UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR

TEMA :

Sistemul Fiscal al Lituaniei

MASTERANT ADAMUTA IOANA

BRASOV 2 !"

CU#RINS

!$ AS#ECTE GENERALE #RIVIND SISTEMUL FISCAL 1.1 Conceptul de sistem fiscal 1.2 Evolutia sistemului fiscal 1.3 Clasificarea sistemului fiscal 2$ CONTINUTUL SI ROLUL IM#O%ITELOR 2.1 Clasificarea impozitelor 2.2 Aparitia si evolutia sistemului fiscal "$ SISTEMUL FISCAL AL LITUANIEI 3.1 mpozite directe 3.2 mpozitul pe venit 3.3 mpozite indirecte 3.! Ta"a pe valoare adau#ata 3.$ Accizele &$ BIBLIOGRAFIE

!$ AS#ECTE GENERALE #RIVIND SISTEMUL FISCAL

Sistemul fiscal reprezint% un sistem comple"&alc%tuit dintr'o diversitate de elemente&care interac(ioneaz% )i care influen(eaz% structura )i comportamentul sistemului&contri*uind la realizarea o*iectivelor sale.

!$!$ Conceptul de sistem fiscal

Corespunz%tor primei a*ord%ri +mai restr,ns%- &sistemul fiscal este v%zut ca totalitatea impozitelor dintr'un stat.Cea de'a doua a*ordare +e"tins%- .l define)te prin prisma elementelor componente )i a rela(iilor dintre elementele care formeaz% acest sistem.Conform celei de a doua a*ord%ri &sistemul 'iscal se define)te ca ansam(lul )e c*nce+te ,+-inci+ii, met*)e,+-*cese cu +-i.i-e la * mul/ime )e elemente 0mate-ie im+*1a(il2,c*te3,4nt-e ca-e se mani'est2 -ela/ii ca-e a+a- ca u-ma-e a +-*iect2-ii ,a5e12-ii 5i +e-ce+e-ii im+*1itel*- 5i ca-e sunt 6esti*nate c*n'*-m le6isla/iei 'iscale 4n sc*+ul -eali12-ii *(iecti.el*- sistemului$ ndiferent de natura lor +economic%&social%&te/nic%-&toate elementele sistemului fiscal sunt re#lementate 0uridic &asi#ur,nd preluarea re#lementat% a unor p%r(i din produsul intern *rut &de c%tre stat&.n procesul redistri*uirii )i consumului. Sistemul fiscal este un sistem desc/is &deoarece&pe de o parte &mediul economico'social ac(ioneaz% asupra sa&modific,ndu'l sau orient,ndu'l&iar pe de alt% parte &sistemul fiscal ac(ioneaz% asupra mediului&.n mod direct sau indirect. 1icare stat )i'a adoptat propriul sistem fiscal &mai mult sau mai pu(on perfec(ionat&.n str,ns% le#atur% cu #radul de dezvoltare economic%&social% )i militar%. 2n m%sura .n care statul suveran din punct de vedere politic .)i poate e"ercita o putere fiscal% a*solut% pe teritoriul s%u&se poate vor*i de su.e-anitate 'iscal2$ 3entru ca un sistem fiscal s% dispun% de aut*n*mie 'iscal2 c*m+let2 +suveranitate fiscal%-&este necesar ca aceasta s% .ntruneasc% urmatoarele cerin(e: 'exclusivitatea aplicrii,care presupune faptul c% se aplic% .ntr'un teritoriu #eo#rafic determinat &fiind unicul colector al resurselor fiscale pentru un *u#et sau un sistemunitar de *u#ete4

-autonomia tehnic se refer% la necesitatea ca sistemul fiscal s% fie complet &adic% s% con(in% toate re#ulile de a)ezare&lic/idare )i .ncasare a impozitelor&astfel .nc,t s% fie posi*il% puterea sa .n aplicare.

!$2$Evoluia sistemelor fiscale

Evolu(ia )i caracteristicile sistemelor fiscale reprezint% o reflectare a structurilor social' economice&a curentelor ideolo#ice )i politice&precum )i a avans%rii .n cunoa)tere prin cercetarea )tiin(ific% economic%. 5elimiterea unor etape .n evolu(ia sistemelor fiscale reprezint% un demers destul de dificil &av,nd .n vedere &pe de o parte&vec/imea perceperii impozitelor &iar pe de alt% parte &lipsa unor informa(ii coerente )i ancorate .n perioade mai vec/i. Cunoa)terea etapelor parcurse de evolu(ia sistemelor fiscale permite prezentului &prefi#urarea viitorului )i&mai ales &ocolirea erorilor trecutului. 5e'a lun#ul istoriei&sistemele fiscale au urm%rit &.n principal&o*iective ca: 'acoperirea necesarului de resurese financiare pu*lice ale statului4 'simplificarea )i .nlesnirea muncii de colectare )i eviden(% a impozitelor4 'consim(irea la plata impozitelor. a- Eta+a antic2 7 .n care are loc formarea sistemelor fiscale&prin introducerea treptat% a impozitelor. n acea perioad%&sistemele fiscale .n curs de c onstituire erau mai mult sau mai pu(in evoluate&necesarul de resurse fiind .n str,ns% le#atur% cu capacitatea de men(inere a ordinii interne&de ap%rare a frontierelor. 3rincipalele caracteristici ale ale sistemelor fiscale erau: 'sta*ilirea )i repartizarea ar*itrar% a o*il#a(iilor fiscale&care erau specifice fiec%rei entit%(i or#anizatorice4 'preponderen(a impozitelor de reparti(ie4 'nere#ularitatea perceperii impozitelor4 'ine#alitatea cet%(enilor .n fa(a impozitelor. *- Eta+a .ec8e 6 .nainteaz% .n timp spre sf,r)itul secolului al 78 'lea&f%r% s% .nre#istreze evolu(ii spectaculoase ale sistemelor fiscale. ! .n(ele#erea

3rincipalele caracteristici erau: 'trecerea de la impozitele de repartitie la cele de tip real4 'incercari frecvente pentru #eneralizarea impunerii la nivelul societatii&astfel ca impozitele nu au mai fost sta*ilite dupa *unul plac al conducatorilor de colectivitati&ci prin le#e4 'mentinerea de privile#ii fiscale pentru unele cate#orii de cetateni. c3Eta+a li(e-al2 este cuprins% .ntre secolul al 78 'lea )i secolul al 7 7'lea& perioad% .n care asupra sistemelor fiscale )i'au pus amprenta rela(iile de tip capitalist.Caracteristicile acestora s'au modificat su*stan(ial& fiind strans le#ate de o*iectivele urm%rite: 'procurarea resurselor fiscale ale statului s% se realizeze astfel .ncat s% nu fie afectate procesele de acumulare )i consolidare ale capitalului4 'eliminarea inec/ita(ilor fiscale care d%inuiser% in sistemele fiscale anterioare. )3Eta+a m*)e-n2 incepe odata cu a doua faza a revolu(iei industriale&continu,ndu'se procesul de modernizare al sistemelor fiscale&prin: 'adoptarea de noi procedee de a)ezare si calcul al impozitelor4 'cre)terea randamentului fiscal4 'trecerea de la impozite analitice la impozite sintetice.

