turbina) $ debitmetrul este constituit dintr$o turbin bidirecional i dintr$un cititor pentru msurarea ,ntreruperilor razelor infraroii!

determinate de rotaia unei palete ,n interiorul turbinei' perioada impulsurilor este invers proporional cu fluxul de aer care traverseaz turbina $ anemometrul (debitmetrul la cald)) funcioneaz prin rcirea unor filamente calde de ctre fluxul de aer care trece prin interiorul acestuia! flux care ,i modific impedana electric Spirometria i spirografia explorri funcionale ale plmnilor. $ debitmetrul cu ultrasunete) msoar timpul de trecere a unui fascicul de ultrasunete de la Analiza gazelor sanguine un emitent la un senzor' sc imbarea intensitii undelor este proporional cu debitul aerului ventilat. &ariaia de presiune! de temperatur! de intensitate etc. caracteristic fiecrui tip de senzor de flux este convertit ,n semnal electronic i ,nregistrat.

Spirometria este un examen care servete la msurarea volumelor si debitelor pulmonare. #fectuarea spirometriei Spirometria este o componenta a explorrii funcionale respiratorii (totalitatea examenelor destinate sa evalueze funcia respiratorie). /. *ondiii generale Spirometria este utilizata pentru diagnosticarea diverselor afectiuni cronice ale bron iilor si Spirometria se poate ,nregistra uor ,ncepnd cu vrsta de 0 ani!interstitiala! cnd ma1oritatea copiilor pot a ale plmnului (astm! bron opatie cronica obstructiva! pneumopatie emfizem)! pentru coopera corect ,n vederea efecturii unor manevre respiratorii forate. 2umtate dintre copiii de 3$4 evalua gravitatea lor si pentru a le urmari evolutia. ani pot colabora pentru efectuarea corect a spirometriei. " edin de spirometrie dureaza cel mult cateva zeci de minute. Subiectul este asezat pe +n cazul copiilor! ,n care se in efectueaz spirometria s tub fie linitit de de scaun cu nasul astupat mediul cu o pensa. #l ia gura un ambou legat trebuie printr$un flexibili lalipsit un aparat elemente care s distrag atenia. %rinii pot s fie prezeni! ,ns atenia copilului trebuie s masura! spirometrul. %acientul respira mai intai normal! apoi inspira si expira pana la ultima fie suflare. concentrat asupra persoanei efectueaz testul imomente care trebuie aib experien ,nmasurate lucrul cu &olumele de aer continute in care plamanii sai la diferite ale s respiratiei sunt apoi copiii. corelate fiind cu debitele de aer inspirate sau expirate! pentru a trasa un grafic denumit curba debit$ +nainte de efectuarea spirometriei se se ,nregistreaz datele pacientului) volum' mai este! de asemenea! posibil sa masoare capacitatea vitala fortata (volumul total de aer $ ,nlimea expirat dupa o inspiratie profunda)! precum si &.#.(.S.! adica volumul expirator maxim pe secunda $ greutatea (volumul de aer expirat in cursul primei secunde de expiratie fortata care urmeaza unei inspiratii $ vrsta profunde). Adaugarea la spirometru a unui circuit complementar care utilizeaza eliul permite sa se $ etnia. calculeze capacitatea pulmonara totala (volumul maxim pe care il pot contine plamanii). +nregistrarea corect a sunt acestor parametri este esenial! ,ntruct pe baza lor se calculeaz Anomaliile constatate clasificate in sindromul obstructiv (debite anormal de mici)! valorile spirometrice de referin (prezise! normale) la care se raporteaz cele msurate ,n cazul sindromul restrictiv (volume anormal de mici) si sindromul mixt (asocierea celor doua perturbatii). pacientului. #ste foarte important s i se explice copilului ,n detaliu cum trebuie efectuat manevra expiratorie. (icrile ventilatorii necesare ,nregistrrii spirometriei trebuie demonstrate direct copilului! ,ncura1ndu$l s le efectueze la rndul su i permind ,ncercri repetate. #ste nevoie de ,ncura1are permanent! toat durata manevrelor respiratorii! pentru a fi un siguri c ele sunt forate i Spirometrele sunt pe dispozitive care msoar cantitatea de aer pe care subiect o poate inspira complete. sau expira voluntar. Aparatele se bazeaz pe dou sisteme de msur) Spirometria realizeaz cu pacientul ,n poziie ortostatic! avnd capul i trunc iul drept' i a.msurarease direct a volumului ventilat poziia eznd estedebitului acceptat! dar seventilat ,nregistreaz volume pulmonare mai mici. 5asul trebuie pensat! b.msurarea aerului prin aplicarea unei cleme *teva dintre aceste nazale. aparate au fost miniaturizate i costul lor s$a redus. +n acest fel pot fi utilizate ambulatoriu sau! ,n faza experimental! pentru monitorizarea la domiciliu efectuat direct de ctre pacient. a.(surarea direct a volumului ventilat se efectueaz cu dispozitive (clopot! piston sau burduf) puse ,n micare de respiraia pacientului' variaia de poziie a dispozitivului! imprimat de inspiraia i expiraia pacientului! sunt transformate ,n variaie de volum. #ste posibil conectarea 6. *ondiii de siguran la un computer care integreaz semnalul de volum ,n format digital i permite vizualizarea ,n timp real a curbelor volum-timp i flux-volum. Spirometrul cu clopot cu ap! cu circuit ,nc is! reprezint 7iscuri i contraindicaii etalonul! termenul de comparaie ,n domeniul msurtorilor spirometrice. Spirometria este o procedur neinvaziv! pentru ma1oritatea(senzori pacienilor. *omplicaiile b.(surarea debitului aerului ventilat se sigur realizeaz cu debitmetre de flux). sunt rare i se datoreaz manevrelor ventilatorii forate) .ntegrnd debitul (fluxul) de aer msurat ,n fiecare unitate de timp! se poate calcula volumul de aer $ lipotimie! datorit mobilizat. Senzorii de fluxiperventilaiei utilizeaz principii diferite! folosind diverse proprieti fizice) $$sincop! datorit expirului forat prelungit pneumota ograful) msoar diferena de presiune printr$o rezisten fix) variaia de $ criz de bron ospasm declanat de expirul profund! la pacienii cu astmcu bronic. presiune ,ntre cele dou capete ale rezistenei este direct proporional debitul aerului *ontraindicaii absolute ale spirometriei sunt) care trece prin rezisten $ emoptizia $ pneumotoraxul $ bolile cardio$vasculare necontrolate

