Proiect Finante

UNIVERSITATEA CRETIN "DIMITRIE CANTEMIR"
FACULTATEA DE FINANE, BNCI I CONTABILITATE

BRAOV

LUCRARE LA MANAGEMENTUL RISCURILOR
FINANCIARE, BANCARE I N ASIGURRI

Masterand:
DUMITRIU ALINA
Conductor tiinific:
Confereniar univ. dr. DANI ADRIANA ELENA

BRAOV
2014

UNIVERSITATEA CRETIN "DIMITRIE CANTEMIR"
FACULTATEA DE FINANE, BNCI I CONTABILITATE BRAOV
PROGRAMUL DE STUDII DE MASTER: MANAGEMENT
FINANCIAR-BANCAR

RISCUL DE CREDITARE

Masterand:
DUMITRIU ALINA
Conductor tiinific:
Confereniar univ. dr. DANI ADRIANA ELENA

BRAOV
2014
REFERAT SISTEME INFORMATICE DE BUSINESS INTELLIGENCE

iii

C U P R I N S

I N T R O D U C E R E ......................................................................................................................... 6
GESTIUNEA RISCURILOR BANCARE .......................................................................................... 7
1.1CADRUL GENERAL DE MANAGEMENT AL RISCURILOR BANCARE ..................................... 7
2 RISCUL DE CREDITARE ............................................................................................................. 12
3 STUDIU DE CAZ REALIZAT LA BANCA TRANSILVANIA I S.C STIROM S.A .......... 19
3.1 PREZENTARE BNCII TRANSILVANIA .......................................................................................... 19
3.1.1 Istoric ........................................................................................................................................................ 19
3.1.2 Principalele etape i evoluia sa n cadrul sistemului bancar romnesc ........................................... 19
3.1.3 Structura capitalului i a acionariatului .............................................................................................. 22
3.2 PREZENTAREA SOCIETII S.C STIROM S.A ............................................................................... 23
3.2.1 Prezentarea firmei ................................................................................................................................. 23
CONCLUZII I PROPUNERI .......................................................................................................... 35
B I B L I O G R A F I E ...................................................................................................................... 36
A N E X E ......................................................................................................................................... 37
1.3 Anexa 1 - BILAN CONTABIL PRESCURTAT .............................................................................. 37
1.4 Anexa 2 - CONTUL DE PROFIT I PIEDERE................................................................................. 39
1.5 Anexa 3 - SITUAIA ACTIVELOR IMOBILIZATE ....................................................................... 43


iv

LISTA TABELELOR
Tabelul 1.1 Denumirea tabelului ......................................................... Error! Bookmark not defined.


v

LISTA FIGURILOR
Figura 1.1 Denumirea figurii 1.1 ......................................................... Error! Bookmark not defined.
Figura 1.2 Denumirea figurii 1.2 .......................................................... Error! Bookmark not defined.


6

I N T R O D U C E R E

n general, riscul (industrial, comercial, bancar) poate fi definit ca fiind o ntmplare a
crei producere are o consecin nefavorabil. Riscul reprezint posibilitatea a nerealizare a
ctigului scontat sau de apariie a unei pierderi n tranzaciile economice, ca urmare a
producerii unor evenimente sau fenomene cu impact asupra afacerilor societii comerciale. Piaa
financiar este extrem de volatil
1
datorit influenei unui numr mare de factori obiectivi i
subiectivi, iar n lupta lor pentru maximizarea profitulu instituiile de credit se confrunt frecvent
cu tot felul de riscuri.
Riscurile reprezint consecinele patrimoniale ale neexecutrii sau executrii tardive sau
necorespunztoare a unei obligaii stipulat ntr-un contract comercial pentru care creditorul
prejudiciat nu poate trage la rspundere pe debitor. Este important de tiut c riscul este generat
de un numr mare de operaiuni i proceduri, din acest motiv, n domeniul financiar, riscul
trebuie s fie considerat ca un complex de rsicuri, n sensul c producerea unui risc poate
conduce la cauzarea altor riscuri.
Este obligatoriu ca trategia unei bnci care se respect s includ programe i proceduri
privind managementul riscurilor bancare n vederea minimizrii probabilitii ca riscurile s
afecteze expunerea potenial a bncii. Cele trei obiective ale managementului bancar sunt:
maximizarea profitabilitii, minimizarea expunerii la risc i respectarea reglementrilor bancare.
Sarcina managementului bancar const n stabilirea obiectivului central pentru fiecare perioad.
Cel mai persistent risc cu care se confrunt bncile este riscul de credit riscul conform
cruia clienii bncii nu pot s i onoreze obligaiile fa de banc. Riscul de credit poate aprea
din operaiunile de creditare ale prsoanelor fizice, societilor comerciale, bncilor i guvernelor,
din derularea unor tranzacii pe pia care nu sunt onorate la scaden. n literatura juridic, se
pune mult accent asupra necesitii delimitrii situaiilor de risc de cele care intr n domeniul
rspunderii contractuale. Riscul poate avea o influen considerabil asupra unei instituii de
credit att o influen care se resimte n pierderile directe nregistrate, ct i o influen a cror

1
Tudorache Dumitru Management financiar bancar, Cartea Universitar, 2004

7

efecte se resimt asupra clienilor, personalului, partenerilor de afaceri i chiar asupra autoritii
bncii.
GESTIUNEA RISCURILOR BANCARE
1.1 CADRUL GENERAL DE MANAGEMENT AL RISCURILOR BANCARE
Riscurile au fcut dintotdeauna obiectul studiilor societilor bancare. n prezent gestiunea
riscurilor urmrete msurarea i controlul acestora. n acest scop trebuie fcut un inventar al
riscurilor bancare. Astfel, n funcie de fiecare risc se caut i se aplic msuri adecvate, care s
permit meninerea acestuia n cadrul unor limite acceptabile. Este dificil s se elimine riscurile
asociate activitii bancare, deoarece acestea sunt strns legate de performanele bncii. Pentru
gestiunea riscurilor bancare este necesar n primul rnd definirea individual a acestora. Odat
definite, ele pot fi msurate, urmrite i controlate.
Se pot individualiza urmtoarele riscuri:
1. riscul de credit numit i risc de contrapartid sau risc de insolvabilitate a clientului este cel
mai important risc cu care se confrunt banca. El const n probabilitatea de a pierde din
nerespectarea de ctre clientul debitor a clauzelor contractuale. Pierderea poate sa fie total
sau parial. Acest risc crete odat cu numrul de clieni, cu volumul creditului acordat i cu
nivelul ratei dobnzii. n gestiunea acestui risc, bncile urmresc ntocmirea i analizarea
unui dosar de creditare, stabilesc reguli de diviziune a riscului i caut s-i diversifice
portofoliul de credite.
2. riscul de lichiditate reprezint riscul de a nu putea onora cererilor de plat i de retragere
ale clienilor. Problema lichiditii se poate pune pe mai multe niveluri. n varianta cea mai
acceptabil lichiditatea este legat de imposibilitatea de a face rost de resurse la un cost
normal. n varianta extrem ea poate duce chiar la falimentul bncii. Gestiunea acestui risc
se bazeaz pe crearea de rezerve uor lichidabile, la care banca s poat apela n caz de
nevoie i pe o corect previzionare a nevoilor de finanare n ceea ce privete amploarea i
regularitatea acestora.
3. riscul de dobnd reprezint riscul de depreciere a rezultatelor bncii n urma variaiei
ratelor dobnzii. Acesta este un risc important n activitatea bancar, deoarece veniturile i

