Capitolul 1 - INFLUENTA CRIZEI ASUPRA SISTEMULUI BANCAR .......................................

2
1.1 Aspecte generale ale crizei bancare ..................................................................................................................2 1.2 Criza financiar internaional poate afecta indire ct Romnia ....................................................................4 1.3 Teoria banilor, a creditului bancar i a pieelor financiare ...........................................................................6 1.4 Factori declanatori i cause ale crizei .............................................................................................................8 1.4.1 Criza bancara: bancilor le e teama sa se imprumute reciproc .......................................................................9 1.4.2 Criza bancara, ascunsa multa vreme .............................................................................................................9 1.5 Criza financiara si bancara ............................................................................................................................. 10 1.5.1 Factori declansatori ai crizei financiar-bancare .......................................................................................... 11 1.5.2 Caracteristicile crizei alese ......................................................................................................................... 12 1.6 Criza din Sistemul Bancar .............................................................................................................................. 12 1.6.1.Avantajele crizei ......................................................................................................................................... 13 1.6.2 Dezavantajele crizei .................................................................................................................................... 14 1.7 Strategiile bancare - una din cauzele crizei economiei romanesti ............................................................... 15 1.8 Criza financiara internationala ...................................................................................................................... 17 1.9 Criza Economica in Romania ......................................................................................................................... 19 1.9.1 Aspecte generale ale crizei economice in Romania .................................................................................... 19

Capitolul II - INDICATORII DE PERFORMAN BANCAR LA BRD-SOCIETE GENERALE ............................................................................................................................................................... 22

2.1 Prezentarea general BRD .............................................................................................................................. 22 2.1.1 Acionariat .................................................................................................................................................. 23 2.1.2 Produsele i serviciile BRD- Groupe Socit Gnrale .............................................................................. 24 2.1.3 Istoric .......................................................................................................................................................... 26 2.1.4 Analiza S.W.O.T......................................................................................................................................... 28 2.1.5 Grup BRD ................................................................................................................................................... 30 2.1.6 Acionari i Investitori ................................................................................................................................ 34 2.1.7 Cultura BRD - Groupe Socit Gnrale .................................................................................................... 34 2.3. CALCULUL INDICATORILOR DE APRECIERE A PERFORMANTELOR BRD ............................. 36 2.3.1 Indicatorii pentru aprecierea eficientei activitii bancare: ......................................................................... 36 2.3.2 Indicatori de profitabilitate i rentabilitate .................................................................................................. 39 2.3.3 Indicatorii de structura a veniturilor si cheltuielilor bancare ...................................................................... 43 2.3.4 Indicatoti de apreciere a calitatii activelor .................................................................................................. 45 2.3.5 Indicatorii de lichiditate si solvabilitate ...................................................................................................... 46

CONCLUZII ........................................................................................................................................ 50 BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................. 53

Capitolul 1 - INFLUENTA CRIZEI ASUPRA SISTEMULUI BANCAR

1.1 Aspecte generale ale crizei bancare
Sistemul bancar romanesc nu este afectat foarte grav de criza pentru ca bancile autohtone s-au limitat la operatiunile clasice de economisire-creditare, ferindu-se sa gestioneze produse financiare complexe, cu un grad mai ridicat de risc. Activitatea de creditare este extrem de profitabila in Romania, bancile comerciale prezente aici nu au avut nevoie sa apeleze la produse sofisticate pentru a realiza marje de profit mari. Bancile romanesti nu sunt obisnuite sa-si asume riscuri, lucru reiesit si din maniera prin care au reusit sa transfere de fiecare data toate riscurile catre clienti, prin majorarea dobanzilor si comisioanelor, prin limitarea plafoanelor maxime de indatorare si prin solicitarea de garantii suplimentare. Acesta este unul dintre motivele pentru care in Romania, comparativ cu alte state europene, creditele sunt foarte scumpe. Cei mai afectati de criza sunt clientii bancilor care vor contracta mai greu creditele din cauza politicii monetare restrictive impusa de BNR de scumpire a creditelor si de limitarea accesului la finantare pentru o parte din populatie. Persoanele care au contractat credite in valuta resimt acum din plin deprecierea leului care se afla pe o panta descendenta in raport cu moneda unica europeana. De pe urma acestui fapt, cel mai mult au de suferit cei care au credite ipotecare sau imobiliare. Daca sunt in primii ani de contract, acestia vor avea sigur o rata mai mare, majoritatea creditelor avand rate descrescatoare. In plus, pierderile suferite prin aprecierea euro nu vor putea fi acoperite prea usor printr-o revanzare, pretul locuintelor fiind in scadere, mai ales in cazul apartamentelor vechi.
2

O alta problema a crizei este reprezentata de resursele umane din sistemul bancar. Bancile tin acest lucru confidential pentru a nu-si pune in pericol imaginea, pentru ca asta ar insemna sa fie vulnerabila iar oamenii sa inceapa sa isi scoata banii. Prin disponibilizarile care se fac, se vizeaza reducerea riscurilor si costurilor pentru a spori activitatea concentrata asupra serviciilor de baza, de economii si investitii. Efectele crizei financiare internationale in sistemul bancar romanesc

Problemele generate de falimentul Lehman Brothers pe pietele internationale s-au apropiat si de Romania. Expunerile pe care Societe Generale, care detine BRD-Groupe Societe Generale, si Raiffeisen Zentralbank le au pe falimentul bancii americane au amplificat temerile legate de siguranta sistemului bancar romanesc. In plus, exista riscul ca unele banci de talie mica, orientate cu precadere pe retail, sa devina vulnerabile in fata unei lipse de lichiditati. In ultima perioada se tot vorbeste de implicatiile crizei financiare internationale asupra sistemului bancar romanesc, existand mai multe pareri cu privire la acest subiect. Opiniile variaz de la un ton optimist, la unul pessimist. Oficialii BNR sustin insa ca situatia este sub control, iar masurile luate pana in prezent de banca centrala sunt suficiente pentru a face fata oricaror probleme. Un efect indirect asupra clientilor bancilor din Romania va fi, totusi, scumpirea creditelor pe fondul lipsei de lichiditati la nivel global. Industria bancar este una aparte, n care ncrederea este cheia de bolt pentru funcionarea n bune condiii a sistemului bancar. Desigur, comportamentul inadecvat al unor bnci trebuie semnalat i pedepsit, dar de aici i pn a influena n mod nerealist i inadecvat (uneori ru intenionat) opinia public este o mare diferen. Temerile privind intrarea sistemului bancar romanesc in dominoul falimentelor globale se inmultesc. Tot mai multi romani se intreaba cat de sigure sunt plasamentele. Aproximativ trei sferturi dintre institutiile de credit din Romania sunt sustinute de banci din Europa. In conditiile in care o parte dintre bancile europene au declarat pierderi din cauza crizei americane sau expuneri pe marile falimente, s-au inmultit temerile ca nici sistemul bancar romanesc nu ar mai putea fi ocolit multa vreme de astfel de situatii-limita. Pe fondul unei panici generalizate care a cuprins piata de capital, actiunile BRD Groupe Societe Generale (BRD) tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) s-au prabusit, in

patru sedinte, cu peste 24%. Tot mai multi romani incep sa se intrebe cat de sigure mai sunt, in aceasta situatie, economiile din conturile bancare.

1.2 Criza financiar internaional poate afecta indirect Romnia

Criza financiar internaional, care a generat probleme deosebit de grave unora dintre cele mai puternice instituii financiare din lume, s-ar putea rsfrnge indirect asupra Romniei, prin limitarea fluxurilor de capital i prin reducerea apetitului pentru risc al investitorilor, cred analitii. "Influena asupra Romniei a crizei financiare aflate n derulare i a ncetinirii creterii economice din SUA i cea la nivel mondial va depinde de msura n care aceste evenimente reduc fluxurile de capital n ar, punnd accent pe stabilitatea i sntatea sistemelor bancare mondiale i romneti. Este de ateptat ca n continuare condiiile de creditare s fie aspre, iar costurile s se majoreze. Pentru Romnia acest lucru este relevant, avnd n vedere dezechilibrele externe i nevoile de finanare", a declarat ageniei MEDIAFAX Marko Mrsnik, analist al ageniei de evaluare financiar Standard&Poor's (S&P). Pieele financiare internaionale au fost zdruncinate la nceputul sptmnii dup ce Lehman Brothers, a patra mare banc de investiii din SUA, cu active, deinute la 31 mai, de 639 de miliarde de dolari, a anunat c va solicita protecie din partea autoritilor sub legea falimentului. Vestea falimentului Lehman Brothers, cel mai mare din istoria SUA, nu a fost singura care a influenat pieele. Astfel, Bank of America, cea mai mare banc de retail din SUA, a anunat c a ajuns la un acord pentru preluarea n ntregime a grupului financiar Merrill Lynch, pentru 50 miliarde dolari. La finele sptmnii trecute, AIG a apelat la autoritile federale pentru obinerea unei finanri pe termen scurt de 40 miliarde de dolari, dup ce discuiile cu eventuali investitori interesai de o preluare, printre care Berkshire Hathaway, deinut de Warren Buffett, au euat. Analitii sunt de prere c AIG ar putea fi urmtorul gigant financiar prbuit n urma crizei economice globale.

Toate aceste turbulene s-au reflectat imediat i n Romnia, prin pierderi nregistrate la burs i prin deprecierea leului n raport cu euro, n contextul creterii aversitii la risc a investitorilor. Pe termen mai lung ns, efectele crizei internaionale asupra sectorului bancar romnesc i asupra economiei n ansamblu ar putea fi generate de expunerile deinute pe piaa american de bncile mam ale instituiilor de credit din Romnia i de relaiile de afaceri ale acestora cu companiile aflate n dificultate. Grupurile financiare UniCredit, Erste, Raiffeisen, ING sau Societe Generale sunt instituii importante la nivel european care dein subsidiare n Romnia, iar eventualele probleme pe care le-ar ntmpina ar putea s se reflecte i n activitile locale. Reprezentanii UniCredit, Erste i ING au declarat ageniei MEDIAFAX c grupurile au activiti n SUA, ntr-o mai mare sau mai mic msur. "Erste Group nu are nici un fel de expunere pe piaa ipotecar american i astfel niciun fel de expunere pe segmentul subprime. Grupul deine ns un portofoliu ABS/CDO (active i titluri garantate - n.r.) n SUA din care aproape 90% are rating A i mai sus. Datorit faptului ca nu a survenit o deteriorare a calitii activelor de baz, nu a fost i nici nu va fi, estimm noi, necesar calcularea de amortizri pentru acest portofoliu", a spus purttorul de cuvnt al Erste Bank pentru Europa Central, Ionu Stanimir. n acelai timp, purttorul de cuvnt al ING a artat c grupul deine activiti consistente n SUA, pe partea de asigurri, pensii, administarea activelor, n timp ce reprezentanii UniCredit au menionat c expunerea instituiei fa de Lehman Brothers este foarte limitat n ceea ce privete creditele, iar n ceea ce privete obligaiunile Lehman Brothers, ea este n totalitate gestionabil. Potrivit unei analize publicate pe site-ul Fondului Monetar Internaional, prezena bncilor strine genereaz, pe lng avantaje i o serie de dezavantaje i riscuri, analitii menionnd, printre acestea, diminuarea sau ntreruperea creditrii, n cazul unor evenimente importante pe pieele de origine. Analitii sunt de prere c problemele economice de pe piaa de origine pot determina o instituie internaional s i reduc operaiunile din strintate.