/ 6

interveniile c irurgicale recente.

*ontrolul infeciilor Se realizeaz prin respectarea circuitelor pacienilor i a msurilor generale de dezinfecie i de protecie. Alegerea accesoriilor necesare spirometriei ine de analiza cost-beneficiu a fiecrui laborator) piesele refolosibile dezinfectate corect pot fi la fel de sigure ca piesele de unic folosin! care sunt ,ns mult mai scumpe. 3. #fectuarea propriu$zis %entru a putea discuta despre efectuarea propriu$zis este util s ne raportm la *lasificarea volumelor pulmonare! care este reprezentat ,n figura /

8igura /) 7eprezentarea volumelor pulmonare. Se observ variaia volumelor ,n timpul unei respiraii de repaus (la volum curent) i ,n timpul inspiraiei i expiraiei forate. &olumele pulmonare i debitele ventilatorii se pot msura spirometric folosind te nici diferite) a.prin manevre respiratorii lente (care ,nregistreaz capacitatea vital lent) b.prin manevre respiratorii forate (care ,nregistreaz capacitatea vital forat i debitele ventilatorii)) b./. msurare prin manevre forate! ,n inspiraie i ,n expiraie (bidirecional) b.6. msurare doar a expiraiei forate (expirogram forat). (icrile respiratorii descrise mai sus se pot ,nregistra grafic ,n coordonate diferite) sub forma unui grafic volum$timp sau a unuia flux$volum) $ graficele volum$timp ,nregistreaz variaia volumului ventilat (pe vertical) ,n funcie de timp (msurat pe orizontal! vezi figura 9! dar i figura 3 sau figura 0). $ graficele flux$volum ,nregistreaz variaia debitului aerului (pe vertical) ,n funcie de volumul ventilat (pe orizontal) (figura 4). Acest tip de grafic nu poate arta i timpul' spirometrele calculeaz volumul expirat ,n funcie de timp (ex.) &#(S) i ,l pot dispune ,ntr$un grafic volum$timp! concomitent sau alternativ cu cel flux$volum.

