Tema 5: Analiza programului de producie i comercializare

Orice unitate de producie care doreste sa se dezvolte n condiiile dure ale economiei de pia se
confrunta permanent cu cel puin trei probleme de baza:
1) ce bunuri trebuie sa produca si n ce cantitai;
2) pentru cine trebuie sa le produca;
3) cum trebuie sa le produca.
Producatorul trebuie sa produca marfa care permanent este solicitata pe piaa de desfacere si
poate sa asiure profitul scontat!
"esfa#urarea activitaii de producie si comercializare n condiii de profitabilitate si totodata
meninerea ec$ilibrului financiar necesita o atenie deosebit orientata spre rezultatele obinute! deoarece
ele nu sunt ntotdeauna in concordan cu eforturile proprii ale colectivelor de munca si practic apar sub
influenta unui sistem de factori obiectivi si subiectivi determinai insuficient dupa valoarea lor particular.
%videnierea #i estimarea &ustificata a acestor factori constituie scopul si sarcina principal a fiecarei
teme! precum si a analizei proramului de produc'ie si comercializare.
1. nsemnatatea, sarcinile analizei i sursele principale de informaie
%(aminarea rezultatelor activitaii aenilor economici din sfera de producie! indiferent de forma
de proprietate! trebuie sa inceapa cu studierea proramului de producie si comercializare in dinamica si
comparativ cu nivelul proramat pentru anul de estiune! deoarece de volumul! sortimentul! calitatea si
ritmicitatea produciei depind costul acesteia! venitul din vanzari! profitul! rentabilitatea si ali indicatori
referitori la rezultatele activitaii economico)financiare desfa#urate. Pe lina aceasta! de volumul activitaii
de baza depinde necesitatea intreprinderii n fora de munca! mi&loace fi(e! resurse materiale #i alte
active curente care determina potenialul ei de dezvoltare pe o perioada durabil.
Sarcinile principale ale analizei:
1) e(aminarea corelaiei indicatorilor de volum referitori la proramul de producie si comercializare;
2) aprecierea enerala a indeplinirii proramului de producie si comercializare;
3) analiza indeplinirii proramului de producie pe sortimente! dupa structura! calitate! competitivitate #i
ritmicitate;
*) analiza valorii adauate;
+) analiza venitului din vnzri;
,) aprecierea evoluiei ntreprinderii analizate pe piaa de desfacere.
Sursele principale de informaie:
1. Proramul social)economic de dezvoltare a intreprinderii -compartimentul ,,Programul de producie i
comercializare") sau planul de afaceri al intreprinderii -business plan)! compartimentul ,,Prezentarea
produselor, afaceritor i a principalelor activiti".
2. .aportul statistic nr.1)p -anual) ,,Producie".
3. .aportul statistic nr.+)c ,,Consumurile i cheltuielile intreprinderii".
*. Raportul privind rezultatele financiare -ane(a 2 la raportul financiar al intreprinderii).
+. Raportul privind rezultatele financiare -ane(a + la raportul financiar al ntreprinderii)! compartimentul
1.1 ,,Vnzari nete".
. !orelaia indicatorilor pri"ind "olumul programului de productie i comercializare
/n practica analitica se utilizeaza un sistem lar de indicatori care reflecta volumul proramului de
producpe 0i comercializare! insa eel mai frecvent apelam la urmatorii cinci indicatori:
1) volumul producpei globale (VPG) utilizat de toate unita1ile de produc'ie! in care ciclul operational
-de produc'ie) este mai mare de 32 de zile;
) volumul producpei fabricate (VPF);
3) volumul producpei vandute (VPV);
#) valoarea adaugata (VA);venitul din vanzari (W)
"e reula! in practica analitica se utilizeaza in cele mai dese cazuri formula enerala de calcul ce reflects
leatura reciproca dintre indicatorii mentionat3 mai sus denumita "!a"an"a producpei". 4ceasta formula
poate fi redata prin doua variante de calcul! luand in considerable necesitatea analizei:
1. 5p. 6 $%& 7 $%$ 6 5pf sau
2. 5i 6 $%& 6 .i-6) 7 $%$ 6 .i 6 5pf!
