corespun"!toare funciilor de protecie atri'uite$ impune reali"area de
'ioceno"e cu structuri adec#ate$ respecti# ar'orete relati# pluriene sau ec%iene
eta(ate$ cu su'ar'oret.
=n consecin!$ tratamentele de aplicat ar'oretelor ec%iene cu funcii de
protecie tratate /n codrul reulat sunt cele cu perioad! lun! de reenerare@
acestea permit o u&oar! trecere la structuri pluriene$ care asiur! condiii optime
pentru e0ercitarea funciilor de protecie.
:. E48%$*2*,(%(2*2-* )(;(37.
+rin e0ploata'ilitate fi"ic! se /nelee e0ploata'ilitatea unui ar'ore sau
ar'oret$ determinat! dup! starea lor 'ioloic!.
Se consider! reali"at! atunci c1nd /nceputul procesului de deradare este
e#ident@ /n parte se suprapune peste stadiul de de"#oltare cunoscut su' denumirea
de codru '!tr1n. Su' raport au0ioloic$ #1rsta e0ploata'ilit!ii fi"ice se reali"ea"! atunci c1nd #olumul elimin!rii naturale dep!&e&te /n mod sistematic
cre&terea curent! a produciei totale )V. Kiuriu$ 1,;;*. V1rsta e0ploata'ilit!ii fi"ice pre"int! importan! pentru ospod!rirea ar'oretelor cu funcii
speciale de protecie supuse reimului de ocrotire interal! &i conser#area deose'it! )tipurile I &i II de cateorii funcionale*. Nu este #or'a despre o
e0ploatare a acestor ar'orete@ dimpotri#!$ atenionea"! asupra urent!rii aciunilor de asiurare a permanenei lor prin lucr!ri speciale de ocrotire &i
conser#are$ /nainte de a fi prea t1r"iu. Dotodat!$ #1rsta e0ploata'ilit!ii fi"ice constituie un pra critic superior peste care nu este indicat! sta'ilirea unor
#1rste ale e0ploata'ilit!ii te%nice$ economice sau de protecie. <0ploata'ilitate fi"ic! se refer! la ar'oretele ec%iene &i relati# ec%iene$ mai rar la cele
relati# pluriene. =n pri#ina ar'oretelor pluriene r!din!rite nu se poate #or'i despre o #1rst! a e0ploata'ilit!ii fi"ice pe ar'oret@ /n sc%im'$ aceast!
noiune are sens pentru ar'orele considerat indi#idual sau pentru p1lcuri de ar'ori aflate /n fa"e de de"#oltare diferite. =n condiiile de ar'oret plurien$
ar'orii a(un la e0ploata'ilitatea fi"ic! la #1rste /naintate$ uneori de peste -.. ani.
:. E48%$*2*,(%(2*2- 9- +-<-/-+*+-.
V1rsta e0ploata'ilit!ii de reenerare se consider! reali"at! pentru ar'oretele ospod!rite /n reim de codru /n momentul /n care ele au a(uns /n
stadiul de de"#oltare optim! su' raportul reproducerii pe cale natural! din s!m1n!$ iar pentru ar'oretele ospod!rite /n reim de cr1n la #1rsta de la care
reenerarea din l!stari sau dra(oni de#ine nesatisf!c!toare )V. Kiuriu$ 1,;;*.
Aceast! #1rst! de e0ploata'ilitate pre"int! o importan! deose'it! pentru amena(ament naional$ deoarece sectorul forestier este direcionat spre
reenerarea natural! a ar'oretelor &i a con#ersiunii c#ercineelor de la reimul cr1n de ospod!rire la reimul codru.
Ca &i alte tipuri de e0ploata'ilitate$ e0ploata'ilitatea de reenerare depinde de natura speciei$ de caracteristicile ereditare a ar'orilor componeni$
de potenialul staional$ de structura ar'oretului$ de modul de ospod!rire al ar'oretului$ etc. =n ta'elul ce urmea"! se pre"int! unele date orientati#e
asupra #1rstei la care /ncepe procesul de fructificaie /n masi# pentru unele specii preluate din literatura de specialitate.
Sta'ilirea corect! a #1rstei de e0ploata'ilitate pune 'a"ele determin!rii adec#ate a ciclului de producie$ care la r1ndul s!u fundamentea"!
de"#oltarea continu! /n spaiu &i timp a sectorului forestier. =n perioada so#ietic!$ cercet!rile sil#ice /n domeniul sta'ilirii #1rstei de e0ploata'ilitate a
ar'oretelor au fost efectuate cu preponderen! /n p!durile /ncadrate /n rupele II &i III funcionale 3 p!duri cu funcii de producere a 'iomasei lemnoase.
=n p!durile /ncadrate /n rupa I funcional! 3 p!duri cu funcii speciale de protecie$ astfel de studii nu au fost efectuate sau au fost foarte puine. Astfel$
:-
sta'ilirea #1rstei optime de e0ploatare a ar'oretelor constituie o pro'lem! fundamental! a amena(amentului$ repre"ent1nd un element de 'a"! al acestuia
de care depinde eficienti"area ma0im! a funcieiPfunciilor atri'uite.
VM+62* ./3-8-+(( )+&32()(3*'(-( ./ 0*6(# !A(&+<(& 1GCC"
+entru F. Aoldo#a$ in1nd cont c! ma(oritatea a'solut! a ar'oretelor natural fundamentale de c#ercinee sunt pro#enite din l!stari$ se impune
necesitatea corel!rii #1rstei de e0ploata'ilitate de protecie cu #1rsta e0ploata'ilit!ii de reenerare$ dat fiind faptul necesit!ii con#ersiunii acestor
ar'orete de la reimul cr1n de ospod!rire la reimul codru.
S2*,(%(+-* #M+62-( -48%$*2*,(%(27'(( 8- *+,$+-2- Normele te%nice /n #ioare preci"ea"! c! #1rsta e0ploata'ilit!ii se sta'ile&te /n dependen! de
specia preponderent!$ corespun"!toare compo"iiei-el la e0ploata'ilitate$ cu condiia ca specia respecti#! s! nu scad! su' limitele indicate
Sta'ilirea elementului de ar'oret dup! care se sta'ile&te
e0ploata'ilitatea
Calculul mediu al e0ploata'ilit!ii pentru un ar'oret amestecat
)dup! I. Lea%u*
pecia
+rop
oria
Clasa de
produci
e
V1rsta
e0ploata'
ilit!ii$ ani
+rodusul
coloanel
or )4 0
7*
V1rsta
e0ploata'ilit
!ii
ar'oretului
Aolid .$- I :. 1;$.
;7$. ani 6rad .$4 II ;. 1:$.
>a .$8 II 1.. 8.$.
Specia Neulescu 1,7- VanseloL Aura%tano#
1,;-
6rea
1,;:
Aolid 7.-8. 8.-;. 8.-:. 7.-8.
6rad :.-7. :.-7. 8.-:. 78-88
>a :.-7. :.-;. - 8.-7.
Korun :.-7. 7.-;. 8.-:. -
Ste(ar 8.-:. 7.-;. - -
Compo"iia
V1rsta ar'oretului ani
1- 7. 71- :. +este :.
Specia principal! este preponderent! c1nd particip!
/n proporie de minimum... I
Dou! specii 18 48 -.
Drei specii &i peste 1. 18 4.
:7
C*+*32-+(62(3* #M+62-( ./3-8-+(( )+&32()(3*'(-( ./ 0*6(#
Nr.ord
Denumirea
speciei
Dup! <.
Neulescu$
)1,7-*
Dup!
A. VanseloL
Dup!
A.Aurat%ano#$
)1,;-*
Dup!
A. 6rea )1,;:*
1. Aolid 7.-8. 8.-:. 8.-:. 7.-8.
4. 6rad :.-7. :.-7. 8.-:. 78-88
-. >a :.-7. :.-;. - 8.-7.
7. Korun :.-7. 7.-;. 8.-:. -
8. Ste(ar 8.-:. 7.-;. - -
Aceast! #1rst! /n nici un ca" nu tre'uie confundat! cu #1rsta
e0ploata'ilit!ii de reenerare$ deoarece la #1rsta menionat! /n ta'el
procesul de formare a oranelor reproducti#e este doar la fa"a de
demarare$ urm1nd ca acest proces s! ia amploare$ at1t su' aspect
cantitati#$ c1t &i calitati#. Cercet!ri comple0e /n pri#ina determin!rii
#1rstei e0ploata'ilit!ii de reenerare p1n! /n pre"ent nu e0ist!. A#1nd /n
#edere #1rstele /nceperii fructificaiei /n masi#$ c1t &i caracteristicile
dinamicii procesului de fructificaie su' raportul calit!ii seminelor$ se
afirm! c! limita inferioar! a inter#alului optimal e0ploata'ilit!ii de
reenerare a ar'oretelor de pro#enien! enerati#! este de ;.-,. ani la ste(ar$ orun$ fa$ 'rad &i molid cu fluctuaii mari de la un ar'oret la altul.
La noi /n ar! ca #1rst! a e0ploata'ilit!ii este primit! #1rsta e0ploata'ilit!ii te%nice )SU+ A*$ iar /n ar'orete de protecie orientati# se adopt! cele
te%nice ma(orate /n mediu cu 4. ani.
U+<-/'- 9- +-<-/-+*+-.
Conform normei te%nice pentru amena(area p!durilor rom1ne&ti )8* din 4...$ calitatea ar'oretelor de a fi e0ploata'ile este determinat! de starea lor.
Aceasta este uneori determinat! de anumii factori pertur'atori$ influena c!rora este adesea at1t de mare /nc1t le periclitea"! /ns!&i e0istena sau le reduce
potenialul de producie &i protecie. =n asemenea situaii este desiur necesar! reenerarea lor /nainte de #1rste normal! a e0ploata'ilit!ii. Fecoltarea se
impune cu at1t mai dera'! cu c1t este mai mare decala(ul e0istent /ntre potenialul producti# &i ecoprotecti# al staiunii$ pe de o parte &i efectele de
producie &i protecie al ar'oretelor respecti#e$ pe de alt! parte. =n raport cu m!rimea acestui deficit funcional se sta'ilesc urene de reenerare pentru
toate ar'oretele necorespun"!toare.
Dar c%iar &i /n cateoria ar'oretelor normal e0ploata'ile$ este necesar! o e&alonare a lor dup! urena de reenerare$ astfel /n c1t /n prima uren! s!
fie reenerate cele care pre"int! cel mai mare deficit de eficacitate funcional! =n ca"ul unui e0cedent de ar'orete e0ploata'ile$ ierar%i"area lor pe urene
de reenerare de#ine foarte util!@ #or fi reinute de la reenerare &i e0ploatare urent! tocmai ar'oretele de /nalt! sta'ilitate ecoloic! &i /n consecin!$ cele
dotate cu o ridicat! eficacitate funcional!.
CRITERII PENTRU NCADRAREA ARBORETELOR PE URAENE DE REAENERARE
U+<-/'* 1. =n aceast! uren! #or fi /ncadrate toate ar'oretele care$ /n raport cu starea lor de #eetaie &i s!n!tate$ nu mai pot fi meninute pe picior
mai mult de 1. ani$ f!r! riscul derad!rii lor totale &i al unor influene neati#e asupra p!durii /ns!&i. Volumul acestora urmea"! a fi recoltat /n deceniul
de aplicare a amena(amentului. /n cadrul acestei urene se #or defini urm!toarele cateorii2
1.1. Ar'orele cu #1rste de peste 4. ani la codru &i peste 8 ani la cr1n$ foarte puternic afectate de factori 'iotici &i a'iotici neati#i )incendii$ #1nt$
"!pad!$ uscare$ #1nat$ re"ina( etc.*$ /ncadrate /n cel mai ridicat rad de #!t!mare - e0cesi# #!t!mate.
1.4. Ar'orete nee0ploata'ile cu densit!i de la ..1 Ia ..-$ cu #1rsta de peste 4. ani la codru &i peste 8 ani la cr1n.
1.-. Ar'orete constituite predominant )peste 7. I* din ar'ori cu cioate puternic deradate )cu putreai$ scor'uri mari$ cu #italitate foarte sc!"ut!
etc.*.
l .7. Ar'orete e0ploata'ile parcurse cu t!ieri de reenerare$ cu densit!i de la .. l la ..-$ cu sau f!r! semini& utili"a'il.
:8
U+<-/'* 2. Se /ncadrea"! /n aceast! uren! toate ar'oretele e0ploata'ile care$ /n raport cu dinamica procesului de reenerare$ impun un ritm
accelerat de e0ploatare$ precum &i ar'oretele nee0ploata'ile aflate /ntr-o stare de #eetaie precar! sau a#1nd o producti#itate mult inferioar! celei
poteniale. Se #or a#ea /n #edere urm!toarele cateorii de ar'orele2
4.1. Ar'oretele e0ploata'ile &i trecute de #1rsta e0ploata'ilit!ii afectate de factori 'iotici &i a'iotici neati#i /ncadrate /n radele de #!t!mare
foarte puternic i puternic )#olumul ar'orilor foarte puternic &i puternic afectai - cu putreai$ scor'uri$ usc!ri$ rupturi$ etc. - repre"ent1nd peste 4.I din
#olumul total*
4.4. Ar'oretele de tip artificial$ de producti#itate inferioar!$ cu #1rste mai mari de 4. ani situate /n staiuni de 'onitate superioar! &i mi(locie
pentru speciile corespun"!toare tipului de p!dure natural fundamental.
4.-. Ar'orete cu densit!i de la ..7 la ..:$ cu #1rste mai mari dec1t (um!tatea #1rstei e0ploata'ilit!ii normale$ a c!ror stare nu permite
redresarea lor prin lucr!ri de /mp!durire a olurilor e0istente.
4.7. Ar'orete e0ploata'ile de tip pro#i"oriu.
4.8. Ar'orete e0ploata'ile din unit!i de codru cu peste 7. I ar'ori pro#enii din l!stari.
4.:. Ar'orete e0ploata'ile cu densit!i de la ..7 la ..:$ cu semini& utili"a'il.
4.7. Ar'orete e0ploata'ile cu densit!i de la ..7 la ..:$ f!r! semini& utili"a'il.
4.;. Ar'orete e0ploata'ile ec%iene &i relati# ec%iene$ cu densit!i de ..7 &i mai mari$ de producti#itate inferioar!$ de #italitate su'normal!.
4.,. Ar'orete din unit!i de cr1n trecute de #1rsta e0ploata'ilit!ii$ care nu pot fi meninute f!r! a-&i pierde su'stanial capacitatea de
reenerare din l!stariP dra(oni.
U+<-/'* :. Se #or /ncadra /n aceast! uren! ar'oretele a(unse sau trecute de #1rsta e0ploata'ilit!ii$ care prin structura$ #italitatea &i starea lor de
s!n!tate ar putea fi meninute pentru acoperirea unor e#entuale deficite din perioada urm!toare )sacrificii /n plus*. Acestor cerine r!spund urm!toarele
cateorii de ar'orele2
-.1. Ar'orete cu densit!i de ..7 &i peste$ ec%iene &i relati# ec%iene$ de producti#itate inferioar!$ de #italitate cel puin normal!$ trecute de #1rsta
e0ploata'ilit!ii.
-.4. Ar'orete cu densit!i de ..7 &i peste$ ec%iene &i relati# ec%iene$ de producti#itate mi(locie &i superioar!$ de #italitate cel puin normal!$
trecute de #1rsta e0ploata'ilit!ii.
-.-. Ar'orete cu densit!i de ..7 &i peste$ ec%iene &i relati# ec%iene$ de producti#itate inferioar!$ de #italitate cel puin normal!$ a(unse la #1rsta
e0ploata'ilit!ii.
-.7. Ar'orete cu densit!i de ..7 &i peste$ ec%iene &i relati# ec%iene$ de producti#itate mi(locie &i superioar!$ de #italitate cel puin normal!$
a(unse la #1rsta e0ploata'ilit!ii.
-.8. Ar'orete cu densit!i de ..7 &i peste$ pluriene &i relati# pluriene$ de producti#itate inferioar! &i Psau de #italitate su'normal!$ considerate ca
e0ploata'ile /n raport cu #1rsta ce le-a fost atri'uit!.
U+<-/'* 4. Se includ ar'orele cu structuri naturale sta'ile$ de reul! ar'orele pluriene &i relati# pluriene$ de producti#itate superioar! &i mi(locie$
de #italitate cel puin normal! &i cu consisten! normal!$ considerate e0ploata'ile /n raport cu #1rsta ce le-a fost atri'uit!.
7.l. Ar'orete pentru care$ din cau"a condiiilor de teren$ nu este posi'il! aplicarea codrului r!dinarii.
7.4. Ar'orele pentru care$ /n #iilor$ este posi'il! aplicarea codrului r!dinarii.
U+<-/'* B. /n aceast! uren! se #or /ncadra ar'orele considerate e0ploata'ile /n condiiile sacrificiilor de e0ploata'ilitate /n ca"uri 'ine
(ustificate$ asemenea ar'orele #or fi incluse /n r1nd de t!iere$ /ncep1nd cu cele mai puin producti#e &i #aloroase.
::
8.l. Ar'orele cu densit!i de p1n! la .$7.
8.4. Ar'orele cu densit!i de ..7 &i peste.
Aceast! ordine de uren! are un caracter orientati#@ de la ca" la ca"$ ea se poate adapta la particularit!ile p!durii de amena(at$ in1nd seama mai
ales de funciile de protecie atri'uite$ de caracterul actual al tipului de p!dure$ de perioada de reenerare adoptat!$ de starea semini&ului instalat etc. De
fiecare dat!$ soluia aleas! #a fi (ustificat! prin anali"e te%nico-economice &i restricii ecoloice@ /n acest scop$ determinarea cre&terii curente /n #olum prin
m!sur!tori efecti#e se poate do#edi deose'it de util!.
=ncadrarea ar'oretelor pe urene de reenerare se #a putea face /n condiii superioare prin mi(loace informatice$ apel1nd &i la metode ale
cercet!rilor operaionale prin care #or fi luate /n considerare toate restriciile ecoloice$ precum &i factori te%nico-economici. Nu se #or include la refacere
ar'oretele de producti#itate inferioar! situate /n staiuni pentru care nu se /ntre#!d soluii certe$ #erificate e0perimental /n condiiile naturale date.
Dotodat!$ se #a a#ea /n #edere c! multe ar'orele de producti#itate inferioar! /ndeplinesc importante funcii de protecie$ moti# pentru care oportunitatea &i
metodele de refacere #or fi anali"ate &i sta'ilite dup! criterii ecoloice. De asemenea$ nu #or fi pre#!"ute la refacere prin t!ieri de reenerare ar'oretele
funcional necorespun"!toare care pot fi ameliorate prin lucr!ri de /nri(ire )e0traerea treptat! a ar'orilor din l!stari$ a celor #!t!mai etc.* sau prin
/mp!duriri )/mp!durirea olurilor$ /mplinirea consistenei prin sem!n!turi su' masi# etc.*.
Urenele de reenerare se sta'ilesc pe teren$ cu prile(ul descrierii fiec!rei su'parcele &i se definiti#ea"! dup! anali"a de ansam'lu efectuat! la
'irou.
Ar'oretele marcate de c!tre ocoalele sil#ice /n #ederea e0ploat!rii lor #or fi /ncadrate pe urene de reenerare dup! criteriile menionate mai sus$
f!c1ndu-se modific!rile necesare c1nd aceste marc!ri s1nt necorespun"!toare su' raportul urenei de reenerare$ tratamentului adoptat &i al intensit!ii
t!ierilor. De asemenea$ nu #or fi incluse /n planul de recoltare$ dac! s1nt nee0ploata'ile sau fac parte din su'unit!i destinate ocrotirii naturii sau
conser#!rii deose'ite a p!durilor.
:7
TEM 1B. CICLUL. PERIOADA. !1 OR"
1. Sta'ilirea #iratei medii a e0ploata'ilit!ii si a ciclului )SU+ - A*
4. >i0area ciclului
-. +erioada. Suprafaa periodic!.
1. S2*,(%(+-* #(+*2-( 0-9(( * -48%$*2*,(%(27'(( 6( * 3(3%&%&( !SUP - A"
C(3%&% !+" - norma medie de timp n care se nlocuiete ntregul fond de producie ca urmare a aplicrii tratamentelor silviculturale prescrise de
amenajament, respect$ndu-se v$rstele exploatabilitii la nivel de arboret.
C$/)$+0 C$9&%&( S(%#(3 *% R. M$%9$#* 3(3%& 9- 8+$9&3'(- - numrul de ani stabilit de amenajamentul silvic ca baz de calcul pentru
determinarea structurii i mrimii normale a fondului de producie ntr-o unitate de gospodrire
Conform BNorma 8C )Norme te%nice pentru amena(area p!durilor din 4...* C(3%& - baza de amenajare prin care se definete n amenajament
structura unitii de gospodrire n raport cu obiectivele social-economice i ecologice urmrite.
Ciclu$ e0primat /n ani$ constituie criteriul de 'a"! pentru relementarea produciei /n unit!i de ospod!rire de codru reulat. Ciclului de producie din
codru reulat /i corespunde /n codru r!din!rit rotaia.
Ciclul se calculea"! rotun(ind /n plus$ la multipli de 1.$ #1rsta medie a e0ploata'ilit!ii ar'oretelor natural fundamentale$ ponderat! pe suprafaa
ocupat! de acestea.
Ciclul este elementul cel mai important al politicii forestiere &i elementul /n funcie de care se sta'ile&te structura normal! a fondului de producie$
deoarece num!rul claselor de #1rst! depinde de m!rimea ciclului. <l se /mparte /n clase de #1rst!$ pentru urm!rirea procesului de normali"are a structurii
fondului de producie$ &i /n perioade pentru relementarea procesului de producie &i calculului posi'ilit!ii prin metoda claselor de #1rst!.
=n funcie de ciclu &i m!rimea perioadei$ se sta'ile&te suprafaa periodic! normal!. =n practic!$ anali"a structurii reale &i a radului /n care aceasta
se a'ate de la structura normal! se face pe 'a"a distri'uiei suprafeelor pe clase de #1rst!.
=n esena lui$ ciclul caracteri"ea"! structura p!durii normale pe clase de #1rst!@ repre"int! norma de timp pentru meninerea /n funcie a ar'oretelor
p!durii respecti#e. Sta'ilirea lui se spri(in! /n primul r1nd pe media #1rstelor e0ploata'ilit!ii$ sta'ilite pe ar'orete /n raport cu funciile atri'uite acestora.
Cum mediile nu se pot sta'ili dec1t pentru colecti#it!i statistice omoene$ un ciclu unic de#ine posi'il numai pentru unit!i de ospod!rie cu un /nalt rad
de omoenitate su' raport ecoloic &i funcional.
=n condiiile acord!rii importanei prioritare produciei de lemn$ media se calculea"! in1nd seama de #olumul sau cre&terea medie la e0ploata'ilitate
ale ar'oretelor componente. =n aceast! ipote"! formula cea mai potri#it! este urm!toarea2

n n
n n n
s i s i s i
s i e s i e s i e
J
+ + +
+ + +
=
...
...
4 1 1 1
4 4 4 1 1 1
@
Unde2 e1$ e4.....en - repre"int! #1rstele e0ploata'ilit!ii sta'ilite pentru ar'oretele 1$4$....n@
i1$ i4.....in - cre&terile medii ale produciei principale pentru ar'oretele respecti#@
s1$ s4....$ sn - suprafeele acestor ar'orete.
:;
Cu apro0imaie$ #1rsta medie a e0ploata'ilit!ii este dat! de o formul! simplificat!$ respecti# de media ponderat! prin suprafa!2
\ [
n
n n
s s s
s e s e s e
+ + +
+ + +
...
...
4 1
4 4 1 1
@
unde2
e1$ e4$ ]en repre"int! #1rstele e0ploata'ilit!ii sta'ilite pentru ar'oretele 1$4$]n@
s1$ s4$ ]sn 3 suprafeele acestor ar'oret.
=n practic! s-a folosit frec#ent media #1rstei e0ploata'ilit!ii sta'ilit! pe specii &i clase de producie$ f!c1nd a'stracie de realitatea$ conform c!reia$
/n ca"urile ar'oretelor amestecate$ speciile componente sunt interate /n sistem &i$ /n consecin!$ se e0ploatea"! ar'oretul &i nu o anumit! specie din cadrul
lui. <#ident procedeul nu este corect.
=n calcule$ &i respecti# la sta'ilirea ciclului$ se iau /n considerare numai ar'oretele normale$ caracteristice staiunilor date &i elurilor de ospod!rire
sta'ilite$ 'ine repre"entate /n unitatea de ospod!rire respecti#!. Sunt deci e0cluse din calcul ar'oretele de funcionalitate redus!$ pro#i"orii sau alte
ar'orete care nu se /ncadrea"! /n specificul ecoloic &i economico-social al unit!ii de ospod!rire.
SDA6ILIF<A VIFSD<I A<DII A <5+LOADA6ILIDADII SI A
CICLULUI )SU+2A*
***************************************************************************
* | |ARBORETE NAT.PARTIAL DERIVATE *
* | T O T A L A R B O R E T E |ARTIF.DE PROD.SUP.SI MIJ: 0% *
* SPECIA |---------------------------------------------------------------*
* | SUPRAFATA | CLP | TE |CICLUI SUPRAFATA | CLP | TE |CICLU*
* | HA % | MED | MED | | HA % | MED | MED | *
*==========================================================================
* 1 SC | 535. !5 | !.1 | 31 | | 0.0 "5 | 3.0 | 3# | *
*-------------------------------------------------------------------------*
* " ST | "##.0 "" | !.1 | #1 | | 115. !0 | !.1 | 0 | *
*-------------------------------------------------------------------------*
* 3 FR | ""$.$ 1$ | !.0 | %% | | "5.% $ | 3.3 | $ | *
*-------------------------------------------------------------------------*
* ! STP | .% $ | ".5 | 5 | | %#." 1 | ".% | $ | *
*-------------------------------------------------------------------------*
* 5 DT | %.! 5 | 3. | $1 | | 1%. ! | 3.1 | ## | *
*-------------------------------------------------------------------------*
* % DR | "!." 1 | 3." | % | | 13.0 3 | ".$ | ! | *
*-------------------------------------------------------------------------*
* $ AR | "0.1 1 | !.! | 5# | | ".5 0 | !." | 3 | *
*-------------------------------------------------------------------------*
* # PA | 1.1 1 | ".# | 1 | | .% " | ".! | 10! | *
*-------------------------------------------------------------------------*
* &L | 1!." 1 | !.0 | 33 | | 3.! 0 | 3.3 | !1 | *
*-------------------------------------------------------------------------*
* 10 DM | $.3 0 | !.0 | % | | ".0 0 | 3.! | %$ | *
*-------------------------------------------------------------------------*
* TOTAL | 1305.5 100| 3. | 5# | %0 | 3!$.1 100| 3.3 | $$ | #0 *
***************************************************************************
(iclul odat fixat, trebuie s aib un caracter stabil. Aodificarea
lui se (ustific! doar prin profunde sc%im'!ri ale o'iecti#elor social-
economice ale ospod!ririi sil#ice ori prin #ariaii semnificati#e ale
condiiilor staionale. Sc%im'area lui se impune ori de c1te ori a fost
sta'ilit eronat la amena(!rile anterioare. Dre'uie mereu a#ut /n #edere c!
ciclul repre"int! cadrul eneral$ de lun! durat!$ al ospod!ririi p!durilor
&i c! el nu poate fi modificat periodic prin plan. Dimpotri#!$ el tre'uie
sta'ilit corect$ pe termen lun$ de aceea se impune luarea /n considerare a
tuturor criteriilor importante su' raport economic$ social &i ecoloic.
Ciclul adoptat constituie o important! 'a"! de calcul pentru determinarea
posi'ilit!ii &i totodat! cadrul eneral de orani"are a p!durii /n raport cu
o'iecti#ele social-economice ale ospod!riei sil#ice$ respecti# cu
funciile atri'uite ar'oretelor componente.
De ciclu se #or'e&te doar /n ca"ul unei su'unit!i de ospod!rire 3 o
su'unitate de producie &iPsau protecie$ pe c1nd de e0ploata'ilitate se
#or'e&te doar la ni#el de ar'oret.
6a"a de amena(are este ^E48%$*2*,(%(2*2-*_ nu ^V1rsta
e0ploata'ilit!ii_. V1rsta e0ploata'ilit!ii se refer! strict la ar'oretele de
codru reulat$ cu funcii de producie i protecie. =n ca"ul ar'oretelor cu
funcii speciale de protecie$ de intensitate foarte ridicat!$ supuse
:,
reimului de conser#are$ se #or'e&te de e0ploata'ilitate de protecie$ dar
nu &i de #1rst!.
12 =n ca"ul su'unit!ilor de ospod!rire ce reunesc doar ar'orete supuse reimului de conser#are deose'it!$ nee0ist1nd o #1rst! a e0ploata'ilit!ii$ nu
e0ist! nici ciclu.
42 Dac! procesul de producie nu se relementea"!$ nu e0ist! o limit! inferioar! a suprafeei unei su'unit!i supuse reimului de ospod!rire$
deoarece o astfel de limit! se (ustific! doar pentru su'unit!ile pentru care se relementea"! procesul de producie$ potri#it principiului continuit!ii.
=n raport cu ciclul adoptat$ unit!ile de ospod!rire se clasific! dup! cum urmea"!2 normale, n ateptare, deficitare, excedentare.
+durile normale pre"int! o distri'uie normal! a ar'oretelor pe clase de #1rst! astfel ca s! fie respectat principiul continuit!ii.
+durile n ateptare sunt cele care nu au ar'orete /ncadrate /n ultima clas! de #1rst!.
+durile excedentare au surplus de ar'orete e0ploata'ile
Cum #1rstele e0ploata'ilit!ii se a'at fa! de ciclul$ /n plus &i /n minus$ o caracteri"are mai corect! a unit!ilor de ospod!rire su' raportul
normalit!ii lor se face /n funcie de timpul necesar ar'oretelor s! de#in! e0ploata'ile.
2. F(4*+-* 3(3%&%&(
Fepre"ent1nd perioada de timp necesar! pentru o'inerea de ar'orete e0ploata'ile$ ciclul de#ine cadrul de orani"are a p!durii /n raport cu
multiplele funcii pe care ea le are de /ndeplinit. La sta'ilirea ciclului tre'uie a#ute /n #edere o serie de elemente &tiinifice de ordin economic$ ecoloic &i
sil#icultural. <l determin! structura p!durii pe clase de #1rst! &i prin aceasta$ influenea"! nemi(locit asupra cantit!ii &i calit!ii de 'unuri materiale &i
ser#icii pe care este c%emat! s! le reali"e"e. Dotodat! influenea"! esenial sta'ilitatea p!durii su' raport economic &i ecoloic.
:onsiderente economice. =n primul r1nd se menionea"! c! prin intermediu elurilor social-economice ce se fi0ea"! pe ar'orete$ ciclurile sunt o
e0presie a cerinelor economice de foarte lun! durat!. =n consecin!$ ele nu tre'uie sta'ilite sau modificate /n funcie de cerine economice de moment.
Ciclurile mari$ sta'ilite la ni#elul lor optim influenea"! po"iti# asupra unui /ntre ansam'lu de indicatori economici$ dup! cum urmea"!2
m!resc producia #aloric! prin cre&terea #olumului lemnului de calitate superioar! apt pentru producerea de sortimente de mare #aloare@
reduc c%eltuielile de cultur! /n ramura sil#iculturii@
scad c%eltuielile de producie /n industrie de e0ploatare a lemnului@
cresc producti#itatea muncii /n industriile de e0ploatare &i industriali"are a lemnului@
asiur! un raport con#ena'il /ntre #enituri &i c%eltuieli /n ramura sil#iculturii &i /n cele consumatoare de lemn@
reduc consumurile eneretice.
A#anta(ele reducerii ciclurilor sunt seduc!toare pentru moment$ dar trec!toare$ l!s1nd /n urm! derel!ri economice &i pertur'!ri ecoloice cu
consecine pe termen lun. Sustificate prin calcule economice pe termen scurt$ ciclurile reduse ne socotesc &i sunt incompati'ile cu interesele de #iitor.
C$/6(9-+-/2- -3$%$<(3-. Din aceste puncte de #edere$ pro'lema ciclurilor se refer! la aspecte de mare comple0itate$ cu implicaii dintre cele mai
profunde asupra sta'ilit!ii &i funcionalit!ii multiple ale p!durilor. +rincipiul ecoloic$ cere ca ciclurile s! fie optime su' raportul interdependenelor
dintre 'ioceno"! &i 'iotop@ este deci necesar ca ciclul s! fie astfel sta'ilit /n c1t puterea de control a 'ioceno"ei asupra 'iotopului s! de#in! ma0im!$ ca &i
influena p!durii /n ansam'lul ei asupra mediului /ncon(ur!tor.
C$/6(9-+-/2- 6(%#(3&%2&+*%-.
La cicluri mici este redus! &ansa de succes a reener!rii naturale2 aplicarea tratamentelor cu perioad! lun! de reenerare este /nreunat!@ uneori$
tratamentul t!ierilor c#asir!din!rite nici nu poate fi aplicat )de pilda la cicluri de numai 7.-;. ani*.
7.
D!ierile rase &i c#asirase$ asociate ciclurilor mici$ au implicaiile economice &i ecoloice cunoscute. <#ident$ ciclurile reduse ofer! foarte puine
posi'ilit!i /n scopul2
a* reali"!rii de ar'orete amestecate.
'* transform!rii ar'oretelor ec%iene /n ar'orete relati# pluriene$ /n #ederea trecerii /n #iitor la codrul r!din!rit sau c#asir!din!rit.
C$/3%&;(( <-/-+*%-.
+ro'lema ciclurilor are o importan! %ot!r1toare pentru #iitorul p!durilor &i al economiei naionale. <a tre'uie re"ol#at! in1nd seama de un comple0
de factori de natur! economic!$ social!$ ecoloic! &i sil#icultural!. Sta'ilirea unor cicluri reduse$ prin neli(area sau su'estimarea criteriilor de natur!
ecoloic! &i social!$ sau a celor economice aplicate pe termen lun$ /nseamn! /n ultim! anali"! insta'ilitatea ecoloic! pe spaii mari &i mo'ilitate
economic! restr1ns!$ risip! de resurse &i enerie. Ciclurile mici /ntrerup 'rutal &i mult prea de#reme procesele ecoloice din ecosistemele forestiere$
fa#ori"ea"! pertur'area ec%ili'rului ecoloic$ restr1n poli#alena funcional! a p!durii@ ele nu sunt proprii condiiilor naturale$ economice &i sociale.
+entru p!durile cu funcii speciale de protecie$ au recomandate cicluri superioare celor specifice p!durilor cu funcii prioritare de producie$ cu
e0cepia unit!ilor de ospod!rire destinate s! produc! lemn de mare #aloare$ pentru care ciclurile pentru am'ele rupuri de p!duri sunt identice.
:. P-+($*9*. S&8+*)*'* 8-+($9(37.
+erioada %p& ! cadrul de timp necesar pentru organizarea lucrrilor de regenerare i exploatare a arboretelor pe termen scurt %tactica&. <ste o
su'di#i"iune a ciclului /n care urmea"! s! se reenere"e ar'oretele de codru reulat sau de cr1n dintr-o parte a unit!ii de producie. +entru ar'oretele de codru reulat
este de 4. - -. la 7. - :. de ani$ pentru cele de cr1n de 8 - 1. ani. +entru ar'oretele de la noi /n ar! ospod!rite /n reim codru perioada a constituie 4. ani iar pentru
cele din cr1n 8 ani.
Conceptul de perioad! s-a n!scut odat! cu aplicarea principiului continuit!ii la codru reulat$ /n ipote"a t!ierilor rase. =n principiu$ suprafaa ce se
descoper! anual nu tre'uie s! fie mai mare de Sn [ St P r.
+erioada de amena(ament tre'uie corelat! cu perioada de reenerare. Aceasta din urm! are /nelesuri diferite. Se deose'esc dou! noiuni distincte2
perioada special de regenerare - inter#alul de timp optim$ dintre momentul instal!rii semini&urilor &i momentul punerii lor /n plin! lumin!$ prin
/nl!turarea complet! a ad!postului oferit de #ec%iul ar'oret /ntr-un anumit punct de reenerare al ar'oretului.
perioada de regenerare pe arboret - este timpul /n care tre'uie f!cut! reenerarea total! a unui ar'oret de codru reulat sau a unei p!ri din acesta$ cuprins /n
perioada de reenerare. Depinde de fotofilia speciilor de ar'ori )mai scurt! la speciile de lumin!$ mai lun! la cele de um'r!*. De pild!$ /n ca"ul t!ierilor proresi#e
aceast! perioad! este de 4.--. ani$ iar /n cel al t!ierilor c#asir!din!rite de 7.-:. ani.
+erioada de amena(ament se corelea"! cu perioada de reenerare pe ar'oret. La sta'ilirea posi'ilit!ii dup! procedee inducti#e$ perioada special! de
reenerare de#ine un factor important.
S&8+*)*'* 8-+($9(37 dup! >lorescu &i alii )Sil#ote%nic! 1,,;* este o su'di#i"iune a unit!ii de producie pe care se aplic! t!ieri &i care urmea"! s!
se e0ploate"e &i s! se reenere"e interal /n cursul perioadei. =n a"ul !rii noastre /n loc de U+ )unitate de producie* #a fi SU+ )su' unitate de producie*
+!durile de#enite e0ploata'ile$ care sunt ana(ate /n e0ploatare-reenerare$ constituie a&a-numit! 6&8+*)*'7 8-+($9(37 ./ +M/9.