"Criza financiar ar putea genera probleme pentru anumite bnci europene, pe msur ce falimentele sau achiziiile altor instituii de credit sunt puse n practic", a spus Andrew Colquhoun, director n cadrul Fitch Ratings. n opinia lui Kenneth Orchard, vicepreedinte al Moody's Investors Service, marile bnci americane i europene i reevalueaz activitile, ceea ce contribuie la creterea costului capitalului i diminueaz apetitul pentru risc la nivel mondial. "Romnia a mprumutat sume considerabile de bani din strintate n ultimii ani. Aceste fonduri au fost un factor de cretere economic. Este foarte puin probabil ca economia s poat continua s creasc n ritmul actual, n contextul reducerii fluxurilor de capital. Moody's nu se ateapt la o criz economic, dar estimm la o ncetinire puternic a avansului n urmtoarele 612 luni", a artat Orchard.

1.3 Teoria banilor, a creditului bancar i a pieelor financiare

Teoria banilor, a creditului bancar i a pieelor financiare constituie sfidarea teoretic cea mai important pentru tiina economic, la acest nceput de secol 21. Relaiile sociale n care sunt implicai banii sunt, de departe, cele mai abstracte i mai complexe de neles, drept pentru care cunoaterea social generat de relaiile n cauz, este cea mai vast, dificil i greu de explicat. Acest lucru a permis ca presiunile i coaciunea sistematic exercitate de guverne i de bncile centrale, n domeniul menionat, s fie cu mult mai duntoare i mai profunde. i, n orice caz, ntrzierea intelectual a teoriei monetare i bancare nu a ncetat s aib efecte grave asupra evoluiei economiei mondiale, aa cum o demonstreaz faptul c, n plin secol 21, economiile de pia continu s se vad afectate de grave cicluri recurente de cretere i recesiune. De-a lungul istoriei, bancherii au fost tentai s ncalce normele tradiionale de comportament, folosind n beneficiul lor banii provenind de la deponeni. Acest lucru s-a ntmplat iniial pe ascuns, cci bancherii nc mai aveau contiina unei proceduri incorecte, ns mai trziu, bancherii au obinut dreptul de nclcarea principiului tradiional al dreptului s se efectueze n mod legal i deschis, atunci cnd au primit de la guvern

privilegiul de a utiliza banii deponenilor lor, aproape ntotdeauna sub form de credite adesea acordate, ntr-un prim moment, nsui guvernului. Astfel, se iniiaz relaia de complicitate i coaliia de interese, deja tradiional, ntre guverne i bnci i care explic relaiile de nelegere i cooperare existente ntre ambele tipuri de instituii i apreciabile, astzi, cu mici diferene de nuan, n toate rile occidentale i n aproape toate circumstanele. Bancherii i-au dat seama c nclcarea principiului tradiional al dreptului menionat genera o activitate financiar extem de lucrativ pentru ei, dar impunea, n orice caz, existena unui creditor de ultim instan-banca-central care s acorde necesarele lichiditi n momentele de dificultate, iar practica a demonstrate c astfel de momente, mai devreme sau mai trziu, se manifestau recurent. ns, atta vreme ct principiile teoretice i juridice eseniale referitoare la bani, la credit i la ciclurile economice, nu sunt pe deplin nelese de specialitii n materie i, n genere, de ceteni, exist riscul c lumea va continua s sufere, n mod recurent duntoare recesiuni economice. Cea mai pertinent dovad o reprezint criza financiar ce are repercursiuni majore asupra tot mai multor bnci, care trebuie s reduc cheltuielile ct mai mult posibil. n condiiile crizei financiare mondiale, bncile din Romnia, deinute n majoritate de grupuri financiare europene, si schimb rapid strategiile de afaceri, creditele fiind primele vizate. De asemenea, criza financiar i amnarea coreciei dezechilibrelor din sectorul financiar vor avea repercursiuni pe termen lung att asupra bncilor, ct i asupra economiei n sine si vor intarzia procesul de aliniere a standardului de via romnesc la cel european. Practica demonstreaz c efectele crizei financiare se vor rsfrnge asupra falimentelor n sectorul bancar, ntrepinderi lichidate i explozia ratelor omajului n ntreaga lume. Criza financiar internaional , care a generat probleme deosebit de grave unora dintre cele mai puternice instituii financiare din lume, are efecte indirecte i asupra Romniei, prin limitarea fluxurilor de capital i prin reducerea apetitului pentru risc al investitorilor. Pe termen mai lung ns, efectele crizei internaionale asupra sectorului bancar romnesc i asupra economiei n ansamblu ar putea fi generate de expunerile deinute pe piaa american de bncile mam ale instituiilor de credit din Romnia i de relaiile de afaceri ale acestora cu companiile aflate n dificultate.
7

Totodat, cerinele Uniunii Europene referitoare la managementul crizelor financiare au impus existena unui acord de cooperare ntre toate autoritile naionale de supraveghere a sistemului financiar, banca central i ministerul de finane, avnd ca scop principal schimbul de informaii, precum i prevenirea, evaluarea i gestionarea potenialelor probleme cu impact sistemic. Drept dovad, Banca Naional a Romniei particip, alturi de celelalte state membre, la consolidarea arhitecturii create de Uniunea European n domeniul gestionrii crizelor financiare bazndu-se pe principii i etape concrete, cum ar fi: principiile comune pentru gestionarea unei crize financiare transfrontaliere, un ghid practic pentru gestionarea crizelor, care s reliefeze o nelegere comun a etapelor i procedurilor de parcurs ntr-o situaie de criz transfrontalier, i, nu n ultimul rnd creearea unui un cadru analitic comun de evaluare a implicaiilor siste mice ale unor poteniale crize.

1.4 Factori declanatori i cause ale crizei

Dei asistm la un continuu proces de sofisticare i dezvoltare al instrumentelor de supraveghere, un aspect concludent se evideniaz faptul c n ultimii 20-25 de ani, practic toate rile au cunoscut ntr-o msur mai mult sau mai puin pregnant crize bancare. Crizele bancare, fiind cunoscute drept forme speciale ale crizelor financiare, se manifest n contextul economic, financiar i bancar de o perioad ndelungat, indiferent de gradul de dezvoltare a sistemului financiar. Astfel ncepnd cu cea mai mare pia bancar Statele Unite ale Americii, unde n perioada 1980-1996 au fost nchise peste 2000 de bnci i case de economii, cu un cost total de aproximativ 932 de miliarde de dolari, continund cu Japonia, apoi cu celelalte ri ale Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic, i finaliznd cu rile n tranziie din Europa Central i de Est. Crizele bancare, ca forme speciale de manifestare a crizelor financiare, sunt cunoscute de o perioad ndelungat. Crizele bancare sunt generate de o serie de factori micro i macroeconomici, iar formele pe care le mbrac variaz de la declararea falimentului, fuziunii sau prelurii de ctre sectorul public prin naionalizarea unei bnci, a unui grup de bnci sau n unele cazuri, a ntregului sistem bancar.
8

1.4.1 Criza bancara: bancilor le e teama sa se imprumute reciproc

Bancile britanice si-au redus considerabil creditarea catre bancile din economiile periferice cu un sfert din volumul anterior, in doar trei luni, din cauza riscului crescut pe care il prepun in prezent aceste credite. Conform statisticilor, cele mai mari 4 banci britanice au redus imprumuturile interbancare cu peste 24 de procente in trimestrul al treilea, reflectand astfel riscurile corelate cu debitorii din sudul Europa, informeaza Financial Times. Restrangerea cea mai considerabila este in relatie cu bancile grecesti si spaniole, ca urmare a unui trend inceput de mai multa vreme, insa reducerea creditarii catre bancile italiene este de data recenta. Bancile puternice din Europa si din intreaga lume au depus din ce in ce mai multi bani la banca centrala, reducand volumul imprumuturilor inter-bancare, ceea ce le afecteaza randamentul pe acesti bani insa, pe de alta parte, inlatura si riscurile expunerii pe banci din ce in ce mai instabile. In culmea primului val al crizei financiare din 2008, imprumuturile si increderea inter-bancara s-a evaporat complet, creditarea fiind oprita. In conditiile in care piata bondurilor este aproape inutilizabila pentru finantare pe termen lung, contractia creditarii inter-bancare va spori temerile legate de volutia sistemului banacar, bancile luptandu-se in prezent sa-si mentina angajamentele financiare (costuri de refinantare pentru credite accesate). Bancile europene au datorii de 700 miliarde dolari care vor ajunge la maturitate in urmatoarele 9 luni si pentru care trebuie platite costuri de rostogolire a datoriei. Acest fapt, coroborat cu reducerea creditarii inter-bancare si cu noul val de reglementari impuse capitalului bancar, configureaza o acuta criza bancara europeana.

1.4.2 Criza bancara, ascunsa multa vreme

Printre factorii determinanti ai crizei bancare de astazi se gaseste si refuzul multor banci europene de a accepta faptul ca au o problema. Desi de mai multi ani bancile ar fi trebuit sa isi

faca rezerve financiare pentru posibilele pierderi, unele dintre marile banci europene au cautat modalitati prin care sa evite regulile internationale. Multe dintre marile banci din intreaga lume au desfasurat ani de zile lobby impotriva unor noi reglementari, iar printre acestea bancile franceze au fost in avangarda, se arata intr-un editorial din Wall Street Journal. Adesea, bancile franceze au reusit sa evite constrangerile internationale cu privire la recapitalizare si restructurare, primind sprijinul guvernului in aceste masuri. Adesea, bancherii si oficialii guvernamentali pareau ca vorbesc dupa un scenariu identic si bine invatat dinainte. Rezistenta la reforme in cazul bancilor franceze a inceput in 2007 si 2008. Atunci au acuzat SUA pentru criza, insistand pe faptul ca sistemul bancar francez este puternic si respingand propunerile de capitalizare. Astfel se explica faptul ca, in prezent, bancile franceze au cea mai mare expunere pe titlurile de stat ale tarilor aproape de faliment: Irlanda, Portugalia si, mai ales Grecia. Majoritatea analistilor considera ca pierderile pe care acestea le vor inregistra din cauza supra-expunerii nu le va determina falimentul. Insa costul pentru aceasta rezistenta va fi platit de intreaga economie franceza, a care crestere este astfel periclitata.

1.5 Criza financiara si bancara

Ce sunt crizele financiare i bancare? n ultimele dou decenii, activitile sistemelor financiare i bancare internaionale au fost grav perturbate de dou valuri de crize, care au marcat puternic att ritmul creteri economice, ct i relaiile ntre cetean, sistemul bancar - financiar i autoritile naionale i supranaionale. n anii 90 problemele acumulate n zone geografice diferite au trimis n criz state situate n Asia de Sud-Est, Europa i America Latin. Ulterior, n 2008, prbuirea pieei imobiliare n Statele Unite ale Americii a indus o tensiune puternic n sistemului financiar, ceea ce a determinat o reacie n lan n principalele companii internaionale de credit i investiii: mari bnci i firme de asigurri au intrat n faliment sau au fost salvate prin intervenia statului. Problematica crizelor financiare este extrem de complex, incluznd o serie de factori cantitativi i calitativi, de ordin financiar, economic, social, etic, tehnologic i uman, care pot interveni i influena operaiunile financiare ntr-un stat sau n mai multe state, simultan. Considerm c este dificil de apreciat c un model tradiional ar putea explica o criz financiar,
10

n condiiile n fiecare context de apariie, condiii de evoluie i programe de soluionare a unei crize sunt unice i irepetabile. Studiile istorice relev faptul c dezvoltarea capitalist a fost permanent nsoit de crize bancare ce capt adesea un caracter sistemic, de criz economic generalizat. Mai mult dect att, exist caracteristici cantitative i calitative comune ale crizelor, indiferent de ara n care se declaneaz.