!$"$ Clasificarea sistemelor fiscale

5up% cel de'al doilea r%z*oi mondial&se delimiteaz%&treptat& patru cate#orii de sisteme fiscale: 9sisteme 'iscale ale ec*n*miil*- su()e1.*ltate 6caracterizate printr'o putere contri*utiv% redus%& preponderen(a impozitelor indirecte )i posi*ilit%(i reduse de administrare a impozitelor4 9sisteme 'iscale ale /2-il*- )e1.*ltate 6caracterizate prin e"tinderea contri*ua*ililor mi0locii& diversificare sursei de venituri& specializarea aparatului fiscal si cre)terea relativ% a impozitelor pe venituri4 9sisteme 'iscale ale ec*n*miil*- su+e-)e1.*ltate 6constituite dup% anii 9:; caracterizate printr'o putere contri*utiv% mai mare +#enerat% de cre)terea veniturilor&personalizarea accentuat% a impozitelor& cre)terea randamentului fiscal +printr'un control mai $

drastic )i mai eficient al administra(iilor fiscale )i prin reducea evaziunii fiscale- &utilizarea politicii fiscale .n politica de suprave#/ere a activit%(ii economice4 9sisteme 'iscale ale ec*n*miil*- in t-an1i/ie 6caracterizate prin e"isten(a unor constr,n#eri & interne si e"terne& cum sunt:nivel sc%zut al veniturilor& reflectat .ntr'o capacitatea contri*utiv% redus% & e"tinderea facilit%(ilor fiscale &accentuarea presiunii fiscale &apari(ia )i cre)terea evaziunii fiscale & adoptarea unor m%suri repetate de reform% fiscal%. <a evaluarea calit%(ii si performan(elor sistemelor fiscale acestea tre*uie analizate prin prisma .ndeplinirii unor ce-in/e &cum sunt: 'distri*u(ia ec/ita*il% a sarcinii fiscale4 'ale#erea impozitelor care s% pertur*e c,t mai pu(in posi*il macanismul de luare a deciziilor economice4 'asi#urarea sta*ilit%(ii sistemului fiscal & in ceea ce prive)te structura )i nivelul impozitelor4 'utilizarea instrumentelor fiscale .n scopuri econimice care s% nu produc% inec/ita(i ale sistemului fiscal4 'costuri de administrare a impozitelor s% fie la un nivel care s% nu afecteze realitatea o*iectivelor de politic% fiscal%4 'structura impozitelor s% permit% utilizarea politicii fiscale pentru o*iectivele sta*iliz%rii si cre)terii economice4 'asi#urarea transparen(ei fiscale & pentru a permite adoptarea deciziilor de politic% fiscal% adecvate )i a facilita dez*ateriile pe acest su*iect. n evolu(ia lor& dar )i .n viziunea speciali)tilor .n domeniu &sistemele fiscale au cunoscut numeroase confi#ura(ii & ceea ce permite clasificarea lor dup% criterii diverse. mportant% este #%sirea unor elemente de referin(% & .n func(ie de care s% se analizeze spa(ial si temporal evolu(ia sistemelor fiscale ale unor (%ri cu structuri economico'sociale asem%n%toare.

2$ CONTINUTUL SI ROLUL IM#O%ITELOR

Termenul de impozit provine din lim*a latin% de la cuv,ntul >impositus? )i din lim*a francez% de la cuv,ntul >impot?. mpozitul reprezint% prelevarea unei p%r(i din veniturile )i@sau averea persoanelor fizice )i 0uridice la dispozi(ia statului pentru acoperirea c/eltuielilor pu*lice. 3relevarea se face .n mod o*li#atoriu& cu titlu neram*ursa*il )i f%r% o contrapresta(ie direct% din partea statului. Caracterul o*li#atoriu al impozitelor tre*uie .n(eles .n sensul c% plata acestora c%tre stat este o sarcin% impus% tuturor persoanelor fizice )i 0uridice care realizeaz% venit dintr'o anumit% surs% sau care posed% un anumit tip de avere pentru care& conform le#ii& datoreaz% impozit. 5reptul de a introduce impozite .l are statul )i el e"ercit% de cele mai multe ori& prin intermediul puterii le#islative +3arlamentul-& iar uneori )i& .n anumite condi(ii& prin or#anele de stat locale. 3arlamentul se pronun(% .n le#%tur% cu introducerea impozitelor de stat de importan(% na(ional% +#eneral%-& iar or#anele de stat locale pot introduce unele impozite .n favoarea unit%(ilor administrativ'teritoriale. 2n Rom,nia& conform Constitu(iei& consiliile locale sau 0ude(ene sta*ilesc impozitele )i ta"ele locale& .n limitele )i .n condi(iile le#ii. Sumele .ncasate la *u#etul de stat& *u#etul asi#ur%rilor sociale de stat )i la *u#etele locale cu titlu de impozit au caracter definitiv )i neram*ursa*il. 2n sc/im*ul lor statul nu se an#a0eaz% la nici un contraserviciu direct )i imediat& iar pl%titorii nu pot solicita un contraserviciu de valoare e#al% sau apropiat%. Acesta este un aspect ce deose*e)te impozitul de ta"% care reprezint%& .n #eneral& suma de *ani pl%tit% de c%tre o persoan% fizic% sau 0uridic%& ca re#ul% #eneral% pentru un serviciu prestat pl%titorului de c%tre stat sau institu(iile sale. Rolul impozitelor de stat se manifest% pe plan financiar& economic )i social. Modul concret de manifestare a acestui rol cunoa)te unele diferen(ieri de la o etap% de dezvoltare economino'social% la alta. Rolul cel mai important al impozitelor se manifest% pe plan financiar& deoarece acestea constituie mi0locul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea c/eltuielilor pu*lice. Astfel& .n (%rile dezvoltate& impozitele& ta"ele )i contri*u(iile procur% opt& nou% zecimi din totalul resurselor financiare pu*lice. 2n cadrul (%rilor aflate .n dezvoltare& A

ponderea impozitelor )i ta"elor .n totalul resurselor financiare pu*lice .nre#istreaz% diferen(ieri importante& variind .ntre cinci )i nou% zecimi. 3e plan social& rolul impozitelor se concertizeaz% .n faptul c%& prin intermediul lor& statul procedeaz% la redistri*uirea unei p%r(i importante din produsul intern *rut .ntre #rupuri sociale )i indivizi& .ntre persoanele fizice )i cele 0uridice. Astfel& prin intermediul impozitelor& ta"elor )i contri*u(iilor statul preia la *u#et .ntre patru )i cinci zecimi )i c/iar mai mult din 3 B& .n (%rile dezvoltate )i .ntre trei )i patru zecimi .n (%rile .n dezvoltare. 3rin urmare& impozitele constituie unul din principalele instrumente de care statul dispune pentru redistri*uirea veniturilor )i averii.