71
PQRS O 1DJ STABILIREA COMPOZIIEI-EL !1 OR"
1. T$08$;('((-'-% 9- +-<-/-+*+-
2. T$08$;('((-'-% %* -48%$*2*+-
:. T$08$;('((-'-% (/2-+0-9(*+-
4. T$08$;('((-'-% 8- SUP 6*& $3$% 6(%#(3
C$08$;('(*-'-% 9&87 L(*?& !2001" - combinaia de specii din cadrul unui arboret, care mpac n modul cel mai favorabil, at$t prin proporia
c$t i prin gruparea lor, exigenele biologice ale pdurii cu cerinele social-ecologice i economice, n orice moment al existenei lui. <a se sta'ile&te
pentru fiecare ar'oret. Ca 'a"! de amena(are ea se e0prim! prin compo"iia-el la e0ploata'ilitate &i compo"iia-el de reenerare.
Ca &i tratamentul &i e0ploata'ilitatea$ compo"iia-el face parte din 'a"! de amena(are ce #i"ea"! /n mod direct m!surile de ospod!rire la ni#el de
ar'oret$ moti# pentru care compo"iia 3 el este intim leat! de caracterul tipului de p!dure actual. =n acela&i timp$ ca o re"ultant! a compo"iiilor el
sta'ilite la ni#el de ar'oret$ compo"iia 3 el poate fi sta'ilit! &i la ni#el de p!dure$ ca o medie ponderat! pe suprafa! a proporiilor de participare ale
fiec!rei specii$ /n fiecare ar'oret component. =n funcie de caracterul tipului de p!dure actual$ se sta'ilesc compo"iiile-el enumerate /n ta'elul de mai (os.
M$9&% ./ 3*+- 6- 62*,(%-52- 3$08$;('(* '-%, ./ )&/3'(- 9- 3*+*32-+&% *32&*% *% 2(8&%&( 9- 879&+-
:aracterul tipului de pdure actual :ompo;iia el se stabile'te n $uncie de&&&
D1n!r nedefinit )pentru ar'oretele a c!ror
#1rst! este mai mic! de 4. ani*
La ar'oretele pro#enite din reener!ri naturale compo"iia-el la e0ploata'ilitate$ corespun"!toare tipului
de p!dure natural fundamental@
La ar'oretele pro#enite din plantaii$ compo"iia-el se sta'ile&te /n funcie de cea actual! &i tendinele
pre#i"i'ile /n care aceasta se #a sc%im'a p1n! la e0ploata'ilitate prin aplicarea operaiunilor culturale.
Natural fundamental de producti#itate s.$m.$ i Compo"iia actual!
Natural fundamental su'producti# Normele te%nice de reenerare
+arial deri#at
+osi'ilit!ile te%nice de a conduce ar'oretul spre compo"iia tipului natural fundamental$ prin operaiuni
culturale )cur!iri &i r!rituri*
Dotal deri#at$ de di#erse producti#it!i Compo"iia de reenerare corespunde tipului de p!dure natural fundamental
Artificial
Dac! ar'oretul nu face parte dintr-o su'unitate de ospod!rire ce reune&te toate ar'oretele artificiale$
compo"iia el este sta'ilit! /n raport cu tipul de p!dure natural fundamental.
Caracterul actual al tipului de p!dure se sta'ile&te /n funcie de compo"iia actual!$ de compo"iia corespun"!toare tipului de staiune &i tipului de
p!dure$ precum &i de #1rsta ar'oretului. +1n! la (um!tatea #1rstei e0ploata'ilit!ii$ ar'oretele$ /n funcie de proporia de participare a speciilor pioniere &i a
celor de a(utor$ pot fi /ncadrate /n tipul parial deri#at$ /n m!sura /n care prin e0traerea e0emplarelor din speciile prea a'undente se poate a(une la
compo"iia tipului natural fundamental.
=n scopul normali"!rii structurii ar'oretului $ amena(istul tre'uie s! sta'ileasc! corect compo"iia3el. <ste #or'a despre o punere de acord a
compo"iiei ar'oretelor cu cerinele social-economice$ /n limitele admise de2
potenialul staional@
74
compo"iia &i starea lor real!.
+entru suprafeele f!r! #eetaie forestier!$ compo"iia-el se sta'ile&te numai /n funcie de cerinele social-economice &i condiiile staionale.
<fectu/nd descrierile parcelare $ amena(istul /nreistrea"! datele staionale$ dendrometrice$ compo"iia )ar'oretului$ su'ar'oretului* p!tura ier'acee &. a. =n
'a"a datelor colectate el sta'ile&te 2 tipul de sol$ tipul de flor! indicatoare $ tipul de staiune &i tipul de p!dure $ iar /n 'a"a lor sta'ile&te compo"iia 3 el.
La reamena(are preia datele pe su'parcel! din materialele Amena(amentului pri#itor la 2 tipul de sol$ tipul de flor! indicatoare $ tipul de staiune &i tipul de
p!dure$ le #erific! /n teren /nreist r1nd noua situaie iar pentru ar'oret propune o nou! compo"iie 3 el p/n! la #iitoarea reamena(are. La sta'ilirea
compo"iiei 3 el intermediare tre'uie s! se in! cont de tipul de p!dure $ tipul de staiune &i o'iecti#ele social economice sta'ilite pentru ar'oretul /n
cau"!.
Amena(istul$ de&i nu #a fi /n m!sur! s! sta'ileasc! compo"iii-el pentru toate stadiile de de"#oltare$ #a a#ea /n #edere cel puin momentele
/ntemeierii$ /nc%iderii st!rii de masi#$ trecerii /n fa"a de p!ri& &i atinerea #1rstei e0ploata'ilit!ii. =n raport cu aceste momente definim urm!toarele
compo"iii-el2 compoziia-el de regenerare; compoziia-el la momentul nc"iderii strii de masiv; compoziia-el n stadiul de pri; compoziia-el
final. Compo"iia-el final!$ c1t &i cele intermediare constituie o'iecti#e sil#iculturale$ care se /nf!ptuiesc prin lucr!ri de reenerare$ /nri(ire &i
conducere a ar'oretelor.
+entru fiecare ar'oret studiat )su'parcel!* amena(amentul a sta'ilit o compo"iie corespun"!toare tipului fundamental de p!dure$ corelat! cu
condiiile staionale e0istente$ cu funciile social-economice atri'uite &i cu starea &i structura actual! a ar'oretului respecti#.
In descrierea parcelar! compo"iia-el a ar'oretelor este redat! /n mod difereniat pentru fiecare su'parcel! dup! cum urmea"!2
- :ompo;iia6el la exploatabilitaie este redat! pentru ar'oretele nee0ploata'ile &i pree0ploata'ile la data /ntocmirii pre"entului
amena(ament. <a repre"int! cea mai fa#ora'il! compo"iie la care tre'uie s! a(un! ar'oretele la #1rsta de t!iere$ /n raport cu compo"iia lor actual! &i cu
posi'ilit!ile de ameliorare a ei prin lucr!rile de /nri(ire &i conducere ce se #or e0ecuta p1n! /n momentul t!ierii.
- :ompo;iie6el de re"enerare este redat! numai pentru ar'oretele e0ploata'ile /n pre"ent c1t &i pentru cele care #or a(une la
e0ploata'ilitate p1n! la finele primei perioade de amena(are adoptat!$ respecti# /n primii 4. de ani.
La sta'ilirea compo"iiei de reenerare se ine seama de compo"iia corespun"!toare tipului natural fundamental de p!dure$ &i de -ormele te"nice
pentru alegerea i aplicarea tratamentelor &i de -ormele te"nice pentru compoziiile, sc"emele i te"nologiile de regenerare a pdurilor.
De aceea$ /n amena(ament #a fi necesar s! se planifice toate m!surile pentru reali"area compo"iiilor el sta'ilite. De cele mai multe ori /ns!
indicarea compo"iiei-el #a tre'ui /nsoit! de preci"area modului de rupare a speciilor /n ar'oret &i de eta(are a acestuia. Cu toat! posi'ilitatea de
adaptare oferit! de /ndrum!rile te%nice ele nu pot da soluii pentru /ntreaa di#ersitate ecoloic! /nt1lnit! /n fondul forestier.
:. T$08$;('((-'-% (/2-+0-9(*+-
Compo"iiile-el intermediare constituie compo"iiile-el de etap!. La sta'ilirea lor tre'uie a#ut! /n #edere$ ca o'iecti# de referin!$ 3$08$;('(*-'-%
$82(07, respecti# compo"iia corespun"!toare condiiilor ecoloice date &i elurilor ma(ore urm!rite prin ospod!rire.
=n anumite situaii$ /n care se urm!re&te dinamica compo"iiei ar'oretelor /n raport cu inter#eniile ospod!re&ti$ se pot sta'ili$ /n plus$ compo"iiile
de reali"at la sf1r&itul deceniului de aplicare a amena(amentului$ precum &i pentru alte etape intermediare.
La fi0area compo"iiei-tel a fiec!rui ar'oret #or fi a#ute /n #edere2
compo"iia corespun"!toare tipului natural fundamental de p!dure@
conser#area 'iodi#ersit!ii@
condiiile staionale@
funciile ecoloice$ economice &i sociale atri'uite ar'oretului@
7-
starea actual! a ar'oretului.
Unele modific!ri se pot aduce prin promo#area de specii #aloroase economic$ estetic &i cultural$ urm!rind cre&terea eficacit!ii funcionale a
ar'oretului. Speciile respecti#e pot fi de amestec /n eta(ul principal sau pentru crearea unui su'eta( )de fa /n orunete$ de 'rad /n f!ete etc.*. +rocentul
acestor specii nu #a dep!&i 4.I /n compo"iia ar'oretului principal. Vor fi promo#ate speciile auto%tone #aloroase )c#ercineele$ faul$ cire&ul$ paltinul$
teiul$ 'radul$ molidul &.a.*$ /n funcie de staiune$ e#it/ndu-se cultura r!&inoaselor /n "onele de c1mpie &i de deal$ /n staiuni corespun"!toare c#ercineelor$
cu e0cepia unor culturi pentru ameliorarea terenurilor deradate sau pentru "one de interes peisaistic. Se inter"ice$ totodat!$ cultura plopilor
euramericani &i a salc1mului /n staiuni fa#ora'ile speciilor de ste(ari.
4. T$08$;('((-'-% 8- SUP 6*& $3$% 6(%#(3
+entru a sta'ili starea acual! din punct de #edere a compo"iiei pe SU+ sau ocol sil#ic c1t &i perspecti#ele /n scopul reorient!rii /n scopul
ospod!ririi dura'ile a fondului forestier se calculea"! compo"iia-el pe ocol sil#ic c1t &i pentru SU+ )mai ales pentru SU+ A*.
<0emplu calcul!rii compo"iiei-el pe SU+
Cum se o'ser#! calcularea se efectuea"!
proporional suprafeei totale &i suprafeei pe
elemente.
N.
ord
Dip de p!dure
Cod denumire
Suprafaa$
%a
Compo"iia-el
Specii componente
KO >F D< +A CI SD
1 4 - 7 8 : 7 ; , 1.
8-4- Koruneto - &leau 1..$. 7KO1>F1D<1+A$CI 7.$. 1.$. 1.$. 1.$. - -
8714 Koruneto - ste(!ret 4..$. 7KO7SD1>F1+A$CI ;.$. 4.$. - 4.$. - ;.$.
Dotal -..$. 18.$. -.$. 1.$. -.$. - ;.$.
+roporia /n I 1.. 8. 1. - 1. - 47
77
TEMA 1F. - ALEAEREA TRATAMENTULUI. !1 OR" 1B 02 10
1. S-%-32*+-* 2+*2*0-/2&%&(
2. P*+(3&%*+(27'(%- 2+*2*0-/2-%$+ *8%(3*2-
1. S-%-32*+-* 2+*2*0-/2&%&(
T+*2*0-/2 - sistem de msuri culturale %metode de regenerare, metode de ngrijire i conducere&, care se aplic ntr-un arboret n scopul
optimizrii structurii acestuia, stabilit n raport de funciile atribuite, viz$nd maximalizarea eficacitii funcionale a gospodriei silvice.
Codul sil#ic F Aoldo#a )4..-* define&te 2+*2*0-/2 6(%#(3 - totalitatea masurilor sil#ote%nice de reenerare$ conducere$ e0ploatare si protectie$
indicate a fi aplicate de-a lunul #ieii ar'oreturilor.
+rin tratament se /nelee doar metoda de reenerare a ar'oretului$ prin care se reali"ea"! structuri ce asiur! /ndeplinirea cu ma0im! eficacitate a
funciilor social-economice &i ecoloice atri'uite acestuia. 0ratamentul trebuie s asigure permanena pdurii respectiv polifuncionalitatea.
Se &tie c! intre structura unui ar'oret &i capacitatea lui de a /ndeplini anumite funciuni economice e0ist! o str1ns! le!tur!. S-a
#or'it /n repetate r1nduri$ de e0emplu$ superioritatea arboretelor grdinrite fa de cele regulate, din punct de vedere estetic i social, ca i
din vedere al rezistenei mpotriva factorilor duntori naturali, de asemenea, c arboretele grdinrite produc, n aceleai condiii
staionale i cu aceleai specii, o proporie mai mare de sortimente de mari dimensiuni, dec$t arboretele de tip regulat, iar acestea, la
r$ndul lor, dau o proporie mai mare de sortimente superioare, dac s$nt conduse prin rrituri selective, dec$t n caz contrar . Aceste
constat!ri ne o'li! s! ne /ntre'!m /n fiecare ca"$ la amena(area unei p!duri2 care este structura cea mai 'un! spre care pot &i tre'uie s! fie
conduse ar'oretele /n condiiile date )in1nd seama de destinaia si compo"iia lor*$ pentru ca eficiena lor economic! &i ecoloic! s! fie c1t
mai ridicat!.
V! tre'uie s! se sta'ileasc! deci /n primul r1nd tipul de structur! 2 r! din!rit$ reulat$ c#asir!din!rit sau eta(at. Apoi s! se aprecie"e$ /n cadrul tipului ales$ anumite caracteristici mai de
detaliu. =n ca"ul ar'oretelor reulate$ de pild!$ dac! ar fi de preferat ar'orete dese$ pentru o producie de mas!$ ori ar'orete mai rare$ cu ar'ori selecionai$ cu lemn de /nalt! calitate. =n fiecare ca" se
poate preci"a structura special! a ar'oretelor$ in1nd seama de staiune &i de funciunea lor. Aceast! structur! urmea"! a se reali"a@ constituie deci un el de gospodrire.
>!r! /ndoial! c! reali"area acestui el implic! aplicarea unui anumit tratament. De aceea$ /n loc s! se #or'easc! de structura
ar'oretelor se poate #or'i de caracteristicele tratamentului ce tre'uie aplicat. In practic! nici nu se vorbete dec$t de tratament. Dar nu
tre'uie s! se /nelea! re&it. Aici nu este #or'a de modul de reenerare a ar'oretelor$ ci de ansamblul de msuri silviculturale la care este
supus un arboret, in mod consecvent, ntregii lui viei, pentru a se asigura condiiile ecologice i structurale cele mai proprii funciunilor
lui social-economice. In astfel de tratament ns nu poate fi stabilit dec$t dac s-a fixat cu anticipaie un el = structura arboretelor .
Desiur aleerea tratamentului nu este determinat! numai de consideraiile pri#ind raporturile dintre structura unui ar'oret &i efectele lui economice$ ci &i de o serie de alte considerente$ pe
care le #om aminti$ pe scurt$ /n cele ce urmea"!.
Ca sistem de m!suri menit s! fie aplicat consec#ent un mare num!r de ani$ tratamentul indicat de amena(ament are$ /n principiu$ un caracter sta'il$ ca &i elurile economice. Acest caracter
ins! nu i se poate asiura dec1t printr-o fundamentare &tiinific!$ in1ndu-se seama$ /n primul r1nd$ de condiiile naturale de producie$ apoi de condiiile economice &i de e0periena local! pe linie
sil#icultural!. De aceea$ fi0area tratamentului are la 'a"! descrierea eneral! a ocolului &i a unit!ii de ospod!rire respecti#e$ care tre'uie s! conin! toate dalele necesare /n acest sens. Dratamentul
tre'uie s! preci"e"e modul de reenerare$ sistemul de r!rituri$ precum si lucr!rile culturale de alt! natur!$ in m!sura /n care se impun cu reularitate.
Deoarece pentru o'inerea unui anumit efect$ inter#eniile sil#iculturale #aria"! cu staiunea$ re"ult! c!-tratamentele tre'uie s! se sta'ileasc! pe tipuri staionale$ iar in cadrul acestora pe
tipuri de p!dure$ potri#it compo"iiei-el fi0ate. = n acelea&i condiii naturale /ns! tratamentul #aria"! cu mul / n cadrul c!ruia se aplic! &i cu condiiile economice &i de ospod!rire$ aceast! pri#in!
d!m c1te#a indicaii.
=n ca"ul codrului$ /mpre(ur!rile de care tre'uie s! se in! seama la sta'ilirea tratamentului s1nt mult mai #ariate$ de aceea &i m!surile
sil#iculturale ce se impun pot diferi de la p!dure la p!dure$ iar /n cadrul aceleia&i p!duri$ de la un Ioc la altul. Aodul de inter#enie
78
)e0tracii de ar'ori sau t!ieri locali"ate*$ succesiunea inter#eniilor$ ritmul t!ierilor$ m!rimea &i forma parc%etului$ orientarea t!ierilor$
modul de reenerare &i de /nri(ire a ar'oretelor etc. s1nt aspecte care urmea"! s! fie luate in considerare la carac teri"area tratamentului.
A!sura /n care se ine seama de aceste elemente e0prim!$ desiur$ atenia de factorii staionali &i prin ea e0prim! radul de intensitate al culturii /ns!&i. Se &tie /ns! c! acesta depinde de
condiiile de ospod!rire &i costul lucr!rilor. =n condiii u&oare$ cultura poate a#ea un caracter intensi#@ /n condiii rele$ ea are un caracter e0tensi# @ tratamentul /nsu&i de#ine arm! pe mari /ntinderi &i
se simplific!. Amena(istul tre'uie s! se /ncadre"e din toate punctele de #edere in realit!i.
=n eneral$ la sta'ilirea tratamentului tre'uie s! se ai'! in #edere urm!toarele idei 2
1* Amenajamentul interpreteaz tratamentul silvicultural ca aspecte a aceluiai proces de exploatare i regenerare;
4* 0ratamentul trebuie s asigure, pe cit se poate, regenerarea arboretelor pe cale natural$ pe de o parte$ fiindc! este ratuit!$
iar pe de alta c! asiur! o producti#itate mai ridicat!$ datorit! succesiunii imediate a eneraiilor &i condiiilor mai 'une de de"#oltare a
semini&ului.
-* Scopul ospod!ririi p!durilor /ns! nu este reenerarea$ ci producia de lemn sau asiurarea unei protecii oarecare n condiii
cit mai economice. De aceea$ /n principiu$ tratamentul cel mai 'un este acela care asiur! reali"area elului economic cu cele mai mici c%eltuieli$ /nele1ndu-se prin aceasta nu recoltarea cit
mai ieftin! a ar'oretelor e0istente$ ci asiurarea unui proces de producie ne/ntrerupt &i a unei producti#it!i tot mai mari$ prin conser#area &i ameliorarea factorilor de producie naturali.
7* Dratamentul tre'uie s evite expunerea arboretelor la aciunea factorilor duntori externi )do'or1turi$ uscarea solului$ inml!&tinire etc.* i s ridice pe cit posibil capacitatea lor
de rezisten.
8* Dratamentul tre'uie s! corespund! funciunii p!durii.
=n aceast! pri#in! e0ist!$ f!r! /ndoial!$ prea puine cuno&tine e0acte despre influenta pe care o face$ inter#enie de o anumit! natur!
&i intensitate$ practicat! /ntr-un ar'oret o poate a#ea asupra capacit!ii funcionale a aces tuia. O astfel de cunoa&tere presupune cercet!ri
speciale$ mult! e0perien! local! &i mai ales o'ser#aii orani"ate la ni#elul produciei$ care$ cel puin p1n! /n pre"ent$ au lipsit. Str!duina ins! de a adapta tratamentul la funcia sau la
funciile p!durii tre'uie s! caracteri"e"e pe orice amena(ist. +entru sta'ilirea unui tratament care s! fie /n m!sur! s! asiure condiii cit mai proprii de structur! pentru reali"area scopurilor urm!rite$ s-
a apelat la metodele moderne de in#estiare &i$ in special$ la metoda simul!rii$ care permite cunoa&terea cu anticipaie a efectelor diferitelor modific!ri structurale asupra funciilor social-economice
ale ar'oretelor.
Conform Normei - aleerea tratamentelor se face cu oca"ia reamena(!rii p!durilor$ pe 'a"a anali"ei particularit!ilor 'io-ecoloice &i a st!rii
ar'oretelor respecti#e$ funciilor social-economice ale acestora$ a accesi'ilit!ii lor actuale &i de perspecti#!$ precum &i /n raport cu condiiile te%nice &i
economice e0istente. Din acest punct de #edere$ /nt1i este de ales /ntre codru reulat &i codru r!din!rit.
Dup! Dr!oi )4..7* re"um!m pe scurt criteriile tratamentul se adopt! /n funcie de2
1* intensitatea funciilor de protecie &iPsau producie
4* structurile compati'ile cu aceste funcii$
-* compati'ilitatea dintre structur! &i m!surile de relementare a produciei$
7* compati'ilitatea dintre structur! &i cerinele ecoloice ale speciilor principale
8* posi'ilit!ile te%nice de aplicare cu succes a tratamentului ales$ mai ales atunci c1nd este #or'a de tratamente cu perioad! lun! de reenerare ce tre'uie
aplicate /n condiii de accesi'ilitate redus!.
=n prima fa"!$ din toat! ama posi'il! a tratamentelor #or fi reinute cele ce conduc la structuri compatibile cu cerinele ecologice ale speciei
principale$ /n primul r1nd compati'ile cu cerinele fa de lumin i ap$ factori ecoloici ce sunt limitati#i /n ma(oritatea ca"urilor. =n fa"a a doua$ din
soluiile posi'ile #or fi reinute cele ce conduc la structuri compatibile cu intensitatea funcional. Cele cinci condiii cu reu pot fi respectate /n situaiile
practice cu care se confrunt! ininerul amena(ist. Cele mai multe pro'leme apar atunci c1nd se pune pro'lema satisfacerii simultane a condiiilor -$ 7 &i 8.
Dratamentele se deose'esc /ntre ele prin intensitatea e0traerilor &i dinamica imprimat! procesului de reenerare.
Structurile posi'il de creat prin aceste tratamente sunt cele pre"entate /n ta'elul de mai (os.
7:
C$+-68$/9-/'* 9(/2+- 2+*2*0-/2- 5( 62+&32&+(%- +-;&%2*2- ./ &+0* *8%(37+(( %$+
Se /nelee c! pentru sta'ilirea structurii-el se #a ine seama de
ansam'lul funciilor atri'uite fiec!rui ar'oret. =n scopuri practice$
tratamentele se pot sta'ili pe tipuri de cateorii funcionale. Caracteri"area
sil#icultural! a tratamentelor este pre"entat! /n tratate de specialitate
precum &i /n -ormele te"nice pentru alegerea i aplicarea tratamentelor. Din tratamentele aplicate /n ara noastr! putem meniona 2 tratamentul t!ierilor
rase pe suprafee mici cu reenerare artificial!$ din semine &i mi0t!@ tratamentul t!ierilor succesi#e &i tratamentul t!ierilor proresi#e. Un loc aparte /l
ocup! lucr!rile speciale de conser#are. Dratamentul t!ierilor r!din!rit &i c#a&ir!din!rit la noi /n ar! nu se aplic! cu toate c! /n 1,,4 s-a propus pentru a
fi aplicat /n ar'oretele O.S. M/r(auca =SS C!l!ra&i. =n #ederea raionali"!rii aleerii tratamentelor dup! o concepie unitar! a fost ela'orat! o sc%em!
adec#at! acestui scop$ cu luarea /n considerare a urm!toarelor caracteristici factoriale )Kiuriu $ 1,;7*.
(ondiiile ecologice, e0primate prin formaia sau rupa de formaii forestiere$ 'onitatea staiunii &i structura ar'oretului dat@
Kunciile atribuite fiec!rui ar'oret$ reflectate /n tipul de cateorii funcionale /n care se /ncadrea"! ar'oretul respecti#. Sc%ema ela'orat! cu unele
modific!ri$ a fost oficiali"at! prin -ormele te"nice pentru alegerea i aplicarea tratamentelor
La aleerea tratamentelor dup! aceast! ultim! sc%em!$ pe c1t este posi'il$ #or tre'ui e#itate tratamentele prin care se o'in ar'orete cu structuri
inferioare celor ale ar'oretelor de reenerat. Nu este indicat! adoptarea tratamentului t!ierilor c#asir!din!rite pentru molidi&uri$ c%iar dac! structura lor
este plurien!. +rin ar'orete destinate s! produc! lemn de re"onan!$ tratamentul optim este cel al t!ierilor r!din!rite. Lucr!ri de conser#are se impun
pentru toate ar'oretele pluriene$ atunci c1nd nu sunt create condiiile necesare aplic!rii t!ierilor r!din!rite. =n pri#ina ar'oretelor de salc1m &i foioase
moi$ /ncadrate /n tipul III de cateorii funcionale$ poate fi admis! reenerarea lor prin tratamentul t!ierilor rase /n 'en"i.
2. P*+2(3&%*+(27'(%- 2+*2*0-/2-%$+ *8%(3*2-
:r5n"ul comport! puine #ariaii /n ce pri#e&te formele de tratament aplica'ile. Condiiile staionale impun$ de reul!$ &i reimul &i
funciile economice &i tratamentul. Cr1nul simplu este forma de tratament o'i&nuit! /n cadrul acestui reim. In "!#oaiele cu specii tari /ns!
apariia acestor specii face s! se aplice cr1nul cu re"er#e$ prin care se poate m!ri &i /m'un!t!i producia p!durilor. In sf1r&it tot staiunea
determin! aplicarea$ pe suprafee restr1nse$ a cr1nului cu t!ieri /n scaun.
=n toate situaiile$ prin tratament tre'uie s! se preci"e"e m!surile sil#iculturale menite s! fie aplicate sistematic /n #ederea p!str!rii consistenei &i s!n!t!ii ar'oretelor$ precum &i pentru
asiurarea amestecului de specii &i a unor forme de ar'ori c1t mai corespun"!toare. +entru re"er#e se adau! m!surile necesare /n scopul aleerii &i distri'uirii lor raionale$ precum &i al /nri(irii lor.
Tratamentul de codru re"ulat &i modul lor de aplicare s1nt indicate in eneral /n practica noastr!$ pe rupe funcionale$ prin instruciuni speciale /n a&a fel /nc1t amena(istul nu are
dec1t de ales soluia care i se pare i#it!.
<ste 'ine ins! s! se rein! c! tratamentul fi0at prin instruciuni fiind o 'a"! de amena(are fi0at! din oficiu$ nu poate contri'ui cu
ade#!rat la m!rirea &i ameliorarea produciei p!durilor. <a de#ine doar o dispo"iie restricti#!$ ca &i compo"iia-el$ dealtfel$ c1nd se reduce
la formula de /mp!durire$ &i c%iar #1rsta e0ploata'ilit!ii$ dac! este fi0at! din oficiu. De aceea astfel de indicaii ar putea c%iar s! lipseasc!
din proiectul de amena(are$ in1nd seama c! dispo"iiile respecti#e se !sesc &i /n alt! parte )instruciuni de amena(are$ reuli de t!iere$
instruciuni de aplicare a operaiilor culturale etc.*$ de unde dealtfel se transcriu pur &i simplu.
:odru "rdinrit se poate aplica numai /n p!durile constituite din specii de um'r! &i semium'r!$ 'rad &i fa sau 'rad$ fa &i molid. >iind caracteri"at printr-o producie mare de
lemn ros$ este de preferat codrului reulat$ c1nd se urm!re&te o astfel de producie. De asemenea$ este de preferat codrului reulat /n p!durile de protecie$ mai ales in cele cu rol estetico-sanitar$ ca &i
/n p!durile e0puse do'or1turilor de #1nt. Ca s! poat! fi aplicat /ns! este necesar ca p!durea s! fie cu o reea suficient de deas! de drumuri de scoatere$ pentru a nu se distrue sau #!t!ma semini&ul
prin t1r1rea sau alunecarea 'u&tenilor. =n plus$ aplicarea tratamentului r!din!rit cere un personal instruit &i numeros.
Dratamentul reener!rilor proresi#e )DFK*$ Structur! ec%ien!
DFK cu perioad! normal! de reenerare Structur! relati# ec%ien!
Dratamentul t!ierilor r!din!rite Structur! relati# plurien!
77
Lipsit$ /n eneral$ aceste condiii$ codrul r!din!rit este puin aplicat la noi. <ste totu&i de o'ser#at c! e0ista multe /mpre(ur!ri /n
care s-ar putea succes$ f!r! s! fie ne#oie de mai multe drumuri dacit sunt necesare pentru aplicarea raional! a oric!rui alt tratament. Unde
coastele s1nt /nuste$ de pild!$ #!ile sunt suficiente ca locuri de scoatere &i pentru r!din!rit. T+*2*0-/2&% 3$9+&%&( <+79(/7+(2 constituie$
deocamdat!$ soluia cea mai a#ansat!$ capa'il! s! armoni"e"e interesele economice cu cele ecoloice. De aceea$ /n condiiile sil#iculturii cu eluri
multiple$ poate de#eni soluia optim! pentru amena(area p!durilor.
Conceptul de lucrri speciale de conservare a fost introdus recent /n literatura noastr! de specialitate )Kiuriu$ 1,;1-1,;7* se refer! la p!durile
supuse reimului special de conser#are$ pentru care nu este admis! sau posi'il! efectuarea lucr!rilor o'i&nuite de reenerare.
.ucrrile speciale de conser+are - ansamblul interveniilor necesare a se aplica n pdurile cu funcii de protecie, scoase definitiv sau temporar
din circuitul economic, n scopul= meninerii i realizrii de structuri optime; pstrrii nealterate i ameliorrii strii de sntate i stabilitate;
desfurrii proceselor de regenerare ntr-un ritm lent, astfel nc$t s fie asigurat permanena pdurii;asigurrii continuitii i mbuntirii funciilor
de protecie i a potenialului silvoproductiv.
<le includ2 lucr!rile de /nri(ire a ar'oretelor@ /nri(irea nucleelor e0istente de reenerare natural!@ /mp!durirea olurilor e0istente@ efectuarea de
e0tracii de intensitate foarte redus! )4-:I*$ /n raport cu starea ar'oretelor &i necesit!ile reener!rii ar'oretelor$ #i"1nd ar'ori cu defecte ra#e$ ar'ori
a(un&i la limita lone#it!ii$ unele e0emplare din specii de #aloare redus!. +rin aceste e0tracii$ denumite tieri de conservare, se crea"! condiii pentru
de"#oltarea semini&urilor e0istente &i dup! necesit!i se formea"! c%iar noi nuclee de reenerare.
,egimul de ocrotire integral se aplic! tuturor ar'oretelor constituite /n re"er#aii de diferite cateorii.
Tratamentului tierilor c+asi"rdinrite #a tre'ui s! i se acorde toat! atenia cu#enit!$ el a#1nd atitudini apropiate de cele ale codrului r!din!rit@
/n plus poate fi aplicat c%iar &i la ecosistemele forestiere constituite din specii de lumin! )ste(!rete$ orunete* pentru care codrul r!din!rit nu este posi'il
de aplicat.
Amena(amentul #a tre'ui s! promo#e"e toate m!surile sil#iculturale care contri'uie la conser#area &i formarea de ar'orete sta'ile optim
structurate. =n aceast! concepie$ atenia amena(istului #a tre'ui /n permanen! orientat! /n direciile2
- alegerii de tratamente intensive )tratamentul t!ierilor r!din!rite &i c#asir!din!rite* i relativ intensive;
- promovrii lucrrilor de transformare$ prin care s! se reali"e"e /n timp trecerea de la ar'orete cu structuri ec%iene &i relati# ec%iene la ar'orete cu
structuri pluriene &i relati# pluriene$ amestecate$ naturale sau c#asinaturale$ cu ar'ori pro#enii din s!m1n!@
- conservrii actualelor arborete cu structuri pluriene i relativ pluriene. Acest o'iecti# se poate reali"a numai prin aleerea &i aplicarea de tratamente
intensi#e.
=n le!tur! cu aplicarea principiului ecoloic &i al eficacit!ii funcionale$ la aleerea tratamentelor se #a a#ea /n #edere promo#area tuturor
lucr!rilor de reconstrucie ecoloic! necesar!. =n primul r1nd la refacerea ar'oretelor funcional necorespun"!toare@ acest scop se #a reali"a prin aplicarea
unui ansam'lu de lucr!ri de refacere$ care include /n primul r1nd2 tratamente cu reenerare su' ad!post )t!ieri /n oc%iuri$ coridoare &i 'en"i$ t!ieri
succesi#e /n marine de masi#$ t!ieri proresi#e*@ /mp!duriri /n completarea reener!rii naturale$ folosind specii #aloroase corespun"!tor condiiilor
staionale &i compo"iiilor de reenerare sta'ilite@ lucr!ri de /nri(ire adaptate scopului urm!rit.
Tieri rase de re$acere pe supra$ee $oarte mici se admit numai /n ca"ul culturilor de salc1m$ plopi &i salcie &i unele molidi&uri sau al ar'oretelor
puternic deradate care nu se pot reenera su' ad!post$ cu respectarea m!rimii &i a perioadei de al!turare a parc%etelor.
La aleerea tratamentelor &i altor m!suri sil#ote%nice se #a aplica principiul ospod!ririi funcional-difereniate a ar'oretelor. Aceast! difereniere
se reali"ea"! pe tipuri de cateorii funcionale. =n tipul 1 sunt admise numai m!suri de ocrotire interal! a naturii@ /n tipul II sunt indicate &i se pot aplica
doar lucr!ri speciale de conser#are@ /n tipul III sunt recomandate numai tratamente intensi#e )C<, C3*$ iar /n lipsa condiiilor necesare aplic!rii lor se
7;
recure la soluia lucr!rilor speciale de conser#are$ mai ales /n ca"ul ar'oretelor situate pe terenuri cu pante foarte mari@ /n tipul IV$ pe l1n! tratamente
intensi#e$ /n mod e0cepional &i pro#i"oriu$ se pot alee &i tratamente relati# intensi#e !P, S0 5( P0".
7,
TEMA 1C - CONCEPIA PDURII NORMALE PENTRU FUNCII MULTIPLE. CALCULAREA FONDULUI DE PRODUCIE
NORMAL !2 ORE"
1. T-$+(* 879&+(( /$+0*%-.
2. C$/3-82&% 9- 879&+- /$+0*%7 8-/2+& )&/3'(( 0&%2(8%-.
:. M-2$9* 2*,-%-%$+ 9- 8+$9&3'(-
4. M-2$9* 3+-52-+(( 0-9(( %* -48%$*2*,(%(27'((
B. C*%3&%&% #$%&0&%&( *+,$+-2&%&( 6-3&/9*+
1. Deoria p!durii normale
La /nceputul secolului 5I5-lea$ c1nd p!durile /nc! purtau amprenta tratamentului #itre la care fuseser! supuse /n trecut$ ele nu ofereau nici
modele concrete$ nici criterii de orientare la orani"area ospod!ririi lor raionale$ /n lipsa acestora s-a recurs la crearea unui model ideal al p!durii
raional ospod!rite$ ela'or1ndu-se de c!tre ("r. Mundes"agen, /n 1;4:$ teoria pdurii normale, perfecionat! /n 1;71 de C. MeNer.
Aceast! teorie este prima$ &i p1n! ast!"i sinura /n telul ei$ care se refer! ia o unitate de ospod!rire %,ic"ter, ;F<@&.
MeNer consider! c! o pdure este n stare normal, dac asigur anual i permanent recolte egale de material lemnos. +entru aceasta$ ea tre'uie
s! pre"inte o cre&tere normal! %(n& &i o succesiune normal! de #1rste sau clase de #1rst! normale su' aspectul suprafeei &i a&e"!rii lor.
Din acestea decur2 un fond de producie %Kn& &i o posi'ilitate normal!$ +n .
Cre&terea anual! Cn a p!durii re"ult! din suma cre&terilor anuale ale ar'oretelor2
cn O c; P cD P c@P ... P crO mr
Dac! /n loc de cre&terile curente se folose&te cre&terea medie la e0ploata'ilitate$ care re"ult! din raportul
r
m
c
r
c c c c
r r
= =
+ + + + ...
- 4 1
atunci
cnO r c i cnOpn
Volumul fondului de producie normal re"ult! din elementele pre"entate mai /nainte2
a* pentru situaia dinaintea e0ploat!rii2
Kn O m; P mD P m@ E ...P mr
'* pentru situaia imediat urm!toare e0ploat!rii2
Kn O E P m1 E m4 E ... E mr-;;
Deoria se 'a"ea"! pe ipote"a c! p!durea se e0ploatea"! prin t!ieri rase. <a a ser#it /ns! permanent &i ser#e&te /nc! &i ast!"i la /neleerea lucrurilor$
'ine/neles d$ndu-se elementelor din formul i rezultatelor interpretrii adevrate.
+e 'a"a relaiilor fundamentale sta'ilite mai sus s-au ela'orat &i se folosesc dou! procedee de calcul )clasice* pentru determinarea #olumului
fondului de producie normal2 cu a(utorul ta'elelor de producie &i pe 'a"a cre&terii medii la e0ploata'ilitate$ pe care le #om pre"enta /n r1ndurile
;.
urm!toare. +e l1n! acestea /ns! #om mai pre"enta &i alte matematicii moderne$ care permit trecerea de la un model riid la unui dinamic$ fle0i'il &i /n
acela&i timp$ adopti#.
2. C$/3-82&% 9- 879&+- /$+0*%7 8-/2+& )&/3'(( 0&%2(8%-.
?tiina amena(!rii p!durilor a a#ut /n #edere modelul p!durii normale su' raportul produciei de lemn. Dar$ /n condiiile /n care fiecare ar'oret /n
parte &i p!durea /n ansam'lu ei /ndeplinesc funcii multiple$ iar /n #iitor cu prec!dere #or /ndeplini funcii de protecie &i /n secundar funcii de producie$
modelul p!durii normale anterior conceput #a tre'ui re1ndit &i adaptat la aceste noi &i #iitoare /mpre(ur!ri. De#ine necesar! ela'orarea modelului pentru
p!durea normal! cu funcii multiple. Amena(amentul teoretic #a tre'ui s! se ocupe /n continuare de pro'lema p!durii normale de codru reulat /n
accepiunea polifuncionalit!ii ecosistemelor forestiere. De asemenea$ este necesar! ela'orarea modelului p!durii normale ospod!rit! /n codru
c#asir!din!rit. Sc%ema p!durii normale$ a&a cum a fost ea conceput! /n trecut$ reflect! concepia timpului /n care codrul reulat cu t!ieri rase era /neles
ca forma superioar! de cultur! forestier!.
=n conte0tul actual$ prin stare normal! )optim!* a p!durii /neleem starea ei de ma0im! sta'ilitate &i eficacitate funcional!. +durea normal va
trebui privit ca sistem desc"is cu caracter dinamic, constituind un model programat de gospodrie n scopul creterii eficacitii ei funcionale. +rin
modelul pe care /l ofer!$ ea contri'uie la optimi"area mediului /ncon(ur!tor &i la folosirea raional! neepui"ant! a resurselor naturale. Aodelul p!durii
normale #a fi treptat interat /n modelul am'ianei umane.
Structura p!durii )normale* este dat! de modul de alc!tuire a ei$ /n raport cu principalele elemente componente. =ntr-o #i"iune nou!$ 'a"at! pe
concepia ecosistemic!$ structura p!durii tre'uie /neleas! mai lar de c1t p1n! acum .
+!durea ca sistem este ea /ns!&i constituit! din su'sisteme$ respecti# din ecosisteme forestiere elementare delimitate p1n! la ni#el de
ar'oret) su'parcele*. Numai aceste unit!i$ /n /ntreul lor$ pot fi luate /n considerare la caracteri"area de ansam'lu a structurii p!durii. =n aceast! #i"iune$
reparti"area suprafeelor pe clase de #1rst!$ ocupate de diferite specii dintr-o p!dure constituit! din ar'orete amestecate$ este lipsit! de sens &i de
importan! practic!. +e clase de #1rst!$ clase de producie$ cateorii de consisten! &.a$ se pot reparti"a numai ar'orete /n /ntreul lor$ ca su'sisteme.
+entru caracteri"area fondului de producie se formea"! distri'uii reale &i teoretice. =n acest scop a fost necesar s! se constituie clase )de #1rst!$ de
diametre* ele fiind /nelese ca su'di#i"iuni ale sistemului$ de rupare statistic! a elementelor componente ale fondului de producie. +e 'a"a distri'uiilor
constituite se poate caracteri"a &i anali"a structura p!durii prin mi(loace oferite de statistica matematic!$ teoria informaiei$ teoria siuranei.
+ro'lema p!durii normale su' raportul funciilor de protecie sau al funciilor multiple r!m1ne /ns! o pro'lem! desc%is! pentru #iitoare cercet!ri
fundamentale. Va tre'ui s! se fac! apel &i la alte caracteristici alei ecosistemelor forestiere$ cum sunt 'iomasa &i sta'ilitatea. Su' raport statistico-
matematic #or tre'ui puse /n funciune distri'uiile teoretice multidimensionale$ ele fiind sinurele care pot modela ecosistemul forestier ca /ntre.
Distri'uiile unidimensionale$ at1t de frec#ent folosit /n teoria amena(amentului$ au o putere relati# redus! de caracteri"are. Cre&terea sta'ilit!ii &i a
eficacit!ii funcionale ale p!durilor este posi'il! prin ma(orarea radului de orani"are$ respecti# prin m!rirea di#ersit!ii &i comple0it!ii lor structurale.
Dre'uie /ns! de preci"at$ c! at1t sta'ilitatea$ c1t &i efectele multiple social-economice ale p!durii nu cresc necontenit odat! cu ma(orarea di#ersit!ii. <0ist!
un optim pe care amena(istul tre'uie s!-l sesi"e"e.
:. M-2$9* 2*,-%-%$+ 9- 8+$9&3'(-
Deoria se 'a"ea"! pe ipote"a c! p!durea se e0ploatea"! prin t!ieri rase. <a a ser#it /ns! permanent &i ser#e&te /nc! &i ast!"i la /neleerea lucrurilor$
'ine/neles d$ndu-se elementelor din formul i rezultatelor interpretrii adevrate.
;1
Volumul fondului de producie normal >n se poate determina cu apro0imaie dup! procedeul ta'elelor de producie. Se /nsumea"! #olumele de
producie principale pentru #1rstele indicate /n ta'ele p1n! la #1rsta e0ploata'ilit!ii$ lu1nd /n calcul suprafaa p!durii )St*$ #1rsta medie a e0ploata'ilit!ii
)r* &i inter#alul )(* dintre #1rstele luate /n considerare /n ta'ele. Cum /n ta'elele de producie acest inter#al este de 8 ani )( [ 8*$calculele se pot sistemati"a
potri#it formulei e#idente@
>n [ Scl

