LASERUL

Laser este un acronim pentru Light Amplification by Stimulated Emission of

Radiation (Amplificarea luminii prin emisia stimulat de radiaie). Acest acronim desemnea
orice dispoiti! care creea "i amplific o ra de lumin #ngust$ de aceea"i frec!en$
concentrat "i ai crei fotoni se deplasea coerent$ adic undele electromagnetice
corespuntoare lor au aceea"i fa. %ntr&un dispoiti! laser$ atomii sau moleculele mediului acti!
' un cristal de rubin$ un ga sau chiar un lichid & sunt e(citai asfel #nc)t ma*oritatea s se
gseasc #ntr&o stare de energie superioar celei de echilibru.
Atomii "i lumina
Lumina este o form de radiaie electromagnetic emis c)nd unii dintre electronii care
orbitea #n *urul nucleului unui atom cedea o parte din energia lor sub forma fotonilor.
Electronii se pot afla (pot orbita$ a"a cum$ din dorina de a popularia concepte greu
repreentabile din fiica modern$ este impropriu descris mi"carea electronilor #n multe surse)$
conform modelelor atomice din mecanica cuantic$ #n anumite one distincte localiate #n *urul
nucleului atomic "i emit energie (fotoni) atunci c)nd prsesc o on (orbit) e(terioar$ de
energie mai mare$ re!enind astfel la starea natural$ de energie mai mic$ pe o orbit inferioar. %n
prealabil atomii trebuiesc +e(citai+$ adic trebuie s #"i modifice starea natural de echilibru din
punct de !edere energetic$ fenomen care presupune saltul unor electroni pe orbite superioare "i
care se #nt)mpl atunci c)nd o substan este #nclit (prime"te energie sub form de cldur)$
c)nd este strbtut de un c)mp electric intens sau c)nd este bombardat cu un curent de
electroni liberi.
%n funcie de diferenele de energie dintre orbitele electronilor$ cu !alori care depind de
substanele folosite$ !aria "i lungimea de und a radiaiilor electromagnetice emise de atomi.
,enomenul descris anterior este omnipreent. -e la #nro"irea reistenei unui re"ou (atomii
e(citai eliberea fotoni cu lungimea de und specific culorii ro"u)$ continu)nd cu ecranele
tele!ioarelor$ lmpile fluorescente sau cu ga$ p)n la becurile cu incandescen$ toate aceste
fenomene al la ba saltul energetic al electronilor$ proces #nsoit de eliberarea unor fotoni cu o
anumit lungime de und. Doi atomi identici, cu electronii situai pe aceleai niveluri energetice,
vor elibera fotoni cu aceeai lungime de und.
Lumina laserului

Lumina emis de un aparat laser are c)te!a caracteristici diferite semnificati! de cele ale
luminii albe (cea emis de surse precum stelele sau becul cu incandescen).
%n primul r)nd$ lumina emis de sursele naturale sau de becuri se #mpr"tie pe msur ce se
#ndeprtea de surs astfel #nc)t$ cu c)t distana fa de surs cre"te$ din ce #n ce mai puin
lumin atinge o anumit on a spaiului. Lumina laserului nu se #mpr"tie$ ci are proprietatea
dedirecionalitate$ adic se propag pe distane mari cu o divergen foarte mic "i$ ca urmare$
poate fi focaliat #ntr&un fascicul cu diametrul dorit.
%n al doilea r)nd$ lumina laserului este monocromatic "i coerent. Lumina alb este de fapt
un amestec de unde electromagnetice cu di!erse lungimi de und caracteristice culorilor
fundamentale ce constituie spectrul !iibil. ,iecare culoare are o lungime de und caracteristic
aparin)nd spectrului !iibil. -ac am filtra toate lungimile de und cu e(cepia uneia singure$
lumina rmas ar fi monocromatic. Monocromaticitatea "i coerena luminii laserului sunt
caracteristicile care fac un astfel de dispoiti! ideal pentru #nregistrarea informaiilor pe medii
optice precum .-&urile$ dar "i pentru a fi folosit ca surs de lumin pentru comunicaiile de date
prin mediu de fibr optic.
Emisia stimulat
Laserul folose"te un proces numit emisie stimulat pentru a amplifica radiaia
electromagnetic din spectrul !iibil. .um am spus la #nceput$ #ntr&un dispoiti! laser$ atomii sau
moleculele mediului acti! ' un cristal de rubin$ un ga sau chiar un lichid & sunt e(citai astfel
#nc)t ma*oritatea s se gseasc #ntr&o stare de energie superioar celei de echilibru. .onsecina
cre"terii energiei unui asemenea mediu acti! este emisia brusc de lumin coerent. /rocesul se
nume"te emisie stimulat "i a fost descris de ctre Albert Einstein #n 0102.