8

cheltuielile sunt n cea mai mare parte rezultatul unor dobnzi ncasate sau pltite de ctre
banc. Pentru a se proteja de astfel de posibile pierderi, bncile utilizeaz rate de dobanda
variabile si urmaresc o echilibrare a activului bilantier cu pasivul, din punct de vedere al ratei
dobanzii. Astfel, in cazul unei modificari de rata a dobanzii de piata, clauzele contractuale sa-
i permita bancii modificarea dobanzilor, iar eventualele pierderi sa se compenseze cu
castiguri.
4. riscul valutar acesta este asemanator cu riscul de dobanda, insa pierderile bancii sant
determinate de variatia ratei de schimb. El se poate intalnii in mare masura si la societatile
nebancare cu activitate internationala. In cazul bancii riscul valutar este cu atat mai mare cu
cat bilantul sau cuprinde mai multe valori exprimate in monede straine. Mai mult chiar, riscul
se poate extinde si in afara bilantului prin angajamentele extrabilantiere acceptate sau
acordate de banca. Gestiunea sa urmareste mentinerea unui echilibru intre active si pasive,
respectiv intre angajamente primite si acordate de banca, astfel incat pierderile datorate
modificarii cursului de schimb sa se compenseze cu castiguri din partea cealalta a bilantului.
Este bine ca acest echilibru sa se realizeze pentru fiecare deviza in parte.
5. riscul de piata este rezultatul activitatii bancii pe pietele de capital si presupune eventuale
pierderi inregistrate in urma evolutiei nefavorabile a angajamentelor asupra diferitelor active
nelichidate. El creste odata cu instabilitatea parametrilor de piata (rata a dobanzii, indici
bursieri, curs valutar), instabilitate ce se exprima prin notiunea de volatilitate a pietei. Pentru
a controla acest risc, banca trebuie sa aleaga o structura adecvata a portofoliului de active,
care sa permita mentinerea valorii acestui portofoliu cat mai constanta.
6. riscul de solvabilitate numit si risc de faliment, reprezinta riscul bancii de a nu dispune de
fonduri proprii suficiente pentru a acoperii eventualele pierderi. Acest risc poate fi rezultatul
unor fonduri proprii insuficiente, dar si al asumarii unor riscuri prea mari. Pentru evitarea lui
este necesar sa se gaseasca un optim intre acesti doi factori, optim sintetizat sub notiunea de
adecvare a capitalului. Un rol important il joaca, in acest caz, reglementarile prudentiale
bancare, care obliga bancile sa detina un minim de fonduri proprii in functie de riscurile
asumate. In plus, fiecare banca este libera sa stabileasca daca acest minim ii este suficient sau
nu.
7. riscul de tara reprezinta posibilitatea de a inregistra pierderi dintr-o relatie cu un partener
strain, datorita unor evenimente ce depind, total sau partial, de controlul guvernului strain.

9

Aceste evenimente sunt legate, in general, de factori politici (razboi, revolte pe motive
ideologice, revendicari teritoriale), factori sociali (revolte cu substrat etnic sau religios,
actiuni sindicale generale) sau factori de natura economica (ca rezultat al aplicarii unor
politici economice eronate sau dezavantajoase). In unele cazuri pot fi incluse aici si catastrofe
natural care se produc cu o anumita regularitate.
8. riscul de produs nou apare in conditiile in care banca ofera pe piata un produs nou, adica o
inovatie financiara, si acest produs se dovedeste a fi nerentabil. Se poate, de exemplu, ca
cererea sa fie atat de mica incat produsul sa nu-si atinga pragul de rentabilitate. Doua cauze
importante pot determina o astfel de situatie: produsul nu este atractiv sau politicile
comerciale de promovare a acestuia sunt gresite.
9. riscul de frauda - este un risc intern bancii si consta in probabilitatea comiterii unor furturi
sau unor actiuni contrare intereselor bancii. Personalul bancii este direct implicat in
manifestarea acestui risc. De multe ori, conducerea bancii considera acest risc ca unul minor,
prin marimea sumelor ce pot fi furate. El are tendinta, insa sa se accentueze in conditiile in
care nu este depistat la timp. Frauda prin computer este relativ noua si consta in efectuarea de
transferuri electronice de fonduri in folos propriu. De cele mai multe ori, astfel de pierderi nu
sunt raportate de banca din dorinta de a nu le face publice si de a nu crea neincredere asupra
sistemului de control al operatiunilor bancare. Coruptia este, de asemenea, generatoare de
risc de frauda. Prin coruperea unor persoane cu drept de decizie, se pot face alegeri care sa nu
fie in avantajul bancii. Cea mai intalnita situatie poate sa apara la creditarea unor persoane ce
prezinta un risc mare de nerambursare sau la supraevaluarea garantiilor. In sfarsit,
nerespectarea secretului profesional poate sa creeze mari pierderi bancii sau sa o lipseasca de
obtinerea unor castiguri.
10. riscul concurential reprezinta probabilitatea ca bancii sa-i scada performantele in conditiile
in care i se modifica pozitia pe piata in raport cu celelalte banci. Concurenta este destul de
mare avand in vedere ca aceste institutii ofera cam aceleasi produse, diversificarea lor fiind
relativa.
riscul legal poate sa apara din cel putin doua motive. Primul ar consta in faptul ca un anumit
cadru legal national dezavantajeaza bancile sau un anumit tip de banca in raport cu alte institutii
financiare. Iar al doilea motiv consta in incertitudinea privind evolutia acestui cadru legal.
Mediul bancar prezent este mult diferit de ceea ce exista in urma cu cateva decenii. El este

10

rezultatul mai multor factori care s-au manifestat in ultima perioada. Dintre acestia, trei sunt mai
importanti si au dus la schimbarea radicala a peisajului bancar. Acestia sunt:
cresterea rolului pietelor financiare dezvoltarea acestor piete, asociata cu cresterea
volatilitatii, in special in domeniul valutar, au dus la aparitia de noi oportunitati de plasament, dar
si la asumarea de noi riscuri pentru societatile bancare. In acest context s-a accentuat si procesul
dezintermedierii, care a obligat bancile sa caute si sa inventeze noi modalitati de actiune pe piata
pentru a nu fi marginalizate si a pierde din rolul pe care il joaca pe pietele creditului, in special.
dereglementarea cunoscuta ca un proces de eliminare a unor reguli existente in domeniul
bancar, a facut sa cresca sfera de activitate a bancilor si odata cu aceasta si spectrul de riscuri pe
care si l-au asumat. Un exemplu in acest sens este tendinta de renuntare la vechea delimitare
dintre bancile comerciale si cele de investitii, ca rezultat al legii Glass-Steagall, din Statele Unite.
cresterea concurentei care face ca bancile, in lupta pentru atragerea si mentinerea clientelei,
sa accepte riscuri mai mari. Concurenta este determinata, pe de-o parte de extinderea sferei de
activitate a bancilor spre activitati care, pana atunci, apartineau altor institutii financiare sau chiar
unor anumite tipuri de banci, cum este cazul intrepatrunderii sferelor de activitate ale bancilor
comerciale cu cele ale bancilor de investitii, iar, pe de alta parte, este determinata de procesul de
globalizare care face ca bancile, din ce in ce mai mari, sa caute noi teritorii de actiune. Un
exemplu in acest sens este si crearea pietei bancare in Uniunea Europeana.

