Spirometria i spirografia explorri funcionale ale plmnilor.

Analiza gazelor sanguine

Spirometria este un examen care servete la msurarea volumelor si debitelor pulmonare.
Spirometria este o componenta a explorrii funcionale respiratorii (totalitatea examenelor destinate
sa evalueze funcia respiratorie).
Spirometria este utilizata pentru diagnosticarea diverselor afectiuni cronice ale broniilor si
ale plmnului (astm! bronopatie cronica obstructiva! pneumopatie interstitiala! emfizem)! pentru a
evalua gravitatea lor si pentru a le urmari evolutia.
" edin de spirometrie dureaza cel mult cateva zeci de minute. Subiectul este asezat pe
scaun cu nasul astupat cu o pensa. #l ia in gura un ambou legat printr$un tub flexibil la un aparat de
masura! spirometrul. %acientul respira mai intai normal! apoi inspira si expira pana la ultima suflare.
&olumele de aer continute in plamanii sai la diferite momente ale respiratiei sunt apoi masurate
corelate fiind cu debitele de aer inspirate sau expirate! pentru a trasa un grafic denumit curba debit$
volum' mai este! de asemenea! posibil sa se masoare capacitatea vitala fortata (volumul total de aer
expirat dupa o inspiratie profunda)! precum si &.#.(.S.! adica volumul expirator maxim pe secunda
(volumul de aer expirat in cursul primei secunde de expiratie fortata care urmeaza unei inspiratii
profunde). Adaugarea la spirometru a unui circuit complementar care utilizeaza eliul permite sa se
calculeze capacitatea pulmonara totala (volumul maxim pe care il pot contine plamanii).
Anomaliile constatate sunt clasificate in sindromul obstructiv (debite anormal de mici)!
sindromul restrictiv (volume anormal de mici) si sindromul mixt (asocierea celor doua perturbatii).
Spirometrele sunt dispozitive care msoar cantitatea de aer pe care un subiect o poate inspira
sau expira voluntar. Aparatele se bazeaz pe dou sisteme de msur)
a. msurarea direct a volumului ventilat
b. msurarea debitului aerului ventilat
*teva dintre aceste aparate au fost miniaturizate i costul lor s$a redus. +n acest fel pot fi
utilizate ambulatoriu sau! ,n faza experimental! pentru monitorizarea la domiciliu efectuat direct de
ctre pacient.
a. Msurarea direct a volumului ventilat se efectueaz cu dispozitive (clopot! piston
sau burduf) puse ,n micare de respiraia pacientului' variaia de poziie a dispozitivului! imprimat
de inspiraia i expiraia pacientului! sunt transformate ,n variaie de volum. #ste posibil conectarea
la un computer care integreaz semnalul de volum ,n format digital i permite vizualizarea ,n timp
real a curbelor volum-timp i flux-volum. Spirometrul cu clopot cu ap! cu circuit ,ncis! reprezint
etalonul! termenul de comparaie ,n domeniul msurtorilor spirometrice.
b. (surarea debitului aerului ventilat se realizeaz cu debitmetre (senzori de flux).
.ntegrnd debitul (fluxul) de aer msurat ,n fiecare unitate de timp! se poate calcula volumul de aer
mobilizat. Senzorii de flux utilizeaz principii diferite! folosind diverse proprieti fizice)
$ pneumotaograful) msoar diferena de presiune printr$o rezisten fix) variaia de
presiune ,ntre cele dou capete ale rezistenei este direct proporional cu debitul aerului
care trece prin rezisten
/
$ turbina) debitmetrul este constituit dintr$o turbin bidirecional i dintr$un cititor pentru
msurarea ,ntreruperilor razelor infraroii! determinate de rotaia unei palete ,n interiorul
turbinei' perioada impulsurilor este invers proporional cu fluxul de aer care traverseaz
turbina
$ anemometrul (debitmetrul la cald)) funcioneaz prin rcirea unor filamente calde de ctre
fluxul de aer care trece prin interiorul acestuia! flux care ,i modific impedana electric
$ debitmetrul cu ultrasunete) msoar timpul de trecere a unui fascicul de ultrasunete de la
un emitent la un senzor' scimbarea intensitii undelor este proporional cu debitul
aerului ventilat.