1.5.1 Factori declansatori ai crizei financiar-bancare

Unul dintre principalii factori declanatori ai crizei financiare care a nceput n SUA sunt creditele subprime, mprumuturi ipotecare cu risc mare de incapacitate de plat. Pe alta parte, politica banilor ieftini promovat de Fed dup fenomenul 11 septembrie 2001, precum i un comportament corporatist al instituiilor financiare lipsit de responsabilitate i moralitate. Exacerbarea fenomenului de titrizare a creanelor a creat un adevrat lan trofic. Astfel, brokerii de credite au plasat bncilor tot mai muli clieni subprime, atrai de mirajul comisioanelor n funcie de vnzri. Bncile, la rndul lor, au acceptat creditarea acestora la dobnzi mici i fixe n primii ani, n ideea existenei posibilitii de refinanare ulterior, precum i n contextul posibilitii currii activelor prin cedarea portofoliului de astfel de credite ctre vehicule financiare specializate. Acestea din urm, dup titrizarea creanelor achiziionate, vindeau noile titluri pe piee secundare specializate investitorilor instituionali: fonduri de pensii, societii de asigurri, bnci de investiii etc. Primele instituii care au fost lovite de criz in ciuda eforturilor autoritilor financiare, FMI a continuat: "Exist o ngrijorare crescnd c gestionarea agregatelor monetare folosite pentru a exercita controlul macroeconomic este subminat de activitile de inovare financiar a bncilor i pentru activiti care nu sunt cuprinse n bilanuri." Cu alte cuvinte, aciunile care au condus la criza de prima mn din Statele Unite sunt repetate, dei ntr-o form diferit, n China. Dup creterea cu 1,75 la sut n 2009, economia din America Latin a crescut anul trecut cu circa 6 la sut ca urmare a cererii puternice din China i a creterii preurilor la materiile prime. FMI a avertizat ns c aceste "condiii favorabile" ar putea deveni n unele ri factori
11

declanatori pentru o expansiune a creditelor i ulterior "ar putea duce la o eventual explozie" a acestora. Creterea ar putea fi inversat rapid dac ar exista o recesiune n Brazilia, ar de care depind muli din regiune. Ar fi totodat i "o lovitur dur" pentru China, ceea ce ar duce la o scdere a exporturilor de materie prim. Incertitudinea economiei mondiale, pe care nici mcar o prezentare optimist a FMI nu o poate masca, indic faptul c criza financiar mondial care a izbucnit n 2008 nu este o furtun care trece, ci nceputul unei noi perioade n istoria capitalismului mondial. Perioada este marcat de rsturnari economice continue, de o cretere a tensiunilor internaionale i de aprofundarea conflictului de clas.
1.5.2 Caracteristicile crizei alese

Crizele financiare sunt deosebit de complexe i difer una de cealalt. Avnd n vedere ca mecanismele care produc crizele nu sunt pe deplin cunoscute ele pot fi clasificate dup consecine. Multe dintre crizele sistemului bancar din tarile n curs de dezvoltare par sa fie endemice, avnd un tipar de insolven i lichiditate meninut pe civaani. Alte ri s-au confruntat cu epidemii, unele crize implicnd n unele cazuricderi macroeconomice, iar n altele nu.

1.6 Criza din Sistemul Bancar

Sistemul bancar romanesc nu este foarte afectat foarte grav de criza pentru ca bancile autohtone s-au limitat la operatiunile clasice de economisire-creditare, ferindu-se sa gestioneze produse financiare complexe, cu un grad mai ridicat de risc. Activitatea de creditare este extrem de profitabila in Romania, bancile comerciale prezente aici nu au avut nevoie sa apeleze la produse sofisticate pentru a realiza marje de profit mari. Bancile romanesti nu sunt obisnuite sa-si asume riscuri, lucru reiesit si din maniera prin care au reusit sa transfere de fiecare data toate riscurile catre clienti, prin majorarea dobanzilor si comisioanelor, prin limitarea plafoanelor maxime de indatorare si prin solicitarea de garantii suplimentare.
12

Acesta este unul dintre motivele pentru care in Romania, comparativ cu alte state europene, creditele sunt foarte scumpe. Cei mai afectati de criza sunt clientii bancilor care vor contracta mai greu creditele din cauza politicii monetare restrictive impusa de BNR de scumpire a creditelor si de limitarea accesului la finantare pentru o parte din populatie. Persoanele care au contractat credite in valuta resimt acum din plin deprecierea leului care se afla pe o panta descendenta in raport cu moneda unica europeana. De pe urma acestui fapt, cel mai mult au de suferit cei care au credite ipotecare sau imobiliare. Daca sunt in primii ani de contract, acestia vor avea sigur o rata mai mare, majoritatea creditelor avand rate descrescatoare. In plus, pierderile suferite prin aprecierea euro nu vor putea fi acoperite prea usor printr-o revanzare, pretul locuintelor fiind in scadere, mai ales in cazul apartamentelor vechi. Clientii bancilor au trimis la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), de la inceputul anului, peste 800 de reclamatii ce vizeaza cresterea dobanzilor la credite si modificarea clauzelor contractuale fara instiintare in prealabil, potrivit datelor centralizate de ANPC. O alta problema a crizei este reprezentata de resursele umane din sistemul bancar. Bancile tin acest lucru confidential pentru a nu-si pune in pericol imaginea, pentru ca asta ar insemna sa fie vulnerabila iar oamenii sa inceapa sa isi scoata banii. Prin disponibilizarile care se fac, se vizeaza reducerea riscurilor si costurilor pentru a spori activitatea concentrata asupra serviciilor de baza, de economii si investitii.
1.6.1.Avantajele crizei

1. Bncile romneti dein rezerve minime obligatorii semnificative la banca central, pn nu demult 20% din depozitele constituite n lei (n prezent 18%), iar pentru cele n valut nivelul ratei rezervelor minime obligatorii este n prezent 40%. Acest lucru demonstreaz faptul c BNR are destule lichiditi la dispoziie pentru a le putea pompa treptat n sistem n caz de criz de lichiditi. 2. Indicatorii de prudenialitate i profitabilitate pe anul 2008, dei s-au deteriorat uor fata de anul trecut, arat c sistemul bancar romnesc este unul solid.

13

3. ncepnd cu data de 15 octombrie 2008, plafonul de garantare pe deponent garantat persoan fizic i pe instituie de credit s-a majorat la echivalentul n lei la 50.000 euro, n timp ce plafonul de garantare pe deponent garantat persoan juridic i pe instituie de credit a rmas la acelai nivel, respectiv echivalentul n lei la 20.000 euro. Chiar i n condiiile unui plafon de 20.000 euro 99,2% din depozite erau acoperite, valoarea lor total nsemnnd 60% din valoarea total a depozitelor din sistem. 4. Noile reguli de creditare au micorat apetitul de creditare al romnilor, prin faptul c bncile au fost nevoite s devin mai restrictive n acordarea creditelor, pornind de la calitatea clienilor n primul rnd. Astfel, se evit creditarea de tip subprime. 5. Rezerva valutar a BNR este una consistent (la 1 octombrie a.c. msura 26 miliarde euro), fiind gata oricnd nevoia o cere de a fi aruncat n pia pentru a calma spiritele. 6. Politica de comunicare a BNR este una din ce n ce mai activ, guvernatorul colabornd cu guvernul i preedenia n transmiterea de mesaje ctre public. 7. Exist o relaie de colaborare fructuoas n ultima perioad ntre BNR i Asociaia Romn a Bncilor. 8. Activitatea Biroului de Credit s-a intensificat, existnd o eviden din ce n ce mai cuprinztoare a debitorilor. 9. Bncile romneti nu au investit pn n prezent n produse toxice, n special pe piaa european. 10. Posibilitile de cretere economic i de dezvoltare ale arii noastre pot atrage n continuare investitori strini, dornici de plasamente mai bune.

1.6.2 Dezavantajele crizei

1. Aproximativ 57% din credite sunt acordate n valut, ceea ce face sensibil la variaiile cursului de schimb portofoliul bncilor. 2. Unii indicatorii macroeconomici au tendine de deteriorare, ceea ce poate determina o instabilitate la nivelul fluxurilor de capital extern. 3. Cea mai mare banca din sistem, BCR a fost retrogradat de Standard&Poors de la BBBla BB+, tendina putnd s se menin i pentru celelalte bnci.

14

4. Gradul de concentrare a activitii bancare n Romnia, dei n scdere, este unul destul de ridicat, n luna iunie 2008, primele 5 bnci din sistem concentrau peste 50% din totalul activelor bancare, din care primele 2, BCR i BRD-GSG, deineau 37,2% din total active. 5. Conjunctura internaional, n special evoluiile de pe pieele valutare din regiune, fac vulnerabil Romnia, n special n privina atacurilor speculative. 6. Publicul pierde din ncredere n sistemul bancar, datorit comportamentului neetic al anumitor bnci, n special n perioada actual, destul de tensionat (mriri de dobnd i comisioane nejustificate etc). 7. Existena unor produse bancare cu dobnzi promoionale i variabile ulterior, care ar putea afecta capacitatea de rambursabilitate n viitor a unor clieni. posibil reaezare a preurilor pe piaa imobiliar (depinde de amploarea ei), care ar putea afecta garaniile imobiliare. Cu toate acestea, ponderea creditelor ipotecare este de numai 3,8% din PIB, foarte redus n comparaie cu nivelele din rile occidentale. 8. Posibilitatea de faliment ale unor bnci din strintate, care au sucursale sau achiziii i n Romnia. 9. Datorit crizei de lichiditi din strintate, unele bnci mam vor pompa mai puini bani n subsidiarele din Romnia. Oferte promotionale in perioada de criza- bancile se intrec in oferte de economisire si creditare. BRD-Groupe Socit Gnrale i diversific oferta comercial, lansnd un nou instrument de economisire - Depozitul Avans. Acesta se individualizeaz prin plata dobnzii in contul curent, la dispoziia clientului, nc din momentul constituirii. Astfel, clientul va putea beneficia de sigurana unui ctig imediat i de flexibilitate maxim n utilizarea dobnzii ctigate pentru banii depui. Aceast sum poate fi reinvestit n condiii avantajoase sau retras din contul curent, pentru orice alte ntrebuinri. Depozitul Avans este disponibil n lei sau euro, pe termen de 90, 180 sau 365 zile. Suma minim necesar pentru constituire este de 1.000 de lei sau 1.000 de euro.