1.2. CADRUL CONTABIL DE ANALIZA A RISCURILOR SI PERFORMANTELOR

Cadrul contabil general este dat de cele doua documente sintetice: bilantul si contul de
rezultate. Riscurile bancare au la baza anumite operatiuni si pot fi asociate unora sau mai multor
parti de bilant. Astfel riscul de credit este strans legat de operatiunile de creditare a clientelei.
Operatiunile cu titluri implica un risc de piata. Riscul de dobanda depinde in mica masura de
operatiunile extrabilantiere, avand in vedere ca acestea nu sunt remunerate prin dobanzi ci prin
comisioane.
Contul de rezultate permite evidentierea facila a veniturilor si cheltuielilor bancare si in baza
acestora a rezultatului activitatii.


11

1.1.1.1.1 Contul de rezultate
Venituri din exploatarea bancara
- Cheltuieli ale exploatarii bancare
= Venit net bancar (VNB)
+ Alte venituri ale exploatarii
- Alte cheltuieli ale exploatarii
- Cheltuieli generale ale exploatarii
= Rezultatul brut al exploatarii (RBE)
- Dotari pentru amortismente si provizioane
Soldul ajustarilor de valoare si variatiei provizioanelor
pentru riscuri generale
= Rezultatul exploatarii
Rezultatul exceptional
- Impozit
= Rezultatul exercitiului

Principalele solduri de gestiune rezultate din activitatea bancara sunt:
venitul net bancar indica in ce masura operatiunile bancare si finaciare ale bancii contribuie
la formarea rezultatului. El include dobanzile din activitatea de intermediere si comisioanele din
serviciile prestate.
rezultatul brut al exploatarii numit si excedent brut de exploatare indica rezultatul activitatii
curente bancare. El tine cont si de alte cheltuieli de functionare, precum cele cu personalul sau
administrative.
rezultatul exploatarii tine cont de politica de provizionare a bancii si poate oferii in acest sens
o imagine asupra riscurilor asumate de banca. De remarcat aici ca exista si provizioane ce sunt
impuse prin reguli prudentiale generale si nu depind, cel putin la nivelul minim, de dorintele
bancherilor.

12

2 RISCUL DE CREDITARE
Riscul de creditare exprim posibilitatea ca debitorii sau emitenii de titluri s nui
onoreze obligaiile la scaden, ca urmare a degradrii situaiei financiare a acestora, care poate
fi determinat de condiiile afacerii mprumutatului sau de situaia general a economiei.
Pentru limitarea pierderilor care decurg din nencasarea la scaden a creditelor i
dobnzilor aferente, se impune o gestionare atent a riscului de credit, care se realizeaz a priori
i a posteriori.
Gestionarea a priori presupune divizarea i limitarea riscurilor, aprecierea calitii de
rambursare solicitanilor de credite i constituirea garaniilor, pe cnd gestionarea a posteriori
urmrete analiza portofoliului de credite, constituirea de provizioane i constituirea fondului
pentru riscuri bancare generale.
Acordarea unui credit are la baza o previzionare a unor venituri viitoare satisfacatoare ale
debitorului. Ca principiu de baza, banca nu acorda credit daca nu se poate estima ca
probabilitatea rambursarii este mai mare decat probabilitatea nerambursarii. Plecand de aici,
banca poate supralicita, in sensul ca poate cere ca decalajul dintre cele doua probabilitati sa fie
mai mare decat simpla depasire de catre probabilitatea rambursarii. Cat de mare sa fie acest
decalaj si cum se stabileste ramane la latitudinea bancii, in cazul gestionarii riscului individual de
creditare. La baza evaluarii acestui risc se afla analiza creditului.

2.1 ANALIZA CREDITULUI
Analiza creditului este destul de difereniat n funcie de cele dou mari
categorii de clieni, persoane fizice (retail) i persoane juridice (corporate) i dup tipul
creditului, termen scurt, termen mijlociu i lung.

Procesul de creditare este o activitate complex de informare, evaluare, analiz i luare a
deciziei, care incepe cu cunoaterea clientelei sub raport juridic, economic, financiar i
managerial, apoi continu cu stabilirea bonitii clientului n vederea determinrii riscurilor
semnificative cu care acesta se confrunt, dup care urmeaz analiza solocitrii creditului sub
aspectul destinaiei i a capacitii de rambursare a acestuia, plata dobnzilor i a comisioanelor.
Activitatea de creditare nseamn pentru banc asumarea unor riscuri aferente creditelor

13

acordate, iar analiza trebuie s dea asigurri c asemenea riscuri se pot accepta n anumite
condiii de costuri i garanii sau riscurile sunt prea mari i pot influena semnificativ situaia
financiara a bncii i nu se recomand asumarea acestora.
2.1.1 Analiza creditelor pentru persoane fizice
Analiza de creditarea a pesoanelor fizice se bazeaz pe o fundamentare mai simpl i se
poate standardiza, ceea ce ofer posibilitatea unei descentralizri a deciziei de creditare la
nivelul sucursalelor i deci de cretere a operativitii, aspect apeciat n mod deosebit de clieni.
Documentaia necesar pentru obinerea unui credit de consum se compune din:
- cererea de credite (tipizat) prin care se prezint datele de identificare a solicitantului,
numrul membrilor de familie aflai n ntreinere, suma creditului, venitul net salarial lunar,
informaii despre angajator, alte surse de venituri i dac este cazul giranii cu sursele de venit
net lunar; datoriile din credite la alte bnci, alte datorii (administraia financiar etc);
- copii de pe actul de identitate al solicitantului i al giranilor;
- adeverin de venit (tipizat) de la angajator cu datele de identificare ale acestuia,
datele despre angajat - nume, contract de munc, funcia, salariu lunar,
venituri suplimentare (sporuri, prime), popriri pe salariu i eventual alte datorii;
- declaraii notariale ale giranilor prin care se oblig s platesca bncii
sumele neachitate de beneficiarul creditului.
Analiza creditului incepe cu verificarea informaiilor cuprinse n documentaia de credite
prin contactarea telefonic angajatorului sau chiar o vizit la acesta pentru a obine mai multe
informaii despre salariat, apoi continu cu consultarea Biroului de credite pentru a se obine
informaii despre datoriile i respectarea angajamentelor de ctre client (serviciul datoriei).
Analiza se face pe baza unei Fie scoring care include factorii de risc standard evaluai dup o
anumit scal n vederea determinrii gradului de risc care trebuie s se situeze peste un anumit
prag stabilit de banc. Din practica creditrii persoanelor fizice, elementele de risc cele mai
frecvente se refer la furnizarea unor date false de ctre solicitant, transmiterea de date incorecte
despre venituri i datorii de ctre angajator, factori care conduc la pierderea capacitii de plat
fluctuaia forei de munc, ocuparea temporar a unui post, disponibilizarea unor salariai,
concedii de boal pe perioade mai lungi, lipsa de disciplin n achitarea ratelor factori care
trebuie analizai cu atenie n vedrea evalurii ct mai bine a riscului de creditare. Analiza se
ncheie printr-un referat ntocmit de inspectorul de credite prin care se propune acordarea

14

creditului n suma rezultat din analiz, perioada i ratele de rambursat sau respingerea solicitrii
pentru riscuri care afecteaz semnificativ capacitatea de plat a acestuia ori pentru riscul
reputaional destul de ridicat.
Rambursarea creditului se face n rate egale (principal i dobnd) sau rate descresctoare
(principal rat constant i dobnda rat descresctoare) iar dobnda este variabil practicat de
banc. Ratele nerambursate la scaden se trec dup 30 de zile la credite restante cu o dobnd
majorat fa de cea curent.
2.1.2 Analiza creditelor pentru persoane juridice
Riscurile sunt destul de mari pentru banc i necesit o evaluare mai atent a companiilor
att sub aspect financiar ct i nonfinanciar.