&ariaia de presiune! de temperatur! de intensitate etc. caracteristic fiecrui tip de senzor de
flux este convertit ,n semnal electronic i ,nregistrat.
Efectuarea spirometriei
1. Condiii generale
Spirometria se poate ,nregistra uor ,ncepnd cu vrsta de 0 ani! cnd ma1oritatea copiilor pot
coopera corect ,n vederea efecturii unor manevre respiratorii forate. 2umtate dintre copiii de 3$4
ani pot colabora pentru efectuarea corect a spirometriei.
+n cazul copiilor! mediul ,n care se efectueaz spirometria trebuie s fie linitit i lipsit de
elemente care s distrag atenia. %rinii pot s fie prezeni! ,ns atenia copilului trebuie s fie
concentrat asupra persoanei care efectueaz testul i care trebuie s aib experien ,n lucrul cu
copiii.
+nainte de efectuarea spirometriei se ,nregistreaz datele pacientului)
$ ,nlimea
$ greutatea
$ vrsta
$ etnia.
+nregistrarea corect a acestor parametri este esenial! ,ntruct pe baza lor se calculeaz
valorile spirometrice de referin (prezise! normale) la care se raporteaz cele msurate ,n cazul
pacientului.
#ste foarte important s i se explice copilului ,n detaliu cum trebuie efectuat manevra
expiratorie. (icrile ventilatorii necesare ,nregistrrii spirometriei trebuie demonstrate direct
copilului! ,ncura1ndu$l s le efectueze la rndul su i permind ,ncercri repetate. #ste nevoie de
,ncura1are permanent! pe toat durata manevrelor respiratorii! pentru a fi siguri c ele sunt forate i
complete.
Spirometria se realizeaz cu pacientul ,n poziie ortostatic! avnd capul i trunciul drept' i
poziia eznd este acceptat! dar se ,nregistreaz volume pulmonare mai mici. 5asul trebuie pensat!
prin aplicarea unei cleme nazale.
2. Condiii de siguran
Riscuri i contraindicaii
Spirometria este o procedur neinvaziv! sigur pentru ma1oritatea pacienilor. *omplicaiile
sunt rare i se datoreaz manevrelor ventilatorii forate)
$ lipotimie! datorit iperventilaiei
$ sincop! datorit expirului forat prelungit
$ criz de bronospasm declanat de expirul profund! la pacienii cu astm bronic.
*ontraindicaii absolute ale spirometriei sunt)
$ emoptizia
$ pneumotoraxul
$ bolile cardio$vasculare necontrolate
6
$ interveniile cirurgicale recente.
Controlul infeciilor
Se realizeaz prin respectarea circuitelor pacienilor i a msurilor generale de dezinfecie i
de protecie. Alegerea accesoriilor necesare spirometriei ine de analiza cost-beneficiu a fiecrui
laborator) piesele refolosibile dezinfectate corect pot fi la fel de sigure ca piesele de unic folosin!
care sunt ,ns mult mai scumpe.
3. Efectuarea propriu-zis
%entru a putea discuta despre efectuarea propriu$zis este util s ne raportm la *lasificarea
volumelor pulmonare! care este reprezentat ,n figura /
Figura 1) 7eprezentarea volumelor pulmonare. Se observ variaia volumelor ,n timpul unei
respiraii de repaus (la volum curent) i ,n timpul inspiraiei i expiraiei forate.
