Indicatorii sunt marimi asociate unor fenomene, exprimate in unitati de masura specifice. Ex.

Vol productiei, cifra de afaceri,

nr de angajati
Indicii sunt marimi relative calculate prin raportarea nivelului unui indicator la o marime de referinta, ce reprezinta nivelul
aceluiasi indicator, specific unui alt moment sau unei alte organizatii. Ex. Indicele cifrei de afaceri calculat in raport cu nivelul
anului precedent
Locul central in cadrul planului intreprinderii il ocupa productia: planul precizeaza nomenclatorul produselor si cant de realizat,
in unit fizice (bucati) resprectiv valoarea prod (cifra de afaceri).
n rol imp in cadrul planificarii il ocupa previzionarea consumurilor de resurse, evidentiindu!se distinct resursele materiale si
cele umane. "ecesarul de resurse are la baza normele de consum specifice.
#onsumurile de resurse se evalueaza si in unit monetare, costurile mat si de munca reprez principalele capitole in cadrul
calculatiei costurilor. Instrumentul ce coreleaza veniturile si c$eltuielile este bugetul de venituri si c$eltuieli. Instituirea unui
sistem de obiective care sa coboare pana la nivelul executantilor este caracteristica esentiala a managementului prin obiective.
%&' este o met de conducere focalizata pe rezultate, ce are ca principiu de baza armonizarea obiectivelor individuale cu cele
ale organizatiei. %&' este un sistem de management ce integreaza principii si metode specifice manag performant: conducerea
prin bugete, imbunatatirea continua, motivarea personalului. #eea ce se urmareste este in primul rand imbunatatirea calitatii si a
rezultatelor economice ale organizatiei. Graficul Gantt (grap$ic calendaristic) se constituie ca reprezentare sc$ematica a
secventelor unui process (etape) prin segmente proportionale cu durata lor.
Controlul este secventa procesului de conducere care are drept scop evidentierea disfunctiilor ce apar in activ organizatiei, a
abaterilor de la obiect stabilite si initierea de masuri corrective pentru mentinerea ec$ilibrului.
#ontrolul este un process ce are urm etape: stabilirea standardelor de performanta, masurarea performantelor, compararea
performantelor reale cu standardele, stabilirea remediilor.
(upa provenienta subiectilor care realizeaza controlul, exista: control intern si control extern. #ontrolul intern este efectuat de
fiecare manager asupra proceselor realizate de persoanele subordonate. #ontrolul estern este efectuat de organe specializate din
afara intreprinderii.
(upa momentul ef controlului se deosebesc: control postoperativ, control operativ si control preventiv. #ontrolul postoperativ
are loc la sf unui proces, rolul lui fiind de a evidentia gradul de realizare a obiectivelor stabilite si cauzele care au influentat
performantele.
#ontrolul operativ are loc odata cu desfasurarea proceselor. Este de fapt o monitorizare a activ.
#ontrolul preventiv este cea mai moderna forma de control. )e caracterizeaza prin analize efectuate inainte de declansarea unei
actiuni, cu scopul de a identifica factorii ce ar putea crea disfunctiuni. Evaluarea furnizorilor preintampina prob de calitate din
aprovizionare
Analiza diagnostic reprez o investigare larga a principalelor aspecte economice, te$nice, organizatorice ale organizatiei. Ea se
efectueaza in vederea identificarii punctelor tari si a celor slabe ale organizatiei si se finalizeaza prin formularea unor
recomandari pt imbunatatirea activ.
)imilar diagnosticului medical, diagnosticul intreprinderii porneste de la simptomele semnificative si identifica principalele
probleme ale organizatiei, cauzele care le!au generat formuland recomandari pentru imbunatatirea activitatii. *ealizarea
studiilor de diagnosticare presupune parcurgerea urm etape: pregatirea an diagnostic: este etapa in care se rez unele prob
organizatorice privind realizarea studiului+ investigatia si analiza: reprez etapa de culegere si prelucrare a datelor+
postdiagnosticul are drept obiectiv pregatirea implementarii solutiilor. Instrument cu larga utilizare in management, ce sta la
baza fundamentarii strategiilor si a actiunilor de imbunatatire a activitatii.