=
Q
i
cl
H
1
[
r
#
t
( )V( E V4( E V-( E]E
4
Hr
*@ >n [ 8
r
#t
)V8 E V1. E V18 E]E
4
Hr
*@
Calculele se efectuea"! pe specii &i clase de producie$ apoi$ prin /nsumare$ re"ult! #olumul fondului normal de producie pe unitate de ospod!rire.
+entru ar'oretele amestecate se folosesc ta'elele de producie e0istente ela'orate pentru ar'oretele pure. De aceea se ine seama de proporia de
participare a fiec!rei specii /n compo"iia ar'oretelor. +entru scopuri practice ta'elele de producie pot fi completate cu #alori pri#ind #olumul fondului de
producie normal la %ectar.
E4-08%& 9- 3*%3&% 8-/2+& 9-2-+0(/*+-* 07+(0(( )$/9&%&( 9- 8+$9&3'(- /$+0*%
%* $ 879&+- 9- 62-1*+ 9- 1000?* 3$/6(9-+M/9 #M+62* -48%$*2*,(%(27'(( 9- 100 */(
Specia +roporia
Clasa de
producie
+roporia
pe clase
de
producie
Colon 40
col 7
Volumul mediu la %a /n m
-
dup! ta'ele de #1rst! de .. ani
Dotal col
: - 1.
Colon 8 0
col 11 1. -. 8. 7. ,.
1 4 - 7 8 : 7 ; , 1. 11 14
ste(ar
: II .$- .$1; ,- 1;: -8. 8.. :.8 17-7 -14
III .$: .$-: 8. 1-; 4:; 7.1 7,7 1-87 7;7
IV .$1 .$.: -8 1.. 1,, -1. -,: 1.7. :4
tei
4 III .$: .$14 :- 4.1 -18 -77 7.7 1-:. 1:-
IV .$7 .$.; 84 18: 487 -1. --; 111. ;,
carpen 4 IV 1$. .$4 48 11. 17, 4-- 471 ;1; 1:7
DODAL 1$. 1$. 1477
>n [ (
r
#t
)V1( E V4( E V-( E]E
4
Hr
* [ (
r
#t

=
n
i 1
Y)V
i
1. E V
i
-. E V
i
8. E V
i
7. EV
i
,.* Z[ 4.. 0 1477 [ 4887.. m
-
Unde2 ( 3 m!rimea inter#alului /n ani@ St 3 suprafaa total! a fondului normal /n %a@ n 3 num!rul de elemente din compo"iia ar'oretului @ r 3
m!rimea ciclului /n ani@ i 3 num!rul inter#alului.
>ormulele de mai sus dau m!rimea fondului de producie numai pentru ar'oretul principal$ de aceea ca fondul de producie normal s! fie
compara'il$ su' raportul m!rimii$ cu cel real$ care se sta'ile&te pe 'a"! de in#entarieri$ este ne#oie s! adaue la cel dint1i #olumul corespun"!tor
ar'oretului secundar. Acesta se o'ine dup! formula2
;4

4. M-2$9* 3+-52-+(( 0-9(( %* -48%$*2*,(%(27'((
A doua metod! clasic! de calcul$ pentru determinarea m!rimii fondului de producie normal se spri(in! pe urm!torul raionament.
+resupunem o p!dure /n care s-a reali"at fondul de producie normal. Fecolte anuale$ /n acest ca"$ sunt eale /ntre ele &i eale$ /n medie$ cu
cre&terea anual! a fondului de producie.
Ar'oretele ce se recoltea"! au$ /n medie$ aceea&i #1rst!$ #1rsta e0ploata'ilit!ii. Se poate spune deci c! #olumul lor este format clin cre&terile a r
ani consecuti#i.
Dac! not!m cu c1$ c4...cr cre&terile respecti#e$ atunci$ a&a cum s-a mai ar!tat$
$
...
4 1
c
r
c c c
r
=
+ + +
adic! media lor )cre&terea medie la e0ploata'ilitate*. Not1nd cu + #olumul r
recoltelor anuale &i cu C cre&terea anual! a fondului de producie$ putem scrie2
+ [ c; P cD P cr [ rc [ (
Dar pentru a se putea recolta anual aceia&i #olum de material$ format din ar'orete de aceea&i #1rst!$ tre'uie s! admitem c! fondul de producie este
format din ar'orete astfel reparti"ate pe #1rste$ /nc1t #olumelor lor$ ordonate dup! #1rste$ s! nu difere /ntre ele dec1t cu o cre&tere medie c.
=n consecin!$ #olumul ar'oretelor de un an #a fi eal cu o sinur! cre&tere c@ #olumul ar'oretelor de D ani #a fi eal cu Dc &.a.m.d.$ iar #olumul
ar'oretelor e0ploata'ile$ de #1rsta r, #a fi + [ rc.
Suma acestor #olume repre"int! tocmai fondul de producie2
Kn O c P Dc P .,. Prc
Suma acestor #olumele repre"ent1nd o proresie aritmetic! cu r termeni &i cu raia c$ #aloarea ei este2
rc
r rc
rc c
r
K
n
4 4
* )
4
+ = + =
Dar deoarece dup! relaia %G.;;& rc O + O C$ putem scrie )sc%im'1nd odinea termenilor*2
4 4
(
(
r
K
n
+ =
=n formula ultimul termen luat /n calcul$ rc [ C$ repre"int! #olumul ar'oretelor e0ploata'ile$ a&a c! se poate considera produs. Sc!"1ndu-l din
formula$ !sim2

4 4
(
(
r
K
n
=
>!c1ndu-se media /ntre #alorile &i$ re"ult! relaia eneral!2
(
r
K
n
4
=
Impreci"ia formulei se datorea"! ipote"ei re&ite de la care s-a pornit la sta'ilitatea ei. =n ade#!r$ presupunerea c! fondul de produciei norma` ar fi
constituit din ar'orete astfel reparti"ate pe #1rste /nc1t #olumele corespun"!toare$ ordonate dup! m!rime$ s! difere /ntre ele /n mod constant cu aceea&i
#aloare c )#ariaie liniar!*$ este ar'itrar! c!ci$ dup! cum &tim$ #ariaia #olumului /n funcie de #1rst! est cur'ilinie$ cur'a repartiiei fondului de producie
normal pe #1rste pentru o p!dure de ste(ar pedunculat de clasa de producie. Deci formula pentru calculul #olumului fondului de producie inaplica'il!.
;-
Dotu&i nu s-a renunat la ea$ dat fiind u&urina calculelor$ ci s-a dat o form! adapta'il! la diferite /mpre(ur!ri. =nlocuindu-se coeficientul ;RD, cu un
parametru Q, formula de#ine2
Kn O Qr( sau Kn [ Qr+
Valoarea parametrului Q se poate sta'ili$ dac! se determin! mai /nt1i #olumul fondului de producie normal$ pentru diferite /mpre(ur!ri$ cu a(utorul
ta'elelor de producie )+redescu$ 1,87*.
>ie$ de pild!$ >n m!rimea acestui fond /ntr-un ca" dat. Se scrie relaia Qr+ [ >n$ din care re"ult!
S O Kn Rr+@ m!rimea lui + este determinat! tot cu a(utorul ta'elelor de producie.
B. C*%3&%&% #$%&0&%&( *+,$+-2&%&( 6-3&/9*+
Doate formulele date pentru calculul m!rimii >n consider! #aloarea #olumului /n timp continu!. O astfel de #ariaie /ns! nu are dec1t ar'oretul
principal$ de aceea formulele dau m!rimea fondului de producie normal numai pentru acest ar'oret$ /n realitatea$ la un moment dat toate ar'oretele prin
care nu s-a trecut /n anul respecti# cu operaiunii culturale conin &i ar'oret secundar.
=n ade#!r$ dac! ar'oretul principal este format din ar'orii ce r!m1n dup! efectuarea unei r!rituri$ el se caracteri"ea"! printr-o anumit! densitate
ar'oretului cre&te din nou$ ar'orii de#enind din ce /n ce mai /n%esuii$ p1n! la o e0tracie. Volumul de material lemnos ce se e0trae printr-o r!ritur! este
deci re"ultatul unui proces de acumulare continu!$ care face ca ar'oretul secundar ce se formea"! sa creasc! de la an la an$ apro0imati# /n aceea&i m!sur!.
>ie ,b #olumul ar'oretului secundar ce urmea"! s! se e0tra! la #1rsta '$ &i n num!rul de ani /n care s-a format$ adic! num!rul de ani ce s-au scurs de la
r!ritur! precedent! f!cut! la #1rsta a. adic! admitem c! procesul de formare a lut ,b este uniform$ re"ult! c! fiecare an contri'uie la formarea lui cu o
cantitate eal! cu ,bRn, astfel /nc1t /n ar'oretele de #1rste intermediare2 %a E ;&r %a E D&, %a P @& etc.$ ar'oretul secundar$ care este /n curs de formare$
atine /n ipote"a c! ar'oretele de diferite #1rste sunt de aceea&i natur! &i eale ca suprafa! - urm!toarele #alorii2 La #1rsta de2 %a P ;& ani ... ,bRn
%a PD& ani ... D,bRn
%a P@& ani ... @,tRn
....................................
%a P n& - b ani... n ,bRn O ,b
+rin /nsumare se o'ine #olumul ar'oretului secundar din toate ar'oretele cu #1rste /ntre )a E 1* &i ' ani$ &i anume2
Ha-b
b
,
n
4
1 +
=
Se o'ser#! c! termenii /nsumai formea"! o proresie aritmetic! cu raia F'Pn.
=n acelea&i fel se deduce &i #olumul ar'oretului secundar din ar'oretele cu #1rste /ntre %b P ;& &i c ani$ %c P ;& &i d ani etc.$ iar prin /nsumare$
ar'oretul secundar total. Vom a#ea deci2 .
s
H

+
=
+
+ +
+
+
+
= ,
n
,
n
,
n
,
n
t b a
4
1
4
1
...
4
1
4
1
Femarc!m /ns! c! /n calculul de mai sus s-au luat /n considerare &i #olumele ar'oretului secundar la #1rstele a,b..... r. S-a presupus$ adic!$ situaia
ar'oretului secundar /nainte de efectuarea r!riturilor. +entru a se o'ine #olumul lui dup! efectuarea acestora$ se scade din #aloarea lui HTs de mai sus
cantit!ile Fa$ F'$.... Ft. respecti#
,
$ iar formula de#ine2

= ,
n
H
s
4
1
;7
>!c1ndu-se media /ntre HTs &i
s
H
se o'ine formula eneral! folosit! /n practic! %,ucreanu. ;FGG&.

= ,
n
H
s
4
Volumul ar'oretului secundar astfel calculat urmea"! s! se adaue la #olumul ar'oretului principal determinat dup! oricare din metodele amintite.

= ,
n
Hs
4
/n care Vs - #olumul ar'oretului secundar$ n 3 inter#alul de timp )considerat acela&i* la care se repet! r!riturile$ aF 3 #olumul ce se reali"ea"! anual
din r!rituri din /ntreaa p!dure.
;8
TEMA 1G. MODELAREA STRUCTURII ARDINRITE. !1 OR"
1. M$9-%*+-* 62+&32&+(( <+79(/7+(2-.
4. Determinarea elementelor proresiei Liocourt pentru un ca" dat
-. Determinarea distri'uiei normale pentru un diametru limit! dat
4. S2+&32&+(-0$9-%.
1. M$9-%*+-* 62+&32&+(( <+79(/7+(2-.
=n codrul r!din!rit fiecare ar'oret )su'parcel!* constituie o'iect de normali"are )optimi"are* a structurii. Se /nelee c! p!durea /n ansam'lul ei #a
fi optim structurar!$ dac! fiecare ar'oret component #a a#ea structura normal!.
+entru ela'orarea modelelor de structur! optim! sa-u aplicat leile de structurare a p!durii natural pluriene. Ca elemente de anali"! au fost
considerai ar'orii indi#iduali$ acestea fiind interpretai (ust ca cele mai e0presi#e componente ale ecosistemelor forestiere natural pluriene. Doate
anali"ele &i caracteri"!rile se refer! la %ectarul de p!dure$ soluia fiind (ustificat! de faptul c!$ /n condiii staionale similare$ structura tre'uie s! fie aceia&i
pe orice suprafa!. Caracteristica de 'a"! a ar'orilor din p!durea r!din!rit! a fost considerat diametru. Alte componente ale 'ioceno"ei nu au fost luate /n
seam!.
La codru r!din!rit ar'orii se reparti"ea"! pe cateorii sau clase de diametre dup! distri'uia LIOCOUFD

A
A
L
A
L
A
L
A
L
n
2 2 2 2...2
4 - 1
)1*
/n care A 3 num!rul de ar'ori din cateoria iniial!
L
-;
- raia proresiei eometrice descresc!toare
n - num!rul cateoriilor de diametre$ potri#it relaiei n O %l - i& R " P ;
l 3 cateoria limit!$ i - cateoria iniial!$ iar " 3 m!rimea cateoriei de diametre
De pild!
b 3 num!rul de ar'ori dintr-o cateorie oarecare 0
sau funcia AAc<F

N Q e
x
=

)4*
=n a doua relaie$ b repre"int! num!rul de ar'ori din cateoria de diametre 0$ iar Q &i constituie parametrii funciei$ ce depind de caracteristicile
ar'oretelor.e 3 'a"a loaritmic! natural! )4$71;-*. Aai (os este repre"entat! In#entarierea unui ar'oret de 'rad &i distri'uirea lui conform funcia A<c<F
efectuat! de Dr. In. D. A#!c!riei /n OS 6orca U+ IV Sa'asa
;:
C*2-<$+(* 9- 9(*0-2+-
d !30"
F+-3#-/'- -48-+(0-/2*%- F+-3#-/'-
2$2*% *+,$+-2 B+*9 F*< M$%(9
; 78 - 4 8.
14 47 17 1 74
1: 1; 18 1 -7
4. , 14 41
47 4 7 1 7
4; 7 7
-4 - 1 7
-: 1 4 -
7. 4 1 -
77 1 1 4
7; 1 1 4
84 1 1
8: 1 1
:. 4 7 :
:7 7 - 7
:; 1 4 -
74 4 - 8
7: 1 1 4
;. - -
;; 1 1
Dotal 144 8; 41 4.1
Diametrul mediu$ d )cm* 4.$1 1,$4 81$7 4-$1
A'aterea standard$ sd )cm* 1,$, ;$7 4-$. 4.$4
Coeficientul de #ariaie$ sUd )I* ,,$1 78$. 77$; ;7$7


n = 55,139e
-0,0498d
0
4
8
12
16
20
24
28
32
36
40
44
48
52
56
0 8 16 24 32 40 48 56 64 72 80 88
Categoria de diametre, d (cm)
F
r
e
c
v
e
n

e
,
n
ditri!"ia e#$erimenta%& ditri!"ia teoretic&

;7
4. Determinarea elementelor proresiei Liocourt pentru un ca" dat
>ondul de producie normal este un element de control$ la sta'ilirea c!ruia se iau /n considerare doar ar'orii al c!ror diametru este mai mare dec1t
praul de in#entariere. Determinarea num!rului de ar'ori din prima cateorie de diametre se 'a"ea"! pe urm!torul raionament2 pentru ca /ntr-o situaie
normal! fondul de producie s! r!m1n! nesc%im'at$ adic! /ntr-un ec%ili'ru permanent$ tre'uie ca /n fiecare an /n prima clas! de diametre s! intre un
num!r de ar'ori eal cu cel al ar'orilor recoltai$ ce ies din ultima clas! de diametre. Not1nd cu D timpul c1t ar'orii r!m1n /n prima clas! de diametre$
tre'uie s! e0iste relaia2
0 a A =

/n care BaC repre"int! raportul dintre cre&terea anual! a p!durii &i #olumul mediu al ar'orilor e0tra&i. Din practic!$ s-a constat c! e0ist! un raport
apro0imati# constant /ntre #olumul ar'orelui mediu e0tras &i #olumul ar'orelui mediu pe parcel! md2
m m =
-
7
.
=nlocuind /n relaia )1*$ se o'ine urm!toarea formul! de determinare a num!rului de ar'ori din prima cateorie de diametre2
A
(
m
0 =

-
7

/n care D se determin! pe cale dendrometric!2 Se sta'ile&te$ mai /nt1i$ pe 'a"a unor pro'e de cre&tere recoltate cu 'ur%iul$ cre&terea anual! medie
/n diametru$ apoi se /mparte m!rimea unei cateorii de diametre la aceast! cre&tere. D se mai poate calcula prin compararea datelor o'inute din dou!
in#entarieri consecuti#e.
Num!rul de cateorii de diametre$ BnC$ se determin! prin sta'ilirea rosimii ma0ime admisi'ile a ar'orilor$ respecti# a cateoriei limit!. Aceasta
depinde de #ioarea de cre&tere a ar'orilor sau de considerente economice. Distri'uia normal! tre'uie s! corespund! potenialului de cre&tere a
ar'oretelor pe staiunea respecti#!. #e consider c diametrul limit corespunde ultimei clase de diametre din care exist cel puin un arbore la "ectar.
Deci n se determin! cu a(utorul urm!toarei relaii2
n
l i
d
=

+1
/n care2
i - repre"int! praul de in#entariere$
l - diametru ma0im$
d - m!rimea clasei de diametre. Dac! num!rul de ar'ori din ultima clas! de diametre se notea"! cu $ atunci raia L se determin! cu urm!toarea
relaie2
L
A

n
=
1
:. D-2-+0(/*+-* 9(62+(,&'(-( /$+0*%- 8-/2+& &/ 9(*0-2+& %(0(27 9*2
C1nd pentru ar'oretele e0ploata'ile se fi0ea"! un diametru limit! mai mic dec1t cel corespun"!tor ec%ili'rului fi"ioloic$ distri'uia normal!
urmea"! s! fie determinat! /n funcie de acest diametru. Se porne&te /n acest scop de la distri'uia tip corespun"!toare clase staionale respecti#e.
Aai /nt1i se afl! suprafaa de 'a"! a ar'orilor mai ro&i dec1t diametrul limit! sta'ilit &i se reparti"ea"! la cateoriile r!mase$ proporional cu
suprafaa lor de 'a"!. Apoi se cumulea"! num!rul de ar'ori corespun"!tor$ pe cateorii$ ad!u1ndu-se la cel iniial.
=n #ederea amena(!rii &i ospod!ririi p!durilor /n codru r!din!rit este necesar! cunoa&terea structurii optime$ care s! asiure o eficacitate
funcional! ma0im!. <a se sta'ile&te dup! modelul p!durii naturale pluriene$ prin e0periment!ri /n fiecare p!dure &i model!ri matematice de tipul celor
menionate. De reul! se folose&te funcia e0ponenial! Aeber /n forma liniari"at! prin loaritmare. A(ustarea distri'uiilor reale )e0perimentale* se
reali"ea"! cu u&urin!$ folosind procedee cunoscute /n statistica-matematic!@ re"ultate 'une ofer! metoda celor mai mici p!trate.
Aodelul matematic al p!durii r!din!rite nu are /nc! o fundamentare &tiinific!$ mai ales su' raport ecoloic. Dinamica structurii ar'oretelor
amestecate r!din!rite #a putea fi e0primat! numai prin modele matematice 'a"ate pe o profund! cunoa&tere a leit!ilor ecoloice de structurare a
ecosistemelor forestiere.
+ro'lema diametrului-limit! necesit! o anali"! aparte. <l corespunde cateoriei limit!$ respecti# cateoriei /n care la ar'oretul dat se mai poate
/nt1lni /nc! cel puin un ar'ore la %ectar cu stare fi"ioloic! normal!. =n funcie de distri'uia normal! a ar'orilor pe cateorii de diametre astfel modelat!$
se trece apoi la determinarea m!rimii fondului de producie normal. <l depinde nu numai de specia$ ci &i de 'onitatea staiunii. Aceasta din urm! se
sta'ile&te dup! sistemul de clasificare a ar'oretelor pluriene pe clase de producie.
4. S2+&32&+(-0$9-%. =n ca"urile /n care p!durile s1nt pentru prima dat! amena(ate /n codru r!din!rit$ de#in necesare repere de orientare /n direcia
structurii optime. Din aceast! necesitate s-a n!scut ideea unei tipi"!ri a structurii normale a ar'oretelor pluriene. Au fost luai /n considerare urm!torii
factori2 specia$ condiiile staionale &i crupa funcional! atri'uite ar'oretelor.
Structurile - model ale p!durii r!din!rite nu pot fi folosite ca reper /n primele fa"e ale procesului /ndelunat de transformare a ar'oretelor cu
structur! ec%ien! sau relati# ec%ien! /n ar'orete cu structur! plurien!. Aceste tipuri de ar'orete sunt incompati'ile cu ideea unui model unic. Deci sunt
necesare modele dinamice de structuri optime specifice perioadei de transformare$ prin care se urm!re&te meninerea potenialului producti# &i
ecoprotecti#$ ca &i sta'ilitatea ar'oretului$ pe /ntre procesul de transformare. Aplicarea tratamentului t!ierilor c#asir!din!rite se do#ede&te deose'it de
util! /n procesul de transformare. A'ia dup! reali"area structurii relati# pluriene$ ar'oretele respecti#e #or putea fi conduse$ din aproape /n aproape$ prin
control periodic $ spre structuri optime specifice codrului r!din!rit. Ar'oretele ec%iene ne/m'!tr/nite$ cu #1rste mai mici de 7. ani$ de #italitate cel puin
normal! pot fi conduse direct spre r!din!rit.
+rimele t!ieri de aplicare a r!din!ritului tre'uie s! ai'! mai mult caracterul unor lucr!ri pre!titoare de intensitate moderat! pe seama ar'orilor
defectuo&i$ cu #italitate sc!"ut!$ deprisani$ urm!rind deci mai mult /m'un!t!irea structurii calitati#e a ar'oretului$ dec1t o anumit! structur! a acestuia pe
cateorii de diametre.
+e #iitor modelele de structuri optime #or tre'ui s! se refere nu numai la distri'uia num!rului de ar'ori$ la fondul normal &i la suprafaa de 'a"!
normal!$ dar &i la compo"iia ar'oretului$ ca &i la cre&terea curent! /n #olum pentru diferite #ariante de cultur!$ pun1nd /n aplicare modele matematice
multidimensionale. Aspectele pri#ind structura ecoloic! a ar'oretului nu #or mai putea fi neli(ate. ?anse mai mari de reu&it! #or a#ea acele modele care
se #or ela'ora pe tipuri de ecosisteme$ /n profil teritorial$ pe c1t posi'il locale. =n aceste condiii$ structurile-model /ndeplinesc un rol orani"atoric
important$ /ndemn1nd pe amena(ist s!
D(62+(,&'(( @ 0$9-% 8-/2+& *+,$+-2-%- 9- )*< <$68$97+(2- ./ 3$9+& <+79(/7+(2 )norme te%nice 1,;.*
>uncia
atri'uit!
Clasa
de
produc
ie
Diametrul
limit!$
Di$ cm
N la
Di
Num!rul
de ar'ori
la %ectar
V
Num!r de ar'ori /n I pe clase
de diametre )cm*
Volum /n I pe clase de diametre$ /n cm
Volum
total
)optim*
m-P%a
Suprafaa
de 'a"!
)optim!*
m-P%a
1:-47 4;--: 7.-7;
84 &i
peste
1:-47 4;--: 7.-7;
84 &i
peste
+
r
o
t
e
c

i
a

a
p
e
l
o
r
I :; -$. -,1 1$-. 8: 4: 11 7 1: 4: 4: -4 71: 4;$.
II :7 4$; 747 1$-: :4 47 1. 7 41 4, 4: 47 --4 4:$7
III :. 4$8 787 1$77 :; 4- 7 4 4; -4 48 18 481 47$7
IV 8: 4$4 8.: 1$88 77 4. 8 1 -7 -8 41 7 4.. 4-$4
V 84 4$. 87; 1$:, ;. 17 - - 7; -7 1: 4 18: 44$1
+
r
o
t
e
c

i
a

s
o
l
u
l
u
i
I :7 -$1 7-- 1$-8 :1 47 1. 8 4. 4, 47 47 -,4 4:$:
II :. 4$, 7:7 1$74 :: 4- ; - 4: -4 4: 1: -1. 48$8
III 8: 4$7 8.8 1$84 74 41 : 1 -7 -7 4- , 4-, 47$8
IV 84 4$: 87; 1$:- 7; 1; 7 - 7- -: 1; - 1,1 4-$.
V 7; 4$8 8,- 1$7, ;- 18 4 - 88 -4 1- - 184 4-4$.
F
e
c
r
e
a
r
e
I ,4 1$. -78 1$48 8. 48 1-
14-
14 1. 1; 44 8. 84. -4$8
II ;7 1$8 -:. 1$47 81 48 1- 11 14 1, 44 77 774 -1$7
III 7: 4$. -,. 1$- 88 48 1, ; 18 44 47 -, -88 -.$7
IV :; 4$8 778 1$-8 :. 47 1. : 4. 47 48 4; 4;. 4,$7
V :. -$. 818 1$77 :7 4- 7 - 4, -4 47 18 44. 4;$8
+
r
o
d
u
c