1.7 Strategiile bancare - una din cauzele crizei economiei romanesti

15

Rolul sistemului bancar in economia de piata contemporana. Bancile au un rol considerabil in economia de piata contemporana - in conditiile politicii monetariste care au predominat in lume in ultima vreme, problema monetara nu mai este una clasica, ci a devenit o problema de prim plan. Putem sa apreciem ca in ultima jumatate a sec.XX cand a avut loc demonetizarea aurului, problema bancara a devenit de prim plan. Bancile centrale au devenit principalul mijloc de interventie a statului pentru reglarea inflatiei. In Romania anilor 90 rolul bancilor a fost amplificat si de faptul ca intreprinderile romanesti au pornit de la un stadiu de decapitalizare (fara capital). Dupa 90 s -a mers tot pe linia concentrarii banilor la banci. S-a folosit ca principala parghie de finantare a economiei creditului. Sistemul bancar s-a dezvoltat si a inregistrat numeroase progrese pe 2 paliere: BNR si bancile comerciale. BNR elaboreaza, aplica si raspunde de politicile monetara, valutara si de credite si de plati, precum si de autorizarea si supravegherea prudentiala bancara in cadrul politicii generale a statului, urmarindu-se functionarea normala a sistemului bancar si participarea la promovarea unui sistem financiar, economia de piata, Legea 101 / 1998. BNR ii revine o mare responsabilitate pentru ca: a incurajat mentinerea ratei inalte a dobanzii pe o perioada indelungata; nu a exercitat o supraveghere sustinuta a sistemului bancar; prin atragerea unor fonduri imense de la bancile comerciale a distrus

sensul de creditare a economiei reale; nu a sprijinit suficient moneda nationala favorizand scaderea catastrofala a

cursului acesteia. Aceste rate inalte, excesiv de inalte a introdus elemente de distorsiune in competitivitatea unor produse si a unor intreprinderi. Numeroase intreprinderi, in special cele mici si mijlocii, au ajuns in pragul falimentului sau chiar au dat faliment. In analiza rolului BNR in promovarea unor rate inalte ale dobanzii pornim de la rata scontului. Chiar daca rata scontului nu mai are, in conditiile flotarii monedelor, rolul pe care il avea in conditiile cursurilor monetare fiscale, ea a ramas un element de referinta cu o anumita influenta asupra ratei dobanzii practicate de bancile comerciale mai ales cele de stat. In Romania rata scontului este de 3 ori mai mare decat in Cehia.
16

Rata scontului = rata dobanzii oficiale 67% din capitalurile bancilor a fost atras de BNR in 1997 pentru a diminua inflatia. BNR a platit dobanzi bancilor comerciale peste dobanzile percepute de bancile comerciale de la agentii economici. Impozitul pe profit BNR-ului este de 80%. Leul reprezenta fata de dolar 0,06944 in 1998; 0,00039 in 1999 si numai 0,00004 in 2000, nefiind decat prea putin pana la 0.

1.8 Criza financiara internationala

Actuala criza financiara internationala isi are originea in criza creditelor imobiliare din SUA ,care a inceput sa se manifeste in urma cu aproximativ 2 ani, iar cauza principala a fost lipsa de reglementare de catre stat a acestui domeniu. Aceasta lipsa de reglementare s-a produs in 1999 prin aprobarea de catre Congresul american a unei legi care data din 1933, prin care s-a renuntat la o serie de masuri de limitare a riscurilor pentru bancile de investitii. La aceasta s-a adaugat si politica Bancii Centrale de reducere a ratei dobinzii pina la 1.5%, ceea ce a facilitat expansiunea creditului si a dus sistemul financiar american in pragul unei crize sistemice . Criza creditelor ipotecare a afectat imediat banci de investitii , societati de asigurari , industria auto(gigantii Chryleser,General, Motors Ford) ,bursele de valori, trusturi de presa si in continuare intreaga economie americana si apoi economia mondiala. Vinovat pentru declansarea crizei este considerat in USA, Alan Greenspan,fost presedinte al Rezervei Federale americane din 1987 pana in 2006, perioada de varf a liberalizarii fluxului de capital. Opinia sa a contat mult in ridicarea controlului statal de pe piata financiara si in folosirea contractelor financiare derivate. Pentru salvarea unora dintre cei loviti puternic de criza acestea, societati considerate vitale pentru economie si pentru impiedicarea efectului " de domino"(cadere in lant) , a economiei, Congresul American a abrobat un plan de salvare in valoare de 700 miliarde de dolari,din care Trezoreria(Ministerul de Finante) pune la dispozitie 250 miliarde de dolari.

17

Planul s-a aplicat la inceput celor mai importanti creditori ipotecari din USA , bancile Fannie Mae si Freddie Mac ,ce finantau 40% din creditele ipotecare din Statele Unite,care au fost salvati de la faliment de catre guvern in luna septembrie 2008, prin acordarea de catre trezoreria americana a sumei de 100 miliarde dolari pentru fiecare companie. Dupa rezolvarea problemelor celor doua banci, insa, Federal Reserve a refuzat sa se implice in salvarea celei de a 4 abanci de investitii ca marime din SUA,banca Lehman Brothers. Falimentul bancii declarat la 15 septembrie 2008, a creat adevarate calamitati pe pietele financiare mondiale. Acelasi lucru s-a intimplat si cu a 5 a mare banca de investiii din Sua ,banca Bears Stearns,ceea ce a adincit,criza creditelor,deficitul comercial,scaderea bursei , retragerea investitorilor. Bncile anticipeaz mbuntirea performanelor proprii n urmtoarele luni ca urmare a programelor de restructurare: Reducerea costurilor i concedierea personalului vor continua ca elemente incluse n aa-zisa ajustare strategic; Bancherii anticipeaz o cretere a ateptrilor i cerinelor din partea clienilor. Totodat, restriciile n ceea ce privete creditarea vor cunoate n continuare fenomenul de nsprire; Pe lista prioritilor stabilite de bnci sau a provocrilor ce necesit soluii din partea acestora, identificm: aplicarea noilor regulamente sau a modificrilor n coninutul celor n vigoare; reducerea costurilor; automatizarea i raionalizarea procesrii datelor i tranzaciilor; minimizarea cheltuielilor neeseniale (non-core); n cazul celor mai multe bnci avem de-a face cu o concentrare pe reducerea strategic a costurilor i mai puin pe reducerea tactic a acestora; Redundanele vor continua s atrag atenia principal i s joace un rol cheie n reducerea costurilor - n aceast ordine de idei, reducerea personalului continu s se produc la un nivel important; Probabil c vom asista la reducerea mai pronunat a personalului din back-office (operaiuni, IT) i la dispariia unor poziii i funcii concentrate acum la nivel de HeadOffice.

18

1.9 Criza Economica in Romania

1.9.1 Aspecte generale ale crizei economice in Romania

Criza economica pe care Romania incepe sa o traverseze este cu precadere o criza interna, determinata de mixul gresit de politici macroeconomice luate in ultimii ani. Cresterea economica se dovedeste una de natura nesanatoasa. Si asta pentru ca am avut in acesti ani o crestere bazata pe consum, finantat pe datorie. Consumul privat a fost excesiv, dar nu trebuie blamata populatia: toate masurile macroeconomice au fost pro-ciclice, stimuland consumul; si cea mai daunatoare dintre toate, cota unica, este inca aparata de initiatorii ei, care nu vor sa admita ca au gresit. Cota unica a stimulat consumul, si noi avem astazi prima criza de supraconsum din Romania. Cauza principala este consumul excesiv pe datorie. Populatia nu poate fi blamata, dar poate fi pe viitor mai bine informata si cu siguranta mai precauta privind asteptarile asupra veniturilor proprii. In schimb, guvernul poate fi criticat pentru ca a facut o eroare strategica monumentala: intr-o perioada de crestere economica, a consumat toata aceasta crestere si s-a mai si indatorat suplimentar. Deficitul bugetar a crescut de la 1,3% din PIB in 2004 la 2,6% anul trecut si probabil peste 3% anul acesta. Cum guvernul a ajuns sa se imprumute de sute de milioane de euro cu scadenta la o saptamana, singura concluzie logica este ca nu mai sunt bani nici pentru cheltuieli curente, pentru cele bugetate deja pe anul in curs. Este absolut inadmisibil, ca intr-o perioada de crestere economica inalta sa creasca deficitul bugetar si sa creasca, in consecinta, costurile cu finantarea acestuia pe termen scurt. Criza financiara internationala a fost doar declansatorul crizei economice interne, pentru ca a afectat sursele de finantare. Noi consumam pe datorie, si acum ne imprumutam mult mai scump sau deloc. Aceasta stare de lucruri este valabila si pentru guvern, si pentru firme, si pentru populatie. Vulnerabilitatile unei economii dezechilibrate, cu numeroase reforme structurale amanate, au devenit acum evidente. Se pierd locuri de munca, si acesta este doar inceputul. In 2009 incasarile la buget vor fi mai mici, pentru ca vom avea o crestere economica mai redusa, si vor fi colectate

19

mai greu din cauza lipsei de lichiditati. Nu va fi de ajuns ca BNR sa stimuleze creditarea prin reducerea dobanzii si a rezervelor minime obligatorii. Solutia pentru iesirea dintr-o criza de supraconsum nu este tot stimularea nediferentiata a consumului. In cel mai bun caz, astfel doar se amana varful crizei cu cateva trimestre. Criza din Romania nu are aceleasi cauze cu criza din SUA si UE; deci nu poate fi tratata la fel. Este in primul rand o criza interna, o criza a unui model de dezvoltare. Fireste, populatia cea mai saraca trebuie sprijnita in astfel de momente. Dar primul impuls nu trebuie sa fie mai multi bani de la buget si mai mult consum, atunci cand la buget nu mai sunt bani si cand s-a consumat pana acum excesiv. Nici solutia de a consuma bunuri romanesti nu este in intregime viabila - care mai sunt, pana la urma, bunurile romanesti. Dacia este o marca frantuzeasca, iar un plan pentru salvarea industriei auto trebuie gandit la nivel european, pentru ca piata auto are dimensiuni comunitare. Solutia pentru iesirea dintr-o criza de supraconsum este mai complexa decat un pachet de ajutoare de stat care risca sa ne arunce inapoi in timp la deficite mari si inflatie cu doua cifre. Trebuie inceput cu eliminarea risipei prin reducerea cheltuielilor bugetare administrative. Cei mai ieftini bani sunt cei pe care ii ai deja si pe care ii poti economisi. Din economiile astfel facute se poate gandi un plan de investitii in infrastructura, pentru ca acestea aduc locuri de munca si au un efect important de antrenare in economie. Insa investitiile in infrastructura trebuie realizate in cadrul unei programari bugetare multianuale, singura solutie de a reduce costurile suplimentare si de a elimina alocarea gresita a banului public. Desigur, trebuie indreptate si greselile politicii fiscale - nu neaparat pentru a creste veniturile bugetare, ceea ce e greu in timp de criza, ci pentru a distribui mai echitabil povara fiscala si pentru a permite celor cu acces mai greu la creditare sa depaseasca cu bine perioada de criza. Totodata, trebuie asumat public un plan pentru adoptarea euro, cu o tinta precisa; un astfel de plan ne va creste credibilitatea pe plan extern (si implicit va scadea costul finantarii externe) si mai ales ne va obliga sa facem atat reformele fiscale si bugetare necesare, cat si reformele structurale pe care le tot amanam (referitoare la cresterea nivelului competitiei, flexibilizarea pietei muncii, modernizarea agriculturii, reducerea aparatului birocratic).