Proces, ansamblu de activitati interdependente ce transforma intrarile in iesiri. In cadrul intreprinderii, rezultatele utile pt
clientul final apar la capatul unei retele de procese, o iesire dintr!un proces putand fi o intrare in procesul urmator. Legaturile
dintre procese definesc rela-ii furnizor.client, ce apar nu numai la interfa-a cu furnizorii /i clien-ii externi, ci /i 0n interiorul
0ntreprinderii, 0n care fiecare entitate organizatoric1 este furnizor pentru cea din aval /i client pentru cea din amonte. )tabilirea
proceselor face posibila: optimizarea alc1tuirii organiza-iei 2 prin proiectarea proceselor astfel 0nc3t s1 fie satisf1cute cerin-ele
clientului+ 0mbun1t1-irea permanent1 a proceselor, strategie esen-ial1 0ntr!un mediu puternic concuren-ial.
Procesele de realizare a produsului (sau de baz1) sunt cele care contribuie direct la satisfacerea cerin-elor clientului. Procesele
de management se refer1 la planificarea activit1-ilor /i a resurselor necesare, respectiv monitorizarea /i controlul activit1-ii.
Procese suport care sprijin1 satisfacerea cerin-elor clientului.
4iecare din aceste procese poate fi alcatuit din subprocese. In cadrul fabricatiei de bunuri materiale, proc de fabricatie cuprind
mai multe subprocese, procese avand drept scop obtinerea semifabricatelor, procese de prelucrare si procese de montaj. "u este
obligatoriu ca intreprinderea care realizeaza produsul finit sa integreze toate aceste procese. In domeniul fabricatiei, procesul
cuprinde mai multe operatii, realizate pe baza anumitor procedee, cu ec$ipamente adecvate. 'peratia reprez o parte a unui
proces realizata de un executant la unloc de munca. #onsemnate in doc specifice (planuri de operatii sau fise te$nologice)
4unctionarea intreprinderii depinde de: stabilirea proc ce urmeaza a fi realizate in intreprindere+ te$nologiile adoptate,
organizarea proceselor.
Capacitatea de productie este productia maxima, de o anumita structura si calitate, ce poate fi realizata de un sistem
de productie, intr!o perioada data, in cond te$nico!organizatorice optime. )e urmareste permanent nivelul de 0nc1rcare a
capacit1-ii de produc-ie, aceste informa-ii servind managementului la: fundamentarea corect1 a programului de produc-ie, av3nd
0n vedere 0nc1rcarea c3t mai bun1 a capacit1-ilor de produc-ie existente+ !fundamentarea deciziilor de realizare a unor investi-ii
de l1rgire a capacit1-ii de produc-ie a unui sistem, atunci c3nd cererea de produse dep1/e/te poten-ialul productiv al
0ntreprinderii. #alculul capacitatii de productie se face :
#p, 567d68, 5!nr de utilaje de acelasi fel pe care se executa lucrarea, 7d!timpul max de folosire al unui rulaj, 8, indicatorul
care reflecta productia maxima ce poate fi realizata de sist de productie. )istemele de produc-ie complexe sunt alc1tuite din
subsisteme 0nl1n-uite te$nologic. Linia te$nologic1 este un sistem ce grupeaz1 utilaje pe care se execut1 opera-ii diferite asupra
acelora/i repere+ sec-ia grupeaz1 ateliere ce realizeaz1 componente ale aceluia/i produs etc. 9n aceste cazuri, capacitatea de
produc-ie a sistemului complex este dat1 de subsistemul conduc1tor. ec$ilibrarea este un obiectiv urm1rit 0nc1 de la proiectarea
sistemului de produc-ie, determinat de: alegerea /i calculul necesarului de utilaje, distribuirea opera-iilor pe ma/ini, formele de
organizare /i metode de lucru adoptate etc. ' solu-ie utilizat1 adesea 0nc1 de la proiectarea /i realizarea unui sistem este
colaborarea cu alte sec-ii sau 0ntreprinderi 0n vederea elimin1rii unor deficite sau excedente de capacitate. 9n mod similar se
stabile/te capacitatea de produc-ie a atelierelor, pornind de la capacitatea de produc-ie a liniilor te$nologice. La un nivel superior
se afl1 sec-ia, a c1rei capacitate este dat1 de capacitatea atelierului conduc1tor. :i, 0n final, capacitatea de produc-ie a
0ntreprinderii este dat1 de capacitatea de produc-ie a sec-iei conduc1toare. #alculul capacit1-ii de produc-ie a 0ntreprinderii se
face av3nd 0n vedere numai sec-iile de baz1.