i
e

&
i

p
r
o
t
e
c

i
e
I ;7 1$. -,. 1$-. 8: 48 11 ; 4- 4- 44 7. 7;. -.$;
II 7: 1$4 74. 1$-8 :. 47 1. : 1, 4: 47 -1 -7. 4;$4
III :; 1$8 7:8 1$78 :: 4- ; - 48 -. 47 41 4;8 48$-
IV :. 1$7 818 1$87 74 41 : 1 -7 -7 1; 18 41. 48$7
V 84 4$. 888 1$:7 ;. 17 - - 77 -7 1: - 1:. 4-$.
?anse mai mari de reu&it! #or a#ea acele modele care se #or ela'ora pe tipuri de ecosisteme$ /n profil teritorial$ pe c1t posi'il locale. =n aceste
condiii$ structurile-model /ndeplinesc un rol orani"atoric important$ /ndemn1nd pe amena(ist s! urm!reasc! prin control relaia dintre modific!rile
structurale inter#enite ca urmare a lucr!rilor efectuate &i influena lor asupra produciei &i efectelor de protecie ale fiec!rui ar'oret ospod!rit /n codru
r!din!rit.
TEMA 20. - STRUCTURI OPTIME PENTRU CODRU REAULAT. !2 ORE"
1. S2+&32&+( $82(0- 8-/2+& 3$9+& +-<&%*2.
2. S2+&32&+* 8- 3%*6- 9- #M+627 8-/2+& *+,$+-2- 8&+- 5( 9- *3--*5( 8+$9&32(#(2*2- 5( *+,$+-%- 8&+-, 9*+ 9- 8+$9&32(#(2*2-* 9()-+(27.
:. S2+&32&+* 8- 3%*6- 9- #M+627 8-/2+& *+,$+*2- *0-62-3*2- 5( 9- 9()-+(2- 3%*6- 9- 8+$9&3'(-
1. S2+&32&+( $82(0- 8-/2+& 3$9+& +-<&%*2.
=n codrul reulat fiecare ar'oret /n parte &i p!durea /n ansam'lul ei posed! o di#ersitate relati# redus!$ &i /n consecin! o distri'uie a su'stanei &i
eneriei pe canale puine dar lari. +!durea este lipsit! de un ec%ili'ru ecoloic intern$ necesar funcion!rii ei cu ma0im de folos pentru societate. De
aceea$ pentru meninerea ei /n stare de ec%ili'ru dinamic este necesar! inter#enia uman! permanent! su' raport orani"atoric &i sil#icultural. =n acest
cadru$ amena(amentului /i re#ine un rol %ot!r1tor$ pentru re"ol#area a dou! pro'leme fundamentale2
1. - normali"area fondului de producie ca m!rime &i structur!@
4. - asiurarea sta'ilit!ii fondului de producie fa! de aciunea factorilor naturali derelatori.
>a! de codrul r!din!rit$ codrul reulat r!m1ne la un ni#el inferior de orani"are$ tocmai datorit! faptului$ c! prin structurarea o'liatorie a p!durii
pe clase de #1rst!$ este constituit predominant din ecosisteme )ar'orete* tinere su'orani"ate$ de sta'ilitate redus! &i ineficiente funcional. +!durile
conduse la ciclu mici /n loc s! prote(e"e mediul$ ele /nsele au ne#oie de protecie $ /n care scop solicit! din partea societ!ii mari consumuri de enerie.
Dar sta'ilitatea &i eficacitatea funcional! a codrului reulat cre&te odat! cu ma(orarea ciclului )/n limitele perioadei optime su' raport ecoloic &i
economic*.
(ondiia fundamental a normalitii unei pduri gospodrite n codrul regulat este repartizarea arboretelor componente n clase de v$rst astfel
ca s putem recolta succesiv din arborete exploatabile mas lemnoas respect$nd principiu continuitii. Se produce un proces continuu de /ntinerire &i
deplasare a fiec!rui ar'oret dintr-o clas! /n alta de #1rst!. De la ar'orete cu un ni#el ridicat de orani"are cum sunt cele e0ploata'ile$ se trece la o nou!
eneraie de ar'ori su'orani"at! &i cu /nsu&iri funcionale reduse$ eneraie care prin cultur! poate fi /ndrumat! spre forme structurale tot mai e#oluate pe
m!sur! ce trece dintr-o clas! de #1rst! /n alta. De reul! se formea"! clase de #1rst! de 4. ani )I21-4.@ II241-7.. ..VI21.1-14....*. Se pot adopta &i alte
m!rimi ale claselor din 1. /n 1. ani$ sau din 8 /n 8 ani*.
=n dependen! de distri'uirea suprafeelor ar'oretelor pe clase de #1rst! marea ma(oritate a p!durilor noastre se /ncadrea"! /n urm!toarele tipuri de
structur! )Kiuriu$1,;4*2 descresc!tor deficitare )tip L*$ cresc!tor deficitare)tip S*$ deficitare la e0tremit!i )tip F*$ deficitare la mi(loc )tip U*$ dar pot fi &i
alte com'inaii. =n continuare se #a anali"a condiiile distri'uiei normale pe clase de #1rst! pentru diferite caracteristici a ar'oretelor.
Dac! la distri'uia p!durilor /n codru r!din!rit s-a luat distri'uia num!rului de ar'ori pe cateorii de diametre pentru codru reulat s-a luat
ca unitate de distri'uie %ectarul de p!dure.
=n codru reulat ospod!rit dup! principiul continuit!ii$ se fac e0ploat!ri /n fiecare an deci se descoper! o suprafa! de teren fie prin tieri
rase, fie prin aplicarea altui tratament, pe care pune st!p1nire imediat$ cu aceea&i continuitate &i /n acela&i ritm cu t!ierile$ o nou! eneraie de
ar'ori.
+rocesul acesta continuu de e0ploatare &i reenerare face ca ar'oretele noi ce se nasc s! se ocupe de la an la an sau de la perioad! la
perioad! suprafee de m!rime eal! cu aceea a suprafeelor descoperite prin e0ploatare. Astfel se na&te /n p!dure un ansam'lu unitar de elemente
aflate /n interaciune$ constituit intr-o mulime de ar'ori &i de ar'orate cu #1rste diferite$ #ariind intre un an &i #1rsta e0ploata'ilit!ii. Se pune
/ntre'area2 ce suprafa! ar tre'ui s! se ocupe ar'oretele de diferite #1rste$ in1ndu-se seama de diferenele de producti#itate$ pentru ca$ dac! fiecare
s-ar e0ploata /n momentul cel mai corespun"!tor scopul economic urm!rit$ cantit!ile de lemn recoltate s! fie eale de la an la ane
+entru a r!spunde la aceast! /ntre'are$ #om considera diferite ca"uri2
2. S2+&32&+* 8- 3%*6- 9- #M+627 8-/2+& *+,$+-2- 8&+- 5( 9- *3--*5( 8+$9&32(#(2*2- 5( *+,$+-%- 8&+-, 9*+ 9- 8+$9&32(#(2*2-* 9()-+(27.
1*. +ornim de la situaia cea mai simpl!. +resupunem c! p!durea este constituit! din arborele pure i de aceeai productivitate; e#ident$ /n starea
cea mai 'un!. F!spunsul /n acest ca" se impune de la sine2 /n condiii staionale identice$ ar'oretele a(un1nd la e0ploata'ilitatea la aceea&i #1rst! &i a#1nd
atunci acelea&i #olum la %ectar$ pentru a se putea recolta /ncontinuu &i /n fiecare an acelea&i cantitate de material lemnos$ este necesar ca fondul de
producie s! cuprind! ar'orete de toate #1rstele$ /ntre un an &i #1rsta e0ploata'ilit!ii$ &i anume2
- c1nd ar'oretele sunt ec%iene$ fiecare #1rst! s! fie eal repre"entat! pe suprafa!@
- c1nd ar 'eretele sunt relati# ec%iene$ fiecare clasa de #1rst! s! fie eal repre"entat! pe suprafa!.
4*. Alta este situaia c1nd p!durea este constituit! din arborele pure, dar de productivitatea diferit.
>ie + aceasta producie medie$ calculata pentru /ntreaa p!dure$ &i # suprafaa medie a unei clase de #1rst!. Dac! notam$ mai departe cu +;$ +D etc$$
producia medie la %ectar pe clase de #1rst! si cu S@ etc.$ suprafaa normal! a acestor clase )adic! suprafaa pe care tre'uie s! o ai'! pentru a asiura la
e0ploata'ilitatea recolte eale*$ a#em relaia2
#;,+;, O #D+D, [ ... O #n+n O #+
De aici re"ult! /n ca"ul unei p!duri constituie din ar'orete de producti#itate diferit!$ dstribuia arboretelor pe clase de v$rste este normal dac
suprafeele aferente sunt invers proporionale cu productivitatea lor
<0emplu2 o p!dure de fa are urm!toarele caracteristici2 Suprafaa@ 1... %a@
Fepartiia pe clase de producie2 7.. %aPI$ -..PII$ -..PIII@ Volumul mediu la e0ploata'ilitate corespun"!tor2 :8.@ 8.. &i 7.. m
-
P %a@ V1rsta medie a
e0ploata'ilit!ii - 1.. ani@
Ar'eretele sunt reparti"ate pe 8 clase de #1rst!$ urm1nd ca fiecare clas! s! fie e0ploatai /n 4. de ani.
+roducia medie anuala a p!durii este2
)7..O:8.E-..O8..E-..O7..*P1..[8-..m
-
Pan
Ca situaia s! fie normal!$ tre'uie ca p!durea s! cuprind! toate clasele de #1rst!$ iar fiecare clasa s! ai'! o m!rime care s! asiure la
e0ploata'ilitate$ /n 4. de ani$ o producie de 2 4. O 8-.. [ 1.:... m
-
. Se pot i#i diferite situaii2
a* Dac! proporia claselor de producie rm$ne aceeai n toate clasele de v$rst, condiia de mai sus este /ndeplinit! atunci c1nd clasele de #1rst!
sunt eale /ntre ele. =ntre-ade#!r$ /n acest ca" a#em2
7..P8O:8.E-..P8O8..E-..P8O7..[1.:... m
-
In spiritul acestei idei se urm!re&te constituirea unor unit!i de
ospod!rire c1t mai omoene su' raportul potenialului producti# al
ar'oretelor. Kradul de normalitate a structurii p!durii /n raport cu #1rsta
ar'oretelor se poate e0prima prin suma diferenelor po"iti#e %V8j& dintre
suprafeele reale %#i& &i cele normale %#n& pe clas! de #1rst!$ /ntr-ade#!r$ c1nd
suma V8i [ V%#i - #n& tinde spre "ero$ p!durea se apropie de structura ei
normal! pe clase de #1rst!$ pe m!sur! /ns! ce suma V8i se /ndep!rtea"! de
"ero$ apropiindu-se de suprafaa /ntreii
p!duri %V#i&, starea acesteia se /ndep!rtea"! &i ea din ce /n ce mai mult modelul structurii fondului de producie normal. Aici /ns! nu se are /n #edere
anormali"area determinat! de /ncadrarea ar'itrar! a ar'oretelor pluriene naturale /n cateoria celor Wexploatabile n raport cu v$rstaW trecerea lor$ /n
consecin!$ /n ultima clas! de #1rst!$ cre1ndu-se astfel ilu"ia unui 9e0celent9 de ar'orete e0ploata'ile care ar urma apoi s! se /ncorpore"e forat /n
modelele structurii normale pe clase de #1rst! specifice codrului reulat$ /n contradicie cu necesitatea p!str!rii di#ersit!ii structurale sta'ilit!ii acestor
ar'orete$ de tip natural$ prin conducerea lor spre structura r!din!rit! normal!.
'* S! presupunem /ns! c! productivitatea arboretelor scade continuu pe msur ce v$rsta lor crete. Dac! repartiia suprafeei p!durii pe clase de
producie r!m1ne ca mai sus$ dac! 4.. %a sunt de clasa I$ &i c1te 7.. %a$ de clasele II &i III$ calcul1nd /n aceste condiii suprafaa necesar!$ pe clase de
#1rst!$ astfel ca producia acestora s! r!m1n! eala$ #om !sii datele din ta'elul de mai (os

Intr-ade#!r$ dac! producia periodica este de 1.:... m
-
$ iar
ar'oretele de clasa I de producie dau :8. m-%af
1
$ num!rul de %ectare
necesar pentru clasa l de #1rst! #a fi2 1.:.... 2 :8. [ 1:- %a. Festul de
4-7 %a fac parte deci$ /n mod normal din clasa a ll-a &i III-a de #1rst! etc.
/ntr-ade#!r$ dac! se /nmulesc suprafeele ar!tate In ta'el cu #olumul lor mediu la e0ploata'ilitate$ pe clase de producie$ se o'ine pentru fiecare
clas! de #1rst! apro0imati# acelea&i #olum2 1.:... m
-
.
Not1ndu-se$ ca mai sus$ cu # &i +$ respecti# suprafaa medie a unei clase de #1rst! &i producia ma0im! a p!durii pe an &i pe %ectar$ iar cu #C, SII$
SIII$ i +C, +CC, +CCC etc.$ suprafeele corespun"!toare diferitelor clase de producie dintr-o clas! de #1rst! &i producti#itatea lor$ m!rimea normal! a fiec!rei
clase de #1rst! )/n %ectare de p!dure* tre'uie s! fie astfel determinat! /nc1t s! satisfac! condiia2 #+cl O #R+C,P #CC+CC P...#H+H
:. S2+&32&+* 8- 3%*6- 9- #M+627 8-/2+& *+,$+*2- *0-62-3*2- 5( 9- 9()-+(2- 3%*6- 9- 8+$9&3'(-
C!"ui cel mai complicat /l pre"int! o p!dure constituit! din arborate amestecate i de diferite clase de producie.
/n ce pri#e&te amestecul de specii$ situaia cea mai fa#ora'il! )normal!* pentru ospod!rire se poate /ncepe /n dou! moduri2
- cea mai fa#ora'il! posibil, /n raport cu condiiile staionale@
Clasa de
producie
Vol la
e0ploat
m
-
P%a
Dotal
%a
Fepartiia ar'oretelor pe clase de #1rst! /n
%a
I II III IV V
I :8. 7.. ;. ;. ;. ;. ;.
II 8.. -.. :. :. :. :. :.
III 7.. -.. :. :. :. :. :.
Dotal 1... 4.. 4.. 4.. 4.. 4..
V tot m
-
1.:..
.
1.:..
.
1.:.
.
1.:.
.
1.:...
Clasa de
producie
Vol la
e0ploat
m
-
P%a
Dotal
%a
Fepartiia ar'oretelor pe clase de #1rst! /n %a
I II III IV V
I :8. 7.. 1:- 1:- 77 - -
II 8.. -.. - - 11: 1;7 -
III 7.. -.. - - - -8 4:8
Dotal 1... 1:- 1:- 1,. 41, 4:8
V tot m
-
1.:... 1.:... 1.:.. 1.:.. 1.:...
- cea mai fa#ora'il! /n raport cu condiiile de amestec.
Cea dint1i se sta'ile&te de amena(ist pe 'a"! studiilor staionate &i tipoloice$ &i constituie un o'iecti# pentru lucrarea de reenerare &i de
conducere a ar'oretelor din noua eneraia. Cea de a doua repre"int! starea care$ /n condiiile de amestec date$ ar putea asiura continuitatea produciei /n
modul cel mai a#anta(os. Kondul de producie real nu se poate compara dec$t cu un fond normal determinat n raport cu amestecul existent.
8istribuia normal a suprafeelor de pdure pe clase de v$rst, c$nd clasa deproducie scade
Speciile influenea"! m!rimea produciei /ntocmai ca &i clasele de producie. De aceea$ pentru a se determina distri'uia normal! pe clase de #1rst!
a fondului de producie /n ca"ul unei p!duri constituite din ar'orete amestecate$ urmea"! s! se sta'ileasc! /nt1i suprafaa corespun"!toare fiec!rei clase de
producie pe specii &i clase de #1rst! apoi s! se determine suprafaa normal! a fiec!rei dintre aceste clase$ compar1ndu-se producia la e0ploata'ilitate
corespun"!toare repartiiei reale a suprafeelor de producti#itate diferit!$ cu producia medie$ dup! relaia #+ O #R+C,P #CC+CCP...#H+H
>ie$ de e0emplu$ situaia din ta'elul de mai (os$ o p!dure de orun &i fa de 14..%a compo"iia 7KO->A$ constituit! din ar'orete pure &i
amestecate$ /n care speciile se reparti"ea"! pe - clase de producie &i pe : clase de #1rst!$ ciclu 14. ani$ m!rimea clasei de producie 4. ani$
corespun"!toare situaiei normale.
+roducia medie )normal!* pentru o clas! de #1rst! este :;..... 2 : [ 11---- m
-
$ adic! producia total! pe inter#alul de 14. de ani )coloana 11*
/mp!rit! la num!rul perioadelor.
+roducia la e0ploala'ilitate corespun"!toare distri'uiei reale$ pe clase de #1rst! date de ta'el este2
+entru clasa I de #1rst!$ se /nmulesc pe r1nd cantit!ile din coloana - cu #olumele corespun"!toare din coloana 1. &i se adun!. +entru clasa II de
#1rst! se /nmulesc pe r1nd cantit!ile din coloana 7 cu #olumele corespun"!toare din coloana 1. &. a. m. d.
Faport1ndu-se pe r1nd producia normal! de 11-.--- m
-
la #olumele astfel o'inute &i /nmulind aceste rapoarte cu suprafaa real! a clasei de
#1rst!$ se o'ine distri'uia normal! ar!tat! /n ultimul r1nd al ta'elului. Aceast! distri'uie asiur! ealitatea produciei pe perioade. +articiparea
speciilor la aceast! producie /ns! corespunde proporiei lor actuale pe clase de #1rst!. Aodalitatea aceasta de calcul se refer! la p!durile destinate s!
produc! lemn &i$ trat1nd fiecare specie /n rnod independent$ consider! p!durea ca &i$ cum ar fi constituit! din ar'orete pure$ folosindu-se pe aceast! 'a"!$
pentru determinarea producti#it!ii lor$ ta'elele de producie. Or$ este &tiut c! producia unui ar'oret amestecat nu este eal! cu producia unor ar'orete
pure formate din speciile respecti#e pe aceea&i suprafa! &i /n proporia repre"entat! /n amestec. +entru aceste moti#e s-ar putea face un calcul mai
concret$ dac! ar'oretele s-ar rupa pe tipuri de amestec, nu dup! proporia actual! a speciilor$ ci dup! amestecul final cel mai potri#it spre care s-ar putea
conduce$ prin aplicarea unor metode raionale de cultur!$ /n acest ca"$ un ar'oret de 48 de ani$ de e0emplu$ format din 7>a E -Ko s-ar putea /ncadra la
tipul :Ko E 7>a.
8istribuia real i normalizat pe clase de v$rst a fondului de producie dintr-o pdure de gorun i fag de ;.DEE "a; v$rsta medie a
exploatabiiitii ;DE fie ani
Specie
Clas! de
produc1ie
Fepartiia speciilor pe clase de #1rst!$ %a Dotal
%a
+roducia
normal!
m
-
P%a
+roducia
total!
I II III IV V VI
1 4 - 7 8 : 7 ; , 1. 11
Korun I 7. 1.. 7. 4. . . 4.. :.. 14....
II 4. -. :. 8. 8. ,. -.. 84. 18:...
III -. 8. 8. -. :. ;. -.. 7-. 14,...
>a
I 8. 7. 4. 1. 1. 4. 18. 78. 114...
II -. 8. 7. 4. -. ;. 48. :8. 1:4...
T$2*% 1F0 2F0 210 1:0 1B0 2F0 1200 -
F$/9 %-0/$6
/$+0*%(;*2
11::::,:::: 11::::,:::: 11::::,:::: 11::::,:::: 11::::,::: 11::::,: DC0000
Continuarea ta'elului
1 4 - 7 8 : 7 ; , 1. 11
+roducia la
e0ploata'ilitat
e pe cl. #1rst!
m
-
1.7-.. 18,:.. 1177.. 717..
7;;.
'()*+,)-./0 (2)1%n2
.
17;4.. DC0000
Coeficient H 1$.;::.,17
.$71.1.;:.
8
.$,:4,...4
;
1$8;7-.18;
7
1$7-;47.47
.$7:77-
4

S&8+*)*'*
/$+0*%(;*27

1C4,F2:BB:
G
1G1,F2G:2:
:
202,20G00B
G
20D,:4G20D
:
21B,F:D041
20D,4FF
F
120F
Korun
I
7-$7:7-:8:
1
71$.1.;:.7
;
-;$81:..11
-
-1$77:.-17
8
18$4:4771 . 4.. :.. 14....
II
41$7-41;4;
1
41$-.-48;1
8
87$777..17
7,$-:8.7,-
7
-,$;48 ;. -.. 84. 188,,,$;
III
-4$8,;4774
1
-8$8.87-.4
7
7;$178..17
4
77$:1,.77:
4
8:$1-4 ;. -.. 7-. 14;,,,$,
>a
I
87$--.787.
4
4;$7.7-771
,
1,$48;...8
7
18$;7-.18;
7
14$1-7 4. 18. 78. 1147,,$,
II
-4$8,;4774
1
-8$8.87-.4
7
-;$81:..11
-
-1$77:.-17
8
77$47: -7$-8; 48. :8. 1:47,,$;
T$2*%
1C4,F2:BB:
G
1G1,F2G:2:
:
202,20G00B
G
20D,:4G20D
:
200,D2GF41 214,:BC 1200
DFGGGG,:
4
F$/9 %-0/$6
/$+0*%(;*2

11::::,:::
:
11::::,:::
:
11::::,:::
:
11::::,:::
:
11::::,:0B
11:::2,
F
DFGGGG,:
La care s-ar putea a(une p1n! la e0ploata'ilitatea$ dac! din punct de #edere cultura acest amestec este accepta'il. S-ar sta'ili apoi #1rsta
e0ploata'iiit!ii &i producia ce se poate a&tepta de la fiecare tip de amestec$ iar distri'uia normal! s-ar calcula dup! modelul de mai sus@ numai c! /n loc
ca suprafeele s! se reparti"e"e pe specii$ se #or reparti"a pe tipuri de amestec$ printre care fiurea"!$ f!r!
/ndoial!$ &i ar'oretele pure$ pe clase de producie )Fuc!reanu$ 1,:4*$
De aceea$ soluia corect! const! /n formarea de unit!i de ospod!rire c1t mai omoene su' raportul amestecului de specii &i al producti#it!ii$
respecti# de unit!i de ospod!rire relati# omoene din punct de #edere ecoloic$ ceea ce permite constituirea de clase de #1rst! normale cu suprafee
eale. Aceast! soluie este con#ena'il! din punct de #edere al funciilor de protecie.
+entru caracteri"area radului de anormalitate a structurii p!durii /n raport cu #1rsta ar'oretelor$ se poate folosi urm!toarea formul!2
A [
1..
t
t
#
s #

@
Unde2 #t - repre"int! suprafaa p!durii )%a*@

#
- suma dep!&irilor suprafeei normale pe fondul forestier )%a*. +entru starea normal!$ A[1...Cea
mai necorespun"!toare structur! se caracteri"ea"! prin A [ ..
Din cele pre"entate mai re"ult! necesitatea conser#!rii tuturor ar'oretelor naturale pluriene$ renun1nd la /ncadrarea lor forat! /n sc%emele riide ale
codrului reulat. Amena(area acestora /n codru r!din!rit sau /n reim special de conser#are r!m1ne sinura soluie de adoptat
PERSPECTIVE !D- 3$08%-2*2"
Cu toate de"a#anta(ele lui$ codrul reulat #a continua s! fie aplicat la amena(area multor p!duri$ dar cu prec!dere /n #arianta tratamentelor cu
perioad! lun! de reenerare. Dar important e c! amena(amentul nu poate fi lipsit de o teorie a p!durii normale$ /n acord cu noile cerine &i mi(loace
oferite de &tiina modern!.
Kondului de producie normal #a tre'ui s! i se acorde o mai mare importan! la amena(area p!durii de codru reulat$ raportul dintre fondul real &i
fondul optim constituind un criteriu important de anali"! la fundamentarea deci"iilor amena(istice. Se pot sta'ili &i fonduri de producie-el$ pentru
perioada de tran"iie spre stare optim!
TEMA 21. - POSIBILITATEA. !1 OR"
1. P$6(,(%(2*2-* 9- +-3$%2*+-
2. R*8$+2&% 9(/2+- 8$6(,(%(2*2- 5( 3$2* 9- 27(-+(.
:. R-%*'((%- 9(/2+- 8$6(,(%(2*2- 5( 3-+(/'-%- 6(%#(3&%2&+*%-.
4. P$6(,(%(2*2-* 5( *33-6(,(%(2*2-* 879&+(%$+.
Conform Codului sil#ic F. Aoldo#a din 1,,:$ #osibilitate de recoltare - volumul de mas lemnoas care urmeaz a fi recoltat dintr-o pdure, n
baza amenajamentului silvic, n scopul realizrii unei stri normale a acesteia.
Volumul de mas! lemnoas! recoltat anual /nseamn! posi'ilitate de recoltare anual!$ iar cel ce urmea"! a fi recoltat /ntr-o perioad! de timp -
posi'ilitate de recoltare periodic!@
A&adar$ amena(istul este c%emat s! sta'ileasc! #olumul de material lemnos posi'il de recoltat dintr-o p!dure /n condiiile asiur!rii continuit!ii &i
amelior!rii potenialului staional$ f!r! ca prin aceasta s! fie afectate /nsu&irile ei ecoprotecti#e. =ntr-o formulare concis!$ prin posi'ilitate se /nelee
#olumul de material lemnos destinat s! fie recoltat dintr-o p!dure$ sta'ilit de amena(ament.
Dac! posi'ilitatea se sta'ile&te /n spiritul principiilor fundamentale ale amena(!rii p!durilor$ ea repre"int!$ /n acela&i timp$ producia p!durii &i
mi(loc de normali"are a structurii acesteia. Dre'uie /ns! preci"at c! posi'ilitatea de#ine un mi(loc de /ndrumare a st!rii reale a p!durii spre starea normal!
numai prin aplicarea corespun"!toare a ei pe teren. Corect sta'ilit! &i transpus! pe teren posi'ilitatea constituie acea cot! parte din fondul de producie
care prin recoltare nu epui"ea"! p!durea$ ci dimpotri#!$ contri'uie la ameliorarea ei din toate punctele de #edere.
Dup! modul de e0primare$ se distin2 o posibilitate pe suprafa, o posibilitate pe volum pentru codru regulat i cr$ng iar pentru codru grdinrit
o posibilitate pe numr de arbori.
Ca re"ultat de clacul$ posi'ilitatea are un caracter a'stract de cifr! de control@ ea de#ine /ns! o realitate concret! c1nd se transpune pe teren$ /n
acest ca"$ posibilitatea anual pe volum devine recolt, posibilitatea pe suprafa se concretizeaz n ceea ce se numete parc"et anual, iar posibilitatea
periodic pe suprafa, n ceea ce se numete suprafa periodic
+entru determinarea posi'ilit!ii s-au folosit /n decursul timpului &i se folosesc /nc! mai multe metode &i procedee$ dup! forma p!durii pentru care
se calculea"! &i dup! concepia orani"atoric! de 'a"!.
+osibilitatea anual pe suprafa %+s& rezult, /n principiu$ ce m!rime de control$ din relaia2
@
r
#
+
t
s
= /n care2 St este suprafaa p!durii@ cameralistuc! r - ciclu` respecti#.
Faportul e0prim! c! unul din o'iecti#ele principale ale relement!rii t!ierilor$ mai ales /n ca"ul c1nd posi'ilitatea se sta'ile&te pe suprafaa$ este
asiurarea unor recolte de material lemnos c1t mai eale de la an la an$ parc%etul determinat numai pe 'a"a acestui raport nu poate constitui o m!sur!
con#ena'il! a posi'ilit!ii$ dec1t dac! materialul lemnos ce se recoltea"! de pe fiecare parc%et are acelea&i #olum. Aceast! condiie se poate reali"a /n mod
satisf!c!tor numai atunci c1nd e0ploatarea se face prin t!ieri rase$ condiiile de producie sunt omoene pe toat! suprafaa p!durii$ iar ar'oretele se
e0ploatea"! la aceea&i #1rsta.
=n condiii neomoene de producie urmea"! s! se sta'ileasc! parc%ete neeale$ in1nd-se seama de #olumul lor. =n acest ca" posi'ilitatea se
sta'ile&te pe suprafa!$ cu control pe volum, dup! formula2
@ X
r
#
+
t
s
= /n care #t &i r au semnificaiile ar!tate mai sus$ iar < repre"int! o suprafa! sta'ilit! /n raport cu structura de ansam'lu a fondului
de producie &i cu starea eneral! a ar'oretelor etc. Corecti#ul g asiur! un raport str1ns /ntre posi'ilitatea &i condiiile de producie nou create@ el poate
/ndeplini &i rolul de mi(loc de control al meninerii &i /ndrum!rii p!durii spre starea normal!. 6a"a unui asemenea control /ns! se pot relementa t!ierile pe
suprafa! &i /n ca"ul t!ierilor succesi#e$ cu condiia ca num!rul acestora pe fiecare parc%et s! fie acela&i &i s! se e0tra! de fiecare dat! o cot! 'ine
determinata din #olumul ar'orilor e0isteni.
+osibilitatea pe volum e0prim1nd direct cantitatea de material ce urmea"! a se recolta$ sta'ilirea ei este mai dificila dec1t a posi'ilit!ii pe
suprafa!$ deoarece elementele pe care se spri(in! sunt #aria'ile &i reu de determinat.
=n ade#!r$ elementul de 'a"! pe care se spri(in! sta'ilitatea posi'ilit!ii pe #olum este cre&terea p!durii. Dac! fondul de producie are o m!rime
normal!$ aceasta m!rime tre'uie meninut!@ posi'ilitatea tre'uie s! fie deci ec%i#alent! cu cre&terea Iui. Not1nd cu + posi'ilitatea &i cu ( este cre&terea
anual! medie a p!durii$ calculat! la #1rsta e0ploata'ilit!ii$ /n acest ca" se poate scrie # = :c.
Dar dac! fondul de producie este diferit de cel normal$ pentru normali"area lui este necesar ca posi'ilitatea s! fie ori mai mare dec1t cre&terea
p!durii - c1nd fondul real este &i el mai mare - pentru a se lic%ida cu timpul surplusul e0istent$ ori mai mic!$ pentru ca$ prin acumularea diferenei$ fondul
de producie real s! atin! treptat m!rimea normal!. >ormula eneral! a posi'ilit!ii pe #olum se poate scrie deci2 #+ =:c

=
=n care B repre"int! o diferen! po"iti#! sau neati#!$ /n funcie de starea fondului de producie real.
Dac! se notea"! cu a timpul /n care diferena dintre #olumul fondului de producie normal s-ar putea lic%ida f!r! a fi ameninat! continuitatea &i
f!r! a se mic&ora cre&terea$ &i se notea"! cu 2r si 2n respecti# m!rimea fondului de producie real &i normal$ posi'ilitatea re"ult! din relaia2
a
K K
( +
n r
c H