unde 5p. si 5pf ) soldul producfiei in stocuri respectiv la inceputul si finele perioadei de estiune;
.i ) rezultatele inventarierii producpei finite la depozitele intreprinderii; .i -6) ) surplus! .i -)) ) lipsuri
8iecare din indicatorii prezentat& mai sus poate fi determinat astfel:
S%i 7 $%$ 6 'i( 6 Spf ) $%& ) 'i)*)+
$%& 7 $%$ 6 'i), 6 Spf ) S%i ) 'i)*)+
'i)*) 7 $%$ 6 'i)) 6 Spf, Sp,,$%&+
$%$ 7 Sp, 6 $%& 6 'i( ) 'i( ) Spf+
Sp, 7 S%i 6 $%& 6 'i)*) ) $%$ ) 'i(+
'i)) 7 Sp, 6 $%& 6 'i)*-,$%$,S%f.
9eatura reciproca dintre ace0ti indicatori da posibilitatea sa apreciem nu numai prioritatea respectarii
unei corelat&i &ustificate intre ei! ci si plenitudinea si e(actitatea informa&iei utilizate pe parcursul analizei
ulterioare. :n procesul analizei !alaneii produciei se recomand a utiliza urmatorul tabel analitic
-tab.1.1):
.alan-a productiei
:ndicatori 4nul precedent 4nul de estiune 4baterea )*, ,)
A 1 2 3 7 2)1
1. 5oldul producpei n stocuri la fnceputul anului
de estiune
;2<,!, ;22,!< )+=!<
2. >olumul productiei fabricate 3*2<;!+ 3,*,;!2 6 21;=!+
3. .ezultatele inventarierii produciei finite la
depozitele ntreprinderii! -6) surplus
112!+ 132!2 6 1=!+
*. Total #1/0/,/ #305,0 6 131,
+. >olumul produciei vndute 3*3,;!2 3313+!2 ) 1232!2
,. .ezultatele inventarierii produciei finite la
depozitele :ntreprinderii! -)) lipsuri
=2!< <2!3 )12!+
;. 5oldul produc'iei n stocuri la finele anului de
estiune
;!22,!< 12,2<!+ 6 33<1!;
<. Total #1/0/,/ #305,0 6 131,
:n baza datelor din tabelul 1.1 observam ca leatura dintre indicatorii privind volumul proramului de
producpe #i comercializare la tntreprinderea analizata esfe respectata! ceea ce da posibilitate sa
deducem ca informa'ia prezentata poate fi utilizata frecvent :n analiza ulterioara.
"aca apelam la volumul productiei vandute! leatura dintre indicatori se va reflecta astfel:
in anul precedent )mii lei): 3#3/2,3 4 20/,/ * 3#02,5 A 11,5 , 1,0 , 2/,0+
in anul de gestiune )mii lei): 33135,3 4 2/,0 * 3/#/2,3 * 13,3 , 0,3 , 13/30,5.
Pornind de la aceasta informa'ie: A$%$ 4 ),51,0) * 121,5 * 11,5 * 13,5 * ),3301,2) 4 ,13,3 mii lei.
$erificare: 3313+!2 )3*3,;!2 7 ) 1232!2 mii lei.
"eci! in baza rezultatelor ob1inute se poate constata ca reducerea volumului vanzarilor nete fa'a de anul
precedent cu 1232!2 mii lei a fost determinate de influenza neativa a factorilor 1 )ASi) 0i + )ASf) care au
cauzat reducerea indica)torului rezultativ respectiv cu +=!< 0i 33<1!; mii lei.
?otodata! sub influenza pozitiva a factorilor 2 )A$%&), 3 )A'i)*)) 0i * )A'i).)) indicatorul rezultativ s)a
ma&orat respectiv cu 21;=!+! 1=!+ #i 12!+ mii lei.
9uand in considerare rezultatele analizei factoriale! deducem ca intreprinderea in cauza dispune de
rezerve interne de ma&orare a volumului produc'iei vandute pe viitor
.