&olumele pulmonare i debitele ventilatorii se pot msura spirometric folosind tenici
diferite)
a. prin manevre respiratorii lente (care ,nregistreaz capacitatea vital lent)
b. prin manevre respiratorii forate (care ,nregistreaz capacitatea vital
forat i debitele ventilatorii))
b./. msurare prin manevre forate! ,n inspiraie i ,n expiraie (bidirecional)
b.6. msurare doar a expiraiei forate (expirogram forat).
(icrile respiratorii descrise mai sus se pot ,nregistra grafic ,n coordonate diferite) sub
forma unui grafic volum$timp sau a unuia flux$volum)
$ graficele volum$timp ,nregistreaz variaia volumului ventilat (pe vertical) ,n funcie de
timp (msurat pe orizontal! vezi figura 8! dar i figura 3 sau figura 0).
$ graficele flux$volum ,nregistreaz variaia debitului aerului (pe vertical) ,n funcie de
volumul ventilat (pe orizontal) (figura 4). Acest tip de grafic nu poate arta i timpul'
spirometrele calculeaz volumul expirat ,n funcie de timp (ex.) &#(S) i ,l pot dispune
,ntr$un grafic volum$timp! concomitent sau alternativ cu cel flux$volum.
3
a. Spirometria lent) subiectul respir linitit prin piesa bucal (volumul curent)' dup
cteva respiraii este rugat s inspire lent! ct de mult posibil! pn la umplerea complet a
plmnilor! apoi s expire lent tot aerul! pn la golirea complet a plmnilor. +n acest fel se pot
msura volumele pulmonare ,n condiii de debit sczut! la pacienii cu obstrucie bronic! la care
manevrele forate duc la creterea presiunii intratoracice i la ,nciderea precoce a cilor aeriene'
volumul de aer mobilizat forat va fi mult sczut fa de cel mobilizat prin manevre lente.
b.1. Spirometria forat) subiectul respir linitit prin piesa bucal (volumul curent)' dup
cteva respiraii este rugat s inspire lent! ct de mult posibil! pn la umplerea complet a
plmnilor! apoi s expire ct mai rapid posibil! pn la golirea complet a plmnilor. %entru
,nregistrarea unei inspiraii forate! subiectul trebuie! apoi! s inspire rapid i complet. +nregistrarea
grafic va conine o curb expiratorie forat i o curb inspiratorie forat (bucl flux$volum) (figura
4).
b.2. +nregistrarea exclusiv a expiraiei forate (expirograma forat) const ,ntr$o inspiraie
maximal pn la atingerea capacitii pulmonare totale (9:*) (,n timpul creia subiectul nu este
conectat la aparat)! urmat de o expiraie maximal rapid printr$o pies bucal legat la spirometru!
expiraie continuat pn la atingerea volumului rezidual (7&). 7ezultatele obinute pot fi mai puin
corecte! datorit ezitrilor ,n momentul prinderii piesei bucale! la sfritul inspiraiei complete. 5u se
pot ,nregistra datele msurabile ,n inspiraie! obligatorii ,n cazul pacienilor cu obstrucie a cilor
respiratorii superioare (stenoz traeal sau laringeal de diverse cauze! disfuncii ale corzilor vocale
etc).
Criterii de calitate a spirometriei (acceptabilitatea i reproductibilitatea)
*urbele ,nregistrate spirometric trebuie s ,ndeplineasc anumite condiii! pentru a fi siguri c
parametrii msurai pot fi interpretai corect. *alitatea se refer la acceptabilitatea curbelor (analiza
caracteristicilor morfologice ale curbelor! detalii tenice) i la reproductibilitatea lor (asemnarea
parametrilor ,nregistrai ,n curbe diferite).
*urbele spirometrice sunt considerate acceptabile pentru interpretare dac sunt ,ndeplinite
urmtoarele criterii)
/. efortul expirator este maximal (,nc de la debutul expirului)) fluxul expirator crete brusc!
cu atingerea precoce a valorii maxime (de vrf! %#;)' se ,nscrie grafic o curb aproape
vertical
6. reducerea treptat a fluxurilor pe msur ce expiraia continu) se ,nregistreaz un traseu
continuu! fr ,ntreruperi sau incizuri (care se pot datorita tusei! de exemplu).