Principiile impunerii mpunerea reprezint% un comple" de m%suri )i opera(iuni& efectuate .n *aza le#ii& care au drept scop final sta*ilirea impozitului ce revine .n sarcina unei persoane fizice sau 0uridice. mpunerea are at,t o latur% de natur% politic%& c,t )i una de ordin te/nic +concretizat% .n metodele )i te/nicile utilizate pentru determinarea m%rimii o*iectului impoza*il )i a cuantumului impozitului -. 5in punct de vedere politic& prin impunere se urm%re)te ca fiecare impozit introdus s% r%spund% anumitor cerin(e& s% fie .n concordan(% cu anumite principii. Astfel de principii au fost formulate pentru prima dat% de Adam Smit/ 1& reprezentant de seam% al economiei politice clasice& dup% cum urmeaz%: 1. 3rincipiul justeii impunerii +ec/it%(ii fiscale - care const% .n aceea ca supu)ii fiec%rui stat s% contri*uie& pe c,t posi*il& cu impozite .n func(ie de veniturile pe care le o*(in. 3rin promovarea acestui principiu& se urmarea anularea privile#iilor de care se *ucurau no*ilii )i clerul .n ceea ce prive)te impozitele directe )i participarea tuturor supu)ilor statului la acoperirea c/eltuielilor pu*lice pe m%sura veniturilor o*(inute4 2. 3rincipiul certitudinii impunerii presupune ca m%rimea impozitelor datorate de fiecare persoan% s% fie cert% )i nu ar*itrar%& iar termenele& modalitatea )i locul de plat% s% fie sta*ilite f%r% ec/ivoc& pentru a fi cunoscute )i respectate de fiecare pl%titor. 3rin promovarea acestui principiu& se urm%rea s% se pun% cap%t domniei *unului plac .n sta*ilirea )i .ncasarea impozitelor. A. Smit/ considera c% un mic #rad de nesi#uran(% este un defect mai mare dec,t un considera*il #rad de nedreptate4 3. 3rincipiul comoditii perceperii impozitelor cere ca impozitele s% fie percepute la termenele )i .n modul cel mai convena*il pentru contri*ua*il4
1

!. 3rincipiul randamentului impozitelor urm%rea ca sistemul fiscal s% asi#ure .ncasarea impozitelor cu un minim de c/eltuieli )i s% fie c,t mai pu(in ap%s%tor pentru pl%titori. Acest principiu este o reflectare a tezei C#uvernului ieftin?& conform c%reia aparatul pentru sta*ilirea )i perceperea impozitelor& la fel ca .ntre#ul aparat de stat& nu tre*uie s% fie costisitor. Totodat%& acest aparat nu tre*uie s% stin#/ereasc% activitatea economic% a pl%titorilor )i nici s%'i .ndep%rteze de ocupa(iile lor. 2n mod normal fiecare impozit nou introdus tre*uie s% corespund% cerin(elor& principiilor de ec/itate& de politic% financiar%& de politic% economic% )i social%. Aceste principii .ns% sunt interpretate frecvent de pe pozi(iile celor care de(in puterea politic% )i drept urmare sunt aplicate& .n #eneral& .n concordan(% cu interesele acestora.

Principii de echitate fiscal Ca no(iune& ec/itatea fiscal% .nseamn% dreptate social% .n materie de impozite. 3entru a putea fi vor*a de ec/itate fiscal% sunt necesare: impunerea diferen(iat% a veniturilor )i a averii .n func(ie de puterea contri*utiv% a su*iectului impozitului )i scutirea de plata impozitului a persoanelor cu venituri mici& adic% sta*ilirea unui minim neimpoza*il. 5e altfel& respectarea ec/it%(ii fiscale presupune .ndeplinirea cumulativ% a mai multor condi(ii& )i anume: 1. Sta*ilirea minimului neimpoza*il& adic% le#iferarea scutirii de impozit a unui venit minim care s% permit% satisfacerea nevoilor de trai strict necesare. Minimul neimpoza*il .ns% poate fi sta*ilit ca atare numai .n cazul impozitelor directe +mai ales la impozitele pe venit-& neav,nd aplica*ilitate .n materie de impozite indirecte4 2. Sarcina fiscal% s% fie sta*ilit% .n func(ie de puterea contri*utiv% a fiec%rui pl%titor& adic% cu luarea .n considerare a m%rimii venitului sau averii care face o*iectul impunerii& precum )i a situa(iei personale a acestuia4 3. <a o anumit% putere contri*utiv%& sarcina fiscal% a unei cate#orii sociale s% fie sta*ilit% .n compara(ie cu sarcina fiscal% a altei cate#orii sociale& respectiv sarcina fiscal% a unei persoane s% fie sta*ilit% .n compara(ie cu sarcina altei persoane din aceea)i cate#orie social%4 !. mpunerea s% fie #eneral%& adic% s% cuprind% toate cate#oriile sociale& respectiv toate persoanele care realizeaz% venituri sau care posed% un anumit #en de avere& cu e"cep(ia persoanelor ale c%ror venituri se situeaz% su* un anumit nivel +minimul neimpoza*il-.

En rol deose*it .n respectarea ec/it%(ii fiscale .l are cota de impunere care determin% modul de dimensionare a impozitului considerat. 3ractica fiscal% cunoa)te impunerea .n sume fi"e )i respectiv& .n cote procentuale.

2.1 Clasificarea impozitelor

2n practica fiscal% se .nt,lne)te o diversitate de impozite care se deose*esc nu numai ca form%& ci )i .n ceea ce prive)te con(inutul lor. 3entru a sesiza mai u)or efectele diferitelor cate#orii de impozite pe plan economic& financiar& social )i politic& este necesar% #ruparea acestora pe *aza unor criterii )tiin(ifice. 5up% tr%s%turile de fond )i de form%& impozitele pot fi #rupate .n impozite directe )i indirecte. Impozitele directe au caracteristic faptul c% se sta*ilesc nominal .n sarcina unor persoane fizice )i 0uridice& .n func(ie de veniturile sau averea acestora& pe *aza cotelor de impozit prev%zute .n le#e. Ele se .ncaseaz% direct de la su*iectul impozitului la anumite termene dinainte sta*ilite. 2n cazul acestor impozite& su*iectul )i suport%torul impozitului sunt& .n aten(ia le#iuitorului& una )i aceea)i persoan%& de)i practic& uneori acestea nu coincid. 5ac% (inem cont de criteriile care au stat la *aza a)ez%rii impozitelor directe& atunci acestea pot fi #rupate .n impozite reale )i impozite personale. Impozitele reale se sta*ilesc .n le#%tur% cu anumite o*iecte materiale& f%c,ndu'se a*strac(ie de situa(ia personal% a su*iectului impozitului. Ele mai sunt cunoscute )i su* denumirea de impozite obiective sau pe produs, deoarece se a)eaz% asupra produsului *rut al o*iectului impoza*il& f%r% a se face nici o le#%tur% cu situa(ia su*iectului impozitului. Impozitele personale se a)eaz% asupra veniturilor sau averii& .n st,ns% le#atur% cu situa(ia personal% a su*iectului impozitului& motiv pentru care sunt cunoscute )i su* denumirea de impozite subiective. Impozitele indirecte se percep cu prile0ul v,nz%rii unor *unuri )i al prest%rii unor servicii +transport& spectacole& activit%(i /oteliere etc-& al importului& ori e"portului etc. Ceea ce .nseamn% c% ele vizeaz% c/eltuielile unor venituri. n cazul impozitelor indirecte& c/iar prin le#e se atri*uie calitatea de su*iect al impozitului altei persoane fizice sau 0uridice dec,t suport%torului acestuia. 5up% forma pe care o .m*rac%& impozitele indirecte pot fi #rupate .n: a- taxe de consumaie; *- venituri de la monopolurile fiscale; 1;