+ = @
Diferena Kr - Kn lu1nd #alori po"iti#e sau neati#e$ dup! cum unul sau altul din termeni este mai mare$ + de#ine &i el$ dup! ca"$ mai mare sau mai
mic dec1t C.
Aceast! formul! a fost preconi"at! /nc! din primele timpuri de aplicare a amena(!rii p!durilor &i este cunoscut! /n literatur! su' numele de
formula cameralist %austriac&, dup! numele primei metode de amena(are care a folosit-o.
Din relaiile sta'ilite /ntre m!rimea fondului de producie normal &i cre&terea lui s-au dedus &i alte formule pentru determinarea posi'ilit!ii pe
#olum$ pe care le #om anali"a odat! cu metodele de amena(are 'a"ate pe normali"area m!rimii fondului de producie.
=n eneral$ ast!"i posi'ilitatea pentru p!durile de codru reulat nu se sta'ile&te nici numai pe suprafa!$ nici numai pe #olum$ ci pe suprafa! &i
#olum$ respecti# pe volum cu control pe suprafa.
=ntr-ade#!r$ deoarece determinarea #olumului fondului de producie &i a cre&terii lui sunt operaii rele &i e0puse la erori$ s-a recurs la o cale mai
simpl!$ sta'ilindu-se o posibilitate periodic pe suprafa &i calcul1ndu-se apoi$ pentru recoltarea materialului respecti#$ o posibilitate anual pe volum.
Astfel posi'ilitatea anual! pe #olum este condiionat! de posi'ilitatea periodic! pe suprafaa$ care constituie &i un control al continuit!ii de-a lunul
ciclului.
=n principiu$ posi'ilitatea periodic! pe suprafa! )s* re"ult! din relaia@
n
#
#
t
= /n care #t ! /n care repre"int! suprafaa total! a p!durii@ n - num!rul perioadelor din ciclu.
De unde posi'ilitate pe suprafa! se #a calcula prin formul
@
p
#
+
s
=
posi'ilitatea anual! pe #olum %+& se #a calcula din e0presia2
@
4
4 c
c
v
(
p
H
p
(
p
H
+ + =
+
=
H - #olumul real al ar'oretelor din suprafaa periodic! /n r1nd$ constituit!$ de e0emplu$ dup! criteriul claselor de #1rst!@ Cc - cre&terea anual!
curent! a ar'oretelor incluse /n suprafaa periodic! /n r1nd pe /ntreaa perioad!$ /n ordinea urenelor de reenerare@ p - num!rul de ani din perioad!.
R*8$+2&% 9(/2+- 8$6(,(%(2*2- 5( 3$2* 9- 27(-+(. At1t amena(amentul c1t &i planificarea economic! sta'ilesc cote de t!iere din p!duri. +rimul /ns!
sta'ile&te )planific!* cota normal! de t!iere$ respecti# posi'ilitatea$ cu respectarea principiilor fundamentale ale amena(!rii p!durilor$ respecti# a
principiilor 'unei ospod!riri a acestora /n scopuri multiple$ iar a doua conform cerinelor economiei naionale. Desiur cerinele economiei naionale
s1nt luate /n considerare de amena(ament odat! cu adoptarea elurilor economice &i a 'a"elor de amena(are. Dimpotri#!$ planul economic sta'ile&te cota
de consum /n funcie de necesit!i$ dar cu luarea /n considerare a cotei normale de t!ieri
Cele dou! planific!ri nu pot &i nici nu tre'uie confundate sau suprapuse. =ntre ele e0ist! le!turi de reciprocitate. Amena(amentul nu poate prelua
funciile planific!rii economice$ iar pre#ederile acesteia din urm! nu tre'uie impuse la ela'orare planific!rii amena(istice. =n condiiile unor amena(amente
&tiinific fundamentale &i a unor raporturi interdepartamentale ec%ili'rate$ 'a"ate pe interesele enerale ale societ!ii /n e#oluia ei$ soluia decure /n mod
loic2 planificarea economic!$ prin cota de t!iere ce o sta'ile&te$ tre'uie s! respecte posi'ilitatea$ at1t pe ansam'lul fondului forestier naional$ c1t &i /n
profil teritorial2 pe raioane$ ocoale sil#ice &i unit!i de ospod!rire.
R-%*'((%- 9(/2+- 8$6(,(%(2*2- 5( 3-+(/'-%- 6(%#(3&%2&+*%-.
=n conte0tul sil#iculturii intensi#e$ pentru codrul reulat se impune aplicarea de tratamente cu perioad! lun! de reenerare$ iar$ acolo unde t!ierile
rase nu pot fi e#itate$ m!rimea parc%etelor tre'uie &i ea restricionat!. =n aceste condiii$ posi'ilitatea nu se mai poate sta'ili /n afara ansam'lului
restriciilor sil#iculturale$ acestea de#enind importani factori de influen! la sta'ilirea ei.
=n sistemul sil#iculturii intensi#e$ suma #olumelor posi'ile de e0tras dup! criterii sil#iculturale din fiecare ar'oret inclus /n suprafaa periodic! /n
r1nd constituie un indicator de posi'ilitate ce se impune ateniei /n mod o'iecti#.
#ensul ecologic al posibilitii. Orice e0traere de 'iomas! lemnoas! din ecosistemele forestiere produce o anumit! pertur'are a ec%ili'rului
ecoloic. <0traerile de intensitate ridicat!$ mai ales cele su' form! de t!ieri rase &i c#asirase$ produc deterior!ri ra#e cu urm!ri pe termen lun$ uneori
ire#ersi'ile.
=n consecin!$ posi'ilitatea #a tre'ui fundamentat! &i su' raport ecoloic. =n acest scop$ /n preala'il$ se impun cercet!ri &tiinifice$ prin care s! se
sta'ileasc! capacitatea de suport a diferitelor tipuri de ecosisteme forestiere la presiunea economico-social! e0ercit! asupra lor prin recoltarea de 'iomas!
lemnoas!. Su' raport teoretic$ ecologic va fi acea posibilitate, care, prin recoltarea ei cu te"nologii adecvate, nu va deteriora ec"ilibrul ecologic al
ecosistemelor forestiere peste capacitatea de suport a acestora.
P$6(,(%(2*2-* 5( *33-6(,(%(2*2-* 879&+(%$+.
Accesi'ile sunt acele p!duri care posed! o reea suficient de deas! a c!ilor de transport permanente$ indispensa'ile unei 'une ospod!rii a fondului
forestier$ inclusi# pentru recoltarea posi'ilit!ii. =n condiiile /n care /ntreaa p!dure este inaccesi'il!$ posi'ilitatea ei r!m1ne o cifr! a'stract!. De aceea $
/n mod normal$ posi'ilitatea tre'uie calculat! iniial numai pentru p!durile accesi'ile$ sta'ilind totodat! dinamica ei /n corelare cu de"#oltarea reelei de
transport permanente. =n aceast! concepie$ sporul de posi'ilitate accesi'il! constituie efectul economic direct al efortului de in#estiii f!cut de societate
pentru accesi'ili"area p!durilor.
TEMA 22. REALEMENTAREA PROCESELOR DE BIOPROTECIE PENTRU PDURILE SUPUSE REAIMULUI DE OCROTIRE,
CONSERVARE !2 ORE"
1. R-<%-0-/2*+-* 8+$3-6&%&( 9- ,($8+$2-3'(- 8-/2+& 879&+(%- 6&8&6- +-<(0&%&( 9- $3+$2(+- (/2-<+*%7.
2. R-<%-0-/2*+-* 8+$3-6&%&( ,($8+$2-3'(- )$+-62(-+7 8-/2+& 879&+(%- 6&8&6- +-<(0&%&( 68-3(*% 9- 3$/6-+#*+-.
Felementarea procesului de 'ioproducie forestier! const! /n 2
a*sta'ilirea cuantumului normal al recoltelor@
'*ela'orarea planurilor de amena(ament.
<a se reali"ea"! prin aplicarea principiilor de amena(are a p!durilor$ e0puse anterior. Se urm!re&te /n permanen! ameliorarea structurii fiec!rui
ar'oret &i a p!durii /n ansam'lul ei$ /n #ederea cre&terii eficacit!ii funcionale a acestora. =ns!&i posi'ilitatea este interpretat! ca un mi(loc eficient pentru
reali"area acestui scop. +entru atinerea elului menionat #a tre'ui aleas! cea mai potri#it! metod! de relementare a procesului de 'ioproducie
forestier!$ care s! corespund! o'iecti#elor social-economice &i cerinelor ecoloice specifice fiec!rei unit!i de ospod!rire. =n conte0tul sil#iculturii cu
eluri multiple$ amena(amentul #a fi stimulat de /mpre(ur!ri economice s! cuprind! /n sfera sa &i pro'leme referitoare la alte produse forestiere$ dec1t
lemnul.
1. R-<%-0-/2*+-* 8+$3-6&%&( 9- ,($8+$2-3'(- 8-/2+& 879&+(%- 6&8&6- +-<(0&%&( 9- $3+$2(+- (/2-<+*%7.
Felementarea procesului de 'ioprotecie forestier! pentru p!durile ocrotite se refer! la parcurile naionale$ re"er#aiile naturale$ re"er#aiile
&tiinifice$ re"er#aiile peisaistice &i monumentele naturii$ constituite /n fondul forestier potri#it leii pri#ind protecia mediului /ncon(ur!tor )cateoriile
funcionale /ncadrate /n tipul I *.
Descrierea unit!ilor amena(istice se #a face$ pe c1t este posi'il$ dup! metodoloii specifice ecoloiei. Su' raportul orani"!rii teritoriale aceste
p!duri se constituie /n serii de ospod!rire distincte. +entru fiecare re"er#aie se pre"int! o'iecti#ele de prote(at. Aceste p!duri nu #or fi incluse la
relementarea procesului de producie lemnoas!. =n sc%im'$ este util! ela'orarea de planuri speciale de amena(ament$ prin care se urm!re&te2
a* asiurarea ec%ili'rului ecoloic dinamic al ecosistemelor ocrotite@
'* reconstrucia ecoloic! a celor cu ec%ili're deteriorate.
Aceste lucr!ri se pot referi la2 e#entuale /mp!duriri ale terenurilor oale$ folosind numai material de /mp!durire de pro#enien! strict local!@
reintroducerea unor specii disp!rute din flora &i fauna ecosistemelor forestiere respecti#e@ accesi'ili"area p!durii$ cu respectarea tuturor restriciilor
ecoloice@ asiurarea pa"ei &i relementarea accesului pu'licului /n p!dure@ lucr!ri de /nri(ire &i a(utorare a reener!rii naturale a ar'oretelor /n care se
manifest! procese contrare o'iecti#elor de ocrotire@ constituirea de "one de protecie.
Studiul pri#ind relementarea procesului de 'ioprotecie forestier! se #a ela'ora pe 'a"e ecoloice$ cu participarea nemi(locit! a speciali&tilor
ecoloici.
Volumul de mas! lemnoas! posi'il de e0tras se calculea"! /n dependen! de #olumul ar'oretelor care necesit! reconstrucii ecoloice &i #or fi
supuse /n deceniul ce #a urma$ de caracteristicele dendrometrice$ /n dependen! de intensitatea inter#eniilor pe suprafa! &i #olum$ starea lor fi"ic! &i
fi"ioloic! cu respectarea tuturor restriciilor ecoloice &i sil#ice.
2. R-<%-0-/2*+-* 8+$3-6&%&( ,($8+$2-3'(- )$+-62(-+- 8-/2+& 879&+(%- 6&8&6- +-<(0&%&( 68-3(*% 9- 3$/6-+#*+-.
O'iectul acestei relement!ri se refer! la p!durile destinate s! /ndeplineasc! funcii speciale de protecie de o importan! deose'it!$ pentru care nu
este posi'il! sau admis! recoltarea de produse principale lemnoase prin t!ieri de reenerare clasice. <le sunt e0cluse de la relementarea procesului de
'ioproducie lemnoas! de produse principale@ /n sc%im' sunt necesare lucr!ri speciale de conser#are. Se urm!re&te reali"area de ar'orete cu structuri
optim di#ersificate$ de tip natural &i c#asinatural$ de /nalt! sta'ilitate ecoloic!$ capa'ile s! /ndeplineasc! cu ma0im! eficacitate funciile importante
atri'uite. >iecare cateorie funcional! de ar'orete$ inclus! /n acest reim de ospod!rire$ necesit! planuri de amena(ament specifice. Comun este
ansam'lul lucr!rilor speciale de conser#are$ prin care se urm!re&te asiurarea permanenei p!durii$ respecti# meninerea &i ameliorarea /nsu&irilor
ecoprotecti#e ale ar'oretelor$ inclusi# reenerarea lor prin metode adec#ate.
=n acest ansam'lu$ planurile de amena(ament se refer! la urm!toarele lucr!ri2
D!ieri de conser#are /n ar'orete mature. +rin aceste lucr!ri se urm!re&te reenerarea treptat! a ar'oretelor aflate /n perioada e0ploata'ilit!ii de
reenerare) din semine*. Se planific! e0tracii de intensitate foarte sla'!$ dar strict necesare promo#!rii nucleelor e0istente de reenerare natural! &i
form!rii unor nuclee de reenerare noi. <0traciile #i"ea"!$ /n primul r1nd$ ar'ori cu defecte ra#e$ e0emplare a(unse la limita lone#it!ii$ unele
e0emplare din specii de #aloare sc!"ut!. Volumul de recoltat la o inter#enie nu #a putea dep!&i 8I din #olumul pe picior$ iar pentru ar'oretele apropiate
de #1rsta e0ploata'ilit!ii fi"ice$ indicele de recoltare #a putea fi ma(orat p1n! la :I@ la aceste cantit!i se adau! #olumul de e0tras prin t!ieri de iien!.
=n ar'oretele situate pe terenuri cu pante mai mari de 7. rade$ pe st1nc!rii$ ro%oti&uri$ precum &i pe terenurile alunec!toare &i /nml!&tinate permanent$
intensitatea t!ierilor se poate reduce p1n! la ni#elul corespun"!tor t!ierilor de iien!. +rin /ns!&i denumirea lor$ t!ierile de conser#are nu urm!resc
recoltarea de mas! lemnoas! ca scop /n sine@ rolul lor este acela de a asiura permanena p!durii &i a funciilor atri'uite acestora. De aceea$ #olumul astfel
planificat nu #a fi considerat posi'ilitate )de produse principale sau secundare*@ a#1nd un caracter pro'a'ilistic$ tre'uie e#ideniat distinct$ ca mas!
lemnoas! posi'il de recoltat prin lucr!ri de conser#are.
Lucr!ri de /nri(ire &i conducere a ar'oretelor. =n eneral$ intensitatea e0traerilor #a fi mai redus!$ iar periodicitatea mai mare$ dec1t /n ca"ul
ar'oretelor cu funcii de producie &i protecie. =n actualele condiii economice &i de dotare te%nic!$ nu se planific! r!rituri /n ar'oretele reu accesi'ile sau
situate /n staiuni e0treme. D!ieri de iien! se planific! pentru toate ar'oretele /n care nu se pre#ede e0ecutarea de r!rituri sau lucr!ri de conser#are$
indiferent de stadiu de de"#oltare al acestor ar'orete. Se au /n #edere indici de recoltare de .$8-1$. m-PanP%a.
Lucr!ri de reenerare. +rin specificul ecoloic &i al funciilor atri'uite$ /n aceste p!duri nu se e0ecut! t!ieri de reenerare clasice@ /n consecin!$ nu
poate fi #or'a despre un plan de reenerare o'i&nuit. Se planific! doar /mp!durirea tuturor terenurilor oale &i a oc%iurilor din ar'orete$ completarea
reener!rii naturale /n nucleele e0istente$ introducerea su'eta(ului &i a su'ar'oretului.
+lanul de organizare a pdurilor pentru recreare. Amena(area p!durilor de recreare se conturea"! tot mai mult ca o ramur! distinct! a
amena(amentului$ ca o disciplin! de rani! /ntre ar%itectura peisaistic!$ amena(ament &i ecoloie. =n consecin!$ lucr!rile de conser#are aplicate p!durii
tre'uie alese astfel /nc1t2 a* t!ierile s! nu produc! modific!ri percepti'ile cadrului natural@ '* s! se asiure o di#ersitate structural! optim! su' raport
estetic &i ecoloic.
+lanul de gospodrire a arboretelor constituite n rezervaii seminologice. La ela'orarea planului se au /n #edere principalele funcii ale acestor
ar'orete2 1* conser#area resurselor enetice@ 4* producia de semine. =n consecin! se #a pre#edea reali"area de structuri optime adec#ate acestor funcii.
De reul!$ ar'oretele /n cau"! se constituie /n unit!i de ospod!rire distincte ) /n serii pe ocol sau pe unit!i de producie &i protecie*.+rin planul
menionat se urm!re&te transformarea ar'oretelor surse de semine /n re"er#aii seminoloice. Se #a a#ea /n #edere necesitatea constituirii de re"er#aii
seminoloice pe tipuri de ecosisteme /n cadrul fiec!rei unit!i de "onare ecoloic!@ /n lipsa acestora tre'uie recomandat! folosirea de material de
/mp!durire de pro#enien! strict local!. Dot at1t de necesare sunt2 planul lucr!rilor pentru p!durile destinate s! prote(e"e sursele de ap! mineral! &i
pota'il!$ planul lucr!rilor pentru ameliorarea terenurilor deradate &i corectarea torenilor$ planul pentru /nfiinarea$ /nri(irea &i conducerea perdelelor
forestiere de protecie a c1mpurilor$ planul de reconstrucie ecoloic! a p!durilor puternic afectate de poluare$ precum &i alte planuri specifice.
T-0* UU. @ C%*6()(3*+-* 0-2$9-%$+ 9- *0-/*1*+-
Aetodele de amena(are sunt rupate /n urm!toarele mari cateorii2
- metode 'a"ate pe repartiie
- metode ce urm!resc normali"area fondului de producie su' raportul2 structurii$ m!rimii$ cre&terii.
I - M-2$9-%- ,*;*2- 8- +-8*+2('(-
Din punct de #edere istoric$ primele metode au fost cele 'a"ate pe repartiie$ prin care se urm!rea /n primul r1nd$ &i aproape /n e0clusi#itate$
continuitatea recoltelor de lemn. Aceste metode sunt /mp!rite$ la r1ndul lor$ /n dou! rupe2
parc%etaia )simpl! sau proporional!* &i metode 'a"ate pe afectaii. Comun! acestor metode este preocuparea de a asiura continuitatea produciei
prin /mp!rirea suprafeei p!durii /n parc%ete anuale
/n ca"ul parc%etaiei 3 sau /n afectaii$ adic! suprafee de p!dure ce sunt e0ploatate /n perioade de timp 'ine preci"ate.
>etoda parc4etaiei simple
+arc%etaia simpl! este cel mai simplu mod de relementare /n timp a produciei de lemn$ fiind de fapt doar o e&alonare a parc%etelor anuale astfel
/nc1t s! se asiure recolte relati# constante$ pornind de la ideea c! dac! se recoltea"! interal lemnul de pe suprafee eale se o'in #olume relati# eale.
Aetoda parc%etaiei simple necesit! doar cunoa&terea suprafeei fondului de producie$ parc%etele anuale re"ult1nd din raportul dintre suprafaa fondului
de producie &i num!rul de ani ai rotaiei &i nu a ciclului.
+s [ St P F )%a*@
>etoda parc4etaiei proporionale ?pe +olum@
Dac! se taie suprafee eale$ aceasta nu /nseamn! c! se o'in &i #olume eale@ moti#ul2 diferenele de productivitate a diverselor staiuni.
Consider1nd trei ni#eluri de producti#itate$ recolte constante se o'in dac! este satisf!cut! urm!toarea relaie2
S1OVeI [ S4OVeII [ S-OVeIII [ S7OVeIV [ S8OVeV

/n care S1$4$-$7$8 repre"int! suprafaa parc%etului anual pentru clasele de producie I$ II$ III$ IV &i V iar Ve I$II$III$IV$V repre"int! cre&terile medii la
e0ploata'ilitate pentru clasele de producie respecti#e.
De asemenea$ potri#it relaiei de calcul a m!rimii parc%etului anual &i a#1nd /n #edere c! suprafaa ce corespunde fiec!rui tip staional tre'uie
/mp!rit! /n parc%ete anuale in#ers proporionale cu cre&terea medie )producia*$ se poate scrie urm!toarea relaie2
S1PS1 E S1IPS4 E S1IIPS- E S1VPS7 E SVPS8 [ r
/n care S1$4$- repre"int! suprafeele corespun"!toare celor trei ni#eluri de producti#itate staional iar r este ciclul.
>etoda a$ectaiilor pe +olum
+otri#it principiului continuit!ii formulat de LudLi Marti din p!durile statului nu tre'uie s! se e0tra! nici mai mult nici mai puin lemn dec1t
se poate o'ine din ele /n mod permanent &i susinut$ adic! /n cantit!i eale de la an la an$ /n condiiile unei 'une ospod!riri. >orma spre care tre'uie
/ndrumat! p!durea este codru reulat. Suprafaa este /mp!rit! /n parcele mari$ de -8-8. %a$ pe care urma s! se reali"e"e ar'orete uniforme. Su'parcelele$
separate la /nceput din ne#oia de a determina c1t mai e0act #olumul ar'oretelor &i producia$ tre'uiau s! dispar!.
Aodul de determinare a posi'ilit!ii apare ca o consecin! loic! a principiului metodei. +entru determinarea posi'ilit!ii &i asiurarea continuit!ii
se parcur urm!toarele etape2
se fi0ea"! ciclul &i se /mparte /n perioade eale$ /n eneral de 4. de ani@
ar'oretele se rupea"! apoi pe clase de #1rst! iar acestea se reparti"ea"! /n mod corespun"!tor pe perioade$ dup! care se determin! #1rsta la care
urmea"! s! fie e0ploatat fiecare ar'oret@
pe 'a"a #1rstelor astfel calculate$ /n funcie de caracteristicile fiec!rui ar'oret$ se calculea"! #olumul la e0ploata'ilitate$ precum &i #olumul
produselor secundare e0trase p1n! atunci2 #olumele se totali"ea"! pe perioade. 8atorit distribuiei neuniforme pe clase de v$rst volumele astfel
obinute nu sunt egale, motiv pentru care distribuia obinut se modific, ntocmindu-se un plan general de recoltare, astfel nc$t fiecare perioad s
furnizeze un volum recoltabil relativ constant. 8iferenele, inevitabile de altfel, nu trebuie s depeasc DEU.
+rin /mp!rirea #olumului de e0ploatat /ntr-o perioad! la num!rul anilor din perioad! se o'ine posi'ilitatea anual!.
+e 'a"a planului eneral de recoltare$ se /ntocme&te un plan special de recoltare$ la /nceputul fiec!rui deceniu.
>etoda a$ectaiilor pe supra$a
Aetoda afectaiilor pe #olum a fost 1ndit! /n primul r1nd pentru p!durile de molid$ ce erau reenerate prin t!ieri rase urmate de /mp!duriri. >iind
#or'a de o t!iere unic!$ nu erau pro'leme leate de m!rimea perioadei de reenerare. =n ca"ul ar'oretelor de foioase din >rana$ /n care se aplica
tratamentul t!ierilor proresi#e$ continuitatea ar fi fost mai reu asiurat! de metoda afectaiilor pe #olum$ /ntruc1t$ t!ierile proresi#e presupun t!ieri
repetate$ e&alonate pe o perioad! mai mare de timp. =n plus$ aceste t!ieri tre'uie corelate cu fructificaiile ar'orilor$ ceea ce /nseamn! mai mare li'ertate /n
aplicarea amena(amentului &i$ implicit$ un control mai redus pe #olum. Unul dintre ele#ii lui LudLi Marti$ Meiric%. Cotta$ a(uns profesor la &coala de
sil#icultur! de la Nancb$ a adaptat metoda afectaiilor pe #olum la specificul sil#icultural al p!durilor din >rana$ urm!rind continuitatea pe suprafa!$ nu
pe #olum.
+rin metoda afectaiilor pe suprafa! se urm!re&te normali"area structurii p!durii &i amplas!rii spaiale a parc%etelor$ potri#it unei radaii normale
de clase de #1rst!$ pe parcursul unui sinur ciclu. Aceasta se /nt1mpl!$ cel puin teoretic$ deoarece repartizarea arboretelor pe perioade nu se face doar n
raport cu v$rsta i starea acestora, ci i n funcie de amplasarea n spaiu a arboretelor.
+a&ii ce tre'uie parcur&i$ potri#it acestei metode$ sunt urm!torii2
Se sta'ile&te parcelarul p!durii.
Se fi0ea"! ciclul &i se /mparte /n perioade de 4. ani.
Se face planul pe afectaii 3 planul eneral de e0ploatare 3 similar metodei afectaiilor pe #olum$ diferena const1nd /n faptul c! se urm!re&te
ealitatea dintre suprafeele afectaiilor$ nu ealitatea #olumelor$ ca /n ca"ul metodei propuse de Marti.
=n funcie de amplasarea pe %art! a parcelelor$ se fac compensaii /ntre afectaii$ c%iar cu preul unor sacrificii de e0ploata'ilitate.
+entru afectaia /n r1nd se sta'ile&te posi'ilitatea anual! pe suprafa!.
Se face un plan special de e0ploatare pentru perioada curent!.
>etoda a$ectaiilor mixte
Din necesitatea de a com'ina a#anta(ele metodei afectaiilor pe #olum 3 continuitatea recoltelor 3 &i a#anta(ele metodei afectaiilor pe suprafa! 3
ordinea spaial! a ar'oretelor e0ploata'ile 3 a re"ultat metoda afectaiilor mi0te$ prin care se urm!resc$ /n paralel$ am'ele o'iecti#e. Se procedea"! astfel2
Ar'oretele se reparti"ea"! pe perioade$ /n funcie de #1rst!$ form1ndu-se afectaii de suprafee eale.
Se determin! #olumul produciei pe perioade$ dar calculele se limitea"! la 4-- perioade.
Dac! #olumele corespun"!toare nu difer! prea mult 3 se admit diferene de 4.I -- se p!strea"! repartiia iniial!. Dac! nu$ se fac deplas!ri de
parcele de la o perioad! la alta p1n! c1nd se o'ine o situaie con#ena'il!.
Aetoda afectaiilor mi0te a fost aplicat! o perioad! /ndelunat!$ moti# pentru care metoda a suferit numeroase adapt!ri &i /m'un!t!iri.
>etoda a$ectaiilor permanente
Luis +arade$ unul dintre ele#ii profesorului Meinric%. Cotta$ a simplificat metoda afectaiilor pe suprafa!$ renun1nd la o'iecti#ul normali"!rii
structurii p!durii dup! primul ciclu de producie. Accentul a fost pus$ /n sc%im'$ pe concentrarea t!ierilor /n p!ri unitare de p!dure &i pe reducerea
sacrificiilor de e0ploata'ilitate$ sacrificii ce erau ine#ita'ile atunci c1nd se urm!rea normali"area structurii p!durii dup! primul ciclu.
>etoda a$ectaiilor re+ocabile
Aceast! metod! a re"ultat din metoda afectaiilor permanente$ sc%im'1ndu-se condiiile de constituire a afectaiilor. Aai precis$ s-a renunat &i la
ideea constituirii unei afectaii dintr-o poriune unitar! de p!dure$ &i la ideea caracterului permanent al afectaiilor. Ceea ce s-a p!strat a fost doar
principiul minimi"!rii sacrificiilor de e0ploata'ilitate &i a asiur!rii continuit!ii recoltelor$ urm1nd ca la finele fiec!rei perioade s! se refac! planul
eneral de recoltare. O particularitate a metodei este aceea c! admite afectaii ineale$ dar care respect! raportul
p
r
s
#
=
/n care S 3 suprafaa p!durii$ s 3 suprafaa afectaiei$ r 3 ciclul$ p 3 lunimea perioadei.
=ntruc1t afectaiile ce nu sunt /n r1nd &i-au pierdut orice sens pentru relementarea produciei 3 fiind doar un mi(loc de #erificare a asiur!rii
continuit!ii$ metoda a condus la afectaiile unice.
>etoda a$ectaiilor unice
Fenun1ndu-se complet la ideea cre!rii unei radaii de clase de #1rst! sau la aceea a rup!rii ar'oretelor /n afectaii suprapuse peste trupuri
compacte de p!dure$ s-a a(uns la constituirea unor afectaii unice$ a c!ror suprafa! este proporional! cu m!rimea perioadei de timp pe care se urm!re&te
asiurarea continuit!ii. De la relaia
S1PS1 E S1IPS4 E S1IIPS- E S1VPS7 E SVPS8 [ r
s-a a(uns direct la sta'ilirea m!rimii afectaiei$ potri#it relaiei
p
r
#
s =
+entru constituirea afectaiei se porne&te fie de la suprafaa ar'oretelor e0ploata'ile$ situaie /n care se determin! p$ fie la sta'ilirea anticipat! a
perioadei p$ situaie /n care se determin! s$ urm1nd ca aceast! suprafa! s! fie Bcompletat!_ cu ar'orete a(unse sau care #or a(une la #1rsta
e0ploata'ilit!ii /n p ani.
AA 6 >etode ce urmresc normali;area structurii $ondului de producie
Aetoda cea mai cunoscut! prin care se reali"ea"! normali"area structurii fondului de producie este metoda claselor de #1rst!. :etoda claselor de
v$rst, n varianta rom$neasc, are un caracter analitic ! n sensul c realizeaz o analiz detaliat a structurii actuale i a modalitilor de a ndruma
aceast structur spre una normal. 8e asemenea, are un profund caracter cultural, deoarece ndrumarea fondului de producie se realizeaz n funcie
de posibilitile silviculturale de aplicare a tratamentelor prin care se realizeaz structurile el stabilite.
<tapele de parcurs sunt urm!toarele2
se sta'ilesc structurile real! &i normal!@
se sta'ile&te suprafaa periodic! normal!$ Sn$ cu a(utorul relaiei

r
#
p #n =
/n care p repre"int! num!rul de ani din perioad!$ S 3 suprafaa p!durii iar r este ciclul@
Se constituie suprafaa periodic! /n r1nd$ &i se sta'ile&te dac! e0ist! e0cedent de ar'orete e0ploata'ile$ sau deficit.
<0istena e0cedentului de ar'orete e0ploata'ile &i m!rimea acestuia se face potri#it urm!toarelor condiii2
+erioad! de -. ani +erioad! de 4. ani
S1hSn
S4hSn
<[S1-Sn S1hSn
S4hSn
S4ES-h4Sn
<[S1-Sn
S1hSn
S1ES4h4Sn
<[S1ES4-4Sn S1hSn
S4XSn
S-hSn
)S1ES4*h4Sn
<[S1ES4-4Sn
S1hSn
S-XSn
S1ES4ES-h-Sn
<[S1ES4ES---Sn
=n care Sn este suprafaa periodic! normal!$ S1$4$- repre"int! suprafeele periodice 1$ 4 &i - iar < este e0cedentul de ar'orete e0ploata'ile.
Dac! este un e0ces de ar'orete e0ploata'ile$ /n funcie de m!rimea acestui e0ces$ se corectea"! suprafaa periodic! /n r1nd conform relaiei
Q
r
#
a #p =
/n care a repre"int! num!rul de ani ai perioadei curente$ S &i r au semnificaiile cunoscute iar Q este un factor modificator sta'ilit prin normele
te%nice$ /n raport cu m!rimea e0cedentului$ e0primat! procentual.
'ncadrarea arboretelor n suprafee periodice trebuie fcut n aa fel nc$t posibilitatea pe suprafa n perioada a CC-a s nu scad cu mai mult
de DEU fa de posibilitatea din perioada C.
=n situaia unui deficit de ar'orete e0ploata'ile 3 perioada I este mai mic! dec1t Sn$ /n perioada I #or fi /ncadrate toate ar'oretele din urena I$ iar
pentru #erificare se folose&te &i procedeul suprafeei minime la e0ploata'ilitate. +otri#it acestui procedeu$ suprafaa ma0im! a suprafeei periodice I este
dat! de minima urm!torului &ir de rapoarte2

+
+
=

i
i
a
s
a a
s s
a
s
#p @...@ @ min
4 1
4 1
1
1
Se /ntocme&te planul de recoltare &i se definiti#ea"! posi'ilitatea pe #olum$ folosindu-se dou! procedee2 deducti# &i inducti#.
P+$3-9-&% 9-9&32(#. +otri#it acestui procedeu$ posi'ilitatea anual! este raportul dintre #olumul ce se poate e0trae din fiecare ar'oret inclus /n
suprafaa periodic! I &i lunimea perioadei enerale de reenerare adoptat! pentru ar'oretul respecti#. Holumul arboretelor exploatabile neparcurse cu
tieri se majoreaz cu creterea corespunztoare unei perioade de timp egal cu jumtate din mrimea perioadei de regenerare. +osibilitatea se
calculeaz cu ajutorul urmtoarei relaii=

+ =
j
j
i
n
v
v
+

/n care i este m!rimea perioadei de reenerare pentru ar'oretele i$ #( este #olumul ar'oretelor /n care a /nceput procesul de reenerare &i au mai
r!mas n( ani p1n! la terminarea perioadei enerale de reenerare.
+entru 'r!dete$ f!ete &i amestecuri se recomand! perioade de -. ani. Dac! ciclul nu este multiplu de 4. ani$ prima perioad! #a fi de -. ani$ restul
de 4..
P+$3-9-&% (/9&32(# porne&te de la indicii de recoltare sta'ilii pentru fiecare ar'oret /n parte$ iar ceea ce re"ult! este posi'ilitatea decenal!$ ce
tre'uie apoi /mp!rit! la 1. pentru a sta'ili posi'ilitatea anual!.
AAA 6 >etode ce urmresc normali;area mrimii $ondului de producie
P+(/3(8(&% 9- ,*;7J Sta'ilirea posi'ilit!ii pe 'a"a cre&terii p!durii constituie calea cea mai fireasc! pentru relementarea recoltelor de mas!
lemnoas!.
>etoda cameralist
Aetoda cameralist! )sau met. austriac* permite calculul posi'ilit!ii )+* folosind urm!toarea relaie2

+ (
Kr Kn
a
= +

/n care C este cre&terea anual! medie a p!durii$ calculat! la #1rsta e0ploata'ilit!ii$ >r este fondul de producie real$ >n fondul de producie normal
iar a este perioada de timp /n care se dore&te lic%idarea diferenei dintre >r &i >n.
Aetoda a fost descris! pentru prima dat! /n 1;11$ de&i a fost aplicat! /nc! de la 17;;$ ca urmare a unui decret al Curii Imperiale de la Viena.
>etoda Barl CeDer
Sinura diferen! dintre metoda austriac! &i metoda Harl Meber const! /n faptul c! cea de a doua ia /n consideraie &i #olumul e0tras pe parcursul
perioadei de timp /n care se lic%idea"! diferena dintre fondul de producie real &i fondul de producie normal.
>etoda raional
Autorii metodei au plecat de premisa c! p!durea este un mi(loc de producie$ iar lemnul este un produs. Duc1nd analoia mai departe$ p!durea este
un Bcapital_ natural$ ce fructific! asemeni unui capital depus /n 'anc!$ aduc1nd o rent! anual! eal! cu cre&terea.
+entru a putea recolta cantit!i constante$ p!durea tre'uie s! fie constituit! dintr-o radaie continu! de ar'orete de #1rste diferite$ dar de suprafee
eale.
Dot a&a cum renta creat! de un capital depus /ntr-o 'anc! este eal! cu do'1nda corespun"!toare capitalului depus$ &i procentul de recoltare poate
fi e0primat ca raport dintre cre&terea normal! &i fondul de producie normal. A&adar posi'ilitatea + este dat! de relaia2

-
(n
, + =

/n care F este m!rimea fondului real de producie$ N este fondul normal de producie iar Cn este cre&terea )medie* a fondului normal de producie.
Deoarece se presupune in#entarierea tuturor ar'oretelor 3 ceea ce ar putea fi ne-economic 3 /n practic! s-a adoptat o relaie simplificat!$ /n care
fondul real se estimea"! doar pentru ar'oretele a c!ror #1rst! a dep!&it (um!tatea ciclului$ iar fondul de producie normal se sta'ile&te tot pentru aceea&i
cateorie de ar'orete.
>etoda cre'terii indicatoare
+otri#it acestei metode$ posi'ilitatea anual! a unei p!duri normale este eal! cu cre&terea curent! a acesteia. =ntruc1t /n ma(oritatea situaiilor
structura nu este normal!$ relaia de calcul est urm!toarea2
+ m (
i
=
/n care + este posi'ilitatea$ Ci este cre&terea indicatoare iar m este un factor
modificator.
(reterea indicatoare este creterea curent a unui fond de producie normal, similar celui real din punct de vedere al compoziiei, consistenei i
productivitii, singura diferen const$nd n distribuia normal a suprafeelor pe clase de v$rst.
>actorul modificator m se sta'ile&te /n funcie de ciclu &i m!rimea excedentului de ar'orete e0ploata'ile.
<0cedentul de ar'orete e0ploata'ile se sta'ile&te /n funcie de #aloarea unui alt parametru g$ ce se calculea"! /n funcie de cre&terea indicatoare &i
diferena dintre cea mai mic! posi'ilitate anual! calculat! pentru urm!torii :. ani &i cre&terea indicatoare. Dac! g este mai mare dec1t unu posi'ilitatea se
calculea"! /n funcie de cre&terea indicatoare &i factorul modificator$ iar dac! g este su'unitar )deficit de ar'orete* posi'ilitatea este eal! cu posi'ilitatea
anual! minim!$ pentru urm!torii :. ani$ in1nd cont de m!rimea perioadei de reenerare$ #olumul ar'oretelor &i cre&terea medie a acestora la (um!tatea
inter#alului /n care #or fi e0ploatate.
>etoda controlului
P+(/3(8(&% )&/9*0-/2*% *% 0-2$9-(2 /ntr-o structur! plurien!$ orice e0traere de ar'ori modific! relaiile dintre ar'orii r!ma&i2 unii #or #alorifica
spaiul de nutriie &i #or cre&te mai mult$ alii$ datorit! po"iiei cenotice &i temperamentului$ mai puin. Drept urmare$ orice e0traere conduce la
modific!ri ale m!rimii fondului de producie &i tre'uie s! e0iste un procent de recoltare c!ruia /i corespunde un fond de producie ma0im ca m!rime.
A&adar$ dac! se in#entaria"! periodic aceea&i suprafa! se o'in #olume diferite$ V4 &i V1. Dac! se notea"! cu < #olumul e0tras /ntre cele dou! inter#enii$
se poate sta'ili &i cre&terea dintre cele dou! inter#enii$ potri#it relaiei2

J H H ( + =
1 4
<0periment1nd di#erse intensit!i ale e0traerilor <$ /ntr-o reea de suprafee permanente de pro'!$ instalate /n condiii tipice din punct de #edere
al condiiilor staionale &i de structur!$ se poate sta'ili acea intensitate < c!reia /i corespunde o cre&tere ma0im! a fondului de producie.
D-63+(-+-* 0-2$9-(. Suprafaa p!durii se /mparte /n parcele 'ine delimitate /n teren$ a c!ror m!rime nu tre'uie s! dep!&easc! 18 3 4. %a$ pentru a
/ndeplini condiia omoenit!ii staionale. >iecare parcel! este o unitate independent! de cercetare &i control. =n fiecare parcel! se in#entaria"! ar'orii
/naintea oric!rei inter#enii$ /n repausul #eetati# pentru a m!sura c1t mai precis efectul inter#eniilor asupra m!rimii fondului de producie.
+osi'ilitatea se calculea"! pe fiecare parcel!$ prin taton!ri repetate. Fotaia se fi0ea"! la peste 1. ani.
Cel mai mare incon#enient al metodei const! /n in#entarierile periodice pe care se 'a"ea"!.
>etoda >asson6>antel
+!durea normal! presupune o serie de ar'orete ale c!ror #1rste formea"! o proresie aritmetic! cu raie 1$ eale din punct de #edere al suprafeei.
Aceela&i model a fost aplicat &i la codrul r!din!rit$ cu meniunea c! nu se mai #or'e&te de ar'orete ci de ar'ori indi#iduali. +otri#it modelului p!durii
normale$ m!rimea fondului de producie normal poate fi e0primat! /n funcie de #1rst! &i cre&terea medie la e0ploata'ilitate$ potri#it relaiei utili"ate la
calculul m!rimii fondului de producie pentru o p!dure normal! de codru reulat.