20

Avem o criza de supraconsum. Din ea se iese prin eliminarea risipei, prin investitii in infrastructura pe baza programarii bugetare multianuale, prin reforma fiscala care sa nu fie neutra si prin implementarea reformelor structurale. Recesiunea-o forma severa a crizei economice UA defineste recesiunea ca o forma severa de criza economica. Altfel spus, un declin semnificativ al nivelului activitatii economice in intreaga societate, vizibil prin inregistrarea unei rate negative de crestere a produsului intern brut (PIB), in doua sau mai multe trimestre succesive. In termeni comparabili, in toate domeniile de activitate se consemneaza rate trimestriale negative de crestere in raport cu perioadele corespondente din anul precedent. Se inregistreaza o scadere a productiei industriale, a volumului de productie in constructii si a vanzarilor de marfuri si servicii. In plan social, recesiunea se manifesta prin cresterea ratei inflatiei si a somajului si scaderea veniturilor reale ale populatiei. O recesiune mai indelungata duce la depresiune economica. Depresiunea economica este considerata o forma extrema de recesiune, fiind caracterizata, in principal, de o restrangere majora a productiei industriale, a investitiilor si schimburilor comerciale, o crestere neobisnuita a ratei somajului si a preturilor marfurilor si a tarifelor serviciilor (hiperinflatie) si, in consecinta, inregistrarea unei rate negative semnificative a produsului intern brut (PIB) timp de cel putin doua trimestre. Pentru o intelegere corecta a manifestarii in Romania a acestor fenomene economice recesiune, respectiv depresiune economica - se impune o analiza a situatiilor economice si sociale, incepand cu anul 1990 si pana in prezent, asa cum sunt reflectate de statisticile oficiale. Iar pentru relevarea acestor fenomene, se are in vedere analiza a patru indicatori macroeconomici principali, si anume: produsul intern brut (PIB), productia industriala, castigul salarial real si rata medie anuala a inflatiei. Romania a inregistrat, in doua perioade, forma severa de recesiune numita depresiune economica. Si anume, in anii 1991-1992 si 1997-1999. Datele statistice oficiale confirma. In primul interval analizat, cei patru indicatori au inregistrat rate majore negative de crestere, atat in anul 1991, cat si in anul 1992. Productia fizica industriala a inregistrat cele mai mari scaderi din anii '90, respectiv 23,0% in anul 1991 si -25,3% in anul 1992, scaderea cumulata (aferenta celor doi ani) in raport cu anul 1990 fiind de 42,5%.
21

Influentele negative ale scaderilor de productie asupra PIB au fost semnificative, acesta inregistrand in ambii ani scaderi insemnate. Si anume, -12,9% in anul 1991 si -8,8% in anul 1992, scaderea cumulata a celor doi ani fiind de 20,6%, in comparatie cu anul 1990. Rata medie anuala a inflatiei a consemnat existenta fenomenului de hiperinflatie, nivelurile acesteia fiind de +170,2% in anul 1991, respectiv +210,4% in anul 1992. Urmare a hiperinflatiei, castigul salarial real a scazut cu 18,5% in anul 1991 si cu 13,1% in anul 1992, iar scaderea puterii de cumparare in raport cu anul 1990 a fost de 29,2%. Dupa o perioada de patru ani de redresare economica, inregistrandu-se cresteri anuale incepand cu 1993 si pana in 1996 inclusiv, in Romania s-a consemnat pentru a doua oara depresiune economica. In perioada 1997 - 1999, productia fizica industriala a inregistrat rate anuale negative de crestere, scaderea cumulata fiind de 22,0% la sfarsitul anului 1999, in raport cu anul 1996. PIB a scazut an de an, rata negativa de crestere ajungand la 11,7% in 1999, comparativ cu 1996. Hiperinflatia s-a instalat din nou, rata medie anuala a inflatiei urcand de la +38,8% in 1996 la +154,8% in 1997. Castigul salarial real s-a diminuat foarte mult, in cei trei ani scaderea cumulata fiind de 27,7%, in raport cu anul 1996.

Capitolul II - INDICATORII DE PERFORMAN BANCAR LA BRDSOCIETE GENERALE

2.1 Prezentarea general BRD
BRD - Groupe Socit Gnrale este a doua banc romneasc, dup activele bancare i deine a doua capitalizare la Bursa de Valori Bucureti. BRD - Groupe Socit Gnrale este prezent n toate judeele Romniei printr-o reea de 937 de agenii1. La 31 decembrie 2010, BRD numra 2,5 milioane clieni activi individuali i corporativi i peste 2 millioane de carduri incluse n sistemul 3D Secure.

www.brd.net 22

Acionarul principal al BRD este Socit Gnrale, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din zona euro, ale crui servicii sunt utilizate de 32 milioane clieni din ntreaga lume. Pentru marii si clieni corporativi, romni sau strini, i pentru investitorii instituionali, BRD - Groupe Socit Gnrale ofer de asemenea o gam de produse de pia i finanri complexe, precum i servicii de banca de investiii (privatizri, fuziuni - achiziii, emisiuni de aciuni, etc.) bazndu-se pe echipe specializate i pe reeaua grupului Socit Gnrale prezenta n lumea ntreaga (75 ri). BANCA I EXERCIT N PRINCIPAL ACTIVITATEA PE 3 PIEE :

Banca persoanelor fizice Banca ntreprinderilor Banca de investiii Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului su de comer pe aceste piee, n

cadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clienii si. PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE DEZVOLTRII BRD :

Adaptarea organizrii i a metodelor proprii la strategia clienilor Creterea selectiv a activelor Inovaia Reducerea coeficientului de exploatare Rentabilitate durabil De la privatizarea s, BRD - Groupe Socit Gnrale a primit numeroase distincii i

premii acordate de publicaii specializate internaionale :

Euromoney : Cea mai bun banc din Romnia , acordat n 1999, 2000, 2001, 2002, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2010 The Banker : Cea mai bun banc din Romnia , acordat n 2003, 2006, 2007, 2008 , 2010 Global Finance : "Cea mai bun banc din Romnia", acordat n 1999, 2000, 2001, 2002, 2007, 2008, 2010, 2011

2.1.1 Acionariat

23

La 31 decembrie 2011, structura capitalului era urmtoarea :

2.1.2 Produsele i serviciile BRD- Groupe Socit Gnrale

Prin intermediul vastei sale reele de uniti ce acoper ntreg teritoriul rii, BRDGroupe Socit Gnrale ofer clienilor persoane juridice i fizice, o gam larg se produse i servicii, adaptndu-i n permanen organizarea i metodele pentru a putea rspunde mai bine ateptrilor clienilor actuali i poteniali. Produse oferite persoanelor juridice : A. Operaiuni curente: carduri: o Visa Business, MasterCard Business, o Convenie de plat a salariilor, o Soluie de acceptare a cardurilor la plat banc la distan : a. Cash Management Domestic (MultiX) - este un instrument de gestiune a conturilor bancare de la distan, b. Cash Management Internaional (INFOSWIFT, Orders) - ofer vizualizarea i urmrirea extraselor de cont i posibilitatea de a efectua transferuri i pli de la sediul principal din strintate, c. Banca prin Internet (BRD-NET) - instrument de gestiune al conturilor pe Internet, ceea ce permite un contact permanent cu banca prin intermediul unui site tranzacional
24

performant. Optnd pentru acreditivul irevocabil cu plata la termen, BRD finaneaz creanele prin, scontarea acreditivului pe baza documentelor de livrare conforme, d. factoring de export, e. creditul de export. operaiunile de schimb valutar : schimbul la termen ( tranzacii SPOT, FORWARD i SWAP) - Specialitii BRD studiaz mpreuna cu clienii cele mai bune soluii de acoperire a cursului de schimb. Optnd pentru o tranzacie la termen, clientul va cunoate exact cursul la care va cumpra sau vinde valut respectiv cu decontarea operaiunii la o dat ulterioar, putnd realiza diferite previziuni economice, analize financiare. BRD propune o gam divers de strategii de acoperire a riscurilor de schimb cu ajutorul crora clientul i va pstra marja comercial, oricare ar fi evoluia viitoare a cursului de schimb. banc la distan : Cash Management Internaional (INFOSWIFT, Orders). promovarea comercial. BRD i ajut clienii s-i identifice partenerii viabili pentru afaceri prin corespondenii si bancari i i recomanda clienii ca poteniali parteneri de afaceri. B. Finanarea investiiilor optnd pentru soluii adaptate fiecrei strategii de dezvoltare n parte : credite pentru investiii : n completarea avansului,

(Sursa: STMA, ianuarie 2005)

credite imobiliare utilizate pentru concretizarea proiectelor imobiliare: HabitatHabitat Plus pentru cumprarea, construcia, terminarea, extinderea, modernizarea

25

de imobile, Primo- Primo Plus - pentru cumprarea, construirea de birouri, restaurante, clinici private, pensiuni (agroturism), minihoteluri, spaii comerciale. Ipotecar clasic- Ipotecar ANL credite imobiliare utilizate pentru concretizarea proiectelor imobiliare: Habitat-Habitat Plus pentru cumpararea, constructia, terminarea, extinderea, modernizarea de imobile, Primo- Primo Plus - pentru cumpararea, construirea de birouri, restaurante, clinici private, pensiuni (agroturism), minihoteluri, spatii comerciale.
Tabel nr. 4.3- Caracteristicile creditelor de consum HABITAT/ HABITAT PLUS

ROL minim 2 ani

EUR/USD

max. 20 ani pentru cumparare Durata max. 10 ani pentru modernizare 12 luni pentru cumprare Gratie Avans Dobnda 6 luni la terenuri min.20 % BUBOR 3M+2% rate egale Rambursare rate descrescnde ipoteca rang 1 asupra altor imobile ipoteca rang 1 asupra obiectului creditului scrisori de garanie/contragaranie bancar Garantare depozite colaterale la BRD EURIBOR/LIBOR 3M+7,5% Rate egale max. 7 ani pentru modernizare 12 luni pentru cumprare construcii 6 luni pentru modernizare

2.1.3 Istoric

1923 Se nfiineaz Societatea Naional de Credit Industrial, ca instituie public. Statul deinea 20% din capitalul social, Banca Naional a Romniei 30%, iar restul era deinut de particulari, dintre care un grup de foti directori ai Marmorosch Blank & Co., prima banc modern din Romnia. Scopul noii instiutii era finanarea primelor etape ale dezvoltrii sectorului industrial din Romnia.
26

1948 Dup al doilea rzboi mondial, conform Legii naionalizrii din iunie 1948, Societatea Naional de Credit Industrial este naionalizat, devenind Banca de Credit pentru Investiii.

1957 Dup reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru Investiii obine monopolul n Romnia pentru finanarea pe termen mediu i lung a tuturor sectoarelor industriale, cu excepia agriculturii i industriei alimentare, i ia numele de Banca de Investiii. n toat aceast perioad, cea mai mare parte a finanrilor provenind de la Banca Mondial sunt derulate prin Banca de Investiii.

1990 Monopolul de care beneficiau bncile specializate n domeniul lor de activitate este suprimat. Banca Romn pentru Dezvoltare se constituie ca banc comercial, sub form de societate pe aciuni, si preia activele si pasivele Bncii de Investiii, primind o autorizatie de funcionare general.

1998 n decembrie se semneaz contractul de vnzare - cumprare de aciuni ntre Socit Gnrale i Fondul Proprietii de Stat, autoritea romneasc care se ocupa de participaiile statului, contract prin care SG subscrie o majorare de capital de 20% i cumpr un pachet de aciuni care-i permite s devin proprietar a 51% din capitalul majorat al BRD.

1999 Fondul Proprietii de Stat vinde Bncii Europene de Dezvoltare (BERD) 4,99% din capitalul social al BRD.

2001 BRD este listat la Bursa de Valori Bucureti, n prima categorie, devenind n scurt timp una din cele mai tranzacionate societi.

2003 n urma unei campanii de rebranding, Banca Romn pentru Dezvoltare devine BRD Groupe Socit Gnrale. Noua identitate a bncii consolideaz astfel poziia sa, fcnd
27

mai vizibil identitatea Grupului - mam.

2004 Socit Gnrale cumpr pachetul rezidual de aciuni deinut de statul romn n capitalul BRD, participaia sa crescnd astfel de la 51% la 58,32%.

2.1.4 Analiza S.W.O.T

Puncte Tari

Puncte Slabe

Groupe Socit Gnrale este a doua banc romneasc, dup activele bancare i detine a doua capitalizare la Bursa de Valori Bucureti.

Vulnerabilitatea datelor la atacurile informatice. Eficiena muncii angajailor n anumite cazuri. Limitarea libertii de aciune prin politica Bncii Naionale i a organelor legislative.