c- taxe vamale; d- taxe de timbru i de nregistrare 5ac% avem .n vedere o*iectul impunerii& atunci impozitele pot fi clasificate .n impozite pe venit +profit-& impozit pe avere +patrimoniu net sau capital- )i impozite pe consum +c/eltuieli-. 2n func(ie de scopul urm%rit& la introducerea lor& impozitele pot fi #rupate .n impozite financiare )i impozite de ordine. Impozitele financiare sunt instituite .n scopul realiz%rii de venituri necesare acoperirii c/eltuielilor pu*lice. Astfel de impozite sunt& .n primul r,nd& impozitele pe venit& ta"ele de consuma(ie ).a. Impozitele de ordine sunt introduse mai ales pentru limitarea unei anumite ac(iuni sau .n vederea atin#erii unui (el ce nu are caracter fiscal. 5e e"emplu& prin instituirea unor ta"e ridicate la v,nzarea *%uturilor alcoolice )i a tutunului se urm%re)te limitarea consumului acestora& av,nd .n vedere efectul lor nociv asupra s%n%t%(ii persoanelor care le consum%. 5up% frecven(a realiz%rii lor& impozitele se pot #rupa .n impozite permanente )i impozite incidentale. Impozitele permanente se .ncaseaz% periodic +de re#ul%& anual-& iar impozitele incidentale se introduc )i se .ncaseaz% o sin#ur% dat% +de e"emplu& impozitul pe averea sau pe profiturile e"cep(ionale de r%z*oi-. mpozitele mai pot fi #rupate )i dup% institu(ia care le administreaz%. 5in acest punct de vedere& .n statele cu structur% federal%& distin#em impozite federale& impozite ale statelor& provinciilor sau re#iunilor mem*re ale federa(iei )i impozite locale& iar .n statele de tip unitar se .nt%lnesc impozite ale administra(iei centrale de stat )i impozite ale or#anelor administra(iei de stat locale.

2.2Apariia i evoluia taxei pe valoarea adu at

Ta"ele #enerale pe v,nz%ri se .nt,lnesc su* forma impozitului pe cifra de afaceri. Acesta a fost introdus dup% primul r%z*oi mondial& fiind a)ezat asupra deverului total al .ntreprinderilor industriale& comerciale )i al celor care presteaz% servicii )i efectueaz% lucr%ri etc. 5in punctul de vedere al veri#ii +unitatea produc%toare& unitatea comer(ului cu ridicata sau cu am%nuntul- la care se .ncaseaz%& impozitul pe cifra de afaceri poate .m*r%ca forma impozitului cumulativ +multifazic- )i forma impozitului unic sau monofazic. 11

2n cazul impozitului cumulativ, m%rfurile sunt supuse impozit%rii la toate veri#ile pe la care trec din momentul ie)irii lor din produc(ie )i p,n% c,nd a0un# la consumatori. Aceasta .nseamn% c%& practic& cu c,t o marf% trece mai multe veri#i& cu at,t impozitul pl%tit statului este mai mare. mpozitul cumulativ este cunoscut )i su* denumirea de &&impozit .n cascad%99& &&.n piramid%99 sau &&*ul#%re de z%pad%99& deoarece se calculeaz% asupra pre(ului de v,nzare al m%rfurilor .n care se include )i impozitul pl%tit .n amonte& adic% se percepe impozit la impozit. mpozitul cumulativ s'a practicat o anumit% perioad% .n Fermania& Glanda etc. Impozitul pe cifra de afaceri unic se .ncaseaz% o sin#ur% dat%& indiferent de num%rul veri#ilor prin care trece o marf%& de la produc%tor la consumator. mpozitul unic se poate .ncasa fie .n momentul v,nz%rii m%rfii c%tre produc%tor& c,nd se nume)te tax de producie, fie .n stadiul comer(ului cu ridicata ori cu am%nuntul& c,nd se nume)te impozit de circulaie sau impozit pe v!nzare 2n Marea Britanie s'a practicat p,n% la intrarea acesteia .n Comunitatea Economic% European%& forma impozitului pe circula(ie. 2n S.E.A. se practic% )i .n prezent forma impozitului unic. Comparativ cu impozitul pe circula(ie& ta"a de produc(ie prezint% avanta0ul c% se percepe de la un num%r mai mic de pl%titori& ceea ce permite statului s% efectueze .n mai *une condi(ii controlul asupra a)ez%rii )i perceperii impozitului. 5in punctul de vedere al *azei de calcul& impozitul pe cifra de afaceri cunoa)te forma impozitului pe cifra de afaceri *rut% )i a impozitului pe cifra de afaceri net%. Impozitul pe cifra de afaceri brut se calculeaz% prin aplicarea cotei de impozit asupra .ntre#ii valori a m%rfurilor v,ndute& care include )i impozitul pl%tit la veri#ile anterioare. 3rin urmare& acest impozit& .ncas,ndu'se la toate veri#ile prin care trece o marf%& are un randament fiscal ridicat4 el prezint% .ns% )i unele nea0unsuri. Astfel& a)ez,ndu'se la fiecare veri#% asupra pre(ului de v,nzare al m%rfii& care cuprinde )i impozitele pl%tite anterior& impozitul pe cifra de afaceri *rut% conduce la calcularea )i perceperea de impozit la impozit& sau altfel spus& duce la o stratificare de impozit& la o aplicare cumulat% a acestuia. Acest impozit are ca efect concentrarea produc(iei& deoarece .ntreprinderile inte#rate evit% plata impozitului la una sau c/iar dou% veri#i& fiind astfel avanta0ate fa(% de cele neinte#rate. 2n plus& acest impozit este lipsit de transparen(%& adic% nu se cunoa)te e"act c,t s'a pl%tit la *u#et de la produc%tor la consumatorul final& pentru a solicita ram*ursarea sumei aferente e"portului. 2ntruc,t *unurile care fac o*iectul comer(ului e"terior se impun& de re#ul%& .n (ara de destina(ie& iar nu .n cea de ori#ine& .n unele (%ri se restituie e"portatorilor& par(ial sau total& impozitele aferente m%rfurilor e"portate. Impozitul pe cifra de afaceri net se aplic% numai asupra diferen(ei dintre pre(ul de v,nzare )i pre(ul de cump%rare& adic% numai asupra valorii ad%u#ate de c%tre fiecare participant la procesul de produc(ie )i circula(ie al m%rfii respective. 5rept urmare& acest impozit face 12