3. durata expiraiei active de cel puin dou 6$3 secunde la copiii mai mici! iar la copiii mai
mari i la adolesceni de cel puin 8 secunde' efectuarea unei expiraii complete este
indicat de atingerea unui mic platou la finalul curbei flux$volum (figura 4) sau al curbei
volum$timp.
9rebuie obinute cel puin trei teste care s satisfac criteriile de acceptabilitate.
*ele mai mari dou valori ale capacitii vitale forate (*&;) msurate pe curbe diferite nu
trebuie s difere ,ntre ele cu mai mult de 0< sau /== ml. Aceleai valori se aplic i pentru cele mai
mari dou valori ale volumului expirat ,n prima secund (&#(S) msurat pe curbe diferite. Aceast
diferen foarte mic ,ntre parametri msurai pe curbe diferite arat c acele curbe sunt
reproductibile.
*ea mai bun curb (dintre cele care ,ndeplinesc criteriile de acceptabilitate) este cea la care
se calculeaz suma cea mai mare ,ntre *&; i &#(S.
>ac nu se obin curbe acceptabile i reproductibile! nu se recomand efectuarea a mai mult
de ? ,ncercri! unul din motive fiind acela c la pacienii astmatici! ,n urma unor eforturi repetate! se
poate manifesta o scdere progresiv a valorilor spirometrice.
>intre copiii care efectueaz testul spirometric pentru prima dat! cel puin 1umtate nu
reuesc s ,l efectueze corespunztor. >up ,ncercri repetate i cu a1utorul personalului care are
4
experien cu copiii! cea mai mare parte a subiecilor reuesc s efectueze testul! ,ndeplinind criteriile
controlului de calitate.
Spirometrele mai noi au posibilitatea de a a1uta copiii ,n corectitudinea manevrelor
respiratorii) pe ecran sunt figurate baloane care se umfl pe msur ce copilul inspir i se golesc la
expirul complet! sau un paar cu suc care se golete odat cu inspiraia! etc.
Spirometrii de calitate bun nu se obin dect cu aparate corect calibrate (indiferent de tipul
sau de vecimea lor) i cu verificarea permanent a corectitudinii manevrelor respiratorii i a
aspectului curbelor ,n timp real.
rincipalii parametri spirometrici
>intre volumele i capacitile pulmonare din figura 3! prin spirometrie se pot msura doar
volumele care nu au ,n componen volumul rezidual)
$ capacitatea vital (lent sau forat! inspiratorie sau expiratorie)' ,ntre valorile *&
msurat prin manevre diferite nu trebuie s existe diferene mai mari de 0<' la pacienii
cu obstrucie bronic! *& forat @ *& lent i *& expiratorie @ *& inspiratorie
$ volumul curent
$ volumele de rezerv! inspirator i expirator
$ capacitatea inspiratorie
Scderea volumelor pulmonare caracterizeaz sindromul restrictiv.
&iteza cu care circul aerul ,n bronii ,n timpul respiraiei forate d informaii eseniale
asupra calibrului cilor aeriene) ,ngustarea acestora (obstrucia bronic) determin scderea debitelor
ventilatorii! ,n special ,n timpul manevrelor forate.
>in analiza volumului expirat ,n funcie de timp se obin mai muli parametri)
$ &#(S
$ ;#&3! ;#&8
$ ;#&=!0
Se calculeaz i debitul aerului expirat ,n diverse momente ale expiraiei forate (debite
instantanee sau medii))
Figura 2) *urba flux$volum ,n cazul unui subiect normal.