a. Spirometria lent) subiectul respir linitit prin piesa bucal (volumul curent)' dup cteva respiraii este rugat s inspire lent! ct de mult posibil! pn la umplerea complet a plmnilor! apoi s expire lent tot aerul! pn la golirea complet a plmnilor. +n acest fel se pot msura volumele pulmonare ,n condiii de debit sczut! la pacienii cu obstrucie bronic! la care manevrele forate duc la creterea presiunii intratoracice i la ,nc iderea precoce a cilor aeriene' volumul de aer mobilizat forat va fi mult sczut fa de cel mobilizat prin manevre lente. b./. Spirometria forat) subiectul respir linitit prin piesa bucal (volumul curent)' dup cteva respiraii este rugat s inspire lent! ct de mult posibil! pn la umplerea complet a plmnilor! apoi s expire ct mai rapid posibil! pn la golirea complet a plmnilor. %entru ,nregistrarea unei inspiraii forate! subiectul trebuie! apoi! s inspire rapid i complet. +nregistrarea grafic va conine o curb expiratorie forat i o curb inspiratorie forat (bucl flux$volum) (figura 4). b.6. +nregistrarea exclusiv a expiraiei forate (expirograma forat) const ,ntr$o inspiraie maximal pn la atingerea capacitii pulmonare totale (:;*) (,n timpul creia subiectul nu este conectat la aparat)! urmat de o expiraie maximal rapid printr$o pies bucal legat la spirometru! expiraie continuat pn la atingerea volumului rezidual (7&). 7ezultatele obinute pot fi mai puin corecte! datorit ezitrilor ,n momentul prinderii piesei bucale! la sfritul inspiraiei complete. 5u se pot ,nregistra datele msurabile ,n inspiraie! obligatorii ,n cazul pacienilor cu obstrucie a cilor respiratorii superioare (stenoz tra eal sau laringeal de diverse cauze! disfuncii ale corzilor vocale etc).

*riterii de calitate a spirometriei (acceptabilitatea i reproductibilitatea) *urbele ,nregistrate spirometric trebuie s ,ndeplineasc anumite condiii! pentru a fi siguri c parametrii msurai pot fi interpretai corect. *alitatea se refer la acceptabilitatea curbelor (analiza caracteristicilor morfologice ale curbelor! detalii te nice) i la reproductibilitatea lor (asemnarea parametrilor ,nregistrai ,n curbe diferite). *urbele spirometrice sunt considerate acceptabile pentru interpretare dac sunt ,ndeplinite urmtoarele criterii) /. efortul expirator este maximal (,nc de la debutul expirului)) fluxul expirator crete brusc! cu atingerea precoce a valorii maxime (de vrf! %#8)' se ,nscrie grafic o curb aproape vertical 6. reducerea treptat a fluxurilor pe msur ce expiraia continu) se ,nregistreaz un traseu continuu! fr ,ntreruperi sau incizuri (care se pot datorita tusei! de exemplu). 3. durata expiraiei active de cel puin dou 6$3 secunde la copiii mai mici! iar la copiii mai mari i la adolesceni de cel puin 9 secunde' efectuarea unei expiraii complete este indicat de atingerea unui mic platou la finalul curbei flux$volum (figura 4) sau al curbei volum$timp. :rebuie obinute cel puin trei teste care s satisfac criteriile de acceptabilitate. *ele mai mari dou valori ale capacitii vitale forate (*&8) msurate pe curbe diferite nu trebuie s difere ,ntre ele cu mai mult de 0< sau /== ml. Aceleai valori se aplic i pentru cele mai mari dou valori ale volumului expirat ,n prima secund (&#(S) msurat pe curbe diferite. Aceast diferen foarte mic ,ntre parametri msurai pe curbe diferite arat c acele curbe sunt reproductibile. *ea mai bun curb (dintre cele care ,ndeplinesc criteriile de acceptabilitate) este cea la care se calculeaz suma cea mai mare ,ntre *&8 i &#(S. >ac nu se obin curbe acceptabile i reproductibile! nu se recomand efectuarea a mai mult de ? ,ncercri! unul din motive fiind acela c la pacienii astmatici! ,n urma unor eforturi repetate! se poate manifesta o scdere progresiv a valorilor spirometrice. >intre copiii care efectueaz testul spirometric pentru prima dat! cel puin 1umtate nu reuesc s ,l efectueze corespunztor. >up ,ncercri repetate i cu a1utorul personalului care are

experien cu copiii! cea mai mare parte a subiecilor reuesc s efectueze testul! ,ndeplinind criteriile controlului de calitate. Spirometrele mai noi au posibilitatea de a a1uta copiii ,n corectitudinea manevrelor respiratorii) pe ecran sunt figurate baloane care se umfl pe msur ce copilul inspir i se golesc la expirul complet! sau un pa ar cu suc care se golete odat cu inspiraia! etc. Spirometrii de calitate bun nu se obin dect cu aparate corect calibrate (indiferent de tipul sau de vec imea lor) i cu verificarea permanent a corectitudinii manevrelor respiratorii i a aspectului curbelor ,n timp real.