posi*il% .nl%turarea nea0unsurilor men(ionate la impozitul pe cifra de afaceri *rut%. Mai corect& prin modul de a)ezare )i percepere a impozitului pe cifra de afaceri net% se a0un#e ca suma datorat% statului s% fie aceea)i& indiferent de num%rul veri#ilor prin care trece marfa. Totodat%& .n cazul acestui impozit& compensa(ia de e"port se poate calcula cu u)urin(%. Acest impozit se percepe& .n prezent& .n peste A; de (%ri ale lumii. Num%rul )i nivelul cotelor ta"ei pe valoarea ad%u#at% difer% de la o (ar% la alta& iar .n aceea)i (ar% poate diferi de la o perioad% la alta. Astfel& .n talia& Bel#ia )i <u"em*ur# se utilizeaz% patru cote +cota zero& cota redus%& cota standard )i cota ma0orat%-& .n Frecia& rlanda& 3ortu#alia )i Spania se utilizeaz% dou% cote +cota redus% )i cota standard-& iar .n 5anemarca se aplic% o sin#ur% cot%. 2n Eniunea European%& prin 5irectiva nr. AA@3::@CEE din 1A.;$.1DAA& s'a fi"at nivelul minim al cotei reduse +$H- )i al celei standard +1$H-& f%r% s% se sta*ileasc% )i un plafon al acestor cote.

13

"$ SISTEMUL FISCAL AL LITUANIEI

<ituania& al nouasprezecelea stat mem*ru in cadrul analizei noastre& si'a depus cererea de aderare in anul 1DD$. Noua ani mai tarziu in anul 2;;! devine stat mem*ru al Comunitatii Europene. Sistemul fiscal <ituanian a suferit tranformari profunde de'a lun#ul acestei perioade& care ar fi studiate in continuare. Bazata de asemenea mai ales pe impozitele indirecte +la fel ca si celelate state mem*re de data recenta-& structura fiscalitatii din <ituania prezinta urmatoarele valori medii pentru anul 2;;$: !D&3H din veniturile fiscale sunt reprezentate de impozitele indirecte. 3e locul doi sunt situate contri*utiile sociale care asi#ura 2=&!H din resursele totale lituaniene& iar impozitele indirecte marc/eaza doar 2!&3H .

!.1 "mpozite directe

mpozitele directe au caracteristic faptul ca se sta*ilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau 0uridice& in functie de veniturile sau averea acestora& pe *aza cotelor de impozit prevazute in le#e. Ele se incaseaza direct de la su*iectul impozitului laanumite termene dinainte sta*ilite. Ca re#ula #enerala& impozitele indirecte nu pot firepercutate asupra altei persoane. mpozitele directe constituie forma de impunere nudoar cea mai vec/e si mai simpla& ci si forma de impunere care poate asi#ura ec/itateafiscala. ndiferent ca este pe venit sau pe avere& acest tip de impozite are o incidentadirecta& adica platitorul este aceeasi persoana cu suportatorul. mpozitele directe se manifesta su* doua forme: impozite reale si impozite personale. Impozitele directe reale se caracterizeaza prin aceea ca aici o*iectul impunerii sedefineste in mod cantitativ. 5in aceste motive s'atrecut treptat tot mai mult la impozitele personale. Impozitele personale im*raca in principal doua forme: impozitele pe venit si impozitele pe avere. mpozitele directe inre#istreaza o elutie descrescatoare in ultimii ani& ele au scazut +prin raportare la 3 B- astfel: de la D&2H in anul 1DDD& la :&$H in anul 2;;;& apoi A&DH in 2;;1& iar in 1!

2;;$ devine :H. Acesta elutie este determinata de reforma fiscala care prin numeroase modificari le#islative a dus la aceasta elutie& in continuare& tendinta se mentine.

!.2 "mpozitul pe venit

Noua le#e a impozitului pe venitul personal a intrat in vi#oare in ianuarie 2;;3& si conform acesteia se aplica doar doua cote de impunere diferite. En impozit de 1!H se impune pentru venitul provenit din dividende& din do*anzi& din activitati sportive& din activitati artistice& din redevente& venitul din inc/irieri sau vanzari sau din orice alta forma de transfer de proprietate& din pensiile platite de fondurile de pensii lituaniene sau din platile asi#urarilor de viata. <ituania este autorizata sa nu aplice prevederile privind scutirea platilor de do*anzi si redevente intre intreprinderi asociate& pana la data de 1 iulie 2;;$. 3e durata unei perioade de tranzitie de = ani& incepand de la 1 iulie 2;;$& cota de impozit aplicata in aceasta tara asupra platilor de redevente facute catre o intreprindere asociata rezidenta in alt stat mem*ru sau catre un sediu permanent al unei intreprinderi asociate a unui stat mem*ru& situat in alt stat mem*ru& nu tre*uie sa depaseasca 1;H. n timpul primilor ! ani din perioada de tranzitie de = ani& cota de impozit aplicata asupra platilor de do*anzi facute unei intreprinderi asociate din alt stat mem*ru sau unui sediu permanent situat in alt stat mem*ru nu va depasi 1;H4 pentru urmatorii 2 ani& cota de impozit aplicata asupra unor astfel de plati de do*anzi nu va depasi $H. Reducerea fiscala de *aza a fost marita cu 1=H +de la A2&! euro in 2;;2 la :3&DD euro in 2;;3-. G noua reducere fiscala aditionala& care e#aleaza 1;H din reducerea de *aza& a fost introdusa pentru parintii care cresc unul sau doi copii su* 1: ani& pentru fiecare copil. 3ersoane cu 3 sau mai multi copii sunt indreptatite in plus sa primeasca un *eneficiu pentru copii de 12!&$! euro pe luna& reducerea fiscala de *aza fiind marita cu 13&32 euro pentru al patrulea si fiecare copil urmator. Acesta a fost primul pas de reformare a sistemului fiscal lituanian in ceea ce priveste sustinerea parintilor care lucreaza. C/eltuielile deducti*ile efectuate de un rezident in <ituania intr'o perioada fiscala include: 1- asi#urarea de viata si contri*utiile la pensii& 2- do*anzile platite pentru imprumuturile luate pentru constructia sau ac/izitia de locuinte& 3- platile pentru studii.