$ %#; (poate fi msurat i prin instrumente portabile simple! numite peaAfloBmetre)
$ ;#;60! ;#;0=! ;#;C0
0
$ ;#;60$C0
Dnii din aceti parametri depind foarte mult de gradul de cooperare a pacientului) parametrii
obinui din analiza la volume mari (adic pn la eliminarea a 60< din *&;) sunt considerai
dependeni de efort (&#(S! %#; i ;#;60)! ,n timp ce fluxurile msurate la volume mai mici
(;#;0=! ;#;C0 i ;#;60$C0) nu depind de cooperarea voluntar' depind! ,ns! foarte mult de
corectitudinea expiraiei! care trebuie s fie suficient de lung.
7aportul &#(S-*&; (indicele 9iffeneau) este un parametru foarte sensibil' valoarea lui
sczut asigur diagnosticul obstruciei bronice. #ste esenial ,n diferenierea afeciunilor obstructive
de cele restrictive) dac scderea &#(S se datoreaz scderii de volum (de exemplu! ,n cazul unei
rezecii pulmonare)! raportul dintre &#(S i *&; va fi normal.
&#(S reprezint C0$?0< din capacitatea vital (adic se elimin C0$?0< din *& ,n prima
secund a expirului forat (figura 6)! fiind astfel un bun indicator integrat al permeabilitii cilor
respiratorii! care variaz invers proporional i liniar cu gradul de obstrucie bronic. 7aportul are o
uoar tendin de scdere (natural) la adolescen i apoi odat cu ,mbtrnirea! de aceea este mai
sczut la aduli dect la copii.
>ebite asemntoare celor expiratorii se calculeaz i pentru ramura inspiratorie a curbei
flux-volum)
$ &.(S
$ %.;
$ ;.;0=
%arametri ventilatori eseniali sunt)
$ *apacitatea vital (*&)
$ &#(S! care este parametrul cel mai reproductibil dintre indicii spirometrici (la
msurtori repetate! acelai subiect obine valori asemntoare)
$ &#(S-*&; (indicele 9iffeneau)! care difereniaz disfuncia ventilatorie obstructiv de
cea restrictiv.
Elemente de baz !n interpretarea spirometriei
Spirometriile care respect criteriile de calitate furnizeaz valori corecte pentru interpretare.
%arametrii ventilatori ,nregistrai spirometric se raporteaz la valorile considerate normale pentru un
copil cu vrsta! sexul! ,nlimea i etnia pacientului-pacientei care efectueaz spirometria.
Spirometria este considerat normal dac valorile parametrilor funcionali se ,ncadreaz ,n
limitele ateptate pentru un subiect sntos cu aceleai caracteristici antropometrice. &alorile la limita
inferioar a normalului trebuie interpretate cu gri1.
Scderea parametrilor ventilatori se poate ,ncadra ,n cteva categorii mari de disfuncii
ventilatorii) restrictiv! obstructiv sau mixt.
Concluzii
Spirometria aduce informaii eseniale pentru diagnosticarea i monitorizarea copiilor cu
afeciuni respiratorii. Se poate efectua folosind tenici diferite i spirometre cu principii de
funcionare diferite. (a1oritatea copiilor cu vrste de peste 8 ani pot efectua corect spirometria! ,ntr$o
atmosfer prietenoas i rbdtoare.
&alorile obinute pentru parametrii spirometrici nu pot fi interpretai corect dect dac
spirometrele sunt corect calibrate i sunt respectate criteriile de calitate tenic a ,nregistrrii.
>iagnosticul corect al disfunciilor ventilatorii i al rspunsului bronodilatator este esenial pentru
un diagnostic clinic corect i pentru o atitudine terapeutic adecvat.
Spirograful folosete acelai principiu! dar permite ,nregistrarea micrilor respiratorii.
&olumele si capacitile pulmonare care formeaz valorile respiratorii sunt )
8
$ volumul curent (&*E0==ml)'
$ volumul inspirator de rezerve! numit si aer complementar(&.7Ein medie 6=== ml)'
$ volumul expirator de rezerva (&#7E/0== ml)'
$ capacitatea vitala (*&E38==$4=== ml).