2.2 ANALIZA FINANCIAR

Analiza financiar prespune cuantificarea riscurilor financiare ale clientului n vederea
stabilirii capacitii de rambursare a creditelor si de plat a dobnzilor. Analiza financiar are loc
pe baza documentelor contabile de sintez i cuprinde:
- analiza bilantului contabil;
- analiza contului de rezultate financiare;
- stabilirea bonitii clientului,
- determinarea performanelor financiare ale companiilor.

2.2.1 Analiza bilanului i contului de rezultate financiare
Veniturile i cheltuielile sunt generate n principal de trei domenii de activitate:
de exploatare privind sectorul industrial, comercial i/sau prestri servicii
financiar privind participaiile la capitalurile altor societi i alte aciuni de plasament.
Putem spune c ambele formeaz activitatea de plasament a ntreprinderii.
Excepional privind amenzile i penalitile pentru cumprturi i pentru vnzri.
Cea mai complex analiz financiar este bonitatea clientului care se bazeaz pe urmtorii
indicatori de risc :
Lichiditatea curent

15

Analiza lichiditii are ca sop aprecierea capacitii companiei de a face fa datoriilor pe
termen scurt prin transformarea activelor circulante n disponbiliti. Calculul lichiditii se face
dup formula
Active circulante
Lichiditate =
Pasive circulante
Solvabilitate
Solvabilitatea reflect capacitatea companiei de a utiliza toate activele pentru plata tuturor
datoriilor i se calculeaz dup formula
Activ total
Solvabilitate (%) = 100
Datorii totale
Gradul de ndatorare
Gradul de indatorare reflect ct de mult este indatorat compania, indicator foarte important
pentru fundamentarea deciziei de creditare i se calculeaza, n dou variante, dup formula
Datorii totale
(1) Grad de ndatorare (%) = 100
Pasiv total

Datorii financiare
(2) Grad de ndatorare financiar (%) = --------------------------- 100
Capital propriu
Rentabilitatea economica
Rentabilitatea economic exprim eficiena activitatii de ansamblu a companiei i se
determin dupa formula
Profit brut
Rentabilitatea economic (%) = ------------------ 100
Activ total

Profit net
Rentabilitatea financiar (%) = ---------------------- 100

16

Capital propriu
Viteza de rotaie a activelor circulante
Acest indicator exprim numarul de cicluri efectuate de activele circulante intr-o
perioad i se determin dup formula
Cifra de afceri
Viteza de rotaie = ----------------------
Active circulante
Viteza de rotaie difer foarte mult n funcie de profilul companiei i se determin pe
ramuri de activitate.
Gradul de recuperare a dobnzii
Gradul de recuperare a dobnzii reflect capacitatea companiei de a plti dobnda din
profit i se calculeaz dup formula
Profit brut
Gradul de recuperare a dobnzii (%) = ------------------------------ 100
Cheltuieli cu dobnda

2.2.2 Analiza solicitrii de credit
. Analiza solicitarii de credit se realizeaza parcurgand urmatoarele etape:
a. Identificarea scopului si nivelului creditului acordat
Utilizarea creditului trebuie s corespund cu cerinele legislatiei bancare si cu normele
de creditare ale bancii. Daca aceasta conditie este indeplinita, se urmareste in continuare
dimensionarea creditului in functie de deficitul de resurse care trebuie acoperit. In acest scop se
intocmeste un flux de incasari si plati, care sa stabileasca acest deficit si in functie de acesta
partea de finantare ce revine bancii.
b. Identificarea surselor de rambursare a creditului
Principala sursa de rambursare a creditului o reprezinta excedentul de lichiditati aparut in
urma procesului economic desfasurat de debitor, dar aceasta este o proiecie. Pentru siguranta
banca solicit si o a doua sursa, de rezerva, care consta intr-o garantie real a debitorului (ipoteci
imobiliare, gajuri cu sau fr deposedare asupra unor bunuri precum utilajele de producie) care
poate fi valorificata de creditor n situaia incapacitii de plat a debitorului.

17

c. Ientificarea garantiilor creditului
In cazul existentei unor garantii reale, creditorul trebuie sa le identifice foarte clar, sa le
verifice si sa le evalueze cat mai corect. Valoarea garantiei trebuie sa acopere creditul si
dobanzile datorate de debitor. In final, aceste garantii fac obiectul unui contract juridic prin care
o parte dintre drepturi sunt cedate creditorului. Tot o forma de garantare a creditului este si
clauza contractuala. Aceasta poate stabili anumite praguri de incadrare pentru indicatori ai
situatiei financiare a debitorului. De exemplu se poate stabili un nivel maxim al indatorarii
debitorului, ce nu poate fi depasit prin contractarea de noi credite. Se poate limita, de asemenea,
anagajarea acestuia in alte operatiuni sau activitati care ii pot creste expunerea la risc.
d Stabilirea nivelului dobnzii i al comisioanelor
In general, dobnda propus este cea practicat de banc pentru tipul de credit solicitat
dar aceasta poate fi modificat n funcie de gradul de risc identificat i de garaniile care se pot
aduce de mprumutat. Dobnda se negociaz dar nivelul acesteia nu se poate abate prea mult de
la dobna standard, cel mai adesea abaterea este de 0,5 1 puncte de dobnda. n ce privete
comisioanele, acestea snt n general fixe si se negociaza mai rar.
2.2.3 Referatul de analiz a creditelor
Analiza nonfinanciar i analiza financiar se prezint n Referatul de analiz a
creditelor care trebuie s ofere factorilor de decizie informaiile necesare pentru apobarea
solicitrii de credite n conditii de risc acceptabil pentru banc. Referatul de credite are
urmatoarea structura:
- obiectul creditarii;
- prezentarea clientului;
- analiza financiara;
- analiza nonfinanciara;
- surse de rambursare;
- garantii;
- perioada de creditare;
- dobnzi si comisioane;
- concluzii si propuneri de creditare.
Referatul se semneaz de conducrea departamantului de analiz credite i de
inspectorul de credite i se inainteaza organelor competente pentru aprobare.

18

2.2.4 Contractul de credit
Contractul de credit i acordul de garanie constituie acte ncheiate ntre banc i
mprumutat prin care se materializeaz acordul de voin ntre cele dou pri privind acordarea,
garantarea i rambursarea creditului. Aceste contracte se bazeaz pe prevederile Codului
Comercial, Codului Civil i Legii Bancare din care rezult c toate operaiunile de credit i
garantare ale bncilor trebuie consemnate n documente contractuale prin care s se specifice toi
termenii i toate condiiile acestor tranzacii. Contractul de credit este un document tip al bncii,
cu clauze juridice, n cadrul cruia se nscriu elementele specifice tranzaciei identificarea
mprumutatului, suma creditului, obiectul creditului, perioada de creditare, perioada de graie,
perioada de tragere, dobnda (curent i majorat pentru creditele restante), comisioanele,
termenul de rambursare, procedurile n cazul nerambursrii la scaden, garaniile i data de
inchidere a contractului.