(n
r
-
4
=
Dac! posi'ilitatea + tre'uie s! fie eal! cu cre&terea iar fondul de producie normal este eal cu cel real 3 ceea ce este ade#!rat la codru
r!din!rit $atunci

r
,
+
4
=
Aetoda Aasson-Aantel a fost recomandat! &i pentru codru r!din!rit$ consider1ndu-se c! r repre"int! #1rsta la care se atine diametrul-el. +entru
a face operaional! o astfel de formul!$ autorii au propus determinarea fondului de producie doar pentru ar'orii )ar'oretele$ /n ca"ul utili"!rii pentru codru
reulat* a c!ror #1rst! a dep!&it (um!tatea ciclului.
>etoda >elard ?a circularei de la 177(@
+otri#it aceleia&i asocieri /ntre m!rimea fondului de producie la reulat &i m!rimea fondului de producie la codru r!din!rit 3 diferenele fiind
datorate elementelor de referin! )ar'oretele la codru reulat$ ar'orii la codru r!din!rit* &i raportului optim dintre #olumele a trei clase de diametre$
metoda Aelard presupune /mp!rirea ecartului de #ariaie a diametrelor /n trei clase de diametre2 ar'orii ro&i )V-*$ ar'orii mi(locii )V4* &i ar'orii su'iri
)V1*. +raurile de difereniere sunt 4P- Dma0$ respecti# 1P- Dma0$ prin Dma0 not1ndu-se diametrul el. A#1nd /n #edere faptul c! /ntre V- &i V4 este un
raport de 8P- iar posi'ilitatea se recoltea"! numai din cateoria ar'orilor ro&i$ re"ult! c! posi'ilitatea poate fi calculat! /n dou! moduri2
>!r! a include cre&terile /n #olumul V-$ situaie /n care posi'ilitatea este dat! de raportul dintre #olumul ar'orilor ro&i &i inter#alul de timp /n care
ace&tia #or fi recoltai$ respecti# rP-@
ad!u1nd cre&terile la V-$ situaie /n care
-
- -
r
( H
+
+
=
Dar$ a&a cum re"ult! din fiura de mai (os 3 /n care este repre"entat! relaia dintre #olum$ cre&teri &i #1rst!$ pentru o p!dure )ar'oret* normal!$
re"ult! c! ultimei clase de diametre /i corespunde o cre&tere apro0imati# eal! cu o cincime din #olum$ ceea ce /nseamn! c!

r
H
r
H
H
+
8
- 1;
-
8
-
-
=
+
=
Ceea ce aduce /n plus metoda Aasson-Aantel &i ceea ce constituie elementul de oriinalitate al acestei metode este posi'ilitatea de a muta praul
dintre V4 &i V- la dreapta 3 spre ar'orii ro&i 3 sau la st1na 3 spre ar'orii medii 3 astfel 1nc1t s! se respecte raportul
-
8
4
-
=
H
H
TEMA 2:. - CALCULAREA POSIBILITII PIN METODA CRETERII INDICATOARE !2 ORE"
1. Calcularea posi'ilit!ii pin metoda cre&terii indicatoare
Cu toat! e#oluia #iitoare /n direcia r!din!ritului &i a c#asir!din!ritului$ /nc! mult! #reme codrul reulat #a r!m1ne /n atenia amena(!rii
p!durilor$ acolo unde nu sunt sau nu pot fi create condiii necesare aplic!rii eficiente a acestor tratamente intensi#e. Vor fi a#ute /ns! /n #edere numai
metode moderne de relementare a procesului de 'ioproducie$ care s! fa#ori"e"e minimali"area influenelor neati#e pe care codrul reulat le are asupra
funciilor de protecie e0ercitate de p!dure.
CALCULAF<A +OSI6ILIDJGII +IN A<DODA CF<?D<FII INDICADOAF<
+rima #ariant! a metodei cre&terii indicatoare /n anul 1,8,$ fiind prima metod! rom1neasc! de amena(area p!durilor. Aloritml de calcul este u&or
de implementat /n orice lim'! de proramare$ moti# pentru care autorul )Carcea 1,:;$ 1,7;* i-a adus o serie de /m'un!t!iri /n 'a"a suestiilor ap!rute /n
literatura de specialitate$ dar &i /n 'a"a cercet!rilor /ntreprinse /n domeniu. Aetoda a fost oficiali"at! /nc! din 1,8,$ la /nceput cu titlu de control al
re"ultatelor o'inute prin metoda claselor de #1rst!$ iar din 1,:, ca metod! de referin! pentru determinarea posi'ilit!ii /n Fom1nia. =n continuare
proramul a mai fost /m'un!t!it /n anii 1,;.$ 1,;:.
S-/6&% 5( 63$8&% +-<%-0-/27+((
Felementarea procesului de producie se reali"ea"! prin sta'ilirea posi'ilit!ii &i prin ela'orarea planurilor de recoltare &i de cultur!.
+rin relementarea respecti#! tre'uie s! se asiure2
1. optimi"area structurii p!durii /n raport cu condiiile ecoloice &i cerinele social-economice@
4. reali"area unui fond de producie care s! permit! e0ercitarea cu continuitate pe termen lun a funciilor de producie &i de protecie ale
p!durii &i cre&terea sta'ilit!ii ecoloice &i eficacit!ii funcionale a ar'oretelor@
-. crearea cadrului adec#at pentru aplicarea unei culturi sil#ice intensi#e &i respectarea p1n! la ni#el de ar'oret a relement!rilor de ordin
sil#icultural@
=n #ederea sta'ilirii posi'ilit!ii se #or aplica mai multe criterii &i procedee$ adoptarea soluiei definiti#e fiind condiionat! de anali"a multilateral!
a re"ultatelor astfel o'inute.
La relementarea procesului de producie lemnoas! se #or lua /n considerare ar'oretele /ncadrate /n tipurile de cateorii funcionale III - VI
Sta'ilirea posi'ilit!ii se face at1t prin intermediul #olumelor c1t &i prin intermediul suprafeelor$ aplic1ndu-se procedee specifice metodei cre&terii
indicatoare$ metodei claselor de #1rst! &i apro0imaiilor succesi#e.
+osibilitatea prin intermediul creterii indicatoare se stabilete cu ajutorul formulei=
+ [ m 0 Ci@ )1*
/n care2
Ci - cre&terea indicatoare$ repre"ent1nd cre&terea curent! a unit!ii de amena(at$ calculat! /n raport cu compo"iia$ clasele de producie &i
consistenele )densit!ile* reale ale ar'oretelor &i cu luarea /n considerare a unei structuri caracteri"ate prin clase de #1rst! de /ntinderi eale@
m - un factor modificator dedus /n raport cu #olumele de mas! lemnoas! e0ploata'ile /n primele perioade ale ciclului.
+ractic$ pentru determinarea indicatorului de posi'ilitate$ se iau /n considerare2
Ci - cre&terea indicatoare@
e
d
#
- masa lemnoas care ar putea fi recoltat /n primul deceniu$ in1nd seama de #olumul total al ar'oretelor e0ploata'ile /n deceniul respecti#$
de tratamentele de aplicat &i de perioadele de reenerare adoptate )relaia 4*@
#
e
1
- masa lemnoas care ar putea fi recoltat /n primii 4. de ani$ in1nd seama de #olumul total al ar'oretelor e0ploata'ile /n inter#alul respecti#$
de tratamentele de aplicat &i de perioadele de reenerare adoptate )relaia -*@
e
4
#
- masa lemnoas care ar putea fi recoltat /n primii 7. de ani$ in1nd seama de #olumul total al ar'oretelor e0ploata'ile /n inter#alul respecti#$
de tratamentele de aplicat &i de perioadele de reenerare adoptate )relaia 7*@
e
-
#
- volumul total al ar'oretelor e0ploata'ile /n primii :. de ani$ plus cre&terea produciei lor principale la (um!tatea acestui inter#al.
Volumele de mas! lemnoas!
e
d
#
$ #
e
1
&i
e
4
#
se determin! cu relaiile2

n 1.
#
-.
#
4.
#
1.
#
) 1. #
n
d
-
d
4
d
1
d e
d
+ + + =
* @ )4*
*
n 1.
#
-.
#
4.
#
) 4. #
n
1
-
1
4
1 e
1
+ + =
@ )-*

*
n 1.
#
7.
#
) 7. #
n
4
7
4 e
4
+ =
)7*
/n care2
e
d
#
$
4
d
#
$
-
d
#
$
n
d
#
- repre"int! #olumele ar'oretelor e0ploata'ile /n primul deceniu$ care$ potri#it st!rii ar'oretelor respecti#e$ tratamentelor de aplicat &i
perioadelor de reenerare adoptate$ ar putea fi recoltate interal /n urm!torii 1. ani$ 4. de ani$ -. de ani sau$ respecti# 1.n ani$ plus cre&terea produciei
lor principale pe (um!tatea inter#alului de timp considerate@
-
4
1
#
$
-
1
#
$
n
1
#
- #olumele ar'oretelor e0ploata'ile /n primii 4. de ani$ care$ potri#it st!rii ar'oretelor respecti#e$ tratamentelor de aplicat &i perioadelor de
reenerare adoptate$ ar putea fi recoltate interal /n 4. de ani$ -. de ani$ sau$ respecti#$ /n 1.n ani$ plus cre&terea produciei lor principale pe (um!tatea
inter#alelor de timp considerate@
-
7
4
#
$
n
4
#
- #olumele ar'oretelor e0ploata'ile /n primii 7. de ani$ care$ potri#it st!rii ar'oretelor respecti#e$ tratamentelor de aplicat &i perioadelor de
reenerare adoptate$ ar putea fi recoltate interal /n 7. de ani$ respecti#$ /n 1.n ani$ plus cre&terea produciei lor principale pe (um!tatea inter#alelor de
timp considerate@
n - repre"int! /n toate ca"urile num!rul de decenii pre#!"ut pentru materialului lemnos din ar'oretele cu perioadele mai luni de -. )7.* ani$ dar care
datorit! /ntinderii lor reduse nu au putut fi constituite ca unit!i de ospod!rire separate@ /n relaia )7* raportul
n
4
#
2 1.n se ia /n considerare numai /n
situaiile /n care n h 7.
Se sta'ile&te apoi #aloarea unui parametru g - indicatorul al e0istenei e0cedentului de ar'orete e0ploata'ile$ e0prim1nd raportul dintre #olumele de mas!
lemnoas! e0ploata'ile /n inter#alele de timp considerate &i #olumele care ar fi necesare pentru recoltarea anual! &i continu! a unei posi'ilit!i eale cu
cre&terea indicatoare. Valoarea acestui parametru se determin! prin relaia2
Ci 4.
Dm Ci 4.
g
+
=
@ ):*
/n care Dm repre"int! minima dintre diferenele2
Dd [ 4
e
d
#
-4.Ci@ D1 [
e
1
#
- 4.Ci@ D4 [
e
4
#
- 7.Ci@ D- [
e
-
#
- :.Ci.
'n raport cu valoarea lui X se disting uniti de gospodrire cu deficit de mas lemnoas exploatabil %g
1 <
&, i uniti cu mas lemnoas exploatabil
normal reprezentat sau n excedent % X
1
&.
+entru unitile cu deficit de mas lemnoas exploatabil % X
1 <
&, /n scopul asiur!rii continuit!ii pe perioadele luate /n considerare$ factorul
modificator m tre'uie s! fie eal cu cel mai mic dintre rapoartele2
e
d
#
2 1.Ci@
e
1
#
2 4.Ci@
e
4
#
2 7.Ci@
e
-
#
2 :.Ci. +osi'ilitatea depinde deci numai de
#olumele ar'oretelor e0ploata'ile /n perioadele respecti#e$ sta'ilindu-se cu a(utorul formulei2

4
0
#
+
d

+ =
)7*
/n care

repre"int! minima #alorilor2

1.
#
e
d
@
4.
#
e
1
@
7.
#
e
4
@
:.
#
e
-
$ iar

- diferena dintre cre&terea produciei totale &i cre&terea produciei principale pe

urm!torii 1. ani a ar'oretelor e0ploata'ile /n primul deceniu )#
d
*. Dermenul al doilea din formul! poate fi neli(at )posi'ilitatea fiind eal! cu

*$ /n
situaiile /n care $ datorit! st!rii ar'oretelor respecti#e diferenele s1nt nesemnificati#e )mai ales atunci c1nd calculele se fac manual*.
+entru unitile de gospodrire cu masa lemnoas exploatabil normal reprezentat sau n excedent )g
1
*$ indicatorii de referin! luai /n
considerare la sta'ilirea posi'ilit!ii #or fi mCi &i Ci$ /n care m repre"int! factorul modificator sta'ilit /n raport cu #aloarea lui g$ cu a(utorul relaiei 2
m[ a E 'Og@ );*
=n care coeficienii a &i ' s1nt difereniai /n raport cu ciclul$ a#1nd #alorile ar!tate /n ta'el

Valorile coeficienilor din ecuaia de reresie m [ a E 'Og
=n ca"ul unit!ilor de ospod!rire cu restricii funcionale
)ar'orete din rupa I funcional! &i ar'orete din drupa a
II-a funcional! apte pentru producerea unor sortimente
de mare #aloare economic!*$ posi'ilitatea nu #a dep!&i
ni#elul cre&terii indicatoare$ indiferent de m!rimea
e0cedentului de ar'orete e0ploata'ile &i$ respecti#$ de
#aloarea lui m. +entru restul unit!ilor din aceast! cateorie$ /n raport cu indicatorul de referin! menionai - lu1ndu-se deci /n considerare factori
modificatori cuprin&i /ntre 1 &i #aloarea lui m re"ultat! din calcul se #a sta'ili #aloarea optim! a factorului modificator )m*$ astfel /nc1t /n perioadele
Coeficient
Valorile pentru ciclurile de2
;. ani ,. ani
1..
ani
11.
ani
14.
ani
1-.
ani
17.
ani
18.
ani
1:.
ani
a .$:81 .$78: .$;48 .$;:7 .$;,8 .$,1: .$,-1 .$,74 .$,81
' .$-7, .$477 .$178 .$1-- .$1.8 .$.;7 .$.:, .$.8; .$.7,
urm!toare e0cedentul s! scad! treptat iar posi'ilitatea s! nu co'oare su' ni#elul cre&terii indicatoare. =n acest scop$ se #or aplica modele de simulare
pentru o perioad! de cel puin :. de ani. De asemenea$ se #or lua /n considerare &i alte o'iecti#e &i restricii impuse de condiiile concrete ale unit!ilor de
amena(at.
POSIBILITATEA DUPA PROCEDEUL CRESTERII INDICATOARE )calcul cu calculatorul electronic*
************************************************************************************************************************
* SPECIA * ST ' SC ' &O ' FR ' PA ' STR ' MO ' DR ' DT ' DM ' TOTAL *
*======================================================================================================================*
* CI * 51%3' ' "#' 333' "1' 5"!' 3!0' !"' !#"' 1!!' $5!5*
* VD * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 115*
* VD1 * %01#' 15$"' ' !#01' 110' ' !#' ' "5$1' 133$' 3!!5$*
* VD" * 10$33' 3%$' $0%%' ""$' ' ' ' ' 53$' "!!' 1"31%*
* VD3 * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' *
* VD! * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' *
* VE * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 1$3%$$*
* VE1 * %3!"' "1"%' ' %0"' 1$!' ' 5"' ' "#0!' 13#' 3#1!*
* VE" * 15"05' %""' 1$3%%' 51!0' ' ' ' 315' 11%5' 3010' "03"3*
* VE3 * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' *
* VF * "0"!' "##1$' "!1!0' 1!#!1' %1$' %%!' 55$' 1"13' 11"$' 53#0' 311"%5*
* V& * "3!53' "0#5' "5%0' 1$"5' 1!#$' 1"351' 1531' "153' ""10' %55' 353#3!*
* DD1 * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' !$330*
* DD" * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ""$$$*
* DD3 * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' !%5*
* DD! * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' -##%%*
* DM * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' -##%%*
* ( * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 0.3*
* VD)10 * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 11*
* VE)"0 * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' #%#3*
* VF)!0 * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' $$#1*
* V&)%0 * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 5#$*
* POSIB. * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 5#$*
*======================================================================================================================*
* A : 0.0000 M : 0.000 ' *
* CICLUL ' 110.0 ANI *
* SUPRAFATA TOTALA ' "#05.3 HA *
* SUPRAFATA IN &R. I FUNC. ' "#05.3 HA
TEMA 24. CALCULAREA POSIBILITII PIN METODA CLASELOR DE VNRST !2 ORE"
1.Calcularea posi'ilit!ii pin metoda claselor de #1rst!
4. +rocedeul analitic )inducti#*.
-. +rocedeul deducti#
1. C*%3&%*+-* 8$6(,(%(27'(( 8(/ 0-2$9* 3%*6-%$+ 9- #M+627
Sta'ilirea indicatorului de posi'ilitate dup! criteriul claselor de #1rst! se face parcur1ndu-se urm!toarele fa"e2
- anali"a structurii unit!ii de ospod!rire pe clase de #1rst! /n raport cu ciclul@
- constituirea suprafeelor periodice$ acord1ndu-se o atenie deose'it! form!rii suprafeei periodice /n r1nd@
- /ncadrarea ar'oretelor /n suprafeele periodice$ pe urene de reenerare@
- determinarea posi'ilit!ii dup! indicatorul claselor de #1rst!.
'n vederea analizei structurii unitii de gospodrire pe clase de v$rst se constituie de reula clase de #1rst! de c1te 4. de ani. +entru unit!i de
ospod!rire$ cu cicluri de producie p1n! la ;. ani$ se pot adopta clase de #1rst! de c1te 1. ani. La noi /n ar! este primit clasa de #1rst! de 4. ani pentru
toate ar'oretele.
+rin compararea claselor de #1rst! reale cu /ntinderea lor normal!$ se o'in date cu pri#ire la cuantumul t!ierilor de mas! lemnoas! &i e#oluia reener!rii
ar'oretelor$ fapt ce constituie un cadru de orientare pentru formarea suprafeelor periodice.
Se #or anali"a cu toat! atenia dep!&irile de posi'ilitate ce au a#ut loc pe durata ciclului &i urm!rile acestora asupra structurii pe clase de #1rst! a unit!ii
de ospod!rire respecti#e.
'n raport cu perioadele de regenerare adoptate$ se constituie suprafee periodice corespun"!toare unor perioade de 4. sau -. de ani.
Suprafee periodice corespun"!toare unor perioade de -. ani se #or adopta /n toate ca"urile /n care ar'oretele din formaii pentru care normel
te%nice pentru aleerea &i aplicarea tratamentelor pre#!d perioade de reenerare de peste 4. ani repre"int! cel puin 4. - 48I. =n ca"ul unor unit!i de
ospod!rire cu cicluri nedi#i"i'ile cu 4. sau -.$ se pot constitui &i suprafee periodice de alte m!rimi )de pild!$ /n ca"ul ciclului de 11. ani$ prima
suprafa! periodic! #a fi de -. ani$ iar celelalte 7 de c1te 4. ani*.
=ntinderea unei suprafee periodice se sta'ile&te iniial prin raportarea suprafeei totale la num!rul perioadelor$ urm1nd a se /ncadra /n #ederea
normali"!rii lor$ /n limita sacrificiilor de e0ploata'ilitate admise. Suprafeele periodice se /ncadrea"! cu ar'orete nominali"ate. La constituirea lor se #a
urm!ri$ pe c1t posi'il$ &i asiurarea continuit!ii produciei pe specii principale apte s! produc! sortimente #aloroase.
=ncadrarea primelor dou! suprafee periodice se face dup! criterii pentru /ncadrarea ar'oretelor pe urene de reenerare. =n scopul reali"!rii &i
meninerii unei structuri ec%ili'rate a unit!ii de ospod!rire pe clase de #1rst!$ este indicat ca suprafaa periodic! /n r1nd s! ai'! o /ntindere apro0imati#
eal! cu cea a unei suprafee periodice normale. Acesta se reali"ea"! u&or /n ca"ul unit!ilor de ospod!rire de(a ec%ili'rate su' raportul claselor de #1rst!
sau cu structuri relati# apropiate de cea normal!. +entru celelalte ca"uri se procedea"! difereniat$ /n raport cu urm!toarele dou! situaii2
:a;ul unitilor de "ospodrire de$icitare n arborete exploatabile.
+e l1n! ar'oretele e0ploata'ile$ se /ncadrea"! /n suprafaa periodic! /n r1nd ar'orete care pot fi transferate din clasa pree0ploata'il! /n limita
sacrificiilor de e0ploata'ilitate admise oficial$ a#1nd /n #edere /n primul r1nd ar'orete cu un potenial redus su' raport sil#oproducti# &i al funciilor de
protecie. =ntinderea ma0im! a suprafeei periodice /n r1nd nu tre'uie s! dep!&easc! pe cea a unei suprafee periodice normale@ se #or a#ea /n #edere &i
posi'ilit!ile de /ncadrare a celorlalte suprafee periodice$ a c!ror /ntindere nu tre'uie s! fie mai mic! dec1t prima. =n situaia unit!ilor de ospod!rire la
care #olumul mediu la %ectar al ar'oretelor e0ploata'ile este mai mare dec1t al celor pree0ploata'ile$ la care se adau! cre&terea corespun"!toare$ se #a
urm!ri ca posi'ilitatea /n perioada a II-a &i urm!toarele s! nu scad! /n raport cu posi'ilitatea din prima perioad!.
:a;ul unitilor de "ospodrire cu excedent de arborete exploatabile&
>a! de /ntinderea normal! a unei suprafee periodice$ se admit dep!&iri de ma0imum 4.I /n urm!toarele condiii2
e0cedentul s! nu fie constituit din ar'orete /ncadrate /n ultima uren! de reenerare$ cu e0cepia ar'oretelor ec%iene$ trecute cu minimum 4. ani peste
#1rsta e0ploata'ilit!ii@
>iecare dintre suprafeele periodice urm!toare s! poat! fi /ncadrat cu cel puin 7P8 din /ntinderea suprafeei periodice normale$
+osi'ilitatea /n perioada a II-a s! nu scad! fa! de cea din prima cu mai mult de 1. - 4.I$ /n raport de m!rimea e0cedentului. +entru sta'ilirea posi'ilit!ii
din perioada a II-a$ la #olumul ar'oretelor /ncadrate /n aceast! suprafa! periodic! se adau! (um!tate din cre&terea produciei principale corespun"!toare
perioadei adoptate.
Ar'oretele funcional necorespun"!toare$ /ncadrate /n prima uren! de reenerare$ se includ /n suprafaa periodic! /n r1nd indiferent de /ntinderea lor.
La calculul posi'ilit!ii se #or a#ea /n #edere urm!toarele dou! procedee2
%& #rocedeul analitic ?inducti+@& Se 'a"ea"! pe /nsumarea #olumelor posi'il de e0tras /n primul deceniu$ sta'ilite pentru ar'oretele /ncadrate
pro#i"oriu /n suprafaa periodic! /n r1nd. Aceste #olume se determin! prin /nsumarea #olumelor sta'ilite pe teren /n 'a"a indicilor de recoltare )e0primai
procentual* sta'ilit pentru fiecare ar'oret e0ploata'il /n parte. Indicii de recoltare se sta'ilesc cu luarea /n considerare a ar'oretelor incluse pro#i"oriu /n
perioada I$ m!rimilor perioadelor de reenerare$ a periodicit!ii &i num!rului necesar de inter#enii$ m!rimii &i perioadei de al!turare a parc%etelor pentru
fiecare ar'oret /n particular.
(& #rocedeul deducti+ 'a"at pe aplicarea relaiei2

=
= =
+ + =
jj
1
j
1 1
4. -.
m
i
m
Q
m
i
nj
HQ
Hj Hi
+
@
/n care
Vi - #olumul ar'oretelor cu perioad! de reenerare de -. de ani$ neparcurse cu t!ieri$ ma(orat cu 1P4 din cre&terea lor pe deceniu@ i [ 1..m@
V( - #olumul ar'oretelor cu perioad! de reenerare de 4. de ani$ neparcurse cu t!ieri$ ma(orat cu 1P4 din cre&terea pe deceniu@ ( [ 1..mj@
VQ - #olumul ar'oretelor parcurse cu t!ieri &i al celor de ref!cut$ ma(orat cu 1P4 din cre&terea lor pe deceniu@ Q [ 1..mjj@
m$ mj$ mjj - num!rul ar'oretelor din cateoriile de mai sus )corespun"!toare lui Vi$ VQ$ V( *@
n( - num!rul de ani considerat ca optim pentru e0ploatarea &i reenerarea ar'oretelor parcurse cu t!ieri &i a celor de ref!cut@ se are /n #edere restricia 1.

n( X n$ /n care n este num!rul anilor perioadei de reenerare a ar'oretelor considerat.

S&8+*)*'* 8-+($9(37 !6&8+*)*'* ./ +M/9 9- +-<-/-+*+-" este partea din suprafaa unit!ii de producie /n care urmea"! s! se fac! reenerarea ar'oretelor de codru
reulat sau de cr1n /n cursul perioadei de reenerare. Suprafaa ar'oretelor care se e0ploatea"!Preenerea"! /n primii 1. ani constituie suprafaa periodic n r$nd.
O+<*/(;*+-* 8+$3-6&%&( 9- 8+$9&3'(- 5( 62*,(%(+-* 8$6(,(%(27'(( 9&87 3+(2-+(&% 3%*6-%$+ 9- #M+627 6- 8+-;(/27 ./ 2*,-%&% &+072$+
C
l
a
s
a

d
e
V
1
r
s
t
!
Situaia actual! Suprafaa periodic! I Suprafaa periodic!
Dotal Suprafaa Volumul
A
-
Suprafaa
Volumul inclusi# cre&terea
produciei totale
pe 8 ani
II III IV V VI
Vi)-.* V( )4.* VQ )1.* %a %a %a %a Ma
1 4 - 7 8 : 7 ; , 1. 11 14 1-
I
II :$; 4;: 8$. 1$; :$;
III ,$7 1471 -$: :$1 ,$7
IV 4- 4,1- 4- 4-
V 4. 4,47 4. 7,7$4 4:4- 4.
VI
VII
Dot 8,$8 7-,7 4. 7,7$4 4:4- 4:$: 11$1 1$; 8,$8
Normal 17$; 17$, 17$, 17$, 8,$8
Diferena.
E 8$4 11$7
- -$; 1-$1
+re#enti#$ pentru fiecare suprafa! periodic! se #or calcula suprafeele ar'oretelor pe clase de #1rst!. Indicatorul de posi'ilitate dup! criteriul claselor de
#1rst! #a fi dat de #aloarea minim! a re"ultatelor$ o'inute prin cele dou! modalit!i pre"entate.
POSIBILITATEA DUPA PROCEDEUL CLASELOR DE VIRSTA !3*%3&% 3& 3*%3&%*2$+&% -%-32+$/(3"
*********************************************************************************************
* S*+,-.-/- /0/-1-: "#05.3 *
* C231*1: 110 *
* SFM1: 0.0 ST%: 0.0 SU1: 0.! SU": !%".% *
* SP1P: !!#." SP1D: !!#." *
* M: !!#." E: 0.0 (: 1.00 *
* V&1: "0!! V&": ""03 V&3: 0 V&!: 0 *
*===========================================================================================*
*NR.'LP1' LS1 'LP"' LS" 'LP3' LS3 'LP!' LS! 'LP5' LS5 'LP%' LS% 'LP$' LS$ 'LP#' LS# *
*===========================================================================================*
* 5 '"0 '11".5'"0 ' 31!.3'"0 ' 13$.3'"0 ' "11.$'30 '101".5' ' ' ' ' ' *
*===========================================================================================*
* PI: 5$"1$ PD: 31! *
*********************************************************************************************
PQRS O 2B REALEMENTAREA PROCESELOR DE BIOPRODUCIE LEMNOAS N CRNNA . )1 OFJ*
1. Felementarea proceselor de 'ioproducie lemnoas! /n cr1n .
Corespun"!tor condiiilor de omoenitate &i suprafa! a unit!ilor de amena(at /n cr1n$ se pot adopta fie parc%etarea simpl!$ fie parc%etarea cu
continuitate pe #olum. Cea dint1i se #a sta'ili /n unit!ile de producie relati# omoene /n ce pri#e&te staiunea$ compo"iia &i producia ar'oretelor &i cu
clase de #1rste ec%ili'rate$ iar cea din urm! se#a aplica /n restul ca"urilor.
+osi'ilitatea de produse principale se sta'ile&te dup! reparti"area preala'il! a ar'oretelor pe deceniile ciclului$ /n raport cu #1rsta &i urena de reenerare
a ar'oretelor$ astfel2
a*. la parc%etarea simpl!$ pe suprafa!$ se o'ine prin /mp!rirea la ciclu a suprafeei totale.
'*. la parcelarea cu continuitate pe #olum posi'ilitatea se o'ine astfel2
1. - se calculea"! #olumul total al ar'oretelor la e0ploatare lu1nd /n seam! #olumele la e0ploatare Ve ale tuturor ar'oretelor componente
Ve [ s;v; P sDvD E ]]]Esnvn
unde s; $ sD $ YYY, sn repre"int! suprafeele acestora$ iar v; , vD $ ]].$ vn #olumele lor la e0ploatare$ sta'ilit dup! ta'elele de producie.
4. - se calculea"! #olumul anual al recoltelor
+# [ Ve P r unde r este ciclu
-. - /n continuare se calculea"! posi'ilitatea dup! suprafa! +s
+s [ +# P Ve0p
unde Ve0p #olumul mediu la %ectar al ar'oretelor e0ploata'ile