%e langa acestea mai exista volumul rezidual (&7Ecca./0== ml)' capacitatea totala(*9)'adica
suma *& si a &7(*&F&7)' capacitatea inspiratorie (*.)! adica suma &*F&.7' capacitatea reziduala
functionala (*7;)! care reprezinta cantitatea de aer care ramane in plaman in timpul respiratiei
normale! constand in &#7 si &7. Aceste constante exprima limitele intre care se desfasoara procesul
ventilator' scaderea lor! in special a *& confirma restrictia pulmonara.
*apacitatea vitala . Scaderea cu 6=< a valorii ideale este patologica! la scaderea cu 4=<
apare dispneea. .n compozitia sa intra &*!&#7!&.7. >esi este un test statistic! cand valoarea ei scade
sub /0== ml! arata o disfunctie ventilatorie restrictiva. Scaderea apare in afectiuni care micsoreaza
mobilitatea cutiei toracice ( toracoplastii)si in reducerea directa sau indirecta a parencimului
pulmonar (lobectomii! astm bronsic).
>intre celelalte volume si capacitati! volumul rezidual este extrem de important pentru
diagnostic) cresterea in obstructii (stenoze) bronsice ! mai ales cand obstacolul intereseaza braniile.
#ste crescut si in emfizemul pulmonar.
>ebitele ventilatorii si testele de dinamica ventilatorie exploreaza modalitatea in care sunt
utilizate volumele si capacitatile pulmonare in timp. Astfel )
$ volumul respirator sau debitul ventilator de repaus (>&7) reprezinta cantitatea de aer
ventilat de plmn intr$un minut in conditie de respiratie linistita. >&7 este de 8$? l
-minut (/8x0==) rezultand din inmultirea numarului respiratiilor pe minut cu *& '
$ debitul respirator maxim (>7() reprezinta volumul maxim de aer care poate fi respirat
intr$un minut. #ste foarte important pentru aprecierea functiei respiratorii. Se calculeaza
dupa formula &#(S x 3=.
$ &olumul respirator maxim pe secunda (&#(S) reprezinta testul de baza al ventilatiei si
arata gradul de permeabilitate bronsica si elasticitatea alveolara! deci disfunctiile
obstructive! spastice sau organice.
>ebitul respirator maxim >7( este una dintre cele mai valoroase probe ale functiei
pulmonare. 5ormal! variaza intre /==$/4= l-minut! la barbati ?=$/== l-minut la femei. (arceaza
limita superioara a posibilitatilor vebntilatorii si este functie de frecventa si amplitudine. ;recventa
optima este de ?=$G= l-minut. 7educerea >7( poate fi determinata fie de reducerea *&! fie de
scaderea &#(S$ului.
&#(S are valoarea normala de peste C=< din *&. Scaderea sub aceasta limita exprima o
disfunctie distructiva! provocata fie de o permeabilitate bronsica alterata! fie de o elasticitatea
pulmonara reduse.
Analiza gazelor respiratorii
resiunea parial a !"2 #!"2 $
Se determina presiunea exercitata de *"6 dizolvat in snge! valoare proporional cu %*"6
din aerul alveolar. %arametrul evalueaz eficienta ventilaiei alveolare si este actualmente acceptata
ca fiind cea mai fiziologica determinare a gazelor sanguine.
&alori normale) %a*"6 (snge arterial) E 30 $ 40 torr
%v*"6 (snge venos) E 4/$ 0/ torr
Utilitate clinica:
Se utilizeaza ca test de rutina pentru) detectarea anomaliilor respiratorii' determinarea reactiei
alcaline - acide a sngelui. %entru a menine *"6 sanguin in limite normale! frecventa si profunzimea
respiratiei se modifica automat cu modificarile metabolice.
*reterea %*"6 este asociata cu ipoventilatia! scderea $ cu iperventilatia.