19

3 STUDIU DE CAZ REALIZAT LA BANCA TRANSILVANIA I S.C
STIROM S.A
1.2 3.1 PREZENTARE BNCII TRANSILVANIA
3.1.1 Istoric
Banca Transilvania (BT) este Banca Oamenilor ntreprinztori din Romnia. Banca se claseaz
pe poziia a 3-a n topul bncilor din Romnia,n funcie de active, la finalul primului trimestru
din 2013.
Istoria BT a nceput n Cluj-Napoca, n 1994, la iniiativa unor oameni de afaceri din Cluj.
Ideea a fost aceea de a crea o banc local, un brand de Cluj. Spiritul antreprenorial al
fondatorilor a determinat consolidarea poziiei Bncii Transilvania, ntr-o prim etap n Cluj i,
ulterior, la nivel regional i naional, pentru ca n 2007 s se extind inclusiv n Cipru. Banca i-a
orientat la nceput activitatea spre sectorul IMM i, datorit cererii pieei, n scurt timp aceasta a
nceput s se dedice i domeniului retail. n anul 1997, Banca Transilvania a devenit prima
instituie bancar din Romnia, care a fost cotat la Bursa de Valori Bucureti. Strategia bncii
este susinut de acionari puternici: Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare, care
deine 15% din capitalul social, Bank of Cyprus si IFC - Divizia de investiii a Bncii Mondiale.
Un moment de referin pentru banc a fost anul 2003, de cnd identitatea de corporatie are un
nou concept, conform noii misiuni a bncii. Re-branding-ul a nsemnat modificarea logo-ului
bncii, precum i implementarea unui standard nou privind unitile sale.
3.1.2 Principalele etape i evoluia sa n cadrul sistemului bancar romnesc
Banca Transilvania inseamna un grup financiar puternic, Grupul Financiar BANCA
TRANSILVANIA, care ofera servicii integrate - banking, administarea investitiilor, finantarea
consumatorilor, leasing, tranzactii mobiliare, factoring, prin intermediul companiilor sale: BT
Securities, BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Leasing, BT Medical Leasing, BT Finop
Leasing IFN SA, BT Direct, Compania de Factoring etc.

20

Echipa Bancii Transilvania este formata din peste 6.000 de angajati, iar media de varsta este de
33 de ani. BT este unul dintre cei mai doriti angajatori din Romania, situandu-se intre primele 20
de companii, conform clasamentului realizat in 2012 de Catalyst Consulting si facut public prin
intermediul presei in luna iunie a.c.
Banca Transilvania este prezenta in toate centrele economice importante din tara, avand o retea
formata din peste 560 sucursale, agentii si puncte de lucru.
n prezent Banca Transilvania desfoar o gama variat de operaiuni n Romnia, oferind
un pachet complet de servicii:
- Servicii bancare pentru persoane fizice :

- Servicii bancare pentru Clienti IMM:

21


22

3.1.3 Structura capitalului i a acionariatului
3


23

3.2 PREZENTAREA SOCIETII S.C STIROM S.A

3.2.1 Prezentarea firmei
Denumirea i statutul juridic:
Societatea comercial STIROM S.A. are sediul n Bucureti, Str. Theodor Pallady,
nr. 45, sectorul 3. A fost nfiinat n conformitate cu prevederile legii 15/1990 i HGR
1176/1990 ca unitate cu personalitate juridic sub numele de STIROM, prin preluarea
integral a patrimoniului fostei ntreprinderi de Articole de Sticlrie Bucureti fiind
aprobat prin Hotrrea Guvernului Romniei . Societatea a fost nmatriculat la Registrul
Comerului n data de 26.12.1990. Din 29.12.1995, S.C.STIROM S.A. devine societate cu
capital majoritar privat.
HCM 651/1966 este actul de natere al celui mai mare productor de sticlrie din
Romnia, aprut iniial sub denumirea de FASB (Fabrica de Articole de Sticlrie Bucureti),
unitate modern, cu dotarea tehnic la nivelul mondial al momentului. FASB a fost pus n
funciune n anul 1970, livrnd pn n 1990 cteva miliarde de articole de sticlrie, att pieei
interne ct i la export.
S.C. STIROM S.A. continu s rmn i astzi cel mai mare productor intern,
avnd o capacitate de producie de peste 450 tone sticlrie / zi.
Domeniul i obiectul de activitate
nc de la nfiinarea sa, S.C. STIROM S.A. a fost i continu s rmn cea mai
mare ntreprindere din Romnia de sticlrie automat. Domeniul de activitate al societii,
prevzut n statutul su, const din fabricarea i comercializarea pe piaa intern i la export a
articolelor de ambalaj i menaj, tuburi, fiole farmaceutice, lentile i alte articole tehnico-
utilitare din sticl calcosodic i borosilicatic.
De asemenea, n cadrul societii, se mai desfoar i alte activiti specifice
industriei sticlei, att n folosul propriu ct i pentru alte uniti din cadrul sectorului
(proiectare i execuie matrie sticlrie, piese de schimb i utilaje specifice, prestaii diverse
etc.).
Clienii principali ai S.C. STIROM S.A. sunt grupai n industriile alimentar,

24

farmaceutic i de medicamente, chimic i optic.
Prin fabricarea i comercializarea articolelor de menaj, S.C. STIROM S.A. satisface i o
parte nsemnat a necesitilor alimentaiei publice i a populaiei, adresndu-se, prin preuri
de vnzare relativ sczute, n special segmentelor mai puin favorizate financiar.
Articolele produse i comercializate se mpart n dou categorii:
Sticlrie de ambalaj pentru industria alimentar i a buturilor.
Articole de menaj
Sticlria de ambalaj, destinat clienilor industriali, cuprinde urmtoarele tipuri de
produse:
- Butelii realizate din sticl alb, verde, brun i olive green cu capaciti ntre 40 ml i 2000 ml,
pentru vinuri, buturi alcoolice, buturi rcoritoare, bere i ape minerale.
- Borcane pentru industria alimentara din sticl alb cu capaciti ntre 80 ml i 1700 ml.
- Flacoane cu capaciti ntre 8 ml i 1000 ml, realizate din sticl alb.
-
Alte informaii generale
Fabrica este amplasat n Bucureti pe Platforma Industrial Dudeti i are asigurat
accesul la cile rutiere i C.F.R.. Terenul de amplasament are o suprafa de 138,595 mp. i
constituie proprietatea societii.
Concurenii:
Referitor la concuren, aceasta se manifest numai n ceea ce privete fabricarea i
comercializarea buteliilor, S.C. STIROM S.A. fiind unic productor n Romnia de sticlrie de
menaj fabricat automat, precum i de flacoane i fiole farmaceutice.
Principalii concureni din exterior, la menaj, sunt productori din Turcia (Paabahce) i
din Frana (Luminarc). Produsele acestora beneficiaz de tehnologii mult mai moderne care le
asigur o calitate superioar i un mod de ambalare ce adaug valoare produselor i le
difereniaz fa de concureni.
De asemenea pe pia poate fi identificat o concuren indirect din partea
productorilor de articole de menaj pe baza altor materii prime ( plastic, ceramic, metal).
Clienii principali ai S.C. STIROM S.A. sunt grupai n industriile alimentar,
farmaceutic i de medicamente, chimic i optic. Reeaua de distribuie a societii este foarte
vast, iar segmentele de cumprtori sunt diversificate. Printre clienii firmei bucuretene se
numr : TUBORG, BRAN UNION, INTER BREW, COCA COLA, PEPSI COLA,