1$

Suma totala de c/eltuieli deducti*ile nu tre*uie sa depaseasca 2$H din totalul venitului impoza*il. <ituania a sta*ilit cota unica la im+*1itul +e .enit )e 2:;$ Im+*1itul +e +-*'it este de !:;$ Noua le#e a profitului a fost adoptata in decem*rie 2;;1 si a intrat in vi#oare in ianuarie 2;;2. Rata impozitului pe profitul corporational a fost redusa de la 2!H la 1$H. in plus& noua le#e referitoare la impozitul pe venitul personal a fost modificata in 2;;!. Totusi& <ituania a tre*uit sa'si alinieze in continuare le#islatia cu acIuis'ul& actionand& in particular& in directia eliminarii masurilor fiscale daunatoare& ceea ce a facilitat <ituaniei dupa aderare& conformarea cu Codul de Conduita pentru mpozitarea Afacerilor in aceeasi masura ca si actualele State Mem*re. mpozitul pe s*cietatile c*me-ciale determina procente infime in 3 B'ul ultimilor ani +in anul 1DDD: ;&:H& in anul 2;;;: ;&AH& in anul 2;;1: ;&$H& in anul 2;;2: ;&=H& in anul 2;;3: 1H& anul 2;;!: 1&D$ si anul 2;;$: 1&1H-. Acest raport e"trem redus al acestor impozite nu se mai intalneste& de e"emplu pentru anul 2;;2& decat in cazul Fermaniei& intre 1DD$'2;;;& cota statutara ma"ima a impozitului suportat de societatile comerciale era de 2DH. in 2;;;& aceasta cota a fost redusa la 2!H. G data cu intrarea in vi#oare a noi le#i a impozitarii societatilor din aceasta tara in ianuarie 2;;2& cota impozitului pe profit a fost redusa de la 2!H la 1!H. Enele componente ale venitului realizat in <ituania de catre o entitate straina care nu este silita permanent in tara sunt impozitate cu 1;H4 dividendelor si altor profituri distri*uite li se aplica un impozit la sursa de 1!H. in plus& o scutire de participare ar putea fi aplicata. Noua le#e nu asi#ura facilitati fiscale speciale& doar *eneficiarii de0a e"istenti continua cu acest statut& dar doar pentru o perioada limitata. Noile re#uli de transfer al preturilor conurate dupa directivele Gr#anizatiei pentru Cooperare Economica si 5ezltare +GEC5- sunt aplica*ile din anul 2;;!. n acest domeniu& le#islatia lituaniana va tre*ui sa respecte principiile Codului de Conduita pentru mpozitarea Afacerilor.

1=

Rata im+*1itului +e +-*'it in statele mem(-e ale UE -"Ta-i 1. Austria 2. Bel#ia 3. Bul#aria !. Cipru $. 5anemarca =. Estonia A. 1inlanda :. 1ranta D. Fermania 1;. Frecia 11. rlanda 12. talia 13. <etonia 1!. <ituania 1$. <u"em*ur# 1=. Malta 1A. 3olonia 1:. 3ortu#alia 1D. Marea Britanie 2;. Ce/ia 21. Romania 22. Slovacia 23. Slovenia 2!. Spania 2$. Suedia 2=. Glanda 2A. En#aria EU 2= EU 2: 2 & 3!&; 3!&; 2;&; 1$&; 3;&; 2=&; 2D&; 3$&! 3:&3 3$&; 12&$ 3A&3 1$&; 1$&; 3;&! 3$&; 1D&; 2A&$ 3;&; 2:&; 2$&; 1D&; 2$&; 3$&; 2:&; 3!&$ 1A&= 2A&1 2A&! 2 : 2$&; 3!&; 1$&; 1;&; 2:&; 2!&; 2=&; 3$&; 3:&A 32&; 12&$ 3A&3 1$&; 1$&; 3;&! 3$&; 1D&; 2A&$ 3;&; 2=&; 1=&; 1D&; 2$&; 3$&; 2:&; 31&$ 1A&$ 2$&$ 2=&3 2 < 2$&; 3!&; 1$&; 1;&; 2:&; 23&; 2=&; 3!&! 3:&A 2D&; 12&$ 3A&3 1$&; 1D&; 2D&= 3$&; 1D&; 2A&$ 3;&; 2!&; 1=&; 1D&; 2$&; 3$&; 2:&; 2D&= 1A&$ 2$&3 2=&; 2 = 2$&; 3!&; 1;&; 1;&; 2:&; 22&; 2=&; 3!&! 3:&A 2$&; 12&$ 3A&3 1$&; 1:&; 2D&= 3$&; 1D&; 2=&$ 3;&; 2!&; 1=&; 1D&; 23&; 32&$ 2:&; 2$&$ 1:&= 2!&$ 2$&$

!.! "mpozitele indirecte

1A

Alaturi de impozitele directe orice tara apeleaza si la cele indirecte care im*raca formaimpozitelor pe c/eltuieli +pe consum-. mpozitarea indirecta prezinta marele avanta0 al randamentului& deoarece se impun nuun profit& un venit& o avere ci o circulatie& o vanzare& o cumparare& un consum. En altavanta0 este rapiditatea perceperii impozitului si in acelasi timp este si mai putincostisitoare decat impozitarea directa. <e#islatia privind impozitele indirecte a fost orientata dupa anul 1DD$ pentru a se conforma. mpozitele indirecte cu un procent de circa 13H din 3 B la nivelul anulor 1DD$'2;;$ se refera la ta"a pe valoarea adau#ata +A&!H in 3 B si accize +2&:H-& alte impozite indirecte +2&=H-. 3rincipalele cate#orii de impozite indirecte sunt: ta"ele de consumatie4 ta"ele vamale4 monopolurile fiscale4

Ta"ele de consumatie se aseaza in doua moduri: fie ca ta"a #enerala pe consum 6 ta"a pe valoarea adau#ata '& fie ca un impozit +ta"a- special asezat numai pe vanzareaanumitor *unuri 6 accizele.

!.#. $axa pe valoarea adau ata %$&A'

Sistemul actual de TVA lituanian a fost introdus in luna mai 1DD!& inlocuind vec/iul impozit pe cifra de afaceri. <ituania aplica o cota unica de T8A de 1:H aplica*ila tuturor tranzactiilor impoza*ile& inclusiv importurilor. Sistemul de T8A actual se *azeaza pe principalele puncte ale le#islatiei comunitare& fiind e"trem de #eneral si de inconsistent la aplicare. 5in iulie 1DDA& <ituania a continuat sa aproprie le#islatia T8A'ului de standardele acIuis' ului comunitar. Modificarile le#islatiei nationale aferente anului 1DDA includ a*olirea ratei reduse aplica*ila doar produselor a#ricole de provenienta interna& precum si cresterea pra#ului de inre#istrare cu scopul de a reduce numarul de platitori de impozit inre#istrati doar din motive le#ate de T8A. 5esi au fost inre#istrate pro#rese& mai sunt necesare eforturi su*stantiale.