Calitatea este masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplinesc cerintele. *eprezinta conformitatea cu
cerintele. #alitatea iesirilor (produse si servicii) depinde de calitatea elementelor de intrare si a proceselor de transformare din
interiorul organizatiei. a.Calitatea este o mrime relativ, nivelul ei stabilindu!se 0n raport cu cerin-ele, care constituie etalonul
(nivelul de referin-1) 0n evaluarea calit1-ii. b.Caracterul complex al calitii, dat de con-inutul s1u larg, de ansamblul
caracteristicilor ce o definesc. c. Calitatea este o mrime dinamic, ce variaz1 continuu. 5precierea calitatii se face prin
indicatori ce reflect1 satisfacerea cerin-elor. 9n cazul sistemelor de produc-ie, cerin-ele se refer1 la:
dimensiunea cantitativ1 a sarcinii de produc-ie+
calitatea produselor 2 precizie, toleran-e+
eficien-a cu care sunt folosite resursele 2 materiale, energie+
folosirea resurselor umane (consumurile de munc1, condi-iile de munc1)+
performan-ele de mediu (referitoare la impactul produselor realizate /i al proceselor asupra mediului)
"ivelul asteptat al productivitatii se poate stabili cel mai sigur cu ajut metodei Bencmar!ing. Este o metoda ce const1 0n
compararea performan-elor proceselor cu cele ale liderilor recunoscu-i /i stabilirea priorit1-ilor de ac-iune astfel 0nc3t firma s1
ob-in1 avantaje competitive pe pia-1.
"orma de consum reprez cantitatea de material corespunzatoare executarii unei unitati de produs sau unei lucrari.
4unctii: stau la baza elabor1rii planurilor de aprovizionare+ sunt instrumente principale de analiz1 a utiliz1rii resurselor
materiale, cre3nd premisele pentru reducerea pierderilor+ servesc evalu1rii solu-iilor constructiv!te$nologice, fiind un criteriu
important de analiz1 a calit1-ii produselor /i proceselor at3t 0n faza de proiectare, c3t /i pe parcursul func-ion1rii 0ntreprinderii.
)tructura normei de consum: Consumul util este cant de material ce ramane incorporata in prod finit, Pierderile tenologice !