Groupe Socit Gnrale este prezent n toate judeele Romniei printr-o reea de 930de agenii.

La 31 decembrie 2008, BRD numra 2,6 milioane clieni activi individuali icorporativi i peste 2,3 millioane de crduri.

Vulnerabilitate la aciunile concurenei

BRD ofer servicii de calitate prin intermediul a 9500 de angajai profesioniti. Acionarul principal al BRD esteSocit Gnrale, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din zona euro, ale crui servicii sunt utilizate de 27 milioane clieni din ntreaga lume.

Reeaua de bancomate BRD acoper ntreg teritoriul trii. Oferta de produse i servicii ale bncii este
28

foarte diversificat (produse de finanare,produse de economisire, servicii de investiii financiare, servicii de brokeraj, sevicii custodie, depozitare s.a.) BRD dezvolt o politic de responsabilitatea social prin care se dorete contribuirea la dezvoltarea unei societi romaneti durabile i performante.

Oportuniti

Ameninri

Deschiderea de noi sucursale, bancomate. Colaborarea i sponsorizarea anumitor evenimente pentru promovarea imaginii bncii(evenimente sportive, campanii sociale)

Vulnerabilitatea sistemului informatic la eventualele atacuri cibernetice.

Anumite aciuni venite din partea concurenilor. Politic restriciv a organelor abilitate n domeniu (BNR) Ameninri venite din partea Statului (mrirea cotelor de impozitare s.a.)

mbuntirea serviciilor oferite. Specularea anumitor situaii favorabile aprute n pia. Abordarea unor noi segmente de pia sau a unor noi piee (creterea numrului de clieni)

Ameninri rezultate din contextul economic (criz economic)

Dezvoltarea unor produse i programe inovatoare , alternative ale operaiunilor bancare clasice (internet banking, dezvoltarea reelei EPOS)

29

2.1.5 Grup BRD

Grupul Socit Gnrale este unul din primele grupuri de servicii financiare din zona euro i una din franceze, dup capitalizarea s bursier. La finele anului trecut, Grupul, care numr peste 157.000 de angajai, a realizat un profit net de 3,9 miliarde euro. Portofoliul su de activiti se axeaz pe trei mari domenii: REEAUA DE RETAIL I SERVICII FINANCIARE : Prima banc de retail nemutualizat din Frana, dup cifra de afaceri i numrul de agenii. 27 milioane de clieni persoane fizice n Frana i n strintate Pe plan internaional Banca de retail are 8,8 milioane de clieni, n 37 de filiale. Modelul su este cel al unei bnci universale, care ofer o gam complet de servicii clienilor particulari i societilor. n ultimii ani, Grupul i-a construit, prin cretere extern sau intern, o reea de banc de retail n Europa Central i de Sud-Est: n Romnia, Bulgaria, Grecia, Slovenia, Slovacia, Cehia, Serbia, Rusia, Muntenegru, Moldova i Albania. ADMINISTRAREA DE ACTIVE I SERVICII PENTRU INVESTITORI : Administrarea de active i servicii pentru investitori cuprinde urmtoarele activiti: Gestiunea mobiliar, prin SG Asset Management Gestiunea privat, prin SG Private Banking Intermedierea tranzaciilor cu valori mobiliare, prin SG Global Securities Services for Investors Boursorama - tranzacii directe pe piaa de capita

BANCA DE FINANARE I INVESTIII :

30

SG Corporate & Investment Banking (SG CIB) cuprinde activitile bancare de finanare i de banc de investiii. Este n serviciul companiilor, instituiilor financiare i a investitorilor n 45 de ri din Europa, Asia i continentul american.

a 3-a banc de finanare din zona euro, dup Produsul Net Bancar Banc de referin n cele 3 domenii int: piaa de capital din zona euro, produsele derivative i finanrile structurate

Structura capitalului BRD - Groupe Socit Gnrale 99,98% Activitate Finanare n leasing a unui spectru larg de bunuri, aplicndu-se principiul de "full-liner", drept urmare, BRD Sogelease IFN S are un portofoliu echilibrat: echipamente de construcii i echipamente industriale, autovehicule comerciale uoare i grele, autoturisme, real estate, IT&office, echipamente medicale. Rezultate Valoarea contractelor semnate s-a ridicat la 225.1 milioane euro n 2007, fa de 174,5 milioane euro n 2006 (+29%). La sfritul anului 2007 soldurile au atins 287 milioane euro, fa de 211 milioane euro n 2006 (+36%). La sfritul anului 2008, valoarea bunurilor finanate s-a ridicat la 237,3 milioane de euro iar valoarea soldurilor a ajuns la suma de 350 milioane Euro. BRD Sogelease este, din punct de vedere al valorii bunurilor finanate, printre primele trei societi de leasing din Romnia, filiale ale unor bnci sau instituii bancare. Cota sa de pia este estimat la 5%. Structura capitalului BRD - Groupe Socit Gnrale : 49% SG Consumer Finance : 51 % Activitate

31

BRD Finance administreaz o gam diversificat de produse i servicii financiare, astfel nct clienii s poat obine simplu i rapid produsele pe care le doresc. Oferta include att credite de consum ct i carduri de credit, credite auto sau credite de nevoi personale. Rezultate Prezent pe piaa romneasc din aprilie 2004, BRD Finance a devenit rapid liderul pieei creditelor de consum. De-a lungul timpului, strategiile de dezvoltare au susinut creterea puternic a companiei i au determinat crearea i consolidarea de parteneriate cu firme importante din domenii precum: hipermarketuri (Carrefour, Real), DIY (Praktiker, Dedeman), PVC (Aplast), IT (eMAG), electronice i electrocasnice (Altex, MediaGalaxy, Daniel, Rombiz), mobil (taer, Elvila), auto (Renault, Dacia, Citroen, Hyunday, Chevrolet), publicistic (Reader's Digest). Structura capitalului BRD-Groupe Socit Gnrale : 20% ALD Internaional Gmbh :80% Activitate Leasing operaional cu o gam complet de servicii de gestionare a flotei de autovehicule : mentenan, asigurare, asisten tehnic pentru autovehicul i pentru ofer, autovehicul de nlocuire, managementul anvelopelor, reporting i consultan pentru managementul flotei. Leasing-ul operaional cu servicii incluse permite unei companii s utilizeze autovehicule, care nu se afl n proprietatea companiei, pentru o period cuprins ntre 12 i 45 de luni i un kilometraj prestabilit, n schimbul unei rate lunare fixe pe toat durata contractului. Pentru toate companiile ce urmresc externalizarea managementului flotei de autovehicule, ALD Automotive propune soluii adaptate nevoilor acestora. Rezultate ALD Automotive este una dintre primele companii ce ofer acest serviciu pe piaa romneasc, fiind nfiinat la nceputul anului 2005. Ea beneficiaz de experiena de peste 40 de ani, n 37 de ri, a filialei Socit Gnrale, ALD Automotive, unul dintre leaderii pieei de nchiriere de flote pe termen lung din Europa. Structura capitalului BRD - Groupe Socit Gnrale: 100% Activitate
32

Societate specializat n servicii de consultan financiar n domeniul operaiunilor de fuziuni-achiziii, privatizri, evaluri i consultan strategic. Rezultate Cu o experien de 8 ani n domeniul consultanei financiare, avnd o bun cunoatere a mediului economic i de afaceri romnesc i beneficiind de expertiz i resursele Grupului Societe Generale, BRD Corporate Finance este asociat regulat cu marile privatizri, fuziuni/achiziii de pe piaa romneasc. Structura capitalului BRD - Groupe Socit Gnrale: 99,97% Activitate BRD Asset Management administreaz prin intermediul reelei BRD 4 fonduri de investiii: Simfonia 1 - fond de investiii monetar, Concerto - fond deschis de investiii specializat n plasamente i obligaiuni instrumente cu venit fix, Diverso Europa Regional - fond de investiii diversificat i Aciuni Europa Regional - fond de investiii cu plasamente n aciuni. Rezultate Bazndu-se pe experiena Grupului Socit Gnrale n gestionarea activelor, BRD Asset Management SI se poziioneaz printre cele mai importante societi de acest tip din Romnia. Dispunnd de o ofert diversificat de produse de investiii, BRD Asset Management reuete s acopere cerinele unei game ct mai largi de investitori.

Structura capitalului BRD - Groupe Socit Gnrale : 49% SOGECAP : 51 % Activitate Societate de administrare a fondurilor de pensii private

Structura capitalului BRD - Groupe Socit Gnrale: 49% SOGECAP: 51 %

33

Activitate Societate de Asigurri de Via

2.1.6 Acionari i Investitori

Dorina de a stabili relaii pe termen lung cu acionarii bncii se traduce ntr-o politic de transparen, bazat pe dialog. Strategia BRD-ului n materie de comunicare financiar este susinut de urmtoarele principii: egalitatea accesului la informaii pentru toi acionarii i disponibilitatea imediat a acestora, respectarea termenelor n materie de publicare a rezultatelor, transparena i coerena informaiilor furnizate. Toate informaiile de natur s influeneze cursul aciunilor Bncii la Burs fac obiectul informrii BVB i CNVM, precum i difuzrii n mass-media, sub forma de comunicate de pres, comunicate care pot fi imediat consultate n acest site. Aceeai politic de transparena a fost adoptat i n ceea ce privete comunicarea cu ageniile de rating i cu instituiile pieei de capital. Pentru a face cunoscute rezultatele sale financiare, BRD organizeaz reuniuni cu analitii financiari, consultanii de plasament, brokerii i investitorii. Devenind deja o tradiie n comunitatea financiar-bancar, aceste reuniuni, n cadrul crora sunt prezentate rezultatele anuale ale bncii, ofer managementului bncii i analitilor pieelor financiare ocazia de a face schimb de opinii.

2.1.7 Cultura BRD - Groupe Socit Gnrale

Piaa bancar romneasc este n acest moment una cu potenial important, din mai multe puncte de vedere. Primul din acestea vizeaz dimensiunile ei nc reduse, care permit o dezvoltare accentuat n anii care vor urma. Cel de-al doilea este nevoia de produse i servicii bancare n rndul clientelei de retail, un segment dinamic, care se suprapune n mare msura peste caracteristicile ''clasei mijlocii'', pe care se bazeaz creterea spectaculoas din ultimii ani a economiei romneti.