1:

<ista de scutiri este apreciata ca fiind prea lun#a si nu e"ista o sc/ema de ram*ursare a T8A'ului persoanelor impoza*ile inre#istrate in afara tarii& precum nici un sistem de impozitare reversi*ilaJ. Aceasta evaluare este confirmata si de raportul din noiem*rie 2;;1. G noua le#e de T8A a fost adoptata in martie 2;;2 si a intrat in vi#oare in iulie 2;;2. Aceasta le#e defineste conceptele *azei fiscale& persoanele si tranzactiile impoza*ile. 5e asemenea sunt adoptate si masurile care au drept scop eliminarea scutirilor e"istente si a ta"elor reduse care sunt incompati*ile cu acIuis'ul comunitar. <e#ea revizuita referitoare la T8A intrata in vi#oare la 1 iulie 2;;2 a fost pre#atita in conformitate cu cerintele re#lementate in directivele Comisiei. Europene si pe *aza e"perientei Eniunii Europene. n <ituania sunt in vi#oare 3cate#orii de T8A: cota standard: 2!; cota redusa: >; si :;. Rata standard de T8A in <ituania 2;13este de 2! ;& in plus& se aplica si rate reduse pentru T8A de :; si de >; pentru serviciile de transport de pasa#eri& pentru carti& pentru reviste si ma#azine& e"ceptie facand cele care pu*lica materiale erotice sau violente& pentru produsele farmaceutice si produsele medicinale& pentru cazarea la /otel sau alte servicii de cazare& pentru carnea rece si resturi alimentare& pentru carnea in#/etata& pentru serviciile a#ricole furnizate de entitatile a#ricole& pentru pestele viu& proaspat si pentru cel in#/etat. Rata de >; de T8A este aplica*ila pentru ener#ia termica furnizata rezidentilor pentru incalzirea premizelor rezidentiale& pentru furnizarea de servicii le#ate de constructii& renovarea& izolarea si proiectarea de locuinte rezidentiale& de cladiri polite/nice si cladiri adminstrativ' teritoriale& care sunt finantate de stat si din resurse provenite de la *u#etele municipale ca si prin credite preferentiale #arantate de stat& precum si din resurse provenite din fondurile speciale de stat. <e#ea T8A'ului a fost armonizata cu directivele Comisiei Europene de la 1 mai 2;;!.

Rate ale TVA 1D

Ta-i )in UE

2;

Ta-i )in a'a-a UE

!.( Accizele

21

Ca si in cazul ta"ei pe valoarea adau#ata& au fost facuti pasi importanti in ceea ce priveste armonizarea acci1el*- din <ituania: *erea este impozitata dupa continutul de alcool& vinul la /ectolitru& in timp ce ti#arile sunt supuse unor com*inatii de rate specifice si ad valorem. Raportul din noiem*rie 2;;1 al Comisiei Europene confirma aceasta evaluare. <e#ea referitoare la accize a fost adoptata in octom*rie 2;;1 si a intrat in vi#oare in iulie 2;;2. Aceasta le#e re#lementeaza adoptarea depozitului fiscal si sistemul de suspendare a ta"ei& ca si introducerea in octom*rie 2;;2 a unei rate com*inate pentru acciza pe ti#ari. n conformitate cu aceasta& accizele ar fi aplicate numai pentru 3 #rupe de produse: 1- alcoolul etilic si *auturile alcoolice& 2- com*usti*ilii& 3- tutunul manufacturat. Ratele pentru accizele pentru *auturile alcoolice cresc o data cu #radul de alcool al *auturii. Accizele pentru *auturile alcoolice sunt armonizate cu 5irectiva nr. :!@1DD2 a Comunitatii Economice Europene +coniacurile au fost ultimele armonizate& deoarece rata accizelor a fost marita doar incepand cu 1 mai 2;;!-. Ratele accizelor pentru uleiurile minerale au cunoscut un proces de aliniere treptata la ratele minime silite de 5irectiva nr. :2@1DD2 a Comisiei Economice Europene. <a 1 ianuarie 2;;2& rata accizei pe petrol era mai mica cu $&!H& in timp ce acciza pentru motorina si c/erosenul folosit ca si com*usti*il era cu 3D&2H su* ratele minime ale accizelor silite de 5irectiva nr. :2@1DD2 a Comisiei Economice. Cu scopul de a prote0a clientii de o crestere a*rupta a ratei accizei odata cu cresterea pretului ti#arilor& <ituania a ne#ociat o perioada de tranzitie pana la 31 decem*rie 2;;D pentru a implementa toate cerintele referitoare la accizele pe ti#ari silite de 5irectiva Consiliului nr. AD@1DD2 a Comisiei Economice Europene. Ratele accizei pe ti#arete si tra*ucuri& pentru tutunul fin si alte produse din tutun au fost aliniate cu ratele minime ale accizei silite de acIuis'ul comunitar de la 1 mai 2;;!. Ins+ect*-atul Fiscale )e Stat Alte informatii vizeaza contri*utiile la asi6u-a-ile s*ciale care contri*uie la completarea analizei sistemului fiscal al acestei tari: un sistem de stat de asi#urari sociale a fost creat intre 1DD1'lDD$ si este administrat de Consiliul 1ondului de Stat de Asi#urari Sociale care are un 22

*u#et propriu& separat de *u#etul de stat. 5e la inceputul anului 2;;;& rata statutara pentru contri*utia la asi#urarile sociale a crescut de la 31H la 3!H. in prezent& an#a0atorul contri*uie cu 31H + anterior era de 3;H- din salariile *rute ale an#a0atiilor pentru 1ondul de Stat de Asi#urari Sociale& in timp ce an#a0atii contri*uie cu 3H +anterior 1H-. n continuare se realizeaza si prezentarea unui impozit local care alimenteaza *u#etul administratiilor locale. 5e remarcat evolutia& puternic descrescatoare& a ponderii impozitelor apartinand colectivitatii locale in 3 B din ultimii ani: daca in anul 2;;; era de =&1H& acesta scade la $&:H in 2;;1& iar apoi se diminueaza dramatic in 2;;2: doar 2&:H. Noua le#e a impozitarii proprietatii mostenite a intrat in vi#oare la 1 ianuarie 2;;3. Ratele fiscale de $H sau 1;H depind de valoarea impoza*ila a proprietatii mostenite +pra#ui de 1!!.:1; euro-. Neimpozitarea se aplica daca valoarea impoza*ila a proprietatii mostenite este de pana ia 2.D;; euro sau reprezinta proprietatea mostenita de copii& parinti& parinti adoptivi& copii adoptivi& *unici& nepoti dupa *unici& frati& surori sau sotia vaduva. Consiliile municipale sunt indreptatite sa'si reduca impozitul sau sa apro*e scutiri de la acesta& pe masura ce venitul acestora din impozite determina ma0orarea *u#etelor lor. nteresanta este elutia politicii fiscale din <ituania din perspectiva procesului de aliniere la le#islatia comunitara& pe *aza concluziilor rapoartelor anuale prezentate de Comisia Europeana: in iulie 1DDA& Comisia puncta ca transpunerea acIuis'ului Comunitatii in domeniul impozitarii directe nu ar tre*ui sa prezinte dificultati ma0ore pentru <ituania. Totusi raportul evidentia ca& un efort considera*il va fi necesar daca <ituania va tre*ui sa se supuna acIuis'ului comunitar in privinta T8A'ului si a accizelor pe termen mediu. 5e asemenea se sustinea ca administratia fiscala lituaniana ar tre*ui sa fie apta sa participe la asistenta mutuala in momentul in care isi va fi completat pre#atirile te/nice. Raportul din noiem*rie 1DD: su*linia ca& in ciuda unor pro#rese inre#istrate in domeniul T8A'ului& <ituania tre*uie sa depuna eforturi considera*ile pentru a'si alinia impozitele indirecte: ta"a pe valoarea adau#ata si accizele. Raportul din noiem*rie 2;;; constata unele pro#rese in materie de capacitatea administrativa& dar su*linia e"istenta unor intarzieri repetateJ in adoptarea le#islatiei T8A'ului si a accizelor. n noiem*rie 2;;1& Comisia Europeana sustinea ca <ituania a reusit inre#istrarea de pro#rese considera*ile in procesul de aliniere cu acIuis'ul. Modificarile le#ii T8A'ului au intrat in vi#oare in aceasta perioada +determinand locul in care un serviciu este furnizat si definind conceptul de servicii oferite in afara teritoriului si asi#urand un tratament special a#entiilor de calatorie-. n ceea ce priveste accizele& #azul& petrol lic/efiat a fost supus accizelor& in timp ce structura si ratele accizelor aplica*ile alcoolui si *auturilor alcoolice se conformau cu acIuis'ul.