Analiza 5ndeplinirii programuluii de producie pe sortimente
Prin sortimentul produciei se subnelee enumerarea complet a produselor fabricate! lucrrilor
e(ecutate #i serviciilor prestate sau clasificarea lor pe rupe omoene mari.
n practica analitic se utilizeaz mai multe metode de apreciere a proramului de producie pe
sortimente:
) pe baza evidenierii celui mai mic procent la unul din produsele ia care proramul n)a fost ndeplinit;
) pe baza calculului coeficientului mediu pe sortimente - @s) care se determin ca raportul dintre volumul
produciei fabricate n limitele sortimentului proramat #i volumul produciei proramate;
) n cazul unui nomenclator lar de produse fabricate! pentru calculul coeficientului mediu pe sortimente
se recomand urmtoarea relaie:
?otu#i! n cele mai dese cazuri ndeplinirea proramului de producie pe sortimente se apreciaz n baza
coeficientului mediu pe sortimente calculat prin relaia:
>olumul produciei fabricate
@s7 n limita sortimentului proramat ( 122A
>olumul produciei fabricate
proramat
Pentru aceasta se utilizeaz tabelul 1.3. n baza datelor din acest tabelBa prima etap6 a analizei
se calculeaz coeficientul mediu pe sortimente! apoi! n condiiile n care acest indicator relativ este
subunitar! se determin suma produciei pierdute de pe urma nerespectrii sortimentului proramat -ca
diferena dintre numrtorul #i numitorul din formula de calcul).
?abelul 2
Aprecierea 5ndeplinirii programului de producie pe sortimente
8eluri de produse
Cantitatea
proramat
Cantitatea
efectiv
Pre unitar!
lei
>olumul
produciei
fabricat
proramat
>olumul
produciei
fabricat
efectiv
Obinut n
limitele
sortimentului
proramat! mii
lei
4 1 2 3 * 7 1(3 + 7 2(3 ,
1. Covoare #i articole
de covor! mii m
2
3*2!2 33,!2 =2!+2 31*+2!2 312<2!2 312<2!2
2. Destur pentru
mobil mii m
2
122 2 122 2 1< 2+ 1<2+ 2 21=2!2 1<2+!2
3. 4rticole tricotate
mii buci
2*!2 2<!2 12!+2 322!2 3+2!2 322!2
*. 4lte produse!
lucrri #i servicii! mii
lei
7 7 7 1+<+!2 2<*;!2 1+<+!2
Total 7 7 7 351/3,3 3/#/2,3 3#213,3
@s7 =<!=+ A;
E>P8 7 3*;=2!2 ) 3+1,2!2 7 ) 3;2!2 mii lei.
"in tabelul 2 rezult c la ntreprinderea analizat programul de producie pe sortimente a fost ndeplinit
numai cu #$,#%&, ceea ce a dus la reducerea volumului produciei fa!ricate cu '(),) mii lei. 5uma
produciei pierdute poate fi considerat ca rezerv intern de ma&orare a volumului produciei fabricate pe
viitor.
Analiza 5ndeplinirii programului de producie dup6 structur6
Prin structura produciei se su!nelege ponderea fiecrui fel de produs *sau grup de produse) n
volumul total al produciei fa!ricate. .espectarea sau nerespectarea structurii proramate influeneaz
direct rezultatele activitii desf#urate. 5arcina principal a analizei structurii produciei const n
determinarea radului de respectare a structurii proramate #i a consecinelor care pot aprea n urma
nerespectrii acesteia. n cele mai dese cazuri aprecierea ndeplinirii proramului de producie dup
structur se efectueaz n baza coeficientului mediu de structur - @st) care se determin ca raportul
dintre volumul produciei fabricate efectiv n limita structurii proramate #i volumul produciei fabricate
efectiv dup structura proramat:
8str 4 $olumul produciei fa9ricate 5n limita structurii programate : 133;
$olumul produciei fa9ricate efecti" dup6 structura programat6
Pentru aceasta se utilizeaz urmtorul tabel analitic -tab.3):
Aprecierea 5ndeplinirii programului de producie dup6 structur6
>olumul produciei fabricate Producia %fectiv
proramat efectiv ndeplinirea efectiv obinut n
8eluri de produse suma!
mii lei
pon)
derea!
A
suma! mii
lei
pon)
derea!
