Sunteți pe pagina 1din 4

ULCERUL GASTRIC SI DUODENAL

Def. una sau mai multe leziuni ale mucoasei gastrice sau duodenale,
caracterizate prin pierdere de substanta, cu posibilitate evolutiva si
penetranta, putand sa intereseze si celelalte straturi ale peretelui
stomacului si duodenului, inclusiv seroasa
Ulcerul duodenal frecvent la 35-40 ani, la barbati (6/1), frecvent in
Europa, apare in conditii de stress, agresiunea clorhidropeptica este
esentiala
Ulcerul gastric incidenta creste cu varsta, ceva mai frecvent la barbati
(2/1), in Japonia, conditii de viata precare, rezistenta parietala deficitara
Etiologie:
Componenta ereditara masa crescuta de celule parietale (oxintice) si
fragilitate crescuta a mucoasei gastrice si duodenala
Igiena defectuoasa a alimentatiei mese neregulate, masticatie
incompleta
Alimente iritante
Dantura deficitara, infectii nazofaringiene
Teren neuroendocrin dezechilibrat
Stress
PATOGENIE
Hiperaciditatea actiunea ac. clorhidric si a pepsinei determina ulcer in
orice tesut viu
Diminuarea rezistentei mucoasei (ulcerul este o leziune unica frecvent,
exista ulcere fara hiperclorhidrie, exista hiperclorhidrie fara ulcer, o
biopsie a unui ulcer se vindeca) determinata de microcirculatia din
submucoasa si mucoasa, starea epiteliului de protectie a mucoasei,
calitatea si cantitatea mucusului protector
Factorul psihic hipersecretia de acid clorhidric si pepsina creste
semnificativ in perioadele de furie, suparare, enervare
Ulcerul duodenal localizat predominant la nivelul bulbului (agresiune
clorhidropeptica)
Ulcer gastric la nivelul micii curburi (dispozitia fibrelor musculare
magenstrasse, hipoirigatie cu absenta plexului submucos, reflux
duodeno-gastric)
Este localizat la nivelul jonctiunii dintre mucoasa antrala si cea a
fundului gastric
Johnson I localizare inalta, fundica a ulcerului (aciditate scazuta)

Johnson II secundar unui ulcer duodenal ce determina staza antrala si


hiperaciditate secundara
Johnson III localizare antrala, prepilorica, hipersecretie acida
Teoria hiperaciditatii
Teoria stazei antrale detrmina secretia de gastrina si cresterea
aciditatii
Teoria refluxului biliar alterarea barierei mucoasei gastrice, determina
cresterea secretiei de gastrina
Teoria unificatoare factorii de protectie (bariera de mucus,
regenerarea celulara, vascularizatia) scad retrodifuziunea H+,
prostaglandinele E1 si E2 scad secretia de HCl si cresc secretia de
mucus
ANATOMIE PATOLOGICA
Eroziunea (exulceratio simplex Dieulafoy) intereseaza mucoasa fara
a depasi muscularis mucosae
Ulcerul acut profund intereseaza progresiv toate structurile peretelui,
inconjurat de o zona de edem
Ulcerul cronic pierdere de substanta care intereseaza structurile
parietale inconjurata de infiltrat inflamator cronic cicatrice alba, sidefie,
stelata, devine caloasa, aderente fata de organele din jur, pot apare
stenoze
CLASIFICARE
Ulcerele jonctiunii cardioesfagiene:
Ulcer esofagian proximal ectopie de mucoasa gastrica
Ulcer esofagian distal sau esogastric (Barrett)
Ulcer esofagian prin esofagita de reflux
Ulcere liniare ale jonctiunii esogastrice (Mallory-Weiss)
Ulcerele gastrice:
Ulcer inalt juxtacardial
Ulcerul versantului vertical al micii curburi
Ulcerul versantului orizontal al micii curburi (diag. diferential cu cancerul
ulcerat)
Ulcerul prepiloric (seamana cu ulcerul duodenal)
Ulcerul gastric al fornixului, fetelor sau marii curburi gastrice
Ulcerul micii curburi gastrice secundar unui ulcer duodenal (Johnson II)
Ulcerele duodenale:
Ulcer bulbar anterior, posterior, ale micii curburi duodenale, juxtapilorice

Ulcer postbulbar situat la dreapta aa. gastroduodenale


Ulcere multiple de stress sau sindromul Zollinger-Ellison
CLINIC
Durere (hiperperistaltica, hiperaciditate) caracter de arsura, in
epigastru, survine la 1-2 ore postprandial si noaptea, diminuata de
ingestia de alimente, antiacide
Varsaturi sporadice, hiperacide. Semn caracteristic al stenozelor
Hemoragii oculte (proba Adler pozitiva)
Eructatii acide
Arsuri retrosternale
Sialoree
Tulburari de apetit
Tulburari de tranzit frecvent constipatie
SEMNE CLINICE PARTICULARE
Ulcerul juxtacardial durere retrosternala, disfagie
Ulcer gastric durerea iradiaza spre stanga, nu se calmeaza la alcaline
Ulcer duodenal durere cu caracter de arsura in epigastru sau
paraombilical drept, la 1-3 ore dupa mese, dispare inaintea ingerarii
alimentelor
Ulcer anastomotic durere la dreapta (gastroduodenala), sau
subombilical si spre stanga (gastrojejunal)
PARACLINIC
Tranzit baritat esogastroduodenal semne directe (nisa ulceroasa
inafara conturului gastric) si semne indirecte (hipermotilitate, evacuare
rapida, convergenta pliurilor mucoasei, deformarea si rigiditatea
segmentara, deformarea in trefla a bulbului duodenal
Gastroscopia vizualizarea directa a leziunilor
Studiul secretiei gastrice:
Acidul clorhidric liber (secretia gastrica cu pH<3,5)
Dozarea aciditatii totale mai putin importanta
Dozarea secretiei de pepsina (creste paralel cu a ac. clorhidric in
ulcerul duodenal, creste mult mai mult in ulcerul gastric)
Testul la histamina testarea aciditatii stimulata endocrin
Testul la insulina testarea aciditatii neurogene, vagale
Studiul secretiei nocturne nestimulata (normal 18 mEq/12 ore, ulcer
duodenal 60-80 mEq, ulcer gastric 12 mEq, sindr. Zollinger 100 mEq)
Examenul citologic