%rincipalii parametri spirometrici >intre volumele i capacitile pulmonare din figura 3! prin spirometrie se pot msura doar volumele care nu au ,n componen volumul rezidual) $ capacitatea vital (lent sau forat! inspiratorie sau expiratorie)' ,ntre valorile *& msurat prin manevre diferite nu trebuie s existe diferene mai mari de 0<' la pacienii cu obstrucie bronic! *& forat @ *& lent i *& expiratorie @ *& inspiratorie $ volumul curent $ volumele de rezerv! inspirator i expirator $ capacitatea inspiratorie Scderea volumelor pulmonare caracterizeaz sindromul restrictiv. &iteza cu care circul aerul ,n bronii ,n timpul respiraiei forate d informaii eseniale asupra calibrului cilor aeriene) ,ngustarea acestora (obstrucia bronic) determin scderea debitelor ventilatorii! ,n special ,n timpul manevrelor forate. >in analiza volumului expirat ,n funcie de timp se obin mai muli parametri) $ &#(S $ 8#&3! 8#&9 $ 8#&=!0 Se calculeaz i debitul aerului expirat ,n diverse momente ale expiraiei forate (debite instantanee sau medii))

8igura 6) *urba flux$volum ,n cazul unui subiect normal. $ $ %#8 (poate fi msurat i prin instrumente portabile simple! numite peaAfloBmetre) 8#860! 8#80=! 8#8C0

8#860$C0

Dnii din aceti parametri depind foarte mult de gradul de cooperare a pacientului) parametrii obinui din analiza la volume mari (adic pn la eliminarea a 60< din *&8) sunt considerai dependeni de efort (&#(S! %#8 i 8#860)! ,n timp ce fluxurile msurate la volume mai mici (8#80=! 8#8C0 i 8#860$C0) nu depind de cooperarea voluntar' depind! ,ns! foarte mult de corectitudinea expiraiei! care trebuie s fie suficient de lung. 7aportul &#(S-*&8 (indicele :iffeneau) este un parametru foarte sensibil' valoarea lui sczut asigur diagnosticul obstruciei bronice. #ste esenial ,n diferenierea afeciunilor obstructive de cele restrictive) dac scderea &#(S se datoreaz scderii de volum (de exemplu! ,n cazul unei rezecii pulmonare)! raportul dintre &#(S i *&8 va fi normal. &#(S reprezint C0$?0< din capacitatea vital (adic se elimin C0$?0< din *& ,n prima secund a expirului forat (figura 6)! fiind astfel un bun indicator integrat al permeabilitii cilor respiratorii! care variaz invers proporional i liniar cu gradul de obstrucie bronic. 7aportul are o uoar tendin de scdere (natural) la adolescen i apoi odat cu ,mbtrnirea! de aceea este mai sczut la aduli dect la copii. >ebite asemntoare celor expiratorii se calculeaz i pentru ramura inspiratorie a curbei flux-volum) $ &.(S $ %.8 $ 8.80= %arametri ventilatori eseniali sunt) $ *apacitatea vital (*&) $ &#(S! care este parametrul cel mai reproductibil dintre indicii spirometrici (la msurtori repetate! acelai subiect obine valori asemntoare) $ &#(S-*&8 (indicele :iffeneau)! care difereniaz disfuncia ventilatorie obstructiv de cea restrictiv.

#lemente de baz ,n interpretarea spirometriei Spirometriile care respect criteriile de calitate furnizeaz valori corecte pentru interpretare. %arametrii ventilatori ,nregistrai spirometric se raporteaz la valorile considerate normale pentru un copil cu vrsta! sexul! ,nlimea i etnia pacientului-pacientei care efectueaz spirometria. Spirometria este considerat normal dac valorile parametrilor funcionali se ,ncadreaz ,n limitele ateptate pentru un subiect sntos cu aceleai caracteristici antropometrice. &alorile la limita inferioar a normalului trebuie interpretate cu gri1. Scderea parametrilor ventilatori se poate ,ncadra ,n cteva categorii mari de disfuncii ventilatorii) restrictiv! obstructiv sau mixt.