C
a) cauze de scdere a %*"6 )
$ Hipoxia'
$ 5ervozitate'
$ Anxietate'
$ #mbolie pulmonara'
$ Sarcina'
$ >urere.
b) cauze de cretere a %*"6 )
$ afeciuni pulmonare obstructive) bronita cronica! emfizem pulmonar'
$ depresia centrului respirator) traumatisme cerebrale! anestezia'
$ alte cauze rare de ipoventilatie (sdr. %icABicA).
7educerea %*"6 scade reabsorbia renala a bicarbonatului prin efectul pe concentraia
plasmatica a acestuia. %entru fiecare / m#I-l de scdere a H*"3 ! %*" 6 cade cu / $ /! 3 mmHg.
!oninutul in !"2 #!"2 total% &!"2 $
9estul realizeaza o evaluare generala a reactiei alcaline - acide a sngelui arterial! venos sau
capilar! determinind *"6 existent sub urmatoarele forme) *"6 solvit in plasma' H6*"3 total' radical
H*"3 ' carbaminoemoglobina (*"6 Hb).
.n plasma normala! peste G0 < din *"6 total se afla sub forma de bicarbonat (H*"3)! a carui
concentratie este reglata de rinici. 7estul de 0< *"6 este reprezentat de *"6 dizolvat si de acidul
carbonic (H6*"3).
Jioxidul de carbon dizolvat! a carui concentratie este reglata de plamini! contribuie cu putin
la continutul total de *"6 . 7adicalul bicarbonat din spatiul interstitial exista mai intii ca *"6 ! apoi
ca acid carbonic! dupa care o mare parte este transformat in 5aH*"3 prin mecanisme$ tampon
plasmatice si eritrocitare.

Formula de calcul:
*"6 total E H*"3 $ F =! =3 x %*"6
&alori normale ) 63 $ 3= mmol - :
Utilitate clinica:
a) *oninut crescut de *"6 se intilneste in) vrsturi severe' emfizem' iperaldosteronism'
utilizare a diureticelor mercuriale
b) *oninut sczut de *"6 apare in) diareee severa' inaniie' insuficienta renala acuta'
intoxicaie cu salicilati' acidoza diabetica' terapia cu diuretice clortiazidice.
resiunea parial a oxigenului #"2 $
9estul determina presiunea exercitata de "6 solvit in plasma.
"xigenul este transportat in snge sub doua forme) dizolvat si in combinaie cu emoglobina.
(a1oritatea oxigenului arterial este transportat de catre emoglobina. >ifuzia sa la nivelul membranei
alveolare este realizata pe baza gradientului de presiune partiala alveolo$ sanguina.
%"6 reflecta cantitatea de oxigen care trece din alveola pulmonara in snge si este direct
influentata de cantitatea de oxigen inalat.
&alori normale) %a"6 E minim ?= torr
%v"6 E 3= $ 4= torr .
Utilitate clinica )
%"6 evalueaza eficienta pulmonului in oxigenarea sngelui si este utilizat pentru a confirma
eficienta utilizarii oxigenoterapiei. .ndica severitatea afectrii pulmonare in ceea ce priveste difuzia
oxigenului alveolar.
a) &alori crescute se asociaz cu) policitemie' procent de " 6 crescut in aerul inspirat'
?
b) &alori sczute apar in) respiraie in atmosfera rarefiata' anemie' decompensare cardiaca'
sunt intracardiac' afeciuni restrictive sau obstructive cronice' afeciuni neuromusculare cu
ipoventilatie.
c) %resiune parial "6 sczut cu flux arterial normal-scazut) infiltrat interstiial' edem
pulmonar' embolie pulmonara' circulaie extracorporeal post$operatorie .
Saturaia in oxigen #S"2 $
9estul determina raportul procentual dintre coninutul actual in "6 al emoglobinei si
capacitatea maxima de transport a emoglobinei. S"6 este o msur a relaiei dintre "6 si
emoglobina si nu indica coninutul in "6 al sngelui arterial. >eterminri combinate ale S"6! ! %"6
si emoglobinei vor evalua cantitatea de "6 disponibil pentru esuturi (oxigenarea tisulara).