reprezint1 cantitatea de material consumat1 0n procesul de transformare, conform te$nologiei, Pierderile netenologice 2
reprezint1 cantitatea de material ce nu se consum1 direct 0n procesul te$nologic, fiind determinate mai mult de condi-iile
te$nico!organizatorice din procesul de produc-ie. Indicatori utilizati pentru aprecierea consumurilor de materiale: "orma de
consum neta# Cu, inscrisa pe desenul de executie$ "orma de consum tenologic ("ct) ! reprezint1 cantitatea de material ce
se scoate de la magazie 0n vederea execut1rii unui produs (#u;pierderi te$no), "orma de consum de aprovizionare ("ca) ! ia
0n considerare /i pierderile nete$nologice. %etode de determinare a normelor de consum: %etoda experimental const1 0n
determinarea normei de consum prin m1surarea consumului, utiliz3ndu!se mijloace specifice (c3ntare, contoare etc.). Este
utilizat1 c3nd determinarea normei de consum prin calcule este dificil1 sau imposibil1. %etoda statistic presupune prelucrarea
datelor statistice din perioada anterioar1 privind consumurile specifice de material, energie etc. pentru produsul analizat sau
produse asem1n1toare. Este utilizat1 0ndeosebi la normarea consumurilor de materiale auxiliare /i te$nologice pentru care nu se
pot stabili norme prin calcul te$nic. %etoda de calcul tenico&analitic este cea mai precis1, fundamentarea normei de consum
av3nd la baz1 documenta-ia de proiectare. <estionarea normei de consum serveste rezolv1rii unor probleme de care depinde
desf1/urarea normal1 a fabrica-iei (de exemplu, aprovizionarea cu materiale, antecalculul costurilor) /i stabilirii direc-iilor de
ac-iune pentru 0mbun1t1-irea produselor /i te$nologiilor, dar si o problema de protectia mediului. #3teva c1i de ac-iune pentru
reducerea consumurilor de materiale 0n etapa de proiectare:
! alegerea solu-iei constructiv!te$nologice: 0nlocuirea construc-iilor turnate sau forjate prin construc-ii sudate
! dimensionarea corespunz1toare a produsului, av3nd 0n vedere destina-ia sa (evitarea supradimension1rii)+
! alegerea corect1 a materialelor, utilizarea 0nlocuitorilor+ 0mbun1t1-irea propriet1-ilor unor materiale prin tratamente termice /i
termoc$imice adecvate+
! reducerea adausurilor te$nologice prin folosirea unor te$nologii optime.
"orma de munca reprez sarcina de munca stabilita pentru un executant care are calificarea corespunzatoare si lucreaza in ritm
normal si cu intensitate normala pentru efectuarea unei operatii sau a unei lucrari, in anumite cond te$nico!organizatorice
precizate. )unt exprimate prin diverse forme: norma de timp, norma de deservire, sfera de atributii. 'fera de atributii reprez
ansamblul sarcinilor stabilite pt un executant. "orma de deservire& locul de munca delimitat prin inzestrare sau suprafata la
care un executant isi realizeaza sarcinile de munca. "orma de personal precizeaza nr de personal, meseria si calificarea necesara
pt un executant colectiv. )unt parametri ce caracterizeaz1 calitatea te$nologiilor folosite, calitatea sistemelor de produc-ie.
Evaluarea calit1-ii se face prin raportare la sistemele comparabile, rezultatele unei astfel de analize fiind esen-ial1 pentru
aprecierea pozi-iei concuren-iale a firmei /i stabilirea unor m1suri de 0mbun1t1-ire a situa-iei. "ormele reprezint1 factori de
organizare a muncii 2 reglementeaz1 activit1-ile, modul 0n care se lucreaz1, oblig3nd executantul s1 respecte metodele stabilite,
ceea ce conduce la realizarea scopului, a calit1-ii dorite. "ormele de munc1 reprezint1 instrumente de planificare: /tiind
consumul de munc1, exprimat prin norme, se poate stabili necesarul de personal pentru realizarea unui anumit volum de
produc-ie. Exprimarea consumurilor de munc1 prin norme face posibil1 determinarea costurilor muncii, care apar ca element
distinct 0n calcula-iile de cost.
%etoda statistic ! se caracterizeaz1 prin prelucrarea datelor statistice cu privire la consumurile de munc1 realizat1
0ntr!o perioad1 anterioar1. "ormarea astfel f1cut1 nu este corect1 dec3t dac1 produc-ia este repetitiv1 /i nu intervin
sc$imb1ri 0n te$nologiile de fabrica-ie. 9n caz contrar, rezultatele trebuie corectate -in3nd cont de sc$imb1rile care au survenit.