TEMA 2D. ADOPTAREA POSIBILITII !1 OR"
1. A9$82*+-* 8$6(,(%(27'((
Indicatorii de posi'ilitate calculai /n conformitate cu procedee descrise mai sus #or fi luai /n considerare la definiti#area m!rimii posi'ilit!ii.
Valoarea minim! a m!rimii posi'ilit!ii este impus! de indicatorul de posi'ilitate sta'ilit dup! starea ar'oretelor.
A!rimea posi'ilit!ii se #a sta'ili /n urma unei anali"e comple0e$ cu luarea /n considerare a tuturor factorilor care au influen! asupra calcul!rii
posi'ilit!ii.
=n raport cu a'aterea structurii reale a fondului de producie de la starea normal!$ se deose'esc urm!toarele situaii2
1. =n unit!i de ospod!rire cu structura apropiat! de cea normal!$ posi'ilitatea #a fi /n principiu eal! cu m!rimea cre&terii indicatoare. A!rimea
cre&terii indicatoare se #a compara cu #alorile o'inute prin criteriul claselor de #1rst!.
4. =n unit!i de ospod!rire cu deficit de ar'orete e0ploata'ile$ la sta'ilirea posi'ilit!ii se #or e0amina #alorile re"ultate din aplicarea procedeelor
'a"ate pe cre&terea indicatoare &i pe clase de #1rst!. =n ca"ul /n care diferena dintre ele este de cel mai mult 1.I se adopt! o #aloare intermediar!@ dac!
aceast! diferen! dep!&e&te 1.I$ proiectantul #a opta pentru soluia care s! asiure continuitatea produciei de lemn$ /n concordan! cu e0ienele
sil#iculturale referitoare la reenerarea$ /m'un!t!irea funciilor de protecie &i reconstrucia ecoloic! a ar'oretelor.
-. =n unit!i de ospod!rire cu e0cedent de ar'orete e0ploata'ile$ la sta'ilirea posi'ilit!ii se #or a#ea /n #edere toate modalit!i la calcul. Dac!
#alorile ce se o'in din calcul sunt apropiate$ se #a adapta o #aloare intermediar!.
=n toate cele trei soluii$ se #a lua /n considerare &i aspectele care sur#in /n starea iienico-sanitar! a ar'oretelor )calamit!i produse de do'or1turi
de #1nt$ fenomene de uscare$ poluare etc.* pe care le #a folosi ca arumente /n o'inerea sa /n le!tur! cuantumul posi'ilit!ii.
Dotodat!$ se #a efectua &i prono"a posi'ilit!ii pe deceniile urm!toare )4. - -. ani*$ folosindu-se de preferina simularea pe calculator$ re"ultatele
fiind pre"entate prin ta'ele &i rafice. La calculul acestor posi'ilit!i$ se #a a#ea /n #edere &i necesitatea reali"!rii /n perspecti#! a condiiilor necesare
pentru asiurarea normali"!rii fondului de producie de timp /ndelunat.
TEMA 2F. PLANUL PRODUSELOR PRINCIPALE !1 OR"
1. . P%*/&% 8+$9&6-%$+ 8+(/3(8*%-
La etapa descrierilor parcelare amena(istul pentru ar'oretele e0ploata'ile sta'ile&te urena de reenerare conform st!rii ar'oretului$ tratamentul
aplicat ca /n continuarea s! determine e&alonarea ar'oretelor. =n urma calcul!rii posi'ilit!ii produselor principale &i adopt!ri ei se alc!tuie&te B+LANUL
D<C<NAL D< F<COLDAF< A +FODUS<LOF +FINCI+AL CODFUC =n plan se includ ar'orete e0ploata'ile in1nd seama de urenele respecti#e &i de
condiiile reale de e0ploatare &i de reenerare. +re#enti# se sta'ilesc ar'oretele ce urmea"! a fi parcurse cu t!ieri /n primii 1. ani$ ele /nscriindu-se /n
planul decenal de recoltare cu datele de caracteri"are &i cu lucr!rile pre#!"ute pentru reenerarea lor. +entru fiecare su'parcel! inclus! /n plan se pre"int!
denumirea su'parcelei$ caracteristicele dendrometrice$ suprafaa &i #olumul total cu 8 cre&teri$ felul t!ierii$ num!rul inter#eniilor &i #olumul de e0tras /n
cursul primului deceniu$ suma acestora din urm! tre'uind s! fie eal! cu #olumul a 1. posi'ilit!i anuale.
La /ntocmirea planului de recoltare a produselor principale se #a urm!ri respectarea tuturor restriciilor sil#iculturale referitoare la m!rimea &i
perioada de al!turarea parc%etelor. =n mod deose'it$ se #a e#ita de"olirea solului &i a #ersanilor pe mari suprafee$ precum &i concentrarea t!ierilor /n
"one de interes deose'it su' raport ecoloic &i social.
+lanul de recoltare #a cuprinde dou! p!ri2 prim! cu date de caracteri"are a ar'oretului$ &i a doua$ cu elemente de plan.
+e l1n! #olumele de e0tras$ /n planul de recoltare se dau indicaii /n le!tur! cu tratamentul de aplicat &i felul t!ierilor$ lucr!rile de a(utorare a
reener!rii &i natura lor@ lucr!rile de completare a reener!rii etc. +entru fiecare ar'oret /n parte$ lucr!rile respecti#e se /nscriu /n ordinea /n care urmea"!
a fi e0plicate. =n planul de recoltare se dau indicaii orientati#e /n le!tur! cu e&alonarea t!ierilor pe durata deceniului de aplicare. +rin e&alonarea
preconi"at! se #a urm!ri2
reenerarea /n primii ani a ar'oretelor deradate$ de calitate inferioar!$ la care orice /nt1r"iere are ca efect o pierdere sau deradare a
lemnului &i o /nr!ut!ire a condiiilor de #eetaie &i a funcionalit!ii lor protectoare@
punerea /n lumin! a semini&urilor utili"a'ile$ periclitate prin um'rire@
pro#ocarea reener!rii naturale /n timp util pentru folosirea fructificaiilor &i pentru ca durata procesului de reenerare /n fiecare ar'oret s!
fie /n concordan! cu recomand!rile instruciunilor pri#ind aleerea &i aplicarea tratamentelor.
La sf1r&itul planului de recoltare se #a e#idenia separat posi'ilitatea corespun"!toare ar'oretelor pre#!"ute cu lucr!ri de refacere$ cu meniunea c!
e o'liatorie &i nu poate fi /nlocuit! cu alte produse lemnoase. Fecapitularea posi'ilit!ii de produse principale conine structura posi'ilit!ii pe specii at1t
pe suprafa! c1t &i pe #olum decenal! &i anual!. +lanul decenal cuprinde suprafaa &i #olumul pe specii se pre"int! la data descrierilor$ 8 cre&teri &i
#olumul total$ iar posi'ilitate anual! pre"int! suprafaa /n care se #or face inter#enii c1t &i #olumul de mas! lemnoas! planificat a fi e0tras pe specii.
Dotodat!$ planul de recoltare a produselor principale #a cuprinde toate soluiile de principiu referitoare la aleerea &i aplicarea te%noloiilor de
recoltare a lemnului. Se #or a#ea /n #edere /n primul r1nd necesit!ile sil#iculturale specifice fiec!rui ar'oret &i tratament luat /n considerare.
=n #ederea sta'ilirii suprafeelor de parcurs cu t!ieri de reenerare$ inclusi# cu t!ieri de refacere a ar'oretelor funcional necorespun"!toare$ se #or
lua /n considerare criteriile de sta'ilire a urenilor de reenerare.
Cu oca"ia aplic!rii amena(amentului$ #olumul de mas! lemnoas! e0tras su' form! de produse accidentale din ar'oretele incluse /n r1nd de t!iere se
#a preconta din produsele principale.
PLANUL DECENAL DE RECOLTARE A PRODUSELOR PRINCIPALE CODRU
R045216- R.A. F21.:R7+*8123- M01906- O.S.:O,:72 UP: 3 SUP:A PA&: !
***************************************************************************************************************************
* |TIP| C |DST.* | | | | | | | | | | *
* | F | O | * ELM. |SUPRAF| V | C | % | | | VOLUM | L U C R A R I P R O P U S E | VOLUM | %E;T.*
* U.A.| U | N |COL.* | | R | L |ARB.| VOLUM | 5;CR | < | IN | DE | *
* | N | S | * ARB. | ELM. | S. | P | | | | 5;CR | |RECOLTAT|PRIMA *
* | C | . | * | | | |LUC.| | | | D E C E N I U L I | | *
* | . | | HM * | HA | ANI| | | M.C. | M.C. | M.C. | | M.C. | INT. *
*=========================================================================================================================*
* 5# &| * SC 1.$ "5 ! 50 1%5 !0| "05|CRIN&-TAIERE DE JOS | "05| *
* |-------------------------------------------------------------------| |---------------*
* | 3 | 0.%| 1 | | 1.$ | "5| ! | 50 | 1%5| !0| "05| | "05| *
* |-------------------------------------------------------------------| |---------------*
* |C04+0=2/27 /71 : 10 SC | | *
*=========================================================================================================================*
* 5 H| * SC 0.3 "5 ! 50 "3 10| 33|CRIN&-TAIERE DE JOS | 33| *
* | * FR 0." "5 3 50 1 5| "!|AJUTORAREA RE& NATURALE | "!| *
* |-------------------------------------------------------------------| |---------------*
* | 3 | 0.$| " | | 0.5 | "5| ! | 50 | !"| 15| 5$| | 5$| *
* |-------------------------------------------------------------------| |---------------*
* |C04+0=2/27 /71 : % SC !FR | | *
*=========================================================================================================================*
* T0/-1 5*+,-.-/- SUP 13".1 HA V01*4 = "$#1! M.C. V01*4 < 5>CR = 3053 M.C. V01*4 97 ,7301/-/= 1#""3 M.C. 13$ M.C.)HA*
*=========================================================================================================================*
RECAPITULATIA POSIBILITATII DE PRODUSE PRINCIPALE
****************************************************************************************
* | P L A N D E C E N A L | P0528212/-/7 *
* S+732.23-,2 | S*+,-.-/-| A3/*-1 | 5*CR | T0/-1 | % |S*+,-..| V01*4 *
* | HA | % | MC | MC | MC | | HA | M3 *
* SC | 1#."| %%| 1%5#0| !5!0| "11"0 | 5#| 1#."| "05#%| $0*
*=======================================================================================
* A. S+7322 | | | | | | | | | *
* ST | !0.5| 13| %31!| %30| %!! | 1$| !0.5| "##5| *
* FR | 51.0| 1%| $"!5| 0| #"35 | "0| 51.0| !"1| 1!*
* STP | ".$| | !15| 10| !"5 | 1| ".$| "!| *
* AR | ".5| | 13| | 13 | | ".5| 13| *
* &L | $."| "| #$3| 1#0| 1053 | "| $."| 10!5| 3*
* DR | 1."| | 1"| !5| "3$ | | 1."| $| *
* DT | ."| 3| #"#| 15| 10"3 | "| ."| 0| 3*
* DM | 1."| | 3"%| 35| 3%1 | | 1."| 3%1| 1*
* B. T,-/-47?/7 | | | | | | | | | *
* T-27,2 5*3375267 | 3".3| 10| 5#35| 5!5| %3#0 | 1%| 3".3| 33!| 11*
* T-27,2 +,0@,75267 | 35.| 11| 5"%$| !05| 5%$" | 1!| 35.| 351"| 11*
* T-27,2 ,-57 | 51.5| 1%| 5"#"| 1"05| %!#$ | 1%| 51.5| 51#$| 1$*
* T-27,2 2? 3,2?@ | 1#5.0| %3| 1%5"#| !!$0| "0# | 5!| 1#5.0| 1#30$| %1*
* C. &,. .*?3/20?-17 | | | | | | | | | *
* C. &,. 1 | 30!.$|100| 3"1"| %%"5| 353$ |100| 30!.$| 30!00|100*
*=======================================================================================
* T0/-1 | 30!.$|100| 3"1"| %%"5| 353$ |100| 30!.$| 30!00|100*
****************************************************************************************
T-0* 2C. PLANUL LUCRRILOR DE NARIJIRE I CONDUCEREA ARBORETELOR !1 OR"
1. P%*/&% %&3+7+(%$+ 9- ./<+(1(+- 5( 3$/9&3-+-* *+,$+-2-%$+
Sistemul lucr!rilor de /nri(ire &i conducere a ar'oretelor rupea"! urm!toarele lucr!ri2 dea(!ri &i deprisa(e$ cur!iri$ r!rituri$ elaa(e artificial$
emonda(e$ /nri(irea marinii de masi# &i a li"ierilor$ desc%iderea te%noloic! a ar'oretelor$ t!ieri de iien!$ /nri(irea su'eta(ului &i a su'ar'oretului etc.
Se #a a#ea /n #edere faptul c! toate ar'oretele din unitatea de amena(at #or tre'ui parcurse cu una sau mai multe lucr!ri de /nri(ire$ indiferent de
specie$ #1rst!$ consisten!$ stadiul de de"#oltare$ structura$ funcii atri'uite.
La aleerea ar'oretelor de parcurs cu lucr!ri de /nri(ire se in! seama de urm!toarele preci"!ri2
>ucrri de degajare, depresare i curiri. Se #or pre#edea pentru toate ar'oretele care$ potri#it normelor te%nice /n #ioare necesit! asemenea
inter#enii$ indiferent de panta terenului$ c%iar &i atunci c1nd consistena ar'oretului este numai de .$; sau mai mic! )pentru dea(!ri*$ independent de
posi'ilit!ile actuale de #alorificare a materialului lemnos re"ultat. Vor fi luate /n considerare trecerea &i ie&irea ar'oretelor din &i /n alte stadii de
de"#oltare dec1t cel /n care se afl! fiecare ar'oret /n anul amena(!rii$ astfel /nc1t pre#ederile din planul lucr!rilor de /nri(ire s! corespund! situaiei reale
pe deceniu.
,rituri. =n pri#ina aleerii ar'oretelor de parcurs cu r!rituri se #or a#ea /n #edere2
nu se planific! r!rituri /n ar'oretele situate pe st1nc!rii$ pe ro%oti&uri$ pe terenuri cu ero"iune de ad1ncime a#ansat!$ pe terenuri cu /nclinare mai
mare de 7.
o
$ pe su'strate de fli&uri$ nisipuri &i pietri&uri cu /nclinare mai mare de -.--8
o
$ precum &i /n ar'orete de pe terenurile /n pant! cu ero"iune
puternic!@
nu se pre#!d r!rituri /n ar'oretele cu consistene de .$; &i mai mici$ dec1t /n ca"ul ar'oretelor pentru care amena(istul #a aprecia pe teren c!$ /n
perioada de aplicare a amena(amentului$ acestea /&i #or /mplini consistena p1n! la .$,8-1$.. Asemenea$ situaii se pot /nt1lni /n ca"ul ar'oretelor relati#
tinere recent parcurse cu lucr!ri de /nri(ire &i al ar'oretelor mai /n #1rst! )de peste 8. ani* cu consistena de .$; /n ca"ul /n care pot a(une la consistena
plin! /n perioada de aplicare a amena(amentului. =n sc%im'$ se #or pre#ede la r!rituri &i poriuni ale acestui &i ar'oret cu consistena mai mare2
/n ultimii 1.-4. ani de #ia! al ar'oretelor$ sta'ilit prin #1rsta e0ploata'ilit!ii nu se #or mai planifica r!rituri dec1t /n situaii speciale$ cum sunt
ar'oretele incluse /n unit!i de ospod!rire tratate /n codru c#asir!din!rit$ unele &leauri pe 'a"! de ste(ar etc.
0ieri de igien. Aceste lucr!ri de /nri(ire se pre#!d /n toate ar'oretele care nu se #or parcure cu r!rituri$ cur!iri sau t!ieri de reenerare$
indiferent de #1rst!$ consisten! sau clasa de producie a ar'oretelor$ cu e0cepia celor supuse reimului de ocrotire interal!. Volumul orientati# a fi
e0tras #a depinde de starea fitosanitar! a ar'oretului dar indicele de recoltare orientati# e de la .$8- .$7 m
-
P%a. Se #a face /ns! meniunea c! ocoalele
sil#ice #or efectua t!ieri de iien! &i /n ar'oretele /n curs de reenerare$ dac! /n perioada dintre inter#enii se impune e0traerea ar'oretelor uscai$ /n curs
de uscare$ rupi sau do'or1i de #1nt sau de "!pad!$ #olumul astfel e0tras se #a preconta din posi'ilitatea de produse principale.
>ucrri de elagaj artificial. Aceste lucr!ri se pot pre#ede pentru ar'oretele #aloroase de molid$ 'rad$ plopi euramericani$ ste(ar pedunculat$ orun$
fa &. A. Aai ales pentru cele destinate s! produc! lemn de calitate superioar! )lemn pentru furnire$ lemn pentru c%erestea de calitate superioar! &. a.* la
#1rste &i diametre preci"ate /n normele te%nice de specialitate.
Alte lucrri de ngrijire. O deose'it! atenie se #a acorda /n amena(ament /nri(irii marinilor de masi# &i a li"ierelor /n care scop se #or pre#edea
lucr!ri pentru ar'oretele care necesit! urent asemenea inter#enii. Descrierea te%noloic! a ar'oretelor se #a planifica /n ar'oretele tinere$ odat! cu
primele cur!iri$ /n #ederea accesi'ili"!rii lor /n scopuri multiple.
+osibilitatea de produse secundare se sta'ile&te separat pentru r!rituri &i cur!iri. Volumul de e0tras prin desc%idere te%noloic! a ar'oretelor se
include /n #olumul de recoltat prin cur!irea sau r!ritura ce se e0ecut! concomitent.
Volumul de recoltare prin r!rituri sau cur!iri se sta'ile&te prin folosirea indicilor de recoltare medii &i a periodicit!ii pre#!"ute /n BNormele
te%nice pentru /nri(irea &i conducerea ar'oretelorC preci"ate pentru fiecare ar'oret /n parte conform cateoriei funcionale /n care el este inclus.
+e unitatea de ospod!rire$ posi'ilitatea de produse secundare )r!rituri &i cur!iri e#ideniate separat* re"ult! prin /nsumarea #olumelor de e0tras pe
durata deceniului din fiecare ar'oret /n parte$ cu luarea /n considerare a num!rului inter#eniilor &i /mp!rirea acestei sume la 1.. =n aceste calcule se #or
a#ea /n #edere &i e#entualele treceri ale unor ar'orete dintr-o cateorie de lucr!ri /n alta.
Separat de posi'ilitatea de produse secundare )din r!rituri &i cur!iri*$ cu titlu orientati#$ se #a sta'ili &i #olumul posi'il de e0tras prin t!ieri de
iien!$ se #or aplica indici de recoltare difereniai$ de .$8-1$. mcP%aPan$ /n funcie de #1rst! &i starea ar'oretelor su' raportul consistenei &i al s!n!t!ii
acestora.
+lanul de /nri(ire &i conducere a ar'oretelor se /ntocme&te pe cateorii de lucr!ri. +entru fiecare cateorie$ su'parcelele se /nscriu /n ordinea lor
curent!. =n ca"ul ar'oretelor cu structur! nereulat! se introduc /n plan numai suprafeele poriunilor ce urmea"! a fi parcurse /n mod efecti# cu lucr!ri de
/nri(ire.
=n ca"ul unor calamit!i )do'or1turi &i rupturi produse de #1nt &i "!pad! &. a.* /n ar'orete pre#!"ute cu lucr!ri de /nri(ire$ #olumele re"ultate se #or
preconta pe seama produselor secundare numai dac! se /ncadrea"! /n limitele indiciilor de recoltare specifici ar'oretelor respecti#e. <#entualele diferene
/n plus re"ultate la produse accidentale concentrate care afectea"! fondul producti# din unitatea de ospod!rire respecti#! se #or preconta pe seama
produselor principale.
+lanul lucr!rilor de /nri(ire este compus din patru p!ri componente distri'uite pe tipuri de lucr!ri de /nri(ire )dea(!ri$ cur!iri$ r!rituri &i iien!*.
+entru fiecare tip de lucrare este pre"entat 2 denumirea UA$ suprafaa$ #1rsta$ consistena$ #olumul actual$ cre&teri m
-
$ suprafaa de parcurs &i #olumul de
e0tras. +entru dea(!ri &i iien! acest indici sunt redu&i. =n afar! de aceasta UA sunt arondate la drumurile de transport al masei lemnoase cele mai
apropiate.
+LANUL LUCFAFILOF D< INKFISIF< A AF6OF<D<LOF
**************************************************************************************************************************************
* * R A R I T U R I * C U R A T I R I *D E & A J A R I*I & I E N A *TOTAL*
* * |SUPRA-|VIR|CON|VOLUM | |NR| SPR. |VOLUM* |SUPRA|VIR|CON|VOLUM|NR| SPR. |VOLUM* |SUPRA|VIR*SUPRA-|VOLUM*VOLUM*
* DRUM * U.A.| FATA |STA|SIS|ACTUAL|CRE| | DE | DE * U.A.|-FATA|STA|SIS| ACT.| | DE | DE * U.A.|-FATA|STA* FATA | DE * DE *
* * | | | | |ST.|IN| PAR- |E;TR.* | | | | |IN| PAR- |E;TR.* | | * |E;TR.*E;TR.*
* * | HA |ANI| | M3|M.C| | CURS | M.C.* | HA |ANI| | M.C.| | CURS | M.C.* | HA |ANI* HA | M.C.* M.C.*
*====================================================================================================================================*
* DP001* 1 E| 0.5| 10|0.#| 11| | 1| 0.5| "* 1 B| ".1| 30|0.$| 15#| 1| ".1| 11* | | * | * *
* * " A| 1.0| 50|0.| "$0| #| 1| 1.0| 35* 1 D| ".| 35|0.$| "3#| 1| ".| 13* | | * | * *
* * | | | | | | | | * " C| 0.#| 10|0.| "!| 1| .#| !* | | * | * *
* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
*T0/-1 9,*4 : | ".#| "|0.| 3#5| | | ".#| 51* | %.$| "$|0.$| !!$| | %.$| 3"* | | * | * *
*====================================================================================================================================*
*T0/-1 3-/.9,:| ".#| "|0.| 3#5| | | ".#| 51* | %.$| "$|0.$| !!$| | %.$| 3"* | | * | * *
*====================================================================================================================================*
*T0/-1 @,*+- :| ".#| "|0.| 3#5| | | ".#| 51* | $.%| "5|0.$| !$%| | $.%| 3$* | | * | * *
*====================================================================================================================================*
*T0/-1 @7?7,-1| ".#| "|0.| 3#5| | | ".#| 51* | $.%| "5|0.$| !$%| | $.%| 3$* | | * | * *
*====================================================================================================================================*

F<CA+IDULAF<
**************************************************************************************************************************************
* R A R I T U R I * C U R A T I R I * D E & A J A R I * I & I E N A* TOTAL *
*====================================================================================================================================*
*P0528212/-/7 9737?-1- ".# HA 51 MC* $.% HA 3$ MC* 0.0 HA * 0.0 0* ## *
*====================================================================================================================================*
* &O * MC* * * *
* ST 1 MC* MC* * * 1 *
* CI * MC* * * *
* FR !! MC* MC* * * 53 *
* NU * 1" MC* * * 1" *
* SC 5 MC* 15 MC* * * "0 *
* DT 1 MC* 1 MC* * * " *
* TE * MC* * * *
**************************************************************************************************************************************
P0528212/-/7 -?*-1- 0.3 HA 5 MC* .# HA ! MC* 0.0 HA * 0.0 0* *
**************************************************************************************************************************************
T-0* 2G. PLANUL LUCRRILOR DE REAENERARE !1 OR"
1. +lanul lucr!rilor de reenerare

+rin ela'orarea acestui plan se urm!re&te introducerea imediat! /n producie a terenurilor destinate /mp!duririi &i reener!rii cu speciile forestiere
cele mai indicate din punct de #edere ecoloic &i economic adec#ate staiunii.
La ela'orarea planului lucr!rilor de reenerare #or fi aplicate /ndrum!rile &i normele te%nice pri#ind mai 'un! ospod!rirea p!durilor$ cu referire
la reenerarea la "i a suprafeelor din fondul forestier parcurse cu t!ieri &i terenuri f!r! #eetaie forestier! planificat! a fi reenerat! artificial$ asiurarea
densit!ii optime a ar'orilor pe %ectar de p!dure$ promo#area cu prec!dere a reener!rilor naturale &i a speciilor auto%tone #aloroase de foioase cu accent
deose'it pe e0tinderea /n cultur! a orunului$ ste(arului$ frasinului$ paltinului$ cire&ului &i a altor specii #aloroase.
Dup! modul de reenerare se #or deose'i2 reener!ri naturale$ mi0te &i artificiale.
Feenerarea natural! #a fi asiurat! prin aplicarea corect! a tratamentelor$ cea artificial! prin /mp!duriri interale$ iar reenerare mi0t! prin
reener!ri naturale cu complet!ri pe cale artificial!. +rin aceste lucr!ri se urm!re&te &i asiurarea compo"iiei de reenerare.
=n ceea ce pri#e&te aleerea &i utili"area speciilor pentru reali"area compo"iiilor de reenerare$ se #a ine seama de pre#ederile din B=ndrum!rile
te%nice pri#ind compo"iii$ sc%eme &i te%noloii de reenerare a p!durilorC.
CATEAORII DE LUCRRI DE REAENERARE
A. L&3+7+( /-3-6*+- 8-/2+& *6(<&+*+-* +-<-/-+7+((, 3$/62./9 9(/J
A.;. >ucrri de ajutorare a regenerrii naturale=
A.1.1. 3 mo'ili"area solului@
A.1.4. 3 /nl!turarea p!turii #ii sau a litierei roase@
A.1.-. 3 /ndep!rtarea su'ar'oretului$ a semini&ului &i a tineretului
A.1.7. 3 pro#ocarea dra(on!rii la ar'oretele de salc/m@
A.1.8. 3 drenarea terenurilor pe care stanea"! apa@
A.1.:. 3 /ndep!rtarea %umusului 'rut.
A.D. >ucrri de ngrijire a regenerrii naturale
A.4.1. 3 descople&irea semini&urilor@
A.4.4. 3 receparea semini&ului #!t!mat$ /ndep!rtarea l!starilor care cople&esc semini&urile &i dra(onii.
B. L&3+7+( 9- +-<-/-+*+-, 3*+- 6- 8+-#79 ./ &+072$*+-%- 3*2-<$+(( 9- 2-+-/&+(J
.;. #uprafee de parcurs integral cu lucrri de mpdurire
6.1.1. 3 /mp!duriri /n terenuri oale din fondul forestier@
6.1.1.1. 3 /mp!duriri /n poieni &i oluri@
6.1.1.4. 3 /mp!duriri /n terenuri deradate@
6.1.4. 3 /mp!duriri /n terenuri parcurse cu t!ieri de reenerare
6.1.4.1. 3 /mp!duriri /n suprafee parcurse cu t!ieri rase@
6.1.4.4. 3 /mp!duriri pentru /nlocuirea ar'oretelor sla' producti#e )refaceri*@
6.1.4.-. 3 /mp!duriri pentru /nlocuirea ar'oretelor deri#ate )su'stituiri*@
6.1.4.7. 3 /mp!duriri /n terenuri de"olite prin calamit!i naturale )incendii$ do'or/turi de #/nt sau "!pad!$ uscare etc.*.
.D. #uprafee parcurse cu tieri de regenerare sub adpost sau incomplet regenerate
6.4.1. 3 /mp!duriri /n completarea reener!rii naturale /n ar'orele tratate /n r!din!rit
6.4.4. 3 /mp!duriri /n completarea reener!rii naturale /n ar'orele /n care se aplic! tratamentul codrului c#asir!din!rit
6.4.-. 3 /mp!duriri /n completarea reener!rii naturale dup! t!ieri proresi#e@
6.4.7. 3 /mp!duriri /n completarea reener!rii naturale dup! t!ieri succesi#e@
6.4.8. 3 /mp!duriri /n completarea reener!rii naturale dup! t!ieri de conser#are@
6.4.:. 3 /mp!duriri /n olurile din ar'oretele parcurse sau pre#!"ute s! fie parcurse cu lucr!ri@
C. C$08%-27+( ./ *+,$+-2-%- 3*+- /& *& ./3?(6 62*+-* 9- 0*6(#.
(.;. (ompletri n arboretele tinere existente;
(.D. (ompletri n arboretele nou create %DEU&.
D. /<+(1(+-* !./2+-'(/-+-*" 3&%2&+(%$+.
8.;. 'ngrijirea culturilor tinere existente;
8.D. 'ngrijirea culturilor tinere nou create.
E. 0879&+(+( ./ 2-+-/&+( 3& 3$/9('(( -42+-0- 9- +-<-/-+*+-.
J.;. 'mpduriri pe terenuri cu nclinare mare, sol superficial, vulnerabile la eroziune i alunecri, pe terenuri decopertat, "alde de steril;
J.D. 'mpduriri pe terenuri nisipoase %plaje, dune etc.&;
J.@. 'mpduriri pe terenuri fr srturate;
J.G. 'mpduriri pe terenuri poluate %cu reziduuri petroliere, metale grele, sulf etc.&;
J.?. 'mpduriri pe terenuri mltinoase;
J.<. 'mpduriri pe terenuri situate la limita de existen a vegetaiei forestiere %step&.
O cateorie aparte de lucr!ri de reenerare o constituie /mp!duririle /n terenuri cu condiii e0treme de reenerare )pct. < de mai sus*. Lucr!rile
propuse /n asemenea terenuri au caracter e0perimental. <le se includ /n planul lucr!rilor de reenerare din amena(ament$ dar cantit!ile respecti#e nu se
/nscriu /n fi&a indicatorilor de caracteri"are a fondului forestier. <le pot fi luate /n considerare de c!tre unit!ile sil#ice cu oca"ia /ntocmirii planurilor
anule de /mp!duriri.
La /ntocmirea planului lucr!rilor de reenerare se #or folosi /ndrum!rile te%nice. =n acest scop #or fi folosite2 Norme te%nice pri#ind reconstrucia
ecoloic! a ar'oretelor$ Norme te%nice pri#ind compo"iii$ sc%eme &i te%noloii de reenerare a p!durilor &i de /mp!durire a terenurilor deradate$ Norme
te%nice pri#ind recepia te%nic! &i in#entarierea anual! a lucr!rilor de reenerare, /mp!durire &i cre&tere a materialului forestier de reproducere.
.
Su'parcelele care necesit! lucr!ri de reenerare se /nscriu /n plan$ pe cateorii de lucr!ri$ cu indicarea suprafeei totale &i a suprafeei efecti#e pe
care urmea"! s! se e0ecute lucr!ri. A!rirea suprafeelor de /mp!durit /n completarea reener!rii naturale se sta'ile&te in1ndu-se seama de suprafeele
efecti# nereenerate.
=n /ntocmirea planului de reenerare$ o deose'it! atenie se #a acorda /mp!duririi urente a tuturor terenurilor deradate din fondul forestier$
e#ideniate cu prile(ul descrierii unit!ilor amena(istice.
La sf1r&itul planului$ se indic! orientati#$ ordinea de e0ecutare a lucr!rilor$ f!c1ndu-se meninerea c!$ la aplicarea se #a ine seama de starea de fapt
a fiec!rui ar'oret /n parte.
Cantit!ile necesare de semine$ puiei sau 'uc!i se calculea"!$ orientati# 3 la ni#el de unitate de producie sau de protecie - /n raport cu m!rirea
suprafeelor de /mp!durit &i cu speciile necesare a fi introduse /n #ederea reali"!rii compo"iiei de reenerare$ indic1ndu-le &i sursele corespun"!toare. =n
funcie de aceste necesit!i$ se #or face recomand!ri 3 la ni#el de ocol sil#ic 3 /n le!tur! cu producerea materialului de /mp!durit /n pepiniere &i solarii$
cu referiri asupra dimensiunii lor &i a planurilor de cultur! pentru deceniul urm!tor.
P%*/&% %&3+7+(%$+ 9- +-<-/-+*+- 5( .0879&+(+-
Unitatea
amena(istic!
D
i
p
u
r
i
l
e

d
e

s
t
a

i
u
n
i

&
i

t
i
p
u
l

d
e

p
!
d
u
r
e
Compo"iia el.
>ormula de /mp!durire.
Compo"iia semini&ului
utili"a'il.
I
n
d
i
c
i

d
e

a
c
o
p
e
r
i
r
e
S
u
p
r
a
f
a

a

e
f
e
c
t
i
#
!
)
/
m
p
!
d
u
r
i
r
i
$

a
(
u
t
o
r
a
r
e
a

e
n
e
r
!
r
i
i

n
a
t
u
r
a
l
e
*

)
%
a
*
Suprafaa efecti#! /mp!durit
U.A.
S
u
p
r
a
f
a

a
$

)
%
a
*
specii
KO SD SC +IN DA DD
1 4 - 7 8 : 7 ; , 1. 11 14
A. Lucr!ri necesare pentru asiurarea reener!rii naturale
A.1.7. +ro#ocarea dra(on!rii
4A -.: 4.4
A.1.7. 8.;.1 1:4.:
6. Lucr!ri de reenerare
6.1.1. Derenuri oale din cuprinsul p!durii )poieni &i oluri*
46 4$4
:11-
8714
7+IN4SL1AF
;+IN1SL1AF
4$4 1$; - .$7
6.1.1. :7;$- :7;$- 4.$. -,$: -7;$; 178$7 ,$1 118$1
6.1.-.'. Suprafee de parcurs cu t!ieri rase /n parc%ete mici pre#!"ute a fi reenerare pe cale artificial! )refacere*
,:A 4$7
,:1-
,114
:SA7+LA
:SA7+LA
;SA1+LA1DD
4$7 4$7
6.1.-.'. 7$. 7$. 1$4 4$8 .$-
6.1.-.c. Suprafee de parcurs cu t!ieri de conser#are pre#!"ute a fi reenerate pe cale artificial! )refacere*
7L ;$.
:11-
8714
;NUN4SC
1.NUN
1.SC
;$. ;$.
6.1.-.c. 77$. 77$. 7$1 4$1 1-$, 4-$,
6.4.1.d. Ar'orete de parcurs cu t!ieri de conser#are incomplet reenerate pe cale natural!
7I 7$4
:11-
8714
;NUN4SC
1.NUN
1.SC
.$8 4$1 4$1
6.4.1.d. 8;$7 -:$; .$4 4.$; 18$;
6.-.4. Ar'orete /n care se e0ecut! lucr!ri de ameliorare /n scopul /m'un!t!irii constituiei &i compo"iiei
1A 1-$7
:11-
8714
7+IN4SC1NU
;+IN4SC
7+IN4SC1NU
.$8 :$7 1$- 8$7
6.-.4. 4;,$: 1:1$. 7$7 4;$4 77$7 -;$1 8$: 1.$-
F<CA+IDULAF<
A. Lucr!ri necesare pentru a(utorarea reener!rii naturale
A.1.7 8.;$1 1:4$:
8.;$1 DODAL A 1:4$:
6. Lucr!ri de reenerare
6.1.1. :7;$- :7;$- 4.$. -,$: -7;$; 178$7 ,$1 118$1
6.1.-.'. 7$. 7$. 1$4 4$8 .$-
6.1.-.c. 77$. 77$. 7$1 4$1 1-$, 4-$,
6.4.1.d. 8;$7 -:$; .$4 4.$; 18$;
6.-.4. 4;,$: 1:1$. 7$7 4;$4 77$7 -;$1 8$: 1.$-
1.77$- DODAL 6 ,47$1 4;$8 71$1 74-$7 1;-$; 81$, 1:8$7
Complet!ri pe suprafaa de /mp!durit )4.I* 1;7$; 8$7 17$4 ;7$7 -:$; 1.$7 --$.
DODAL 11.;$, -7$4 ;8$- 8.;$1 44.$: :4$- 1,;$7
Suprafaa la cateoriile2 6.1.1.&i 6.-.4. ;-,$- 47$7 :7$; 74-$4 1;-$; 17$7 148$7
Num!r puieilor la %ectar necesar la cateoriile2 6.1.1. &i
6.-.4.- mii 'uc.
8$7 8$7 8$7 8$7 8$7 8$7
Dotal puiei necesari la cateoriile 6.1.1. &i 6.-.4. 77;7$1 1-,$1 -;:$8 4714$4 1.77$7 ;-$; 717$;
Suprafaa la cateoriile2 6.1.-.'@ 6.1.-.c &i 6.4.1.d. ;7$; 7$1 -$- .$4 -7$4 7.$.
Num!r puieilor le %ectar necesar la cateoriile2 6.1.-.'$
6.1.-.c &i 6.4.1.d
4$, 4$, 4$, 4$, 4$,
Dotal puiei necesari la cateoriile
6.1.-.'@ 6.1.-.c &i 6.4.1.d.
47:$. 11$, ,$: .$: 1.7$, 11:$.
Suprafaa la cateoria complet!ri )4.I* 17;$; 8$7 17$4 ;7$7 -:$; 1.$7 --$.
Num!r puiei la %ectar necesar pentru complet!ri 8$7 8$7 8$7 8$7 8$7 8$7
Dotal puiei necesari pentru complet!ri 1.8-$7 -4$8 ;.$, 7;74$; 4.,$; 8,$- 1;;$1
DODAL +UI<GI N<C<SAFI$ )mii 'uc.* :.;-$8 1;-$8 777$. 4;,8$: 1487$8 481$. 1.1;$,
C. Lucr!ri de /nri(ire a culturilor &i semini&urilor
C.1. Fe#i"uiri Dotal [ 11.;$, %a$ anual [ 11.$, %a
C.4. Ao'ili"area solului Dotal [ 141,7$, %a$ anual [ 144.$. %a
C.-. Descople&iri Dotal [ 4:.4$7 %a$ anual [ 4:.$- %a
TEMA :0. PLANUL LUCRRILOR SPECIALE DE CONSERVARE !1 OR"
1. +lanul lucr!rilor speciale de conser#are
4. Mari amena(istice
1.P%*/&% %&3+7+(%$+ 68-3(*%- 9- 3$/6-+#*+-
+otri#it celor menionate anterior$ /n p!durile /ncadrate leal /n sistemul de ocrotire interal! a naturii )p!duri incluse /n tipul de cateorie
funcional! DI *$ recolt!rile de mas! lemnoas! sunt inter"ise$ /ns! asemenea inter#enii se consider! necesare /n scopul ocrotirii enofondului &i
ecofondului respecti# /n deose'i pentru ar'oretele /n stare de deradare.
+e 'a"a o'ser#aiilor de teren$ prin amena(ament se #or indica situaiile /n care se impun lucr!ri speciale de conser#are$ precum &i natura lor
)iien!$ /nri(ire etc.*@ preci"1nd c!$ pentru e0ecutarea acestor lucr!ri$ oranele sil#ice tre'uie s! solicite apro'!rile leale.
=n ca"ul p!durilor pentru care /n amena(ament nu se relementea"! procesul de producie lemnoas! )p!duri incluse /n tipul de cateorie funcional!
DII *$ pre#!"1ndu-se numai lucr!ri speciale de conser#are$ preci"1ndu-se natura inter#eniilor necesare &i #olumul lemnos de recoltat pe deceniu &i /n medie
anual$ in1nd seama de urm!toarele criterii2
- pentru t!ierile de iien!$ necesare &i posi'ile$ se #or pre#edea cantit!i de .$8-1$. mcPanP%a$ cu e0cepia unor calamit!i$ /n ca"ul c!rora #olumul
respecti# se #a sta'ili /n raport cu situaia de fapt@
3 /n ar'oretele e0ploata'ile #olumul pre#!"ut a fi recoltat pe deceniu nu #a dep!&i 4--I din #olumul total pe picior$ cu e0cepia ar'oretelor
apropiate de #1rsta e0ploata'ilit!ii fi"ice$ /n ca"ul c!rora aceste e0traeri pot fi de --7I.
+rin inter#eniile respecti#e$ se #a urm!ri &i crearea unor nuclee de reenerare /n #ederea asiur!rii permanenei p!durii.