34

Al treilea argument este nevoia de finanare existent la nivelul instituiilor guvernamentale i al comunitilor locale. n sfrit, ntreprinderile mici i mijlocii cunosc o dezvoltare caracterizat de o cerere de finanare important i reprezint un segment de clientel pe care tot mai multe bnci se strduiesc s l atrag. n acest context, BRD - Groupe Socit Gnrale se poziioneaz ca o banc solid, deschis ctre toate segmentele de clientel, o banc aflat n plin cretere, o echip de peste 9.000 de persoane care ofer servicii de calitate n peste 700 de uniti. BRD este leader pe piaa creditelor de consum, este principalul finanator al IMM-urilor i partenerul majoritii marilor corporaii, romneti sau multinaionale. n condiiile n care nevoia de finanare este important, la fel de important este capacitatea bncii de a interaciona eficient cu clienii si. Nici gama de produse i servicii, nici numrul de agenii, nici mcar nivelul dobnzilor nu pot face, singure, diferena ntre bnci concurente. ntre acestea exist o singur variabil care poate influena opinia publicului despre o banc sau alta: calitatea relaiei directe ntre banc i client, care nu poate fi asigurat dect de un personal competent, dinamic i atent. Bancherul "birocrat" este pe cale de dispariie, locul fiindu-i luat de consilierul competent, bun asculttor i capabil s-i asume responsabiliti. Piaa se schimb, ca i modul de a face business n domeniul bancar. Politica noastr de resurse umane le ofer celor dornici s-i ''conjuge'' talentele cu cele ale BRD ansa de a face carier ntr-o instituie care pune accent pe performan i care a tiut s construiasc i s menin un climat social prietenos. BRD a dezvoltat n ultimii ani un grup financiar care integreaz filiale de leasi ng, consumer finance, leasing operaional, brokeraj, asset management, consultan n fuziuni achiziii i pensii private, adic tot attea oportuniti de carier. Nu n ultimul rnd, viitorii notri colaboratori vor putea s se dezvolte ntr-o organizaie bazat pe trei valori - cheie: profesionalismul, spiritul de echip i inovaia . Bun imagine de angajator pe care o are banca noastr ne onoreaz i ne oblig, iar mesajul pe care a vrea s l adresez tuturor celor care doresc s-i cldeasc o carier ntr-o banc este acela c la BRD exist toate premisele reuitei: oportuniti permanente de evoluie profesional, o echip de resurse umane competent i mereu aproape i, nu n ultimul rnd, sentimentul de a fi un membru preuit al unei mari familii.
35

2.3. CALCULUL INDICATORILOR DE APRECIERE A PERFORMANTELOR BRD

2.3.1 Indicatorii pentru aprecierea eficientei activitii bancare:

1) Rata profitului brut = 2008 : 2009 : 2010: 2011:

Pb 100 VT

1.614 .530 .375 100 = 9,13 % 17 .688 .508 .890 ,00 951 .909 .247 100 = 5,78 % 16.476.717 .325,00 603,993,11 0 100 3,17 % 19.038.922 .118,00 562,003,42 3 100 2,61 % 21.534.729 .449,00

2) Rentabilitatea = 2008 : 2009 : 2010 : 2011 :

Pb 100 CT

1.614 .530 .375 100 = 10,04 % 16 .073 .978 .515 ,00 951.909.24 7 100 = 6,13 % 15.524.609 .986,00 603.993.11 0 100 = 3,28 % 18.434.929 .008,00 562.003.42 3 20.972.726 .025,00

100 = 2,68 %

Din evoluia descresctoare a ratei profitului brut i a rentabilitii concluzionam c a sczut profitabilitatea bncii. Rata profitului brut a sczut cu peste 7 % n 2011 fa de 2008, ceea ce semnaleaz o pondere descendent a activelor purttoare de dobnzi n totalul activelor. 3) Productivitatea muncii =
Pb Nr.salariati

36

Wm 2008 : Wm 2009 : Wm 2010 : Wm 2011 :

1.614.530.375 = 169.914,79 lei/salariat 9.502 951.909.247 = 104.835,82 lei/salariat 9.080

603.993.11 0 = 67.841,53 lei/salariat 8.903 562.003.42 3 = 64.598,09 lei/salariat 8.700

4) Ponderea salariilor in cheltuielile operationale = 2008 : 2009 : 2010 : 2011 :

417.634.974 100 = 31,59 % 1.322.091.972 464.750.489 100 = 31,67 % 1.467.183.476
468.456.13 7 100 = 29,72 % 1.576.241. 987 469.978.20 3 100 = 25,28 % 1.859.077. 587

Salarii 100 Chelt.operationale

5) Cheltuieli operationale pe salariat = 2008 :

1.322.091.972 = 140.007,62 lei/salariat 9.443

Chelt.operationale Nr.salariati

2009 :

1.467.183.476 = 161.584,08 lei/salariat 9.080

2010 :

1.698.256.786 = 190.751,07 lei/salariat 8.903

2011:

1.754.375. 987 = 201.652,41 lei/salariat 8.700

Dei, productivitatea muncii a crescut semnificativ n 2009 fa de 2008, cheltuielile cu salariile n total cheltuieli operaionale au crescut, la fel ca i cheltuielile cu funcionarea ce revin pe salariat.
37

6) Gradul de acoperire a salariilor din taxe i comisioane ncasate

Ven.din.taxe.si.comisioane 100 Salarii

2008 :

1.074.009.358 100 = 257,16 % 417.634.974

2009 : 2010 : 2011:

1.120.703.859 100 = 241,14 % 464.750.489

762.637.82 0 100 = 162,80 % 468.456.13 7

797.519.32 6 100 = 169,69 % 469.978.20 3

7) Gradul de acoperire a chelt. operaionale din taxe i comisioane ncasate =

Vtc 100 Chelt.operationale

2008 :

1.074.009.358 100 = 81,24 % 1.322.091.972

2009 :

1.120.703.859 100 = 76,38 % 1.467.183.476

2010 :

762.637.82 0 100 = 49,26 % 1.547.911. 423

2011:

797.519.32 6 100 = 49,82 % 1.600.583. 276

38

Att gradul de acoperire a salariilor din taxe i comisioane ncasate, precum i gradul de acoperire a cheltuielilor operaionale din taxe i comisioane au sczut pe parcursul celor 4 ani analizai, observndu-se acoperirea aproape integral a cheltuielilor operaionale din taxe i comisioane doar n anul 2008 i 2009. Se constat aadar c n anul 2010 i 2011 banca este dependent de veniturile din dobnzi, dependen care poate fi periculoas pentru c acestea sunt cele mai instabile, ele depinznd de variaia dobnzii pe pia i de o multitudine de ali factori.

2.3.2 Indicatori de profitabilitate i rentabilitate

1) Rata rentabilitatii financiare =

Pn 100 Capital. propriu

2008 :

1.353 .484 .233 ,00 100 = 30,78 % 4.396 .893 .616 ,00

2009 :

792 .055 .053 100 = 17,49 % 4.454.010. 680,00

2010 :

500.589.835 100 = 10,88 % 4.598.545.942

2011:

465.265.368 100 = 9,82 % 4.734.953.145

Rata rentabilitatii financiare ( ROE) Limite : < 4 % rating (1) 4 - 5,9 % rating (2) 6 - 7,9 % rating (3) 8 - 10,9 % rating (4) >_ 11 % rating (5)

39

Majorarea indicatorului din 2008 pn n 2009 nseamn o descretere a profitabilitii ns i creterea riscului asumat pentru c valorile nregistrate sunt mult peste intervalul optim de 10-12%. Totodat, aceast descretere semnifica i o descretere a gradului de capitalizare. Din 2010 pn n 2011 se observ ns o descretere a rentabilitii financiare.

2) Rata rentabilitatii economice =

Pn 100 Active .totale

2008 :

1.353 .484 .233 ,00 100 = 2,75 % 49 .239 .620 .762 ,00

2009 :

792.005.05 3 100 = 1,70 % 46.573.658 .395

2010 :

500.589.83 5 100 = 1,05 % 47.494.119 .031

2011:

465.265.36 8 100 = 0,97% 48.027.709 .809

Rata rentabilitatii economice ( ROA) Limite : < 0,6 % rating (1) 0,6 - 2,9 % rating (2) 3 - 3,9 % rating (3) 4 - 4,9 % rating (4) >_ 5 % rating (5) Observm c rentabilitatea economic sau general este n descretere n 2011 fa de 2008 ceea ce denot un semnal negativ, dar poate indica de asemenea o politic de plasamente foarte agresiv a bncii, ceea ce presupune asumarea de riscuri mari. n 2011 ns, observm o evoluie
40

descresctoare a acestui indicator, fapt care ne arat c banca ntmpina dificulti n realizarea veniturilor.

3) Efectul de parghie =

Active.totale Capital. propriu

2008 :

49 .239 .620 .762 ,00 = 11,20 4.396 .893 .616 ,00

2009 :

46.573.658 .395 = 10,46 4. 454.010.68 0

2010 :

47.494.119 .031 = 10,32 4.598.545. 942

2011 :

48.027.709 .801 4.734.953. 145

= 10,14

Se observ o scdere semnificative a acestui indicator n anul 2009 fa de 2008. Aceasta deteriorare a efectului de multiplicare a capitalului o putem pune pe seama scderii rentabilitii financiare.

4) Rata profitului net =

Pn 100 VT

2008 :

1.353 .484 .233 ,00 100 = 7,65 % 17 .688 .508 .890 ,00

2009 :

792 .055 .053 100 = 4,73 % 16.476.717 .325,00

2010 :

500.589.83 5 100 = 2,63 % 19.038.922 .118

41

2011 :

465.265.36 8 100 = 2,16 % 21.534.729 .448

5) Rata utilizarii activelor (RUA) =

VT 100 Active .totale

2008 :

17 .688 .508 .890 ,00 100 = 35,92 % 49 .239 .620 .762 ,00

2009 :

16.476.717 .325,00 100 = 35,55 % 46.346.266 .319,00

2010 :

19.038.922 .118 100 = 40,09 47.494.119 .031

2011:

21.534.729 .448 100 = 44,84 48.027.709 .801

Observm o uoar reducere a ratei profitului net n 2009 fa de 2008 (37 procente) n timp ce rata utilizrii activelor a crescut pe parcursul celor 2 ani consecutivi. Aceast cretere din urm evideniaz creterea ponderii activelor generatoare de venit n totalul plasamentelor.

6) Dobanda neta marginala sau marja neta de dobanda (NIM) =

Venitui.nete.din.dobanzi 100 Active.generatoare.de.venituri

2008 :

1.564.076.362 100 = 4,75 % 32.924.705.043

2009 :

1.648.292.157 100 = 4,77 % 34.563.819.014

42

2010 :

1.784.357. 742 100 = 4,74 % 37.635.826 .354

2011:

1.844.412. 933 100 = 4,68 % 39.357.763 .156

Dobnda net marginal, c orice indicator marginal are o relevan deosebit pentru c indica cu ct cresc veniturile nete din dobnzi la creterea cu 1 procent a activelor generatoare d e venit. Indicatorul este n cretere i are valori cuprinse ntre 3 -10%, ceea ce indic poziia consolidat pe pia a bncii, o bun corelare ntre activele i pasivele bancare, creterea profitabilitii, dar i creterea riscurilor asumate.

2.3.3 Indicatorii de structura a veniturilor si cheltuielilor bancare

1) Ponderea veniturilor din dobanzi in total active =

Venituri.din.dobanzi 100 Total.active

2008 :

3.705.844.769 100 = 7,53 % 49.239.620.762

2009 :

4.103.753. 245 100 = 8,81 % 46.573.658 .395

2010 :

3.676.362. 994 100 = 7,74 % 47.494.119 .031

2011 :

3.542.489. 527 100 = 8,85 % 40.027.709 .809

43

2) Ponderea veniturilor din alte surse decat dobanzile in total active =

Venituri.din.alte.surse Total.active

2008 :

1.193.457.608 100 = 2,42 % 49.239.620.762

2009 :

1.202.190. 640 100 = 2,58 % 46.573.658 .395

2010 :

1.308.478. 836 100 = 2,75 % 47.494.119 .031

2011 :

1.463.674. 634 100 = 3,66 % 40.027.709 .809

Observm creterea ponderii veniturilor din dobnzi i reducerea ponderii veniturilor din alte surse (care ar fi fost mult mai stabile i care nu prezint risc pentru banca).

3) Rata cheltuielilor cu dobanzile fata de total active =

Chelt.cu.dobanzi Total.active

2008 :

2.141.768.407 100 = 4,35 % 49.239.620.762

2009 :

2.455.461. 088 100 = 5,27 % 46.573.658 .395

2010 :

1.340.381. 583 100 = 2,82 % 47.494.119 .031

44

2011:

1.263.550.870 100 = 2,63 % 48.027.709 .809

Evoluia indicatorului prezint o descretere a cheltuielilor cu dobnzile n total active n anul 2011-2010 , fa de 2009 -2008 .