25

fabrici de medicamente, mbuteliatori de vin i alcool ( MURFATLAR, COTNARI,
PERFECT RENNAISANCE, STALINSKAIA, SANKT PETERSBURG), reeaua de
supermarket (METRO, BILLA) i muli alii.
Principalii furnizori ai societii comerciale sunt: Uzina de sod Govora; Mindo
Dorohoi; Sticlovai Vleni; Chimopar Harghita .
Furnizorii forei de munc se constituie din unitile de nvmnt, oficiile de for de
munc, precum i persoanele aflate n cutarea unui loc de munc.
3.2.2 Organizarea firmei

ntreprinderea S.C. STIROM S.A. are circa 1650 angajai mprii n diferite
compartimente.
Structura organizatoric a sistemului de management este ierarhizat n subordonri i
atribuii pentru fiecare funcie managerial.
Adunarea General a Acionarilor este organul suprem de conducere al societii, care
decide asupra activitii acesteia i asigur politica economic i comercial. Aceasta poate fi
ordinar sau extraordinar.
n cadrul ntreprinderii S.C. STIROM S.A. exist o Comisie de Cenzori
(organigrama) care este format din trei membri i mpreun cu acionarii controleaz gestiunea
societii comerciale.
Mai exist un Consiliu Managerial a crui componen este stabilit prin Contractul de
Management.
n cazul conducerii manageriale atribuiile preedintelui Consiliului de Administraie
sunt preluate de ctre Managerul General.
Managerul Tehnic coordoneaz activitatea tehnic, tehnologic i de producie a
societii comerciale, prin efii de compartimente i secii care i sunt subordonai. n cadrul
organizrii ntreprinderii se ntlnete i un Manager Comercial care desfoar activiti de
contractare, livrare produse, marketing, aprovizionare, depozitare, manipulare etc.
Managerul Economic asigur i impune respectarea reglementrilor legislaiei de specialitate i
urmrete procurarea fondurilor necesare societii comerciale.


26

S.C. STIROM S.A. ORGANIGRAM
ADUNAREA GENERAL A
ACIONARILOR

CONSILIUL
MANAGERIAL
COMISIA DE
CENZORI

MANAGER GENERAL

MANAGER
TEHNIC
MANAGER
COMERCIAL
MANAGER
ECONOMIC
Cabinet medical Comp. Tehnic Comp. CFU Comp. Contabilitate
Comp. Juridic Secii Comp.
Transporturi
Comp. Financiar
Comp. CFI Comp. Autoutilitare Comp. Desfacere
Prescurtri:
Comp.- compartiment
AC-asigurarea
calitii
CTC control tehnic
de calitate
Comp. Administrativ Comp. Mecano
Energetic
Comp. Export
Comp. Protecia Muncii Comp. Proiectare
Produse
Comp.
Aprovizionare
Comp. Informaional

Comp. Marketing
Comp. ONM

27

Comp. PS

PS-personal salarizare
ONM organizarea i
normarea muncii
Comp. Metrologie
Comp.Laborator C FI control financiar
In extern
C FU - ci ferate uzinale
Comp. CTC
Comp. AC

Managementul resurselor umane cuprinde acele activiti prin care se optimizeaz
performana oamenilor dintr-o organizaie, precum i relaiile dintre acetia. Domeniile
importante ale managementului resurselor umane sunt: recrutarea i selecia, integrarea noilor
angajai, evaluarea performanelor angajailor, stimularea material i moral, precum i
administrarea relaiilor de munc.
Obiectivul principal al departamentului de resurse umane din cadrul ntreprinderii S.C.
STIROM S.A. ( compartimentul Personal Salarizare ) este acela de a-i pstra salariaii ct mai
mult timp n ntreprindere i de a le satisface trebuinele acestora astfel nct ntreprinderea s
obin maximum de eficien. Astfel, managerul n resurse umane de la acest compartiment se
ocup de dou aspecte:
atragerea, obinerea i reinerea forei de munc n ntreprindere date de: reducerea
absenteismului i a fluctuaiei de personal, creterea siguranei muncii;
eficacitatea personalului din subordine ( realizarea cu succes a tuturor sarcinilor atribuite
de ctre fiecare angajat ).
ns toate aceste lucruri pot fi realizate doar prin capacitatea i motivarea personalului. n
cadrul ntreprinderii S.C. STIROM S.A., motivarea personalului se face prin:
salarizarea corespunztoare muncii depuse;
acordarea de bonusuri ( de exemplu: pentru angajaii care vin la munc smbta sau
duminica, li se acord pe lng salariul de baz i o remunerare pentru orele
suplimentare, costul unei ore de munc suplimentar fiind dublat fa de cel iniial ;
totodat, de srbtori angajailor li se acord prime );
promovarea angajailor ;

28

motivare nesalarial ( foarte important pentru angajaii ntreprinderii S.C. STIROM S.A.
este crearea unor condiii optime de lucru: programul de lucru flexibil, condiiile de
munc , sigurana i sntatea angajailor, protecia la locul de munc, precum i
elaborarea contractului colectiv de munc; n ntreprinderea S.C. STIROM S.A. se
lucreaz foarte mult n echip, astfel nct relaiile dintre angajai trebuie avute n vedere
tot timpul de ctre compartimentul de resurse umane );
evaluarea posturilor
nainte de toate acestea, un lucru dificil, costisitor dar, totodat, extrem de important
pentru S.C. STIROM S.A. l constituie politica de recrutare i selecie a personalului. Astfel,
compartimentul de resurse umane se ocup de cutarea i de gsirea candidailor pentru posturile
vacante ale ntreprinderii, astfel nct aceasta s poat selecta cele mai potrivite persoane. Se ine
cont de ceea ce cere respectivul post i se caut persoanele calificate pentru acesta.
n cadrul acestei ntreprinderi, recrutarea se face mai mult din interior, deoarece
ntreprinderea se bazeaz foarte mult pe experiena dobndit n timp de angajaii si i pe
vechime. Acesta este i un mod de promovare a propriilor angajai. Nu se exclude ns recrutarea
din exterior apelndu-se la instituiile de nvmnt, ageniile de for de munc, i nu n ultimul
rnd la referinele oferite de angajaii ntreprinderii.
Recrutarea este fcut de ctre cei de de la compartimentul Personal Salarizare. Dup ce
s-a fcut selecia angajailor, urmeaz integrarea acestora pe noul post i sprijinul pe care
ntreprinderea li-l ofer pentru a se putea adapta ct mai uor i mai repede.

3.2.3 Credit + 100.000 LEI

Limita adiional Primeti n plus pn la 100.000 lei, fr garanii
materiale
Valoarea creditului Valoarea creditului
Perioada 24 luni

Condiiile de eligibilitate
- compania inregistreza o perioada minima de activitate de 18 luni;
- cifra de afaceri este una in crestere sau, in cazul in care evolutia acesteia este una negativa,
scaderea cifrei de afaceri nu este mai mare de 25%;

29

- firma nu este in interdictie de a emite cecuri bancare;
- la creditele contractate compania figureaza in CRB cu serviciul datoriei A sau B in ultimele 6
luni si A la data analizei;
- compania nu inregistreza popriri active sau suspendate pe cont si datorii bugetare restante mai
vechi de 60 de zile (existand posibilitatea achitarii din credit a datoriilor restante sau curente fata
de bugetul de stat).
- compania este stabila financiar.