23

Referitor la cooperarea administrativa si la asistenta mutuala& se poate mentiona ca pentru a preveni )u(la im+*1ita-e 3arlamentul lituanian a ratificat conventii cu Rusia& Glanda& Croatia& Slovenia si Armenia. Acordul de asistenta mutuala cu Suedia a intrat in vi#oare in cazul capacitatii administrative se mentiona ca re#istrul central al platitorilor de impozite continea acum o lar#a *aza de date& dar si ca a fost creata o noua unitate responsa*ila de administrarea accizelor. 3entru a im*unatatii controalele fiscale& impunerea penalitatilor& e"aminarea disputelor& e"ecutarea si reportarea datoriilor& au fost amendate unele proceduri. Mai apoi& in raportul sau din octom*rie 2;;2& Comisia dez*atea faptul ca <ituania a facut pro#rese su*stantiale in directia alinierii le#islatiei proprii cu acIuis'ul& cat si in ceeea ce priveste reforma administratiei . Elutia pozitiva a administratiei fiscale din <ituania se desprinde de asemenea din raportarile Comisiei Europene. Astfel& se apreciaza ca au fost luate numeroase masuri pentru a reforma si a fortifica administratia fiscala lituaniana in ceea ce priveste performanta de audit fiscal& aplicare si sanctiuni& e"aminarea disputelor fiscale& constran#erea si reportarea datoriilor. S'au constatat de asemenea pro#rese in dezltarea #istemului $iscal Informational. 5in mai 2;;2& *aza de date a Inspectoratului $iscal de #tat era in intre#ime operationala. Acest nou instrument include T8A'ul si declaratiile de venit& informatiile vamale si cele despre audituri si plati. mplementarea noului sistem informational al accizelor a inceput sa functioneza in aprilie 2;;2. n luna fe*ruarie 2;;3& o 5ivizie nternationala de Sc/im* nformational a fost constituita in cadrul Inspectoratului $iscal de #tat pentru a asi#ura sc/im*ul eficient de informatii intre administratiile fiscale straine. Aditional fata de functiile de0a silite in sensul asistentei mutuale in domeniul impozitarii directe& divizia va fi responsa*ila si de implementarea acIuisului pe tema cooperarii administrative in sectorul impozitarii indirecte. in ciuda acestor performante semnificative& <ituania tre*uie sa'si amelioreze capacitatea de colectare a impozitelor& precum si eficienta nspectoratului 1iscal de Stat& si sa faca pasi importanti in directia instruirii si dezltarii resurselor umane. Mai mult& Inspectoratul $iscal de #tat nu a implementat inca un sistem fiscal computerizat care sa fie compati*il cu Sistemul de Sc/im* nformational sau cu Sistemul de Sc/im*. 3resiunea fiscala din <ituania este cea mai scazuta din intrea#a Eniunea Europeana. 3entru intervalul 1DD$'2;;$& urmatoarele valori sunt determinate ca medii pentru aceasta perioada prin raportare la 3 B: impozitele indirecte reprezinta cu circa 1&$H mai putin decat media statelor mem*re de 1!&2H. 5intre acestea& doar ta"a pe valoarea adau#ata prezinta o valoare de A&!H e#ala cu media EE2$ de A&!H &iar accizele cu 2&:H sunt si ele e"trem de apropiate de valoarea medie a Comunitatii Europene de 3&1H. 2!

mpozitele directe sunt situate mult su* linia mediana a EE +doar :&2H fata de 12&AH-. mpozitul pe venitul personal& principalul impozit direct atin#e doar A&1H fata de media EE2$ de :&DH& iar impozitul suportat de societatile comerciale de a*ia inre#istreaza un procent din 3 B +1&1H fata de 3&;H la nivelul intre#ii Comunitati Europene-. Se remarca asadar o fiscalitate redusa atat la nivel #lo*al& cat si pe parti componente ale <ituaniei fata de alte state mem*re. 5aca fiscalitatea ar fi sin#urul criteriu de ale#ere a locatiilor de afaceri pentru persoanele 0uridice si de silire a domiciliilor persoanelor fizice intr'o tara& <ituania ar fi una din teritoriile preferate. 5esi#ur insa ca pro*lema nu se poate reduce doar la acest ar#ument& asa ca nu se poate& evidident& #eneraliza& si apreciae ca in viitorul apropiat primele state mem*re +statele cu o dezltare economica puternica din Eniunea Europeana ' primele 1$ tari EE- sa fie puternic afectate de tari precum <ituania doar pentru fiscalitatea lor scazuta.

2$

BIBLIOGRAFIE

1. B-an #aul, Rela/ii 'inancia-e 5i m*neta-e Inte-na/i*nale, E)itu-a Ec*n*mic2, Bucu-e5ti !>>=. 2. Ce-na Sil.iu, Sistem m*neta- 5i +*litica m*neta-2, E)itu-a Encicl*+e)ic2, Bucu-e5ti, !>><. 3. F l * - i a n B e - c e a , Finan/e +u(lice, E)itu-a Di)actic2 5i #e)a6*6ic2, Bucu-e5ti, 2 2. &$ Vaca-el Iulian, Finante #u(lice, E)itu-a Di)actica si #e)a6*6ica, Bucu-esti !>>2$ $. ???$Ta@Sites$c*m <$ ???$stiucum$c*m A. ???$'isc$m)

2=

2A