%n cadrul lucrrii 3On the quantum theory of radiation$ Einstein a formulat idea conform
creia un atom e(citat se poate #ntoarce #n starea fundamental #n urma emisiei de radiaie
electromagnetic$ un proces pe care l&a denumit emisie spontan. Einstein a postulat c fotonii
prefer s circule #mpreun #n aceea"i stare. -ac se d o colecie de atomi posed)nd energie #n
e(ces$ ace"tia !or emite fotoni #n mod spontan "i aleatoriu #n timp.
4otu"i$ dac un foton iolat cu lungimea de und corespuntoare strbate substana
respecti! "i !ine #n contact cu unul din atomii posed)nd e(ces de energie$ preena sa stimulea
atomul s eliberee un foton (energia #n e(ces) mai de!reme dec)t s&ar produce acest proces #n
mod natural$ iar fotonul emis !a a!ea aceea"i direcie de deplasare$ aceea"i frec!en "i aceea"i
fa cu fotonul iolat care a generat emisia spontan. Einstein a pre!ut "i producerea #n cascad
a acestui fenomen de emisie spontan5 pe msur ce o mulime de fotoni cu acelea"i caracteristici
!or strbate mediul respecti!$ din ce #n ce mai muli fotoni emi"i spontan li se !or altura.
Cum funcioneaz un laser?
%n componena unui laser e(ist #n mod uual 6 oglini$ un mediu acti! "i un dispoiti! care
realiea pompa*ul energetic al mediului acti!. 7ediul acti! poate fi solid (de e(emplu un cristal
de rubin)$ gaos (amestec de heliu "i neon)$ dar "i din materiale semiconductoare. .a e(emplu$ un
laser cu cristal de rubin este alctuit dintr&un cristal cilindric de rubin$ dou oglini paralele$
argintate sau aurite$ "i un tub de descrcare$ #n form de spiral$ umplut cu un ga nobil "i
conectat la un condensator de mare capacitate.



%n mod natural$ ma*oritatea atomilor$ ionilor sau moleculelor mediului acti! se afl$ din
punct de !edere energetic$ #n starea fundamental. /entru a genera raa laser$ dispoiti!ul care
realiea pompa*ul energetic trebuie s generee ceea ce se nume"te o inversiune de populaie #n
mediul acti!$ adic s se formee o ma*oritate de atomi8ioni8molecule (dup ca$ #n funcie de
mediul acti!) care se gsesc pe ni!ele de energie superioare strii fundamentale. La momente
aleatorii de timp$ unii dintre ace"ti atomi$ ioni sau molecule$ re!in #n mod natural la starea
fundamental$ emi)nd #n cadrul acestui proces o cuant de lumin (foton) #ntr&o direcie aleatorie.
Este !orba despre fenomenul de emisie spontan "i nu repreint un proces foarte folositor #n
funcionarea laserului. %n esen$ este acela"i fenomen care asigur funcionarea reclamelor
luminoase pe ba de neon$ a lmpilor fluorescente sau a ecranelor .R4.
Einstein a artat #ns c dac unii dintre ace"ti fotoni emi"i spontan #nt)lne"te un
atom8ion8molecul e(citat al mediului acti! #ntr&un anumit mod$ acesta !a re!eni la starea
fundamental$ iar fotonul eliberat !a a!ea proprieti similare celui care a grbit emisia$ deci care
a generat emisia stimulat (aceea"i lungime de und$ aceea"i fa$ aceea"i direcie de deplasare).
A"adar$ mediul acti! !a emite la #nceput #n mod spontan fotoni #n toate direciile la momente
aleatorii de timp. 9caional$ fotoni !or fi emi"i paralel cu lungimea mediului acti!. %n acest ca$
acesta !a circula repetat #ntre cele 6 oglini. /e parcursul deplasrii sale$ !a #nt)lni
atomi8ioni8molecule e(citai "i !a stimula emisia altor fotoni cu acelea"i caracteristici de
frec!en$ fa "i direcie de deplasare ca ale sale. /rocesul se !a multiplica pe parcurs #n cascad$
d)nd na"tere unei rae monocromatice "i coerente. -ac dispoiti!ul care realiea pompa*ul
poate menine in!ersiunea de populaie #n timp ce se produce emisia stimulat #n cascad$
generarea raei laser poate fi prelungit #n timp.