*oncluzii Spirometria aduce informaii eseniale pentru diagnosticarea i monitorizarea copiilor cu afeciuni respiratorii. Se poate efectua folosind te nici diferite i spirometre cu principii de funcionare diferite. (a1oritatea copiilor cu vrste de peste 9 ani pot efectua corect spirometria! ,ntr$o atmosfer prietenoas i rbdtoare. &alorile obinute pentru parametrii spirometrici nu pot fi interpretai corect dect dac spirometrele sunt corect calibrate i sunt respectate criteriile de calitate te nic a ,nregistrrii. >iagnosticul corect al disfunciilor ventilatorii i al rspunsului bron odilatator este esenial pentru un diagnostic clinic corect i pentru o atitudine terapeutic adecvat.

Spirograful folosete acelai principiu! dar permite ,nregistrarea micrilor respiratorii. &olumele si capacitile pulmonare care formeaz valorile respiratorii sunt )

$ volumul curent (&*E0==ml)' $ volumul inspirator de rezerve! numit si aer complementar(&.7Ein medie 6=== ml)' $ volumul expirator de rezerva (&#7E/0== ml)' $ capacitatea vitala (*&E39==$4=== ml). %e langa acestea mai exista volumul rezidual (&7Ecca./0== ml)' capacitatea totala(*:)'adica suma *& si a &7(*&F&7)' capacitatea inspiratorie (*.)! adica suma &*F&.7' capacitatea reziduala functionala (*78)! care reprezinta cantitatea de aer care ramane in plaman in timpul respiratiei normale! constand in &#7 si &7. Aceste constante exprima limitele intre care se desfasoara procesul ventilator' scaderea lor! in special a *& confirma restrictia pulmonara. *apacitatea vitala . Scaderea cu 6=< a valorii ideale este patologica! la scaderea cu 4=< apare dispneea. .n compozitia sa intra &*!&#7!&.7. >esi este un test statistic! cand valoarea ei scade sub /0== ml! arata o disfunctie ventilatorie restrictiva. Scaderea apare in afectiuni care micsoreaza mobilitatea cutiei toracice ( toracoplastii)si in reducerea directa sau indirecta a parenc imului pulmonar (lobectomii! astm bronsic). >intre celelalte volume si capacitati! volumul rezidual este extrem de important pentru diagnostic) cresterea in obstructii (stenoze) bronsice ! mai ales cand obstacolul intereseaza bran iile. #ste crescut si in emfizemul pulmonar. >ebitele ventilatorii si testele de dinamica ventilatorie exploreaza modalitatea in care sunt utilizate volumele si capacitatile pulmonare in timp. Astfel ) $ volumul respirator sau debitul ventilator de repaus (>&7) reprezinta cantitatea de aer ventilat de plmn intr$un minut in conditie de respiratie linistita. >&7 este de 9$? l -minut (/9x0==) rezultand din inmultirea numarului respiratiilor pe minut cu *& ' $ debitul respirator maxim (>7() reprezinta volumul maxim de aer care poate fi respirat intr$un minut. #ste foarte important pentru aprecierea functiei respiratorii. Se calculeaza dupa formula &#(S x 3=. $ &olumul respirator maxim pe secunda (&#(S) reprezinta testul de baza al ventilatiei si arata gradul de permeabilitate bronsica si elasticitatea alveolara! deci disfunctiile obstructive! spastice sau organice. >ebitul respirator maxim >7( este una dintre cele mai valoroase probe ale functiei pulmonare. 5ormal! variaza intre /==$/4= l-minut! la barbati ?=$/== l-minut la femei. (arc eaza limita superioara a posibilitatilor vebntilatorii si este functie de frecventa si amplitudine. 8recventa optima este de ?=$G= l-minut. 7educerea >7( poate fi determinata fie de reducerea *&! fie de scaderea &#(S$ului. &#(S are valoarea normala de peste C=< din *&. Scaderea sub aceasta limita exprima o disfunctie distructiva! provocata fie de o permeabilitate bronsica alterata! fie de o elasticitatea pulmonara reduse.