3.2.4 Analiza financiar a societii S.C STIROM S.A n perioada 2011-2013
Analiza financiar are loc pe baza documentelor contabile de sintez i cuprinde:
- analiza bilantului contabil;
- analiza contului de rezultate financiare;
- stabilirea bonitii clientului,
- determinarea performanelor financiare ale companiilor.
Lichiditatea curent
Active circulante
Lichiditate =
Pasive circulante

Lichiditatea 2011 06 , 1
115 . 523 . 40
43.201.345

Lichiditatea 2012 94 . 0
562 . 578 . 43
445 . 137 . 41

Lichiditatea 2013 56 . 0
879 . 254 . 48
588 . 045 . 27


30

Fig.3.1 Lichiditatea
Lichiditatea curenta este una dintre cele mai importante rate financiare ale unei companii si
masoara capacitatea acesteia de a plati datoriile pe termen scurt utilizand activele pe termen scurt
din bilant. Se calculeaza ca raport intreactivele circulante si totalul datoriilor pe termen scurt. Cu
cat valoarea sa este mai mare, cu atat compania are o capacitate mai mare de a-si plati datoriile
curente fara sa apeleze la resurse pe termen lung sau la noi imprumuturi. O valoare subunitara
inseamna ca firma are nevoie sa se imprumute sau sa vanda o parte din activele imobilizate
pentru a-si plati datoriile si a evita falimentul. In general, o lichiditate curenta mai mica decat 1 e
un semnal negativ. Valoarea optima pentru acest indicator este in jur de 2, insa ea poate varia in
functie de sectorul de activitate. Astfel, exista sectoare unde lichiditatea optima este de 2 sau
chiar mai mare, dar si sectoare care functioneaza foarte bine cu 1.5 sau chiar cu 1. Sectoarele
unde lichiditatea curenta poate fi ceva mai mica fara ca acest lucru sa aiba un efect negativ
asupra activitatii sunt cele care presupun o pondere foarte mare a activelor fixe si o perioada mai
indelungata pentru valorificarea produselor (cum ar fi santierele care produc vapoare sau
avioane, de exemplu), in a caror situatie datoriile curente sunt platite in general din credite pentru
acoperirea capitalului de lucru.
Solvabilitate (%) = 100 x
ale DatoriiTot
ActivTotal


31

Solvabilitatea2011= % 159 100
712 . 487 . 58
688 . 389 . 93
x

824 . 160 . 64
144 . 786 . 129
x

292 . 302 . 59
949 . 918 . 128
x

159
202
217
0
50
100
150
200
250
2011 2012 2013
West

Fig.3.2 Solvabilitatea
Solvabilitatea este rezultatul unei activitati eficiente, iar lipsa capacitatii de plata si a lichiditatii
pot avea efect temporar, daca intreprinderea se bazeaza pe o solvabilitate globala.
Grad de ndatorare (%) = 100 x
PasivTotal
ale DatoriiTot

Grad de ndatorare2011= % 83 , 46 100
928 . 886 . 124
712 . 487 . 58
x %

196 . 367 . 150
824 . 160 . 64
x %

32

234 . 843 . 142
292 . 302 . 59
x %

Fig.3.3 Gradul de ndatorare
Rentabilitatea economic (%) = 100
Pr
x
ActivTotal
of itBrut

Rentabilitatea economic2011= % 00 , 3 100
855 . 027 . 138
766 . 147 . 4
x

688 . 035 . 174
699 . 710 . 4
x

577 . 628 . 161
273 . 727 . 5
x


33

Rentabilitatea financiar (%) = 100
Pr
Pr
x
opriu Capital
ofitNet

Rentabilitatea financiar2011= % 02 , 11 100
112 . 177 . 66
611 . 298 . 7
x

099 . 168 . 86
867 . 281 . 8
x

609 . 432 . 83
906 . 534 . 10
x

Viteza de rotaie a activelor circulante
Viteza de rotaie =
ulante ActiveCirc
A C.

Viteza de rotaie2011= 09 . 3
345 . 201 . 43
621 . 668 . 133

Viteza de rotaie2012= 27 , 3
445 . 137 . 41
634 . 749 . 134


34

Viteza de rotaie2013= 82 , 5
588 . 045 . 27
760 . 647 . 157

cu ct numrul de rotaii este mai mare, cu att activitatea este mai eficient,
deoarece, cu aceli volum de active circulante se poate realiza un volum mai mare
de desfacere de mrfuri i un profit mai mare.
Gradul de recuperare a dobnzii
Gradul de recuperare a dobnzii reflect capacitatea companiei de a plti dobnda din
profit i se calculeaz dup formula.

Gradul de recuperare a dobnzii (%) =
cuDobanda Cheltuieli
ofitBrut Pr

Gradul de recuperare a dobnzii2011= 218 100
693 . 900 . 1
766 . 147 . 4
x zile

750 . 648
699 . 710 . 4
x zile

036 . 505
273 . 727 . 5
x zile


35

CONCLUZII I PROPUNERI
Analiznd urmtori indicatorii de lichiditate, solvablitatea-care se afl peste pragul de
100%, n 2011 este de 159%, 2012 de 202% i n 2013 de 217%, gradul de ndatorare care este
mediu de 46,83% n 2011, viteza de rotaie fiind de 3,09 rotaii iar gradul de recuperare al
investiiei este de 218 zile, constatm c S.C STIROM S.A se va ncadra pentru aprobarea
creditului deoarece firma are profit.


36

B I B L I O G R A F I E

[1] Brsan-Pipu, Nicolae, i Ion Popescu. Managementul riscului. Concepte, metode, aplicaii.
Braov: Editura Universitii "Transilvania", 2003.
[2] Alexandra Horobe, Managementul riscului n investiiile internaionale, Editura All Beck
[3] Suciu, Gheorghe. Analiz economic-financiar. Braov: Editura Infomarket, 2009.
[4] www.biblioteca-digital.ase.ro
[5] Laura Elly Nagy, Managementul riscului n asigurri, Editura c.h.Beck


37

A N E X E
1.3 Anexa 1 - BILAN CONTABIL PRESCURTAT

Denumirea elementului
Nr.
rd.
Sold la
31.12.2011
Sold la
31.12.2012
Sold la
31.12.2013
A. ACTIVE IMOBILIZATE
Imobilizri necorporale 1 227183 13505373 15502001
Imobilizri corporale 2 86881291 97552402 95153352
Imobilizri financiare 3 6281214 18728369 18263596
ACTIVE IMOBILIZATE
TOTAL(rd.1+2+3)
4 93389688 129786144 128918949
B. ACTIVE CIRCULANTE
Stocuri 5 9077181 17845624 10761828
Creane 6 34030225 23132351 16117313
Investiii pe termen scurt 7 - - -
Casa i conturi la bnci 8 1484836 3150372 5664040
ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL
(rd.5+6+7+8)
9 44592242 44128347 32543181
C. CHELTUIELI N AVANS 10 93939 159470 166447
D. DATORI I(< 1 an) 11 40523115 43578562 48254879
E. ACTIVE CIRCULANTE
NETE/DATORII CURENTE NETE
(rd.9+10-11-18)
12 44686181 44287817 32709628
F. TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE
(rd.4+12)
13 138027855 174035688 161628577
G. DATORII (> 1 an) 14 17964597 20582262 11047413
H. PROVIZIOANE 15 174090 0 0

38

I. VENITURI N AVANS (rd.17+18) din
care:
16 48014 38273 108333
Subvenii pentru investiii 17 48014 38273 108333
Venituri nregistrate n avans 18 0 0 0
J. CAPITAL I REZERVE
Capital (rd.20+21+22) din care: 19 12358950 23306374 23306374
- Capital subscris vrsat 20 12358950 23306374 23306374
- Capital subscris nevrsat 21
- Patrimoniul regiei 22
Prime de capital 23
Rezerve din reeveluare 24 50881149 62421212 58891862
Rezerve 25
- Aciuni proprii 26
- Ctiguri legate de capitaluri proprii 27
- Pierderi legate de capitaluri proprii 28
Profitul sau pierderea reportat() Sold C 29
Sold D 30
Profitul sau pierderea ex.financiar Sold C 31 3150845 507082 1349002
Sold D 32
- Repartizarea profitului 33 213832 66569 114629
CAPITALURI PROPRII - TOTAL
(rd.19+23+24+25-26+27-28+29-30+31-32-
33)
34 66177112 86168099 83432609
Patrimoniul public 35 0 0 0
CAPITALURI - TOTAL (rd.34+35) 36 66177112 86168099 83432609