L1!- PLANUL LUCRARILOR DE CONSERVARE
ATAIERI DE CONS. SI ALTE LUCRARIB
************************************************************************************************************************************
* 'CAT.'T' ' ' C * ' VOLUM ' VOLUM * *
* NUMAR ' 'I'SUPRAF.' VIR-' O * COMPOCITIA ARBORETULUI * VOLUM ' LA 'DE E;TRAS * ALTE LUCRARI DE E;ECUTAT IN DECENIU *
* 'FUNC'P' ' STA ' N * ---------------------------- * ACTUAL'MIJLOC ' INCLUSIV *-------------------------------------*
* U.A. ' ' ' ' ' S * COMPOC. SEM. UTILICABIL * 'DECENIU' I&IENA * 'SUPRAFATA *
* ' 'F' HA ' ANI ' . * * M3' M3' % ' * DENUMIREA LUCRARII ' % ' HA. *
*==================================================================================================================================*
* " B ' 5C '1' "!.1 ' $0 '0.%* %ST "DT 1CI 1&O * "!0 ' 3"55 ' 3' 11"* ' ' *
* ' ' ' ' ' * * ' ' ' * ' ' *
*==================================================================================================================================*
* TOTAL: ' ' ' "!.1 ' $0 '0.%* * "!0 ' 3"55 ' 3' 11"* ' ' *
************************************************************************************************************************************
RECAPITULADIE
P,0603-,7- 9,-E0?F,22 155G0 :-H
I4+F9*,2,2 $G# :-H
M08212=-,7- 501*1*2 33G5 :-
P0528212/-/7- -?*-1F +7 5+7322:
SC 3$0 43)-?H
SA 30 43)-?H
PLA 10 43)-?H
FR "#0 43)-?H
DT 30 43)-?.
T0/-1 !3"0 43)-?
2. K7+'( *0-/*1(62(3-
#lanuri topo"ra$ice
+entru /ntocmirea 'a"ei cartorafice a amena(amentului tre'uie s! se utili"e"e$ ca reul! eneral!$ planurile toporafice de 'a"! cele mai recente &i
la scara cea mai mare. +lanurile toporafice de 'a"! pentru lucr!rile de amena(are a p!durilor tre'uie s! /ndeplineasc! urm!toarele condiii2
- s! conin! detaliile toporafice necesare amena(amentului &i anume2 formele de relief$ reeaua %idrorafic!$ instalaiile de transport$ limitele
fondului forestier$ principalele cl!diri &i ane0e ale ospod!riei sil#ice$ repre"entate prin semnele con#enionale pre#!"ute /n standardele /n #ioare$ cu o
preci"ie planimetric! de .$- mm la scara planului &i o preci"ie aritmetic! de 1P- din ec%idistana cur'elor de ni#el@
- relieful &i formele de teren specifice s! fie repre"entate prin cur'e de ni#el cu ec%idistana de 1P1.... din numitorul sc!rii. +entru suprafeele
aparin/nd fondului forestier /n care detaliile ororafice s/nt su' k 8. m fa! de ni#elul mediu$ se pot folosi &i planuri toporafice f!r! cur'e de ni#el
)fotoplanuri*@
- toponimia #a fi cea din materialele cartorafice ale cadastrului eneral$ ale amena(amentului anterior$ modific!ri fiind indicate numai /n ca"uri
'ine (ustificate$ cu respectarea relement!rilor oficiale )apariia unor o'iecti#e de importan! deose'it! etc.*@
- s! fie cartorafiate potri#it standardelor /n #ioare$ inclusi# prin mi(loacele specifice cartorafiei diitale.
+remer!tor lucr!rilor de amena(area p!durilor &i /nainte de a#i"area temei de proiectare$ planurile toporafice de 'a"! care urmea"! s! fie folosite
/n amena(ament #or fi confruntate de c!tre deleaii proprietarilor sau ai dein!torilor de p!duri cu planurile cadastrale e0istente la oficiile de cadastru
teritoriale )raionale*.
Cu oca"ia confrunt!rii planurilor$ se identific! &i e#entualele nepotri#iri pri#ind limitele fondului forestier$ e0istente /ntre planurile deinute de
unit!ile sil#ice &i cele aflate /n dotarea oficiile de cadastru teritoriale )raionale*. Conclu"iile re"ultate /n urma confrunt!rii planurilor toporafice de 'a"!
#or fi consemnate /ntr-un proces #er'al care se #a anali"a la a#i"area temei de proiectare. =n afara planului toporafic de 'a"!$ /n fa"a de teren a lucr!rilor
de amena(are se #or folosi o'liatoriu fotorame recente$ la sc!ri corespun"!toare$ e0istente pentru "ona respecti#!. =n funcie de necesit!i$ se #or solicita
"'oruri speciale pentru o'inerea de fotorame noi$ la sc!ri potri#ite$ de calitate superioar! )e#entual spectra"onale*. >otoramele se #or folosi la
orani"area teritoriului$ la sta'ilirea corect! a limitelor fondului forestier &i a altor limite amena(istice sau administrati#e$ precum &i la ream'ularea
planului de 'a"!.
+lanul toporafic amena(istic se o'ine din planul toporafic de 'a"! pe care se transpun detaliile amena(istice ce se refer! la orani"area /n spaiu
a fondului forestier$ cum s/nt2 limitele de /ntreprindere$ limitele ocoalelor sil#ice$ parcelarul$ su'parcelarul$ 'ornele$ precum &i alte detalii cu specific
forestier. +entru p!durile particulare cu suprafee mici$ se #or introduce sc%ie de plan la sc!rile admise de cadastru2 121...@ 128.. sau 124...
<c%iparea planului toporafic de 'a"! cu detaliile amena(istice necesare se reali"ea"! prin2
- preluarea direct! de pe alte materiale cartorafice e0istente )cu luarea /n considerare a e#entualelor deose'iri de protecie &i de scar!*$ dup!
#erificarea preala'il! a materialelor respecti#e@
- e0ploatarea corespun"!toare$ prin procedee specifice$ a celor mai recente fotorame aeriene@
- ridicarea /n plan &i transpunerea prin mi(loace adec#ate a detaliilor amena(istice care nu apar pe fotorame ori pe materialele cartorafice
e0istente.
Dolerana rafic! de transpunere a detaliilor este de .$- mm la scara planului$ indiferent de metoda prin care s-a f!cut transpunerea.
Dac! terenurile forestiere ce se amena(ea"! nu s/nt afectate de pertur'aii manetice$ pentru ridicarea &i transpunerea pe planurile toporafice de
'a"! a detaliilor amena(istice se folose&te 'usola toporafic!$ cu procedeul staiilor s!rite. =n acest ca"$ drumuirile nu tre'uie s! dep!&easc! o lunime
desf!&urat! de 7 Qm. Lectura orient!rilor se #a face /n am'ele po"iii ale lunetei cu o toleran! de k48
o
$ iar lecturile la eclimetru cu o toleran! de k8
o
. Vi"ele
#or a#ea lunimi cuprinse /ntre -. &i 18. m$ pentru #i"ele mai scurte lu/ndu-se m!suri speciale de #i"are. <roarea de ne/nc%idere planimetric! a
drumuirilor se #a /ncadra /n tolerana dat! de relaia Dp n - . . e0primat! /n mm$ unde n [ num!rul aliniamentelor. <roarea de ne/nc%idere aritmetic!
D% 1 7 . . n #a fi e0primat! /n metri$ n a#/nd aceea&i semnificaie ca &i /n formula precedent!.
=n ca"ul /n care se urm!re&te s! se o'in! preci"ii sporite$ sau se e0ecut! ridic!ri /n plan /n cadrul cadastrului forestier$ m!surarea perimetrului
fondului forestier se face prin procedeul staie cu staie$ folosind teodolitul electronic. Drumuirea tre'uie s! se spri(ine pe cel puin dou! puncte ale c!ror
coordonate s/nt cunoscute. Distana optim! /ntre puncte este de 8.. m$ iar preci"ia de la .$8 la l$8 cm.
Cu oca"ia ridic!rii /n plan se #i"ea"! toate semnele de %otar )'orne parcelare &i perimetrale*. +o"iia acestora se determin! prin coordonate cu o
preci"ie de k18 cm. Suprafaa se determin! pe cale analitic!$ pe 'a"a coordonatelor punctelor de limit!.
Dranspunerea prin metode fotorammetrice a detaliilor amena(istice pe planul toporafic de 'a"! se #a face la aparatele de stereorestituie
fotorammetric! pentru "onele de deal &i cu camera clar! sau fotoredresator pentru "ona de c/mpie. Dranspunerea detaliilor amena(istice de pe planurile
toporafice mai #ec%i se #a face prin metode cartorafice clasice$ cu respectarea semnelor din atlasele de semne &i a standardelor /n #ioare.
+lanul toporafic de 'a"!$ completat cu detaliile amena(istice$ #a ser#i ca document primar la ela'orarea %!rilor amena(istice. +lanul constituie$
de asemenea$ materialul cartorafic ce #a ser#i la determinarea suprafeelor &i ca document la sta'ilirea limitelor &i %otarelor fondului forestier. Un
e0emplar al planului toporafic de 'a"!$ ec%ipat cum s-a ar!tat mai sus$ #a fi depus de e0ecutant la autoritatea sil#ic! central!$ urm/nd ca p!strarea &i
utili"area lui s! se fac! prin institutul central de profil$ cu respectarea relement!rilor /n #ioare.
Determinarea suprafeelor se #a face analitic$ pentru fiecare trape"$ /n funcie de coordonatele colurilor. Suprafaa fondului forestier din fiecare
trape" se #a determina prin planimetrare$ sau prin utili"area mi(loacelor de calcul automat )KIS$ AutoCad etc.*$ ca &i suprafeele ce nu aparin fondului
forestier$ #erific/ndu-se ca suma lor s! se /nc%id! /n cadrul toleranelor$ pe suprafaa trape"ului respecti#. Se determin! apoi suprafeele unit!ilor
amena(istice )parcele &i su'parcele*$ astfel ca suma suprafeelor parcelelor s! se /nc%id! pe suprafaa fondului forestier din trape"ul respecti#$ iar a
su'parcelelor dintr-o parcel! s! se /nc%id! pe suprafaa parcelei$ /n cadrul toleranei.
Doleranele de planimetrare s/nt date /n urm!toarele relaii2
D # - = $ /n ca"ul trape"elor la scara 1 2 1.....@
D # 4 = $ /n ca"ul trape"elor la scara 1 2 8.....
Indicile # este e0primat /n metri p!trai )m
4
*.
Doleranele respecti#e s/nt cele /n care tre'uie s! se /ncadre"e cele 4 planimetr!ri$ efectuate pentru fiecare suprafa!$ ca &i cele /n care tre'uie s! se
/ncadre"e suma suprafeelor o'inute$ fa! de suprafaa mai mare planimetrat!.
Suprafaa fondului forestier astfel determinat! se #a confrunta cu cea din e#idena oficiilor de cadastru teritoriale )raionale* cu participarea
factorilor interesai )unit!i sil#ice$ proprietari de p!duri etc.* &i a repre"entanilor oficiilor de cadastru respecti#e$ /ntocmindu-se proces #er'al de
constatare.
Crile amenajistice
M!rile amena(istice s/nt materiale cartorafice specifice amena(amentului &i ser#esc pentru punerea /n e#iden! a unor caracteristici ale p!durilor$
precum &i a principalelor lucr!ri ce tre'uie e0ecutate /n fondul forestier. <le constituie documente cartorafice deri#ate$ prin reducere$ dup! planul
toporafic amena(istic &i se reali"ea"! prin pantorafiere sau fotorafiere. M!rile amena(istice constituie %!ri tematice &i se /ntocmesc$ dup! ca"$ la
ni#elul ocoalelor sil#ice )la scara 121..... sau 124.....* &i la ni#elul /ntreprinderii sil#ice )la scara 128.....*.
La ni#elul ocoalelor sil#ice$ principalele %!ri tematice s/nt2 %arta eneral!$ %arta ar'oretelor &i %arta lucr!rilor de cultur! &i e0ploatare.
Marta ar'oretelor red! rafic$ /n afara detaliilor toporafice &i amena(istice de pe planul toporafic amena(istic$ principalele caracteristici
dendrometrice ale ar'oretelor )compo"iia$ #/rsta$ consistena &i clasa de producie*$ folosind culori &i semne standardi"ate &i consemnate /n normati#ele
de lucru.
Marta lucr!rilor propuse pre"int! rafic principalele lucr!ri planificate a se e0ecuta /n primul deceniu.
=n ca"ul unor unit!i de ospod!rire de interes deose'it se #a /ntocmi &i %arta p!durilor de #iitor$ care #a repre"enta structura optim! a ar'oretelor$
/n special su' raportul compo"iiei &i producti#it!ii$ /n funcie de condiiile naturale de #eetaie &i cerinele ecoloice$ economice &i sociale de
perspecti#!.
La ni#elul /ntreprinderii pentru sil#icultur!$ se /ntocme&te o %art! eneral!$ precum &i %!ri tematice pri#ind2 solurile@ staiunile forestiere$ %arta
tipurilor de p!dure &i "onarea funcional!. Coninutul acestora este relementat prin standarde &i normati#e de lucru.
=n raport cu particularit!ile p!durilor supuse amena(!rii &i cu solicit!rile 'eneficiarului$ se pot /ntocmi &i alte %!ri tematice care s! r!spund!
cerinelor unei ilustr!ri semnificati#e a caracteristicilor fondului forestier respecti#.
E+idena ba;ei carto"ra$ice
+entru e#idena 'a"ei cartorafice a amena(amentului$ pe %arta de ansam'lu a /ntreprinderii pentru sil#icultur! se #a trasa caroia(ul trape"elor /n
proiecia planurilor de 'a"! folosite. Aceast! cartoram! tre'uie s! cuprind!2
a* foile proieciei cartorafice )nomenclatur! &i a&e"are* ce acoper! suprafaa /ntreprinderii pentru sil#icultur! ce se amena(ea"!@
'* principalele detalii toporafice$ limitele sil#ice &i administrati#e din cuprinsul fiec!rei foi@
c* /n ca"ul /n care /n cadrul unei /ntreprinderi pentru sil#icultur! se folosesc 'a"e cartorafice diferite$ aceasta se #a e#idenia /n cartorama
/ntocmit!.
Copia %!rii de ansam'lu cu caroia(ul trape"elor$ /mpreun! cu un ta'el al suprafeelor trupurilor de p!dure ce alc!tuiesc fondul forestier$ se trimit
oficiilor de cadastru teritoriale )raionale*$ pentru anali"! &i leali"are a 'a"ei cartorafice &i a suprafeei fondului forestier.
=n studiul eneral al amena(amentului se #a face o pre"entare succint! a materialului cartorafic folosit$ care se #a referi la urm!toarele2
a* 'a"a cartorafic! folosit! )pro#eniena$ proiecia cartorafic!$ anul ela'or!rii$ scara$ metoda de ela'orare$ preci"ia de repre"entare a
detaliilor toporafice &i amena(istice$ tolerane*@
'* %!rile amena(istice )modul de ela'orare$ scara$ coninut$ preci"ie$ tolerane*@
c* %!ri speciale )modul de ela'orare$ scara$ coninut$ preci"ie$ tolerane*@
d* fotoramele aeriene )scara medie$ anul e0ecut!rii "'orului$ modul /n care au fost utili"ate*.
Detalii /n le!tur! cu /ntocmirea planurilor &i cu cartorafia amena(istic! se pre"int! /n /ndrumarul pentru amena(area p!durilor.
TEMA :1. LUCRRI PREATITOARE PENTRU AMENAJAREA PDURILOR. CONFERINA I I II DE AMENAJARE !2 ORE"
1. L&3+7+( 8+-<72(2$*+- -)-32&*2- 9- ISS 8-/2+& -)-32&*+-* %&3+7+(%$+ 9- *0-/*1*+-* 879&+(%$+
2. C$/)-+(/'* I 9- *0-/*1*+-
:. C$/)-+(/'* II 9- *0-/*1*+-
1. L&3+7+( 8+-<72(2$*+- -)-32&*2- 9- ISS 8-/2+& -)-32&*+-* %&3+7+(%$+ 9- *0-/*1*+-* 879&+(%$+
Lucr!rile pre!titoare se e0ecut! cu un an /naintea descrierilor parcelare )fa"a teren*. <le includ urm!toarele lucr!ri &i #erific!ri2
- de la Aenia de Stat $$Aoldsil#a$$ se preia ultimul ordin pri#itor la orani"area >>S pe /ntreprindere &i ocoalele componente.
- se preiau datele 'ilanului funciar al >>S pe /ntreprinderea /n care se e0ecut! amena(area.
- se #erific! corespondena suprafeelor pe ocoale &i /ntreprindere conform ultimului ordin al Aeniei $$Aoldsil#a$$ pri#itor la suprafeele pe
trupuri cu parcelele componente$ suprafaa pe ocoale &i suprafaa pe /ntreprindere. Se #a urm!ri2
- mi&c!ri efectuate /n >.>.S. numai prin M.K.
- mi&c!ri de teren /ntre ospod!rii &i ocoale numai cu %ot!r1rea A.S. RAoldsil#aC
- mi&c!ri /ntre cantoane a aceluia&i ocol sil#ic prin ordin I. Sil#ic!.
Se preiau materialele ce au ser#it la mi&c!rile de teren /n ca" dac! au a#ut loc.
Suprafeele se confrunt! cu cadastru )conturul &i suprafaa*.
Se #erific! &i se preci"ea"! o'iecti#ele social-economice ce au ser#it la modificarea cateoriilor funcionale pentru /ntreprindr.rile /n care se #or
efectua lucr!ri de a#ena(are. Se #erific! (usteea aplic!rii funcionalit!ii terenurilor noi primite
Se preiau %!rile2 enerale$ soluri$ tip staiune$ tip p!dure pe ocoale &i /ntreprindere.
Se preia Amena(amentul e0pirat$ copii la reistrele lucr!rilor sil#ice e0ecutate /n perioada e0pirat!2
Verificat! reistrului <#idena fondului forestier $$Cartea principal! $$
D!ieri principale
D!ieri de /nri(ire &i conducere
Iiena
+a"! )num!rul de contra#enii$ #olumul de mas! lemnoas!$ incendii$ p!&unat$ 'racona( &.a.*$
protecie )focarele cu 'oli &i #!t!m!tori$ dinamica lor$ com'aterile e0ecutate*
+epiniere )suprafaa$ separarea pe sectoare$ *
M!rile )enerale$ ar'oret$ DS$ D+$ DSol*
+roduse accesorii )sortimentele$ #olumul &i dinamica recolt!rii$ UA din care s-au recoltat*
6iote%nice )construciile 'iote%nice$ V$ num!rul de piese recoltate anual &i dinamica recolt!rii$ fondul de #/n!toare*
Se e0ecut! cartarea tip. p!dure $ tip. staiune $ tip. sol.
Se aprecia"! calitatea complet!rii reistrelor &i %!rilor )t!ieri$ /mp!duriri$ mi&c!ri de teren$ pa"!$ protecie &i a parc%etelor /nreistrate pe %!ri*.
Se studia"! cum s-a /ndeplinit posi'ilitatea$ pricinile modific!rii posi'ilit!ii )cantitati# &i calitati#*@ I lemnului de lucru$ cum s-au respectat 'a"ele
amena(!rii$ situaia terenurilor ce au fost propuse la /mp!duriri &i amelior!ri. Se preiau ordinele anul!rii plantaiilor sil#ice
Se studia"! cerinele /n mas! lemnoas! pe sortimente &i alte produse ale p!durii.
Satisfacerea /ntreprinderilor$ ocoalelor cu te%nic!$ materiale$ c!i de le!tur! &i comunicare.
Lucr!rile de teren pentru amena(area p!durilor se #or desf!&ura pe 'a"a unei document!ri preala'ile &i a unei recunoa&teri enerale.
Documentarea preala'il! se reali"ea"! prin consultarea urm!toarelor materiale de lucru2 amena(amentul &i %!rile amena(istice anterioare$ lucr!ri
de cercetare &i proiectare e0ecutate /n teritoriul studiat$ studii de sinte"! referitoare la diferite aspecte ale ospod!ririi p!durilor$ alte lucr!ri cu implicaii /n
ospod!rirea fondului forestier$ %arta eoloic! &i %arta pedoloic! pentru teritoriul studiat$ "onarea p!durilor din Fepu'lica Aoldo#a$ tema de proiectare
pentru amena(area p!durilor pe /ntreprindere$ e#idene pri#ind aplicarea amena(amentului anterior.
+e 'a"a acestei document!ri se /ntocmesc sc%ie de plan pri#ind2 eoloia &i litoloia$ eomorfoloia$ clima$ solurile$ eta(ele fitoclimatice$
proiectul de cane#as al profilelor principale de sol$ listele pro#i"orii ale tipurilor de p!dure natural fundamentale &i ale tipurilor de staiuni forestiere. =n
situaiile /n care e0ist! studii naturalistice preala'ile$ cane#asul profilelor de sol ela'orat cu oca"ia studiilor respecti#e se #a /ndesi corespun"!tor
necesit!ilor de re"ol#are interal! a cart!rii staionale. Amplasarea profilelor de sol #a fi corelat! cu punctele reelei de monitorin forestier naional )404
Qm*$ urm!rindu-se respectarea densit!ii cane#asului profilelor de sol corespun"!toare sc!rii la care se /ntocme&te studiul staional.
Fecunoa&terea eneral! a terenului se face /naintea /nceperii lucr!rilor de teren propriu-"ise &i are ca scop o prim! informare pri#ind2 eoloia$
formele specifice de relief$ particularit!ile climatice$ principalele tipuri de sol$ eta(ele fitoclimatice$ staiunile intra &i e0tra"onale$ tipurile natural
fundamentale de p!dure$ tipurile de flor! indicatoare$ condiiile de reenerare natural!$ starea fitosanitar! a p!durilor$ intensitatea proceselor de deradare
a terenurilor etc. Aceast! recunoa&tere ser#e&te$ de asemenea$ &i la orani"area c/t mai eficient! a lucr!rilor de teren.
2. C$/)-+(/'* I 9- *0-/*1*+-
Conferina I de amena(are se e0ecut! /n anul amena(!rii )fa"a teren*$ /n prima lun!. La ea este pre"entat! tema de proiectare
Tema de proiectare
+rimul document ce face parte din flu0ul informaional-deci"ional este tema de proiectare$ ce tre'uie /ntocmit! /n penultimul an de #ala'ilitate a
actualului amena(ament. Dema de proiectare nu este doar o sinte"! a modului de aplicare a amena(amentului ce urmea"! a fi ref!cut$ ci &i instrumentul
prin care se reali"ea"! autorelarea amena(amentului$ ca sistem desc%is$ menit s! conduc! la satisfacerea ne#oilor de produse lemnoase &i ser#icii
protecti#e e0ercitate de #eetaia forestier!. Dema de proiectare tre'uie s! ser#easc! urm!toarele o'iecti#e2
Semnalea"! deficienele #ec%iului amena(ament$ /n scopul /m'un!t!irii urm!torului proiect de amena(are.
A(ut! la o mai 'un! fundamentare economic! &i naturalistic! a 'a"elor de amena(are ce urmea"! a fi adoptate.
Conduce la o alocare optim! a efortului de proiectare /n raport cu necesarul de date pentru corecta fundamentare a soluiilor te%nice@
Ofer! o 'a"! coerent! de discuii pentru conferina I de amena(are$ la care #or fi sta'ilite su'unit!ile de ospod!rire &i 'a"ele de amena(are pe
su'unit!i de ospod!rire.
Dema de proiectare se redactea"! de ininerul responsa'il cu acti#itatea de fond forestier$ /mpreun! cu ininerul sil#ic &ef$ &i se /naintea"! forului
imediat superior spre apro'are &i centrali"are. Dema de proiectare tre'uie s! conin! urm!toarele date2
Date enerale despre /nfiinarea &i administrarea /ntreprinderii sil#ice@
Suprafaa total! la amena(area anterioar! &i modific!ri sur#enite /n deceniu$ suprafaa administrat! de /ntreprindere &i ocoalele sil#ice$
sc%im'!rile de %otare /ntre ocoale conform ultimului ordin al A.S.S. RAoldsil#aC@
Sinte"! a modului /n care au fost aplicate planurile de cultur! din #ec%iul amena(ament$ e#entual cu menionarea factorilor care au /mpiedicat
aplicarea interal! a acestor planuri.
Sinte"! a modului de #alorificare a masei lemnoase e0ploatate /n deceniul e0pirat. Aceast! sinte"! tre'uie s! conin! date pri#ind cantit!ile de
mas! lemnoas! recoltate$ distri'uia acestora pe natur! de produse &i specii$ preuri medii &i preuri e0treme reali"ate pe natur! de produse
)actuali"ate la preurile curente*$ e#entuale informaii pri#ind modul de #alorificare a sortimentelor lemnoase$ /n m!sura /n care astfel de date
sunt disponi'ile la ni#el de ocol.
+ropuneri de /m'un!t!ire a modului de relementare a produciei$ prin nuanarea unor aspecte ale 'a"elor de amena(are adoptate /n trecut2
compo"iii de reenerare ce nu au putut fi aplicate$ tratamente a c!ror aplicare a fost dificil! /n condiiile ocolului respecti#$ &.a.
A97&<72$+ -* 3$/'(/-J
Ordinul A.S.S. RAoldsil#aC pri#itor la /ndeplinirea lucr!rilor de amena(are a p!durilor /n /ntreprinderea dat!.
Se pre"int! cerinele /ntreprinderii fa! de I.C.A.S. pri#itor la materialul cartorafic )%arta ar'oretelor$ %arta lucr!rilor propuse$ %arta eneral!$
plan&ete$ %arta solurilor*$ scara &i num!rul &i tipul de planuri pe /ntreprindere &i ocoale.
Sunt pre"entate cerinele fa! de parcelare &i numerotarea parcelelor.
Se preci"ea"! "onarea funcional!$ pentru fiecare trup de p!dure &i parcel!$ conform %ot!r1rii u#ernului 1..; din -..1..,7$ U 77. din 47..7.,8
RLeea pri#ind "onele de protecie a r1urilor$ a 'a"inelor ac#aticeC U 18-;-5III din 48..4.,; RLeea pri#ind fondul ariilor naturale prote(ate de
StatC.
Se pre"int! ordinul A.S.S. RAoldsil#aC pri#itor la suprafeele cu ar'ori &i ar'u&ti fructiferi$ &i terenurile administrati#e )ara'ile$ li#e"i$ #ii &i
f1nee*.
L* 3$08*+2(0-/2&% VP+$,%-0- D-$6-,(2-> 6- 9(63&27J
Da'elele dendrometrice folosite la determinarea #olumului de mas! lemnoas! pe ar'orete.
Se atrae atenie la ar'oretele /n stare de deradare.
Se /ntocme&te lista produselor accesorii propuse a fi colectate.
Se propune anali"a terenurilor /mp!durite repetat cu nereu&it!.
Se propune la discuie specia-el pentru fondul de #1n!toare.
Conferina I de amena(are se finisea"! cu /ntocmirea +rocesului - Ver'al pri#itor la tema de proiectare$ semnat de participanii la conferin! )din
partea orani"aiilor oficiale /mputernicii a semna procesul #er'al de la2 A.S.S. RAoldsil#aC $ I.S.S$ ]. &i e0ecutor I.C.A.S.*$ care conine indicaii ce
in de 2 o'liaiile administraiei /ntreprinderii sil#ice &i e0ecutorului )ec%ipa de amena(i&ti* /n scopul 'unei orani"!ri &i /n termenii sta'ilii a lucr!rilor de
amena(area p!durilor fa"a teren$ cerinele /ntreprinderii fa! de materialul cartorafic$ 'a"ele amena(!rii adoptate pentru perioada urm!toare$ se numesc
nea(unsurile la pre"entarea materialelor primare de administraia /ntreprinderii &i ocalelor sil#ice ec%ipei de amena(i&ti cu preci"area termenilor pentru a fi
pre"entate.
:. C$/)-+(/'* II 9- *0-/*1*+-
Conferina II de amena(are are lor la /ntreprinderea sil#ic! /n care se efectuea"! lucr!ri de amena(area p!durilor &i are loc /n anul urm!tor finis!rii
fa"ei de teren dup! prelucrare materialelor primare la calculatorul electronic &i calcularea ta'elelor sintetice ce in de structura &i ospod!rirea fondului
forestier al o'iectului amena(at. La conferina II de amena(are de c!tre$ &eful de proiect pre"int! memoriul te%nic al /ntreprinderii amena(ate$ iar ininerii
proiectani memoriile te%nice a ocoalelor sil#ice componente. Aemoriul te%nic de pre"entare a materialelor pri#ind ospod!rirea p!durilor /n perioada
re#i"uit! &i perspecti#e pentru deceniul ce #a urma conine 2
suprafaa fondului forestier total! &i pe ocoale@
diferenele ap!rute dintre suprafaa pre"entat! de cadastru &i I.C.A.S. Anali"a cau"elor@
se pre"int! suprafaa fondului forestier pe cateorii de folosin!2 p!duri &i terenuri destinate /mp!duririi )terenuri acoperite cu p!dure$ clase
de reenerare &i r!c%it!rii*$ terenuri afectate ospod!riei sil#ice )V$ C$ T$ A$ D$ +$ F &. a. *$ terenuri neproducti#e &i terenuri scoase temporar
din fondul forestier@
'a"a cartorafic! folosit! pentru amena(are@
condiiile staionale )eomorfoloia$ eoloia$ climatoloia$ solurile$ #eetaia forestier!$ D+ &i DS*@
se face anali"a structurii fondului forestier )compo"iie$ clas! de producie$ consisten!$ cre&tere$ #olum total &i la %a $ separarea pe clase de
#1rst! *.
se pre"int! "onarea funcional! pe rupe$ su'rupe &i cateorii funcionale cu suprafeele aferente@
se pre"int! 'a"ele de amena(are )reimul$ compo"iia-el$ tratamentele$ e0ploata'ilitatea &i ciclul*@
se face anali"a modului de ospod!rire a fondului forestier estionat de /ntreprindere pe perioada e0pirat! a amena(amentului precedent@
se propun la discuie posi'ilit!ile &i planul lucr!rilor de reenerare$ ca /n final s! se adopte posi'ilitatea decenal! &i #olumele lucr!rilor de
reenerare.
Conferina se finisea"! cu /ntocmirea +rocesului #er'al pri#itor la pro'lemele discutate /n care sunt pre"entate #olumele adoptate a2 posi'ilit!ii de
produse principale$ secundare$ &i #olumul de mas! lemnoas! orientati# a fi colectat! /n urma aplic!rii lucr!rilor speciale de conser#are.
Orientati# se pre"int! &i #olumul lucr!rilor de reenerare.

T-0* :2 NTOCMIRA AMENAJAMENTULUI SILVIC !2 $+-"
1. A0-/*1*0-/2&% 6(%#(3
2. V-+()(3*+-* 5( *#(;*+-* A0-/*1*0-/2-%$+ 6(%#(3-
1. Amena(amentul sil#ic
- +rocesul #er'al Conferina I-a &i II-a de amena(are a p!durilor$ tema de proiectare
- >i&ele indicatorilor de caracteri"are a fondului forestier
- Documente /nsoitoare )a#i"ul Consiliului te%nico-&tiinific*
PARTEA I. MEMORIU TEKNIC
1. AS+<CD< +FIVIND +FO+FI<DAD<A. SIDUAGIA D<FIDOFIAL - ADAINISDFADIVJ
- 6a"a (uridic! a propriet!ii.
- <lemente de identificare a ocolului sil#ic2 aspecte cadastrale$ #ecin!t!i$ limite$ %otare.
- Drupuri de p!dure )'a"inele* constituente.
- Administrarea fondului forestier.
- Derenuri acoperite cu #eetaie forestier! situate /n afara fondului forestier.
4. OFKANITAF<A AA<NASISDICJ A D<FIDOFIULUI
- Constituirea ocolului sil#ic.
- Constituirea &i materiali"area parcelarului &i su'parcelarului.
- +lanuri de 'a"! utili"ate. Fidic!ri /n plan folosite pentru ream'ularea planurilor de 'a"!.
- Corespondena parcelarului actual cu cel precedent
- Suprafaa fondului forestier.
- <#idena fondului forestier pe destinaii &i dein!tori
- <ncla#e.
- Orani"area administrati#! )sectoare sil#ice$ cantoane*.
-. KOS+ODJFIF<A DIN DF<CUD A +JDUFILOF
- Istoricul &i anali"a modului de ospod!rire a p!durilor din trecut p/n! la intrarea /n #ioare a amena(amentului e0pirat.
- Anali"a critic! a amena(amentului e0pirat &i a aplic!rii lui.
- Conclu"ii pri#ind ospod!rirea p!durilor.
7. SDUDIUL SDAGIUNII ?I AL V<K<DAGI<I >OF<SDI<F<
- Aetode &i procedee de culeere &i prelucrare a datelor de teren.
- <lemente enerale pri#ind cadrul natural )eomorfoloie$ eoloie$ %idroloie$ climatoloie*.
- Soluri.
- Dipuri de staiune.
- Dipuri de p!dure.
- Structura fondului de producie sau de protecie.
- Starea sanitar! a p!durii.
8. SDA6ILIF<A >UNCGIILOF <COLOKIC< $ <CONOAIC< ?I SOCIAL< AL< +JDUFII ?I A 6AT<LOF D< AA<NASAF<
- Sta'ilirea funciilor ecoloice$ economice &i sociale ale p!durii.
- Consideraii pri#ind tipul &i formele structurale de reali"at.
- Sta'ilirea 'a"elor de amena(are )reim$ compo"iie - el$ tipul sau forma structural!$ tratament$ e0ploata'ilitate$ ciclu*.
:. F<KL<A<NDAF<A +FOC<SULUI D< +FODUCGI< L<ANOASJ
- Sta'ilirea posi'ilit!ii de produse principale.
- Fecomand!ri pri#ind recoltarea posi'ilit!ii de produse principale.
- Lucr!ri de /nri(ire &i conducere a ar'oretelor.
- Lucr!ri de reenerare.
- A!suri de ospod!rire a ar'oretelor cu funcii speciale de protecie.
7. VALOFI>ICAF<A SU+<FIOAFJ A ALDOF +FODUS< AL< >ONDULUI >OF<SDI<F =N A>AFA L<ANULUI
- +roducia cineetic!.
- +roducia piscicol!.
- +roducia de fructe de p!dure.
- +roducia de ciuperci comesti'ile.
- Fesurse melifere.
- Aaterii prime pentru /mpletituri.
- Valorificarea altor resurse ale fondului forestier.
;. +FOD<CGIA >ONDULUI >OF<SDI<F
- +rotecia /mpotri#a do'or1turilor &i rupturilor produse de #1nt &i de "!pad!.
- +rotecia /mpotri#a incendiilor.
- +rotecia /mpotri#a polu!rii industriale.
- +rotecia /mpotri#a 'olilor &i a altor d!un!tori.
- +rotecia /mpotri#a ero"iunii &i a alunec!rilor de teren.
- A!suri de ospod!rire a ar'oretelor cu uscare anormal!.
,. INSDALAGII D< DFANS+OFD$ D<MNOLOKII D< <5+LOADAF< ?I CONSDFUCGII >OF<SDI<F<
- Instalaii de transport.
- De%noloii de e0ploatare.
- Construcii forestiere.
1.. ANALITA <>ICACIDJGII AODULUI D< KOS+ODJFIF< A +JDUFILOF
- <#idena aplic!rii amena(amentului e0pirat.
- <#oluia produciei &i producti#it!ii p!durilor su' raport cantitati#$ calitati# &i #aloric.
11. DIV<FS<
- Data intr!rii /n #ioare a amena(amentului. Durata de aplica'ilitate a acestuia.
- Fecomand!ri pri#ind inerea e#idenei lucr!rilor e0ecutate pe parcursul duratei de #ala'ilitate a amena(amentului.
-Indicarea %!rilor ane0ate amena(amentului.
-Colecti#ul de ela'orare.
-6i'liorafie.
PARTEA A II-A. PLANURI DE AMENAJAMENT
14. +LANUFI D< F<COLDAF< ?I CULDUFJ
-+lanul decenal de recoltare a produselor principale.
-+lanul lucr!rilor de /nri(ire &i conducere a ar'oretelor.
-+lanul lucr!rilor de conser#are
-+lanul lucr!rilor de reenerare.
1-. +LANUFI +FIVIND INSDALAGIIL< D< DFANS+OFD ?I CONSDFUCGIIL< >OF<SDI<F<
-+lanul instalaiilor de transport.
-+lanul construciilor forestiere.
17. +FOKNOTA D<TVOLDJFII >ONDULUI >OF<SDI<F
-Dinamica de"#olt!rii fondului forestier.
-Krafice pri#ind e#oluia structurii fondului de producie sau de protecie.
PARTEA A III-A. EVIDENE DE AMENAJAMENT
18. <VID<NG< D< CAFACD<FITAF< A >ONDULUI >OF<SDI<F
- <#idene pri#ind descrierea unit!ilor amena(istice )descrierea parcelar!*
- <#idene pri#ind m!rimea &i structura fondului forestier.
- <#idene pri#ind condiiile naturale de #eetaie.
- <#idene a(ut!toare pentru /ntocmirea planurilor de relementare a procesului de producie lemnoas!.
- <#idene pri#ind accesi'ilitatea fondului forestier &i a posi'ilit!ii.
PARTEA A IV-A. APLICAREA AMENAJAMENTULUI
18. >OFAULAF< D< =NF<KISDFAF< A A+LICJFII +F<V<D<FILOF =N AA<NASAA<ND.
2. V-+()(3*+-* 5( *#(;*+-* A0-/*1*0-/2-%$+ 6(%#(3-
B(,%($<+*)(-

1. 6<LDI< AL.$ 9>lora Indicatoare Din +adurile Noastre9 - <d. 1,:7
4. 6OAKMI< D$ Feconstrucia ecoloic! a p!durilor$ C%i&in!u 4..8$ 477 p. IS6N ,,78-7.-877- 5
-. DFJKOI A.$ Amena(area p!durilor$ Uni#ersitatea Sucia#a$ Sucia#a 4..7$ 48; p$ IS6N,7--:::-1-7-4
7. >LOF<SCU I. $ NICOL<SCU N. 9Sil#icultura$ Vol. II$ Sil#ote%nica9 - <ditura Uni#ersitatii Dransil#ania 6raso#$ 1,,;
8. KIUFKIU V.$ D<C<I I.$ AFAAS<SCU S.$6iometria Ar'orilor Si Ar'oretelor Din Fomania$ <d. 1,74
:. KIUFKIU V.$ Amena(area p!durilor cu funcii multiple$ Ceres$ 6ucure&ti 1,;;$ 4;, p.
7. CMIFIDA C. D.$ +ADFASCOIU N. 9<0tras Din Sistematica Unitatilor De 6a"a Ale Dipoloiei >orestiere9
;. MAFALAA6 AD. 9Cultura Speciilor >orestiere9 - <d. 1,:7
,. CMIFIDA C. D$ Solurile Fomaniei$ - <d. 1,:7
1..CMIFIDA C. D. 9Statiuni >orestiere9 - <d. 1,77
11.CAFC<A >. 9Aetoda De Amena(are A +adurilor9 - <d. 1,74
14.FUCAF<ANU N.$ L<AMU I.$Amena(area +adurilor - <d. 1,;4
1-.KIUFKIU V.$ 6iometria Ar'orilor Si Ar'oretelor Din Fomania - <d. 1,74
17. I. C. +. +. A. 9Sistemul Foman De Clasificare A Solurilor9 - <d. 1,;.
18. L<AMU I. 9Amena(area +adurilor9 - <ditura Didactica Si +edaoica$ F. A. 6ucuresti$ 4..1
1:.FUCAF<ANU N. 9Amena(area +adurilor9 - <ditura Aro Sil#ica$ 6ucuresti$ 1,:7
17.A. S. - I. C. A. S. 9Indrumar +entru Amena(area +adurilor9 - <d. 1,;7
1;. Indrumar te%nice pentru reconstrucia ecoloic! a p!durilor :$ A. S.$ 6ucure&ti 1,;;$ ;. p
1,.A. S. - I. C. A. S. 9Norme De%nice +entru Amena(area +adurilor9 - <d. 1,;:
4.. A. S. - I. C. A. S. 9Norme De%nice +entru Aleerea Si Aplicarea Dratamentelor9 - <d. 1,;;
41. A. S. - I. C. A. S. 9Norme De%nice +entru Compo"itii$ Sc%eme Si De%noloii De Feenerare A +adurilor9 - <d. 1,;7
44. A. S. - I. C. A. S. 9Norme De%nice +entru Inri(irea Si Conducerea Ar'oretelor9 - <d. 1,;:
4-. A. S. - I. C. A. S. 9Indrumari De%nice +entru Feconstructia <coloica A +adurilor9 - <d. 1,;;
47.Coduri De Descriere +arcelara$ Da'elele De +roductie Simplificate Si Clasificarea Solurilor La Ni#el Superior )#ersiunea A
III - A*$ Icas$ 1,;,
48. Norme De%nice. 9..........................9 - <ditia 4...
4:. Academia Fomaniei. Atlas Climatoloic
47. Academia Fomaniei. Aonorafia Keorafica