Analiza gazelor respiratorii

%resiunea parial a *"6 (%*"6 ) Se determina presiunea exercitata de *"6 dizolvat in snge! valoare proporional cu %*"6 din aerul alveolar. %arametrul evalueaz eficienta ventilaiei alveolare si este actualmente acceptata ca fiind cea mai fiziologica determinare a gazelor sanguine. &alori normale) %a*"6 (snge arterial) E 30 $ 40 torr %v*"6 (snge venos) E 4/$ 0/ torr Dtilitate clinica) Se utilizeaza ca test de rutina pentru) detectarea anomaliilor respiratorii' determinarea reactiei alcaline - acide a sngelui. %entru a menine *"6 sanguin in limite normale! frecventa si profunzimea respiratiei se modifica automat cu modificarile metabolice. *reterea %*"6 este asociata cu ipoventilatia! scderea $ cu iperventilatia.

a) cauze de scdere a %*"6 ) $ Hipoxia' $ 5ervozitate' $ Anxietate' $ #mbolie pulmonara' $ Sarcina' $ >urere. b) cauze de cretere a %*"6 ) $ afeciuni pulmonare obstructive) bronita cronica! emfizem pulmonar' $ depresia centrului respirator) traumatisme cerebrale! anestezia' $ alte cauze rare de ipoventilatie (sdr. %icABicA). 7educerea %*"6 scade reabsorbia renala a bicarbonatului prin efectul pe concentraia plasmatica a acestuia. %entru fiecare / m#I-l de scdere a H*"3 ! %*" 6 cade cu / $ /! 3 mmHg.

*oninutul in *"6 (*"6 total! :*"6 ) :estul realizeaza o evaluare generala a reactiei alcaline - acide a sngelui arterial! venos sau capilar! determinind *"6 existent sub urmatoarele forme) *"6 solvit in plasma' H6*"3 total' radical H*"3 ' carbamino emoglobina (*"6 Hb). .n plasma normala! peste G0 < din *"6 total se afla sub forma de bicarbonat (H*"3)! a carui concentratie este reglata de rinic i. 7estul de 0< *"6 este reprezentat de *"6 dizolvat si de acidul carbonic (H6*"3). Jioxidul de carbon dizolvat! a carui concentratie este reglata de plamini! contribuie cu putin la continutul total de *"6 . 7adicalul bicarbonat din spatiul interstitial exista mai intii ca *"6 ! apoi ca acid carbonic! dupa care o mare parte este transformat in 5aH*"3 prin mecanisme$ tampon plasmatice si eritrocitare.

8ormula de calcul) *"6 total E H*"3 $ F =! =3 x %*"6 &alori normale ) 63 $ 3= mmol - ; Dtilitate clinica) a) *oninut crescut de *"6 se intilneste in) vrsturi severe' emfizem' iperaldosteronism' utilizare a diureticelor mercuriale b) *oninut sczut de *"6 apare in) diareee severa' inaniie' insuficienta renala acuta' intoxicaie cu salicilati' acidoza diabetica' terapia cu diuretice clortiazidice.

%resiunea parial a oxigenului (%"6 ) :estul determina presiunea exercitata de "6 solvit in plasma. "xigenul este transportat in snge sub doua forme) dizolvat si in combinaie cu emoglobina. (a1oritatea oxigenului arterial este transportat de catre emoglobina. >ifuzia sa la nivelul membranei alveolare este realizata pe baza gradientului de presiune partiala alveolo$ sanguina. %"6 reflecta cantitatea de oxigen care trece din alveola pulmonara in snge si este direct influentata de cantitatea de oxigen in alat. &alori normale) %a"6 E minim ?= torr %v"6 E 3= $ 4= torr . Dtilitate clinica ) %"6 evalueaza eficienta pulmonului in oxigenarea sngelui si este utilizat pentru a confirma eficienta utilizarii oxigenoterapiei. .ndica severitatea afectrii pulmonare in ceea ce priveste difuzia oxigenului alveolar. a) &alori crescute se asociaz cu) policitemie' procent de " 6 crescut in aerul inspirat'