4rebuie preciat c ma*oritatea laserelor sunt sisteme baate pe : sau ; ni!ele de energie.
Aceasta #nseamn c pentru a se realia$ #n prim fa$ in!ersiunea populaiei "i$ ulterior$ emisia
stimulat$ este ne!oie ca atomii mediului acti! s fie e(citai astfel #nc)t s a*ung cu 6 sau :
ni!ele energetice peste starea fundamental.
-e e(emplu$ #ntr&un laser cu cristal de rubin$ atomii sunt adu"i cu 6 ni!ele energetice peste
starea fundamental$ re!in foarte repede #n mod natural la ni!elul 0 (consider)nd starea
fundamental ni!elul <)$ iar emisia stimulat are loc #n cadrul traniiei de la ni!elul 0 la ni!elul <.
Re!enind la funcionarea laserului cu cristal de rubin$ trebuie preciat c rubinul este un o(id de
aluminiu care conine mici cantiti de ioni de crom. .ilindrul de rubin utiliat are c)i!a
centimetri lungime "i un diametrul de c)i!a milimetri. .ele dou oglini plane "i paralele$ "lefuite
cu mare gri*$ sunt argintate sau aurite #n a"a fel #nc)t una dintre ele este complet opac$ iar
cealalt parial transparent$ ca s poat permite raelor laser s prseasc instalaia. Ele sunt
a"eate la cele 6 capete ale cilindrului de rubin. .apetele cilindrului se metaliea. 4ubul de
descrcare$ #n form de spiral$ umplut cu neon$ (enon sau amestecuri de neon "i cripton este
conectat la un condensator "i funcionea asemenea blit&urilor de la aparatele fotografice. 4ubul
de descrcare emite #ntr&un timp foarte scurt$ de ordinul miimilor de secund$ o lumin obi"nuit$
dar intens$ care pro!oac in!ersiunea populaiilor #n cristalul de rubin. %n desf"urarea acestui
proces o importan deosebit #l au impuritile de crom din compoiia cristalului de rubin. =onii
de crom au trei ni!ele energetice. Studiul ni!elelor energetice ale cromului arat c dac se
iradia cristalul de rubin cu lumin !erde cu lungimea de und egala cu <$>?<nm$ produs de
tubul de descrcare$ o parte din ionii de crom din starea fundamental #"i !or mri energia datorit
absorbiei radiaiei luminii !eri$ trec)nd #ntr&o stare energetic superioar cu 6 ni!ele strii de
echilibru. Se spune c ionii de crom trec prin pompa* optic pe ni!elul 6 de energie. Apoi re!in
foarte repede pe ni!elul 0$ dup care #ncepe procesul de emisie spontan "i de generare a raei
laser$ descris anterior.
LASER&ii au cunoscut domenii de aplicatie medicala multiple5 oftalmologie$
neurochirurgie$ stomatologie$ dermatologie$ cardiologie$ ortopedie$ 9RL$ ginecologie$ urologie.
/entru tratamentul bolilor aparatului locomotor$ LASER&ul de intensitate mica ( 0< &1< m@ ) este
folosit #n cadrul balneofiioterapiei.
=ndicatii5 acnee$ alopecie$ cicatrici cheloide$ cicatrici recente$ arsuri$ dermatite$
furunculoa$ hematoame$ herpes$ striuri$ epicondilite$ bursite$ dureri reumatice$ arsuri$ ulcere
!aricoase$ eceme$ traumatisme$ celulita$
Sursa de lumina este pusa #n contact direct cu pielea$ lucru ce permite energiei luminii
(fotoni) sa penetree tesuturile si sa interactioneaa cu molecule diferite$ restabilind functia
celulara normala. Lumina LASER&ului patrunde #n tesutul uman A&0> mm$ dar ma*oritatea ei este
absorbita #n primii ; mm. -esi pare superficial$ trebuie mentionat faptul ca procesele chimice
initiate pot media efecte fiiologice la un ni!el mai profund. Efectul este de natura fotochimica
(asemanator fotosinteei de la plante)$ si nu termic$ de #ncalire.
Sunt doua tipuri de aplicatii5 laser focaliat pe puncte dureroase si laserul di!ergent$ scan
laser$ ce ofera posibilitatea tratarii unor one mai mult sau mai putin e(tinse fara inter!entia
terapeutului. Bineinteles ca terapia di!ergenta$ scan laser$ implica o durata mai lunga de aplicare
decat terapia pe puncte fi(e.