A
proramului de
producie! A
dup
structura
proramat!
mii lei
limitele
structurii
proramate!
mii lei
4 1 2 3 * + 7 -3: 1)(122 , ;
1) Covoare #i
articole de covor
31*+2!2 <=!*+ 312<2!2 <+!23 =<!<2 32,1=!; 312<2!2
2. Destur pentru
mobil
1<2+!2 +!1= 21=2!2 ,!22 122!22 1<=2!, 1<=2!,
3. 4rticole tricotate 322!2 2!<+ 3+2!2 2!=, 11,!,; 312!2 312!2
*. 4lte produse!
lucrri #i servicii 1+<+!2 *!+1 2<*;!2 ;!<1 1;=!,2 1,**!; 1,**!;
Total -162636*) 351/3,3 133 3/#/2,3 133 133,2 3/#/2,3 3#12,3
1) nmulind valoarea efectiv a produciei fabricate n total -col. 3) cu ponderea proramat a fiecrui
produs -sau rup de produse) n parte -col. 2) F-3,*,;!2 ( <=!*+):122G 7 32,1=!; mii lei;
2) nmulind valoarea proramat a fiecrui produs n parte -sau rup de produse) cu indicatorul relativ
eneral care reflect ndeplinirea proramului de producie -col.+) F-31*+2!2(123!;2):122G 7 32,1=!= mii
leiH
"up ce toat informaia necesar va fi reflectat n tabelul 3! la prima etap6 a analizei se calculeaz
coeficientul mediu de structur. n cazul n care el este subunitar! se determin suma produciei pierdute
de pe urma nerespectrii structurii proramate ca diferena dintre numrtorul #i numitorul din formula de
calcul. n e(emplul nostru:
@st 7 =+!;< A;
E>P8 7 3*=2;!3 ) 3,*,;!2 7 )1+3=!; mii lei.
n baza datelor din tabelul 3 se poate constata c la ntreprinderea analizat proramul de producie
dup structur a fost respectat numai la nivelul de =+!;< A! ceea ce a dus la reducerea volumului
produciei fabricate cu 1+3=!; mii lei. 5uma produciei pierdute poate fi considerat ca rezerv intern de
ma&orare a volumului produciei fabricate pe viitor.
Analiza programului de producie dup6 calitate i competiti"itate
Prin calitatea productiei se subntele proprietile particulare ale fiecrui produs fabricat care
corespund unor cerine strict determinate de piaa de desfacere sau satisfac anumite necesiti ale
consumatorului -cumprtorului).
Prin competitivitate se subntelee corespunderea produsului fabricat cerinelor pieei de desfacere.
/n practica analitic se utilizeaz un sistem lar de indicatori ce caracteri zeaz calitatea produselor
care depinde de particularitile sectorului economiei naionale din care face parte ntreprinderea
analizat! precum #i de parametrii specifici ai produselor fabricate #i posibilitile reale de msurare a
calitii acestor produse. "e e(emplu! la unitile de producie specializate n fabricarea
covoarelor #i articolelor de covor calitatea se e(prim prin astfel de cateorii:
) 122 A din lIn pur;
) <2 A ( 22 A;
) +2 A ( +2 A.
/n tutunrit produsele fabricate se mpart pe clase ) superioar! 1! ::! ::: #i :>.
Ji totu#i n cele mai dese cazuri se utilizeaz metoda e(aminrii calitii produciei pe sorturi -calitate
superioar! calitatea 1). /nainte de a trece la analiza calitii produciei este necesar de a stabili
indicatorul de calitate caracteristic pentru ntreprinderea analizat. Calitatea produselor este
demonstrat de asemenea
de radul de reclamaii la produsele fabricate #i de pierderile din rebuturi.
9a prima etap a analizei este necesar s se aprecieze tendina modificrii ponderii produselor care
dispun de certificatul de calitate n volumul total al produciei fabricate -prin raportul dintre volumul
produciei supuse certificrii #i volumul total fabricat). ?otodat este necesar s se evidenieze radul de
competitivitate a produselor fabricate care se calculeaz ca raportul dintre produsele competitive #i
cantitatea total a produselor fabricate.
9a etapa a doua a analizei se ine cont de particularitile indicatorului de calitate la ntreprinderea
analizat.