b) &alori sczute apar in) respiraie in atmosfera rarefiata' anemie' decompensare cardiaca' sunt intracardiac' afeciuni restrictive sau obstructive cronice' afeciuni neuromusculare cu ipoventilatie. c) %resiune parial "6 sczut cu flux arterial normal-scazut) infiltrat interstiial' edem pulmonar' embolie pulmonara' circulaie extracorporeal post$operatorie . Saturaia in oxigen (S"6 ) :estul determina raportul procentual dintre coninutul actual in "6 al emoglobinei si capacitatea maxima de transport a emoglobinei. S"6 este o msur a relaiei dintre "6 si emoglobina si nu indica coninutul in "6 al sngelui arterial. >eterminri combinate ale S"6! ! %"6 si emoglobinei vor evalua cantitatea de "6 disponibil pentru esuturi (oxigenarea tisulara). *antitatea maxima de " 6 care se poate lega de Hb este denumit capacitate de "6 . "ximetria este o te nica non$invaziva prin care se realizeaz in mod curent monitorizarea S"6 . Avanta1e suplimentare ale te nicii) simplitatea' ec ipamentul nu necesita calibrare. Se utilizeaz doua metode) a) proba de snge arterial se introduce in oximetru (spectrofotometru pentru oxigen) si se face o determinare directa' b) saturaia in oxigen este determinata prin calcul din coninutul in oxigen si capacitatea de fixare a oxigenului)

saturaia (<) E /== x "6 (in volume <) - capacitatea de oxigenare ( in volume ) saturaia E vol de "6 real combinat cu Hb - vol. de "6 care ar putea fi combinat cu Hb &alori normale ) Sa"6 E minim G0 <' Sv" 6 E C0 <. %uls$oximetria utilizeaz un traductor plasat pe falanga distala- lobul urec ii! care va urmri saturaia in oxigen a sngelui arterial. ;imitele metodei) $ msoar doar procenta1ul de oxigen transportat de emonglobina! nu ,ntreaga cantitate de oxigen disponibil pentru tesuturi' $ multipli factori interfera cu precizia determinrii) deplasarea extremitatii' modificari locale ale fluxului sanguin' scderea emoglobinei (anemie) sau prezenta de emoglobine anormale (carboxi emoglobina! met emoglobina).

*oninutul in oxigen :ermenul definete cantitatea actuala de "6 din snge! mai mica dect capacitatea maxima de transport sanguin. %este G? < din cantitatea de "6 este transportat in combinaie c imica cu Hb) / g Hb poate transporta (cupla) /!34 ml "6 ! in timp ce /== ml de plasma sanguina pot transporta doar =! 3 ml "6 dizolvat. *oninutul in oxigen se obine prin formula matematica) "6 E (Sa"6 x Hb x /! 34) F (%a"6 x =! =3). &alori normale) snge arterial E /0 $ 66 vol < snge venos E // $ /9 vol < (vol < E ml - /== ml snge) Dtilitate clinica ) Scderea coninutului in "6 se asociaz cu creterea coninutului in *"6 si se ,ntlnete in ) $ afeciuni pulmonare cronice obstructive (J%"*) sau restrictive (cifoscolioza)' $ complicaii postoperatorii respiratorii'

$ disfuncii neuromusculare' $ ipoventilaia din obezitate. Kradientul alveolo$arterial al "6 (A$ a>"6 ) :estul da o valoare aproximativa a "6 in alveole si snge arterial. 7ezultatele permit sa identificam cauza unei ipoxemii- sunt intrapulmonar) alveole ventilate dar neperfuzate' alveole neventilate dar perfuzate' colaps simultan alveolo$capilar. 8ormula de calcul) A$ a>"6 E %A"6 $ %a"6 %A"6 E (J% $ 4C) 8."6 $ %a*"6 x /! 60 ! unde J% E presiune atmosferica' 4C E presiunea vaporilor de apa' 8."6 E concentraia parial a "6 inspirat (6/ pentru aerul obinuit)' %a*"6 E presiune partiala a *"6 ' /! 60 E factor de conversie pentru citul respirator' A E alveolar' a E arterial' > E diferenta. &alori normale ) maxim G torr pentru respiraie in aer obinuit (camera). Dtilitate clinica) a) &alori crescute pot apare in) $ obstrucie cu dopuri de mucus' $ bron ospasm' $ colaps al cailor aeriene (astm! bronita! emfizem). b) Hipoxemia (A$ a>"6 crescuta) mai poate apare in) $ defect septal atrial' $ pneumotorax! atelectazie! embolism! edem pulmonar

/=