*antitatea maxima de " 6 care se poate lega de Hb este denumit capacitate de "6 .
"ximetria este o tenica non$invaziva prin care se realizeaz in mod curent monitorizarea
S"6 . Avanta1e suplimentare ale tenicii) simplitatea' ecipamentul nu necesita calibrare.
Se utilizeaz doua metode)
a) proba de snge arterial se introduce in oximetru (spectrofotometru pentru oxigen) si se face
o determinare directa'
b) saturaia in oxigen este determinata prin calcul din coninutul in oxigen si capacitatea de
fixare a oxigenului)
saturaia (<) E /== x "6 (in volume <) - capacitatea de oxigenare ( in volume )
saturaia E vol de "6 real combinat cu Hb - vol. de "6 care ar putea fi combinat cu Hb
&alori normale ) Sa"6 E minim G0 <'
Sv" 6 E C0 <.
%uls$oximetria utilizeaz un traductor plasat pe falanga distala- lobul urecii! care va urmri
saturaia in oxigen a sngelui arterial. :imitele metodei)
$ msoar doar procenta1ul de oxigen transportat de emonglobina! nu ,ntreaga cantitate de
oxigen disponibil pentru tesuturi'
$ multipli factori interfera cu precizia determinrii) deplasarea extremitatii' modificari locale
ale fluxului sanguin' scderea emoglobinei (anemie) sau prezenta de emoglobine anormale
(carboxiemoglobina! metemoglobina).
!oninutul in oxigen
9ermenul definete cantitatea actuala de "6 din snge! mai mica dect capacitatea maxima de
transport sanguin.
%este G? < din cantitatea de "6 este transportat in combinaie cimica cu Hb) / g Hb poate
transporta (cupla) /!34 ml "6 ! in timp ce /== ml de plasma sanguina pot transporta doar =! 3 ml "6
dizolvat. *oninutul in oxigen se obine prin formula matematica) "6 E (Sa"6 x Hb x /! 34) F (%a"6
x =! =3).
Valori normale:
snge arterial E /0 $ 66 vol <
snge venos E // $ /8 vol <
(vol < E ml - /== ml snge)
Utilitate clinica :
Scderea coninutului in "6 se asociaz cu creterea coninutului in *"6 si se ,ntlnete in )
$ afeciuni pulmonare cronice obstructive (J%"*) sau restrictive (cifoscolioza)'
$ complicaii postoperatorii respiratorii'
G
$ disfuncii neuromusculare'
$ ipoventilaia din obezitate.
'radientul alveolo(arterial al "2 #A( a)"2 $
9estul da o valoare aproximativa a "6 in alveole si snge arterial. 7ezultatele permit sa
identificam cauza unei ipoxemii- sunt intrapulmonar) alveole ventilate dar neperfuzate' alveole
neventilate dar perfuzate' colaps simultan alveolo$capilar.
Formula de calcul:
A$ a>"6 E %A"6 $ %a"6
%A"6 E (J% $ 4C) ;."6 $ %a*"6 x /! 60 !
unde J% E presiune atmosferica' 4C E presiunea vaporilor de apa' ;."6 E concentraia
parial a "6 inspirat (6/ pentru aerul obinuit)' %a*"6 E presiune partiala a *"6 ' /! 60 E factor de
conversie pentru citul respirator' A E alveolar' a E arterial' > E diferenta.
&alori normale ) maxim G torr pentru respiraie in aer obinuit (camera).
Utilitate clinica:
a) &alori crescute pot apare in)
$ obstrucie cu dopuri de mucus'
$ bronospasm'
$ colaps al cailor aeriene (astm! bronita! emfizem).
b) Hipoxemia (A$ a>"6 crescuta) mai poate apare in)
$ defect septal atrial'
$ pneumotorax! atelectazie! embolism! edem pulmonar
/=