/n baza datelor convenionale vom face analiza respectiv la unitile de producie! unde produsele
fabricate se impart pe sorturi
+a!el
"ate iniiale privind aprecierea ndeplinirii proramului de producie dup calitate
?ipuri de
produse pe
caliti
Pre unitar! lei Plan .eal
Cantitatea! K!
buci
5uma! lei Cantitatea! K!
buci
5uma! lei
4 1 2 3 * +
1. calitatea
superioar 1+2!22 2+222 3;+2!22 22222 3322!22
2. calitatea : 122!22 1+222 1<22!22 22222 2*22!22
?otal pe
produs 7 #3333 5553,33 #333 5233,33
/n primul rInd! se calculeaz preul mediu ponderat -n lei) la nivelul proramat Ppr #i cel efectiv Pef ca
raportul dintre valoarea total a produsului fabricat #i cantitatea lui n uniti naturale:

Ppr. 7 +++2!22 H *2222 L 1222 7 13<!;+ :ei;
Pef. 7 +;22!22 H *2222 L 1222 7 13+! ;1 :ei .
4poi se calculeaz procentul ndeplinirii proramului dup calitate la produsul respectiv ca raportul dintre
preul mediu efectiv #i cel proramat.
Procentul ndeplinirii
proramului dup 7 13+!;1 H 13<!;+ ( 122 7 =;!<1 A
calitate la produsul M4M
/n cazul dat vom constata c proramul dup calitate la produsul M4M a fost ndeplinit numai cu =;!<1A.
9a etapa urmtoare a analizei se calculeaz influena urmtorilor doi factori care au contribuit la
modificarea total a valorii produsului M4M! inInd cont de calitatea respectiv a acestui produs! #i anume:
1) modificarea cantitii totale a produsului fabricat M4 M;
Nf1 7 F-Kef.)Kpr) ( Ppr.G;
2) modificarea preului mediu ponderat al produsului M4 M;
Nf2 7F-Pef.)Ppr) L Kef.G.
/n e(emplul nostru:
Nf17 F -*2222)*2222) ( 13<!;+G H 12227 F-62222) ( 13<!;+G H1222 7 62;;!+ mii lei;
Nf2 7 F-13+!;1)13<!;+) ( *2222G H 1222 7 F-)3!2*) ( *2222G H 1222 7 )12+!+ mii lei
Oalana influenei factorilor: 2;;!+ 6 -)12;!+) 7 6 1+2!2 mii lei.
>erificare: +;22!2 ) +++2!2 7 61+2!2 mii lei.
/n baza rezultatelor obinute putem constata c ma&orarea valorii produsului M4M cu 1+2!2 mii lei a fost
asiurat pe baza influenei pozitive a factorului cantitativ care a contribuit la sporirea indicatorului
rezultativ cu 2;;!+ mii lei. ?otodat! sub influena neativ a factorului calitativ indicatorul rezultativ s)a
redus cu 12;!+ mii lei! ceea ce poate constitui o rezerv intern de ma&orare a valorii produsului M4M pe
viitor n baza mbuntirii calitii acestui produs. 9a unitile de producie care in evidena reclamaiilor
consumatorilor -clienilor) analiza calitii produciei prevede calculul #i aprecierea ponderii produciei
reclamate n volumul total al produciei vIndute.
Analiza "alorii ad6ugate
/ntreprinderea! prin specificul activitPii pe care o desfP#oarP! transformP ansamblul factorilor de
producie ac$iziionai de la teri -input)uri) n bunuri #i servicii cu valoare superioarP -output)uri)!
destinate a fi valorificate la un pre acceptat de piaP. "iferena dintre valoarea bunurilor #i serviciilor
produse #i vIndute #i valoarea bunurilor #i serviciilor cumpPrate #i consumate reprezintP "aloarea
ad<ugat< creatP de ntreprindere.
Prin urmare! ntr)o primP accepiune! valoarea adPuatP e(primP plusul de boPie sau valoarea nou
creatP de ntreprindere prin activitatea te$nicoproductivP! peste valoarea bunurilor #i serviciilor
ac$iziionate de la teri #i consumate n procesul productiv! fiind unul dintre cei mai pertineni indicatori ai
cre#terii ntreprinderii.