Efectele terapeutice ale laserului depind de parametrii fundamentali5
& /uterea masurata in @att (sau energia masurata in Couli)$ importanta in calcularea duratei
procedurii (mai ales la scan laser)
& 4ehnologia sursei de laser5 ga (De&Ee$ .96$ Ar$ etc.)$ solid (Ed&FAG$ Rubin)$ dioda$ colorant
organic etc. Acest parametru influenteaa si fiabilitatea$ costul si durata aparatului.
& 7odul de emisie$ continuu sau cu impulsuri$ frec!enta impulsurilor5 cu cat mai mare este
frec!enta$ cu atat mai antialgic este efectul terapeutic$ in timp ce frec!entele *oase (H><< D) au
predominant efect antiinflamator.
& Lungimea de unda a emisiei laser (masurata in nm sau micrometri). Acest parametru determina
eficienta tratamentului$ deoarece tesuturile reactioneaa diferit in functie de lungimea de unda.
Laserul pentru u general terapeutic este cu dioda si de 1<; nm$ in timp ce laserul pentru
terapia durerii are de A<A nm si puterea de 0<&>< m@.
& Gas .965 cu emisie de 0<$? um$ pentru terapia durerii acute
& -ioda5 cu emisie de A0< nm$ pentru terapia durerii articulare
& Solid Ed&FAG5 cu emisie de 0.<?; sau >:6 nm pentru terapia durerii superficiale
=n terapeutica cu laserului este foarte importanta interactiunea intre tesuturi si radiatia laser$
in functie de lungimea de unda.
Laserul cu .96$ -iode la A<A&A0< nm$ sunt frec!ent folosite in tratamentul durerii fara a lua
in considerare pericolul intrinsec.
=n tesutul muscular cu !asculariatie normala$ nu apar !ariatii organice sau structurale la
temperaturi intre :2 si ;6 gr.I la temperaturi intre ;6 si >< gr. apare o reducere a acti!itatii
enimatice$ in timp ce intre >< si ?< gr. denaturarea proteinelor este ire!ersibila. -aca persista
iradierea tisulara$ dupa o progresi!a decolorare catre nuanta gri$ se !a colora din nou$ si la cca
A< gr. !a de!eni maro carameliat prin efectul de coagulare.
/rintre efectele constatate se mentioneaa5
& efect antiinflamator
& diminuarea durerilor (acute$cronice)
& intarirea sistemului imunitar prin biostimulare nespecifica
& cresterea sinteei proteice
& reducerea edemelor
& stimularea neo!asculariatiei si !indecarea plagilor.
& acti!area sistemului neouroendocrin
& crestera A4/ si a fosforilarii
Efectele fiiologice ale terapiei cu laser de intensitate scauta
Efectele pe termen scurt consta #n reducerea intensitatii durerii prin stimularea productiei
si eliberararii de beta&endorfine si #mbunatatirea flu(ului sanguin local$ manifestat prin cresterea
temperaturii locale. Efectul pe termen scurt este semnificati! #n >&0<J din cauri$ #n timpul sau
dupa #ncheierea sesiunii de tratament initiale$ dar nu este la fel de important ca efectul pe termen
lung.
Efectele pe termen lung sau cumulati!e sunt cresterea energiei celulare prin stimularea
sinteei de A4/ ( adenoin trifosfat ) si #mbunatatirea metabolismului celular$ !indecarea mai
rapida a tesuturilor deteriorate datorita productiei crescute de proteine si A-E$ ce duce la o rata
crescuta de replicare celulara si datorita stimularii macrofagelor$ fibroblastilor si a altor celuleI #n
plus$ regleaa potentialul de membrana celulara$ esential #n transferul de ioni5 Ea$ .l si K. 4ot din
categoria efectelor pe termen #ndelungat ale terapiei cu LASER fac parte si o mai buna conducere
ner!oasa$ facilitata de ni!elurile ridicate de serotonina si acetilcolina$ reducerea tesutului
cicatriceal prin cresterea sinteei de colagen si cresterea flu(ului sanguin la ni!elul onei afectate
' angiogenea ( formarea de noi !ase de sange )$ care aduce mai mult s)nge #n ona leata.
%n mod aditional$ laserul fa!orieaa procesele naturale de !indecare ale organismului$ creste
reistenta la infectii prin stimularea raspunsului imunitar si faciliteaa drena*ul limfatic$ reduc)nd
edemele.