39

1.4 Anexa 2 - CONTUL DE PROFIT I PIEDERE

Denumirea indicatorilor
Nr.
rd.
Sold la
31.12.2011
Sold la
31.12.2012
Sold la
31.12.2013
1. CIFRA DE AFACERI NET
(rd.2+3+4+5)
1 133668621 134749634 157647760
Producia vndut 2 53809319 94520153 120422692
Venituri din vnzarea mrfurilor 3 79859302 40229481 37225068
Venituri din dobnzi nregistrate de entitile
al cror obiect de activitate l constituie
leasingul
4 0 0 0
Venituri din subvenii de exploatare aferente
cifrei de afaceri nete
5 0 0 0
2.VARIAIA STOCURILOR DE
PRODUSE FINITE I A PRODUCIEI N
CURS DE EXECUIE
0 0 0
Sold C 6 66774856 28853473 24488375
Sold D 7 0 0 0
3. PRODUCIA REALIZAT DE
ENTITATE PENTRU SCOPURILE SALE
PROPRII I CAPITALIZAT
8 8584170 343093 7164
4. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 9 393940 4637970 341636
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL
(rd.1+6-7+8+9)
10 200837417 168584170 182484935
5. CHELTUIELI CU MATERIILE PRIME
I MATERIALELE CONSUMABILE
11 63381241 72260957 89830926
Alte cheltuieli materiale 12 1238066 904481 1097650
Alte cheltuieli externe (energie, ap) 13 5463649 5961033 6415829
Cheltuieli privind mrfurile 14 83831462 40575811 37232824
6. CHELTUIELI CU PERSONALUL 15 21715285 20236530 19662525

40

(rd.16+17) din care:
Salarii i indemnizaii 16 16781102 15665045 15149419
Cheltuieli cu asigurrile i protecia social 17 4934183 4571485 4513106
7. AJUSTRI DE VALOARE PRIVIND
IMOBILIZRILE CORPORALE I
NECORPORALE (rd.19-20)
18 6105816 6470631 6091202
Cheltuieli 19 6105816 6470631 6091202
Venituri 20 0 0 0
Ajustri de valoare privind activele
circulante (rd.22-23)
21 358457 -42279 -12554
Cheltuieli 22 687790 904665 168
Venituri 23 329333 946944 12722
8. ALTE CHELTUIELI DE
EXPLOATARE (rd.25+26+27+28)
24 13490439 17014025 16070435
Cheltuieli privind prestaiile externe 25 11750238 15190360 14042769
Cheltuieli cu alte impozite, taxe i
vrsminte asimilate
26 980832 978317 1099207
Cheltuieli cu despgibiri, donaii i active
cedate
27 759369 845348 928459
Cheltuieli privind dobnzile de refinanare
nregistrate de entitile al cror obiect de
activitate l constituie leasingul
28 0 0 0
Ajustri privind provizioanele (rd.30-31) 29 174090 0 0
Cheltuieli 30 174090 0 0
Venituri 31 0 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE -
TOTAL
(rd.11+12+13+14+15+18+21+24+29)
32 195758505 163381189 176388837
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
EXPLOATARE:
0 0 0

41

Profit (rd.10-32) 33 5078912 5202981 6096098
Pierdere (rd.32-10) 34 0 0 0
9. VENITURI DIN INTERESE DE
PARTICIPARE
35 2565 0 0
Din care, venituri obinute de la entitile
afiliate
36 2565 0 0
10. VENITURI DIN ALTE INVESTIII I
MPRUMUTURI CARE FAC PARTE DIN
ACTIVELE IMOBILIZATE
37 0 0 0
afiliate
38 0 0 0
11. VENITURI DIN DOBNZI 39 24458 539090 47797
afiliate
40
Alte venituri financiare 41 5833931 696059 1543266
VENITURI FINANCIARE - TOTAL
(rd.35+37+39+41)
42 5860954 1235149 1591063
12. AJUSTRI DE VALOARE PRIVINV
IMOBILIZRILE FINANCIARE I
INVESTIIILE DEINUTE CA ACTIVE
CIRCULANTE (rd.44-45)
43 0 0 0
Cheltuieli 44 0 0 0
Venituri 45 0 0 0
13. CHELTUIELI PRIVIND DOBNZILE 46 1900693 648750 505036
Din care, cheltuielile n relaia cu entitile
afiliate
47 0 0 0
Alte cheltuieli financiare

48 4891407 1078681 1454852
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL
(rd.43+46+48)
49 6792100 1727431 1959888

42

PROFITUL SAU PIERDEREA
FINANCIAR():

Profit (rd.42-49) 50 -931146 -492282 -368825
Pierdere (rd.49-42) 51 931146 492282 368825
14. PROFITUL SAU PIERDEREA
CURENT():

Profit (rd.10+42-32-49) 52 4147766 4710699 5727273
Pierdere (rd.32+49-10-42) 53 -4147766 -4710699 -5727273
15. VENITURI EXTRAORDINARE 54 0 0 0
16. CHELTUIELI EXTRAORDINARE 55
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA EXTRAORDINAR:

Profit (rd.54-55) 56 0 0 0
Pierdere (rd.55-54) 57 0 0 0
VENITURI TOTALE (rd.10+42+54) 58 206698371 169819319 184075998
CHELTUIELI TOTALE (rd.32+49+55) 59 202550605 165108620 178348725
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT():
Profit (rd.58-59) 60 4147766 4710699 5727273
Pierdere (rd.59-58) 61 0 0 0
18. IMPOZITUL PE PROFIT 62 996921 1139531 919640
19. ALTE IMPOZITE NEPREZENTATE
LA ELEMENTELE DE MAI SUS
63 0 0 0
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET()
A EXERCIIULUI FINANCIAR:

Profit (rd.60-61-62-63) 64 7298611 8281867 10534906
Pierdere (rd.61+62+63-60) 65 -7298611 -8281867 -10534906


43

1.5 Anexa 3 - SITUAIA ACTIVELOR IMOBILIZATE

ELEMENTE DE IMOBILIZRI
Nr.
rd.
Sold la 31.12.
2012
Sold la 31.12.
2013
IMOBILIZRI NECORPORALE
Cheltuieli de constituire i cheltuieli de
dezvoltare
1
Alte imobilizri 2 13161270 13161270
Avansuri i imobilizri necorporale n curs 3 482606 2576223
TOTAL (rd.1+2+3) 4 13643876 15737493
IMOBILIZRI CORPORALE
Terenuri 5 32234200 32234200
Construcii 6 43957068 44576410
Instalaii tehnice i maini 7 28533444 30780581
Alte instalaii, utilaje i mobilier 8 123773 371491
Avansuri i imobilizri corporale n curs 9 164082 289534
TOTAL (rd.5+6+7+8+9) 10 105012567 108252216
IMOBILIZRI FINANCIARE 11 18728369 18263596
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL
(rd.4+10+11)
12 137384812 142253305

Proiect Finante

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Finante

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA CRETIN "DIMITRIE CANTEMIR"

FACULTATEA DE FINANE, BNCI I CONTABILITATE

S-ar putea să vă placă și