/n economia de piaP! factorii de producie provin de pe pieele specifice -piaa muncii! piaa materiilor
prime! piaa ec$ipamentelor! piaa financiarP etc.)! iar produsele #i serviciile ntreprinderii sunt oferite
pieei! unde se confruntP cu e(ienele consumatorilor. >aloarea adPuatP este un indicator care se
formeazP ntre momentul ac$iziionPrii de factori #i momentul vInzPrii produselor #i serviciilor.

/n practica analitic valoarea aduat poate fi calculat prin dou metode:
) metoda sintetic;
) metoda analitic.
Potrivit metodei sintetice! din valoarea productiei fabricate sau vIndute se scad consumurile #i
c$eltuielile intermediare provenite de la teri. 8ormula de baz n acest caz va fi:
$A 4 $%& , !i sau
$A 4 $%$ , !i ,
unde Ci reprezint consumurile #i c$eltuielile intermediare provenite de la terti care cuprind materiile
prime #i materialele -:a costul de ac$izitie)! eneria! combustibilul! apa! serviciile e(terne etc. -cu alte
cuvinte! totalul consumurilor de bunuri #i servicii furnizate de teri).
Qetoda analitic prevede nsumarea elementelor componente ale valorii aduate #i anume:
$A 4 !rm * =mf * Ac * ' net,
unde Crm R consumurile privind retribuirea muncii -inclusive contributiile pentru asiurrile sociale);
Bmf ) suma uzurii mi&loacelor fi(e cu destinatie de productie aferent anului de estiune;
4c ) suma altor consumuri #i c$eltuieli;
.net ) suma rezultatului net: profit -pierdere).
4ceast metod de calculare a valorii aduate d posibilitate s se efectueze un studiu mai aprofundat
al acestui indicator din punct de vedere al elementelor consecutive ce formeaz baza valorii aduate #i
al ponderii lor n suma total a indicatorului rezultativ. "ac apelm la metoda sintetic! observm c
valoarea aduat poate s se modifice pe parcursul anului de estiune sub influena urmtorilor doi
factori enerali:
1. modificarea factorului direct -/n functie de modelul de calcul prezentat mai sus acest factor se refer
la N>P8 sau N>P>);
2. modificarea factorului indirect -N Ci).
Calculul #i aprecierea acestor doi factori se efectueaz prin metoda balantier.
?abel
"ate initiale privind analiza valorii aduate n dinamic
*mii lei)
:ndicatorii 4nul precedent 4nul de estiune 4baterea -6!)) :nfluiena factorilor
4 1 2 3 *
1. >P8 3*2<;!+ 3,*,;!22
2. Consumuri #i
c$eltuieli 22*<;!+ 22=*;!22
3.>aloarea
aduat -r.1)r.2)
Conform datelor din tabelul de mai sus! observm c valoarea aduat s)a ma&orat fa de anul
precedent cu 1;22!2 mii lei. 4ceast abatere a fost obinut sub influena pozitiv a modificrii volumului
produciei fabricate care a contribuit la ma&orarea valorii aduate cu 21;=!+ mii lei -3,*,;!2 ) 3*2<;!+).
?otodat! sub influenta neativ a celui de)al doilea factor -modificarea consumurilor #i c$eltuielilor
intermediare) valoarea aduat s)a redus cu *+=!+ mii lei F)-22=*;!2 ) 22*<;!+)G.
Oalana influenei factorilor: 21;=!+ 6 -) *+=.+) 7 6 1;22!2 mii lei.
Pentru a asiura un studiu mai aprofundat al valorii aduate se poate apela la metoda analitic de
calcul al acestui indicator. 9a prima etap a analizei se e(amineaz structura valorii aduate #i
modificarea ei n dinamic! utilizIndu)se tabelul analitic de mai &os.
Aprecierea dinamicii i structurii "alorii ad6ugate
:ndicatorii
4nul precedent 4nul de estiune 4baterea -6!))
5uma! lei Ponderea!
A
5uma!
lei
Ponderea!