4impii de aplicare sunt apro(imati!i$ put)nd fi diferentiati #n functie de marimea onei care
este tratata$ profunimea leiunii si conformatia pacientului. %n unele cauri durerea dispare
imediat dupa prima sedinta de terapie. /entru tratarea durerii acute ( accidentare$ procedura
medicala dureroasa ) se indica #n medie 0&? sedinte ilnice$ iar pentru cea cronica (tendinita$
durere lombara$ sindrom de tunel carpian ) 6&: sedinte pe saptam)na c)te!a saptam)ni$ iar apoi o
data pe saptam)na sau la doua saptam)ni. -urerea articulara moderata spre se!era$ inflamatia sau
rigiditatea articulara au ne!oie de 0<&0> sedinte de tratament pentru a obtine reultate
semnificati!e.
7anagementul durerii prin terapia LASER furnieaa un ma(im de eficienta fara risc de
leare tisulara. -ispoiti!ul laserului permite controlul densitatii fasciculului fara a aplica o
presiune daunatoare. /acientii simt doar o usoara #ncalire a onei tratate. A!anta*ele laserului
consta #n perioada mai scurta de tratament si reultate poiti!e obtinute mai rapid comparati! cu
alte proceduri folosite pentru combaterea dureriiI #n plus metoda este non&in!ai!a$ nu e to(ica$ e
usor de aplicat$ e(trem de eficienta si$ practic$ fara efecte secundare.Lneori pacientii pot
e(perimenta un usor discomfort sau durere dupa tratament$ datorita restimularii faei inflamatorii$
efect care dispare dupa 6; ' ;A ore.
4erapia LASER de intensitate mic este eficient #n tratarea leiunilor esuturilor moi "i ale
articulaiilor$ a durerii cronice$ rnilor "i ulcerelor. .u a*utorul LASER&ului se pot trata5 artrita$
durerile de cap$ inclusi! migrena$ durerile coloanei !ertebrale5 cer!icale$ de spate$ durerea
lombara$ afectiunile discurilor inter!ertebrale$ sindromul de tunel carpian ( cauat de compresia
ner!ului median la ni!elul #ncheieturii m)inii$ manifestat prin durere$ amorteli si furnicaturi la
ni!elul m)inii)$ fibromialgia (caueaa durere cronica la ni!elul muschilor$ articulatiilor si a
tesuturilor moi)$ durerile articulare (genunchi$ umar$ coapsa)$ durerile musculare si durerea
miofasciala (durere musculara cronica)$ ne!ralgia$ neuropatia $fasceita plantar$ durerea
postoperatorie$ tendinita$ accidentarile (#ntinderi musculare$ entorse)$ precum si leiuni cuate de
miscari repetiti!e (suprasolicitare segmentara)
.ontraindicatiile terapiei LASER5
M =radierea directa a glandelor endocrine$ #n mod special a glandei tiroide
M .ancerul ' terapia LASER nu se utilieaa #n tratamentul leiunilor canceroase cunoscute$
primare sau secundare. El poate fi folosit pentru ameliorarea durerii #n timpul etapelor terminale
ale bolii$ si acest lucru numai cu acordul consimtit$ at)t al pacientului$ c)t si al terapeutului
implicat.
M Sarcina ' utiliarea lui este contraindicata pe uterul gra!idI poate fi folosit la femeia gra!ida ca
ad*u!ant al altor modalitati de terapie pentru tratamentul durerilor de spate sau a altor afectiuni.
M 9chii ' din caua naturii coerente a raei LASER$ leiunile oculare sunt principala preocupareI
operatorul nu trebuie sa pri!easca direct #n fascicul.
M 7edicamentele fotosensibiliante si imunosupresoare
M Epilepsia
M /ielea tatuata$ din caua aparitiei efectului termic
M Demoragia ' !asodilatatia produsa de laser poate agra!a hemoragia.
7ecanismul si eficienta terapiei cu LASER de ni!el energetic scaut au fost comparate cu
cele ale ultrasunetelor. Lltrasunetul este forma de electroterapie cel mai frec!ent utiliata.
Eficacitatea si gama lui de aplicatii este totusi limitata5 nu poate fi folosit la ni!elul
proeminentelor osoase$ pe suruburi$ placi si rani acute. ,iioterapeutii se #ntorc tot mai mult #nspre
LASER$ care poate fi aplicat #n conditii de siguranta si #n aceste domenii. El actioneaa rapid$
pornind din interiorul celulei si$ adesea$ reol!a conditii care nu au raspuns la tratamentul manual
sau la terapia cu ultrasunete. Sistemele LASER moderne$ dotate cu componente ce furnieaa o
putere mai mare$ sunt mai eficiente dec)t #n trecut$ iar simplificarea protocoalelor de tratament
permite terapeutilor sa indice cure rapide si eficiente pentru ambele tipuri de accidentari$ at)t
acute$ c)t si pentru conditiile cronice$ mai dificile.