%etoda comparativ & presupune compararea lucr1rii ce se normeaz1 cu o lucrare asem1n1toare, pentru care se cunoa/te
norma. %etoda este mai pu-in precis1, dar utilizat1 totu/i atunci c3nd alte metode, mai riguroase nu pot fi aplicate sau nu se
justific1 din punct de vedere economic.
%etoda de calcul tenico&analitic 2 este caracterizat1 prin descompunerea lucr1rii ce se normeaz1 0n elemente
componente /i 0nsumarea duratelor acestora, "orma de timp, timp productiv; timp neproductiv. )e recurge la normativele de
timp care precizeaza duratele unor activitati(operatii sau faze ale acestora) exprimate in unitati de timp.
Consumurile de munca reflecta nivelul productivitatii muncii, eficienta cu care se consuma munca. 9n domeniul fabrica-iei,
consumurile de munc1 depind major de doi factori: te$nologiile folosite /i forma de organizare a produc-iei. Introducerea
te$nologiilor noi a dus la reducerea costurilor, in principal pe seama costurilor salariale. )c$imbarile majore din organizarea
productiei specifice ultimului sfert de veac au implementat organizarea flexibila a productiei, bazata pe munca in ec$ipe.
Costul de productie poate fi definit ca totalitatea c$eltuielilor ocazionate de realizarea de produse sau prestarea de servicii.
#alculul costurilor are la baza gruparea costurilor pe articole de calculatie:
=. #osturi directe (a 2 b ; c ; d)
a. materii prime /i materiale directe
b. materiale recuperabile (se scad)
c. manoper1 direct1
d. alte costuri salariale (propor-ionale cu salariile)
>. #osturi indirecte (e ; f)
e. costuri cu 0ntre-inerea /i func-ionarea utilajelor
f. costuri generale ale sec-iei
5. #ost de sec-ie (=;>)
g. costuri generale ale 0ntreprinderii
$. c$eltuieli de desfacere
&. #ost de 0ntreprindere (5;g;$)
<ruparea costurilor dupa !modul de determinare a nivelului lor pe produs:
a. Costurile directe sunt costurile ce se individualizeaz1 pe produs. "ivelul acestora se stabile/te de regul1 prin calcule simple,
pornind de la informa-iile referitoare la consumurile specifice de resurse 2 materii prime /i materiale, energie, munc1
b. Costurile indirecte sunt comune mai multor produse+ nu se cunoa/te nivelul lor pe produs 0n momentul c3nd se consum1
resursele la care se refer1.
! variatia lor cu volumul productiei:
a.Costurile variabile sunt costurile al c1ror nivel total se modific1 propor-ional cu volumul produc-iei.
b. Costurile fixe sunt costurile al c1ror nivel total nu se modific1 cu volumul produc-iei sau modificarea lor este
nesemnificativ1.
#resterea productiei, in limite rationale, determina reducerea costului unitar, datorita reducerii ponderii pe produs a costurilor
fixe. #osturile de fabrica-ie reprezint1 un criteriu important 0n acest proces decizional, utilizarea lui impun3nd determinarea
costurilor fixe /i variabile pentru fiecare dintre variantele te$nologice luate 0n considerare.
' alta problema importanta ce depinde de costuri este dimensionarea activitatii firmei. ?ragul de rentabilitate s!a impus ca
instrument de conducere, utilizat at3t 0n activitatea curent1 (la fundamentarea deciziilor de asimilare 0n fabrica-ie a unor produse
noi), c3t /i 0n proiectele de modernizare a sistemelor de produc-ie sau de dezvoltare a unei afaceri noi. Pragul de rentabilitate
reprezinta productia de la care activitatea devine rentabila. (eterminarea lui are la baz1 evolu-ia costurilor /i veniturilor 0n raport
cu volumul produc-iei, pragul de rentabilitate stabilindu!se din condi-ia ca profitul (&) s1 fie nul.
*elatia de calcul a pragului de rentab: @cr , #4. p!v