A
lei A
4 1 2 3 * + ,
1. Crm! inclusiv
) contribuii pentru 45
) Contribuii pentru 4Q
2. Bmf cu destinaie de
producie
3. 4c
*. .ezultatul net
+. >4
,. >P8
;. >4 la 1 leu de producie
fabricat! lei
( ( (
4nalizInd datele din tabel o atenie deosebit se acord urmtoarelor dou momente semnificative:
1) care element deine ponderea principal n valoarea aduat total;
2) ce sc$imbri au intervenit n anul de estiune comparativ cu anul precedent n structura valorii
aduate pe elemente! precum #i care sunt direciile de aciuni pe viitor ce vor contribui la sporirea
indicatorului rezultativ.
/n baza datelor prezentate n tabel observm c n comparatie cu anul precedent structura valorii
aduate n anul de estiune a suferit unele transformri. 4stfel! n anul precedent ponderea principal o
deine elementul 2 MBzura mi&loacelor fi(e cu destinatie de productieM n mrime de 31!2= la sut! iar /n
anul de estiune ) elementul * M.ezultatul netM care constituie 3+!3< la sut! ma&orIndu)se fat de
nivelul anului precedent cu 12!,= puncte procentuale -3+!3< ) 2*!,=). Concomitent s)a ma&orat ponderea
elementului 3 M4lte consumuri #i c$eltuieliM de la 1,!12 la 1=!12 puncte procentuale. %(aminInd influenta
fiecrui element asupra modificrii absolute a valorii aduate fa de anul precedent! observm c
practic numai elementele 3 #i * au influentat pozitiv asupra ma&orrii indicatorului rezultativ respectiv cu
,<2!* #i 1<,=!, mii lei. ?otodat! influenta neativ a elementelor 1 #i 2 a cauzat reducerea valorii
aduate respectiv cu +32!* #i 2=;!, mii lei. /nsu#i faptul c valoarea aduat la 1 leu producie
fabricat pe parcursul anului de estiune s)a ma&orat cu 2!,, bani -3;!2; ) 3*!*1) se apreciaz pozitiv #i
arat c efortul propriu al colectivului de munc n obtinerea valorii aduate a sporit.
%ste de menionat c n baza valorii aduate #i a elementelor ei structurale n practica analitic pot fi
utilizate o serie de rate -inclusiv ratele de contribuie a factorilor de producie la formarea acestui
indicator) #i anume:
a) rata de cre#tere a efortului propriu al intreprinderii la indeplinirea proramului de producie care se
calculeaz prin relaia:
.v 7 >41 R>42 H >4o S122!
unde .v ) rata variaiei valorii aduate;
>41 #i >4o ) valoarea aduat efectiv #i de baz.
"e reul! se apreciaz pozitiv tendina de ma&orare a acestui indicator relativ n dinamic. Conform
datelor din tabel rata de cre#tere a efortului propriu al ntreprinderii analizate fa de anul precedent a fost
eal cu 61*!+<A:
F- 13+22!2)11<22!2) H 11<22!2G S122
"eci! rezultatul obinut poate fi apreciat pozitiv n activitatea ntreprinderii analizate;
b) rata valorii aduate -.va) care dup coninut e(prim radul de interare economic a
ntreprinderii #i se calculeaz prin relaia:
.va 7 >4 H >>( 122 !
unde >> ) venitul din vInzri.
/n e(emplul nostru rata valorii aduate n anul precedent a atins nivelul de 2,!2<A F-11<22!2 :
*+2+2!2) ( 122G! iar /n anul de estiune ) 31!=1A F-13+22!2 : *23;2!2) ( 122G. "eci! se observ o tendin
de ma&orare fa de anul precedent cu +!<3 puncte procentuale -31!=1 ) 2,!2<)! ceea ce se apreciaz
pozitiv /n activitatea ntreprinderii analizate;
c) rata aportului forei de munc la formarea valorii aduate -.fm) care se calculeaz prin relaia:

.fm 7 Crm H >4 ( 122!
unde Crm reprezint consumurile privind retribuirea muncii -inclusiv contribuiile pentru asiurrile
sociale).
/n e(emplul nostru rata aportului factorului uman la formarea valorii aduate s)a redus fa de anul
precedent de la 2;!=2A
- 32=1!< H 11<22!2 L122) la 22!*1A -2;+=!* H13+22!2 L122)
d) rata aportului mi&loacelor fi(e la formarea valorii aduate -.mt) se calculeaz prin relaia:
.mf 7 Bmf H >4 ( 122!