2.3.4 Indicatoti de apreciere a calitatii activelor

1) Ponderea provizioanelor pentru riscul de credit in totalul creditelor:

Pr ovizioane 100 Credite.totale

2008 :

456.000.000 100 = 1,41 % 32.264.000.000

2009 :

1.062.000.000 100 = 3,19 % 33.249.000.000

2010 :

1.564.000. 000 100 = 4,43 % 35.278.000 .000

2011 :

2.102.000. 000 100 = 5,55 % 37.843.000 .000

Aceast evoluie ascendenta a provizioanelor de risc n totalul creditelor semnific o cretere a ponderii creditelor neperformante i a celor restante , respectiv o evoluie negativ a acestui indicator n ceea ce privete profitabilitatea bncii.

2) Ponderea creditelor totale in total active :

45

Credite.totale 100 Total.active

2008 :

32.264.000.000 100 = 65,52 % 49.239.620.762

2009 :

33.249.000.000 100 = 71,74 % 46.346.266.319

2010 :

35.278.000.000 100 = 73,58 % 47.494.119.031

2011 :

37.843.000.000 100 = 78,79 % 48.027.709.809

Creterea ponderii plasamentelor n credite n total active semnific o cretere a riscului asumat i explic rentabilitatea ridicat nregistrat prin orientarea de risc a bncii. Totodat, acest indicator ofer informaii i despre lichiditate, aa cum vom vedea n continuare, iar creterea ponderii creditelor care constituie plasamentele cel mai puin lichide nseamn de fapt reducerea lichiditii bncii.

2.3.5 Indicatorii de lichiditate si solvabilitate

3) Lichiditatea creditelor :

Credite 100 Surse.atrase

2008 :

32.265.000.000 100 = 59,65 % 54.088.069.860

2009 :

33.249.000.000 100 = 66,32 % 50.128.315.883

46

2010 :

35.278.000 .000 100 = 67.96% 51.912.012 .354

2011 :

37.843.000 .000 100 = 70,05 % 54.022.197 .112

Acest indicator arata gradul de lichiditate al creditelor, respectiv capacitatea de rambursare a acestora, creditele fiind apreciate cu un grad de lichiditate redus. Nivelul su ridicat i, n general, n cretere n anul 2009 fa de anul 2008 indic o lichiditate activa sczut.

4) Lichiditatea activelor lichide sigure =

Active .lichide.sigure 100 Total.active

2008 :

14.254.499.241 100 = 28, 95 % 49.239.620.762

2009 :

9.846.200. 083 100 = 21,14 % 46.573.658 .395

2010 :

10.037.940 .093 100 = 21,13 % 47.494.119 .031

2011 :

9.402.486. 828 100 = 19,58 % 48.027.709 .801

n rndul acestui indicator de apreciere a lichiditii bancare se observ o modificare de mare amploare mrimea indicatorului fiind la o distanare n anul 2009 fa de 2008, iar n anul 2010 fa de 2009 nu se observ o modificare de mare amploare mrimea indicatorului fiind foarte apropiat . n anul 2011 fa de 2010 ns se observ scderea ponderii activelor lichide n total plasamente, ceea ce constituie un semnal de alarm pentru banca n privina lichiditii.

47

Indicatorii de solvabilitate: a) 2008 :

Capital. propriu 100 Total.active

4.396.893.616 100 = 8,92 % 49.239.620.762

2009 :

4.454.010. 680 100 = 9,56 % 46.573.658 .395

2010 :

4.598.545.942 100 = 9,68 % 47.494.119.031

2011 :

4.734.953.145 100 = 9,86 % 48.027.709.809

Capitalul propriu constituit acoper totalul plasamentelor n proporie de circa 9-10%, deci banca prezint o situaie bun n privina solvabilitii, fapt anticipat i din rezultatele nregistrate pentru indicatorii de eficien i de performan i rentabilitate, unde apreciam c nivelul ridicat al profitului brut i net nregistrat va atrage o capitalizare a acestuia i o cretere a nivelului absolut nregistrat de capitalul propriu al bncii, aa cum se observ i din bilan.

b)

Capital. propriu 100 Credite

2008 :

4.396.893.616 100 = 13,62 % 32.265.000.000

2009 :

4.454.010.680 100 = 13,39 % 33.249.000.000

2010 :

4.598.545. 942 100 = 13,04 % 35.278.000 .000

48

2011 :

4.734.953. 145 100 = 12,51 % 37.843.000 .000

Acest indicator arata modul de acoperire a activelor cele mai riscante prin capitaluri proprii de ctre banca n cei trei ani analizai. Se observ n general meninerea gradului de acoperire (cu o uoar descretere n anul 2011 fa de 2010), deci nu avem risc de solvabilitate.

c)

Capital. propriu 100 Surse.atrase

2008 :

4.396.893.616 100 = 8,13 % 54.088.069.860

2009 :

4.454.010.680 100 = 8,88 % 50.128.315.883

2010 :

4.598.545.942 100 = 8,86 % 51.912.012.354

2011:

4.734.953.145 100 = 8,76 % 54.022.197.112

Acest indicator exprima raportul dintre fondurile proprii ale acionarilor i resursele atrase de banc de pe piaa prin depozite i mprumuturi. Raportul este n favoarea resurselor proprii, care nu comport costuri sau presupun costuri mai mici dect cele suportate pentru resursele atrase de pe pia, deci cheltuieli mai mici, profit mai mare i o bun solvabilitate a bncii analizate.

d) Norma de solvabilitate ( ind. de adecvare a capitalului)

49

Capital. propriu 100 Expunere.neta.la.risc

2008 :

4.396 .893 .616 100 = 6,7 % 65 .556 .409 .592 ,4

2009 :

4.454.010.680 100 = 6,75 % 65.962.782.797

2010 :

4.598.545. 942 100 = 6,97 % 66.021.644 .563

2011 :

4.734.953. 145 100 = 7,15 % 66.204.563 .642

Norma de solvabilitate se ncadreaz n limitele impuse de 8 i respectiv 12 % , ceea ce arat c banca nu are probleme de solvabilitate.

CONCLUZII

Avnd n vedere noul statut al Romniei, de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, dar i contextul generat de criza financiar internaional, BNR a acionat, mpreun cu alte autoriti romne, n sensul coordonrii i integrrii politicilor naionale n cadrul de lucru european. Evoluia mediului economic internaional a fost marcat n anul 2007 de evenimente cu impact destabilizator asupra mediului bancar i a pieelor de capital, care au culminat cu criza creditelor ipotecare ,,subprime n Statele Unite. Aceast criz a aprut ca urmare a unei lichiditi excesive, a unei rate sczut de rentabilitate a fondurilor, a plasrii fondurilor n instrumente financiare cu rentabilitate crescut i implicit cu risc crescut, a asigurrii insuficiente mpotriva riscurilor.
50

Odat cu manifestarea crizei economice mondiale n rndul rilor europene, sistemul bancar romnesc este expus i el reaciilor directe sau indirecte ale crizei. Astfel c instituiile de credit din sistemul bancar romnesc nu mai au un rol majoritar n creditarea companiilor, dar rmn principala surs n cazul populaiei. Creditarea s-a orientat ctre IMM-uri precum i ctre companiile care activeaz n domeniul comerului i al serviciilor. Regulamentul nr. 11din 2008 al BNR privind creditarea populaiei a creat condiii pentru trecerea de la credite cantitative la credite calitative. Nu se mai caut creditarea cu orice pre, bncile ncep s ia n considerare calitatea creditelor i nu volumul creditelor. Se poate remarca faptul c managementul unor instituii bancare, speriat de ceea ce s-a ntmplat pe plan mondial i de repercursiunile crizei financiare, a devenit chiar mai exigent dect recomandrile Bncii Naionale. n acest context economic i financiar, n care produsele bancare cunosc un oarecare regres n ce privete dezvoltarea lor, considerm c unul dintre produsele care are anse s se dezvolte n continuare este cardul. Putem concluziona c: - evoluia creditrii interne va depinde tot mai mult de capacitatea bncilor de a atrage resurse de pe plan intern; procesul de creditare trebuie continuat pe baze de prudenialitate deoarece riscurile din activitatea de creditare, n aceste condiii de incertitudine economic, se pot amplifica de la o perioad la alta; - bncile trebuie s descopere noi oportuniti de creditare care s funcioneze i n aceast perioad de criz, contribuind la ieirea din impasul creat. Ca i oportuniti de creditare recomandm: IMM-urile i firmele care se finanau pn n prezent pe plan extern; populaia cu un grad mare de solvabilitate; societile prin care se deruleaz proiecte de infrastructur. Pentru asigurarea viabilitii unei instituii bancare, managementul bancar trebuie s

monitorizeze att performana instituiei bancare, respectiv profitabilitatea bancar, ct i riscul de lichiditate. ntre profitabilitate i lichiditate bancar exist o strns interdependen, de capacitatea bncii de a crea lichiditi si de capacitatea de plasare a acestora pe pia depinznd i profitabilitatea instituiei bancare. Pentru limitarea impactului crizei financiare asupra economiei romneti i implicit asupra sistemului bancar, considerm c sunt necesare crearea urmtoarelor premise:

51

- Luarea constant a unor msuri prudeniale i administrative de ctre BNR astfel nct s tempereze creterea creditului neperformant acordat sectorului privat i susinerea creditrii n moned naional n detrimentul celei n valut. - Situarea rezervelor minime obligatorii la un nivel ridicat permite ajustarea gradual a lichiditii din sistemul bancar, n funcie de evoluia condiiilor de pia. - Meninerea raportului creane/restante i ndoielnice/capitaluri proprii la un nivel redus. - Meninerea nivelului garantat al depozitelor (pe persoan i pe banc) constituite la instituiile de credit la o valoare care s ncurajeze atragerea de depozite att de la persoane fizice ct i de la persoane juridice, precum i n scopul evitrii panicii, care odat instalat ar duce la retragerea masiv a sumelor depozitate n sistemul bancar. - Modificarea normelor privind provizionarea, pentru a continua procesul de restructurare sau reealonare a creditelor neperformante (n prezent, potrivit normelor actuale, nu pot fi ajutai clienii n cazul unor restructurri sau reealonri, fr ca banca s aib probleme privind profitabilitatea i solvabilitatea). Pstrarea actualului nivel de provizioane afecteaz lichiditatea i profitabilitatea i indicatorii de prudenialitate ai bncii. - O msur eficient anticriz o reprezint diminuarea ratelor dobnzilor de politic monetar i contribuirea la creterea investiiilor. Romnia trebuie s-i adapteze politicile macroeconomice la noul context creat de criza financiar internaional, astfel c vulnerabilitatea economiei romneti fa de turbulenele financiare internaionale implic necesitatea recalibrrii mix -ului de politici economice nconcordan cu provocrile generate de acestea. O asemenea reechilibrare a pachetului de politici macroeconomice vizeaz n primul rnd reducerea treptat a deficitului de cont curent, dezechilibrul extern reprezentnd principala surs de vulnerabilitate a economiei fa de restrngerea lichiditii i de deteriorarea pieei financiare internaionale. Putem afirma c o economie puternic, stabil i viabil duce automat la existena unui sistem bancar solid i performant.restere

52

BIBLIOGRAFIE

http://www.ziare.com/articole/criza+bancara http://www.business24.ro/articole/criza+bancara http://www.capital.ro/pagina-subcategorii/sectiune/criza.html

53