Bmf R reprezint suma uzurii m. fi(e aferent anului de estiune.
/n cadrul analizei factoriale se e(amineaz influiena urmtorilor doi factori eneralizatori asupra
modificrii valorii aduate:
1. Qodificarea >P8 sau >P>
2. Qodificarea valorii medii aduate la 1 leu producie fabricat sau vndut
Analiza "enitului din ">nz6ri
Pe parcursul analizei proramului de producie #i comercializare un rol semificativ l &oac #i e(aminarea
indicatorului rezultativ care reflect activitatea operaional a ntreprinderii #i anume venitul din vInzri.
"in punct de vedere al coninutului economic acest indicator reflect suma venitului obinut de ntrep)
rindere pe parcursul anului de estiune din vInzarea produselor activitii operaionale. 5tructura acestui
venit este reflectat n ane(a nr. + n raportul financiar M4ne( la .aportul privind rezultatele financiareM
-pararaful 1.1 M>Inzri neteM din capitolul : M4ctivitatea operaiona:M).
Conform acestui document financiar! venitul din vInzri poate fi determinat prin relaia:
>> 7 >P> 6 >>Q 6 >P5 6 >CC 6 >44!
unde >> ) venitul din vInzri;
>P> ) volumul productiei vIndute sau venitul din vInzarea produselor finite;
TQ ) venitul din vInzare a mrfurilor;
>P5 ) venitul din prestarea serviciilor;
>CC ) venitul din contractele de constructie;
>44 ) venitul din alte feluri de activiti care constituie pentru ntreprindere activitatea operaional -de
baz).
9a prima etap a analizei se e(amineaz structura #i dinamica modificrii acestui indicator
rezultativ prin urmtorul tabel analitic:
?abel
Aprecierea dinamicii i structurii "enitului din ">nz6ri
indicatorii 4nul precedent 4nul de estiune 4baterea -6!))
5uma! mii
lei
Ponderea!
A
5uma! mii
lei
Ponderea!
A
Qii lei A
>enitul din vnzarea
produselor activitii
operaionale R total! inclusiv
1. din vnzarea prod. 8inite
2. din vnzarea mrfurilor
3. din prestarea serviciilor
*. din contractele de
construcie
+. din alte activiti
operaionale
/n baza datelor din tabel se observ o tendin de reducere a venitului din vInzri fa de anul precedent
cu 2<<2!2 mii lei. 4ceast abatere a fost determinat de influena neativ a tuturor elementelor care au
contribuit la formarea acestui indicator rezultativ! inclusiv din vInzarea produselor finite ) cu 1232!2 mi lei;
din vInzare a mrfurilor ) cu ==3!2 mii lei; din prestarea serviciilor ) . cu *22!+ mii lei #i! din alte feluri de
activiti operaionale ) cu 2+2!+ mii lei.
%(aminInd structura venitului din vInzri la ntreprinderea analizat! observm c ponderea principal i
revine primului elementM >enituri din vInzarea produselor finiteM sau volumului produselor vIndute care
pe parcursul anului de estiune s)a ma&orat de la ;+!=+ la ;<!22A sau suplimentar cu 2!2+ puncte
procentuale! -;<!22 ) ;+!=+).
9a etapa a doua a analizei este necesar s se e(amineze factorii care au influenat aceste modificri.
9uInd n considerare coninutul formulei Mbalanta : productieiM #i descompunerea ei n elemente
componente! vom! meniona c asupra modificrii volumului produciei vIndute influeneaz. urmtorii
factori:
1) modificarea soldului produciei n stocuri la nceputul perioadei de estiune;
2) modificarea volumului produciei fabricate;
3) modificarea rezultatelor inventarierii produciei tinite la depozitele intreprinderii;
*) modificarea soldului produciei n stocuri la finele perioadei de estiune. Pe lIn ace#ti patru factori
care depind de activitatea ntreprinderii analizate! poate fi determinat #i influena factorului care nu
depinde de ntreprindere! ci de piaa de desfacere a mrfurilor produse! #i anume modificarea preurilor
la produsele vIndute.