Sunteți pe pagina 1din 5

Alimente modificate genetic

Organismele modificate genetic (OMG) sunt, asa cum le spune si numele, organisme la care
materialul genetic (ADN-ul) a fost modificat intr-un mod nenatural folosindu-se tehnologii de
recombinare a ADN-ului.
Principiul de producere a unui organism modificat
genetic consta in prelevarea de material genetic,
modificarea acestuia prin procedee de laborator si
introducerea intr-un alt organism, in vederea
obtinerii de caracteristici noi. Sunt selectate diverse
gene de la aceleasi specii, dar si de la specii diferite si
transferate de la un organism la altul.
Alimentele modificate genetic sunt obtinute din plante
care au fost modificate genetic, plante ale caror
seminte au fost apoi cultivate.
Primele alimentele modificate genetic au aparut
in 1990 si au fost obtinute din soia, porumb, seminte de
bumbac si canola (rapita).
In 1994 a fost comercializat primul aliment modificat
genetic din lume o rosie (tomata) numita Flavr Savr. Aceasta a fost produsa de o companie
din Statele Unite ale Americii. Rosia Flavr Savr a fost creata sa fie mai rezistenta, sa nu fie
nevoie a fi culeasa inainte de a fi complet coapta.
Stii ce mananci?
Se comercializeaza alimente provenite din trei tipuri de organisme care au fost modificate ge-
netic: rezistenta la atacul insectelor s-a obtinut prin incorporarea in planta a unei gene ce
induce producerea unei toxine care are calitati de insecticid; rezistenta impotriva infectiilor virale
se obtine prin introducerea de gene de la anumite virusuri care provoaca boli ale plantelor; to-
leranta la ierbicide se obtine prin introducerea unei gene de la o bacterie care manifesta
rezistenta la unele ierbicide.
Sanatate naturala
Se spune ca tot ce e natural e sanatos. Majoritatea oamenilor considera ca alimentele,
produsele traditionale, sau mai bine zis, cele obtinute in mod traditional, sunt sanatoase si
sigure. Ce se intampla insa in cazul in care, prin metode de laborator, omul intervine si modifica
produsele traditionale?
OMG-urile si alimentele obtinute din acestea au fost evaluate pentru a se putea determina daca
au efecte directe asupra sanatatii.
Exista trei aspecte principale si anume: alergenicitatea, transferul genetic si transferul
natural al genelortransferate artificial la celelalte culturi.
In privinta alergenicitatii, nu au fost evidentiate efecte de acest gen care sa fie legate de
alimentele modificate genetic.
Transferul de gene din alimentele modificate genetic in organismul uman este foarte putin
probabil, spun expertii. Acest aspect este foarte important, mai ales pentru genele care induc
rezistenta la substantele chimice, adica la antibiotice. Dar tot expertii recomanda neutralizarea
proceselor de transfer al genelor de rezistenta la antibiotice.
Transferul natural in culturi si amestecarea semintelor provenite din culturile naturale cu cele
provenite din culturile modificate genetic ar putea afecta siguranta alimentelor.
Pro si contra
Desi Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat ca produsele modificate genetic pot creste
continutul nutritiv si ca ar imbunatati sistemele de productie a hranei, unii experti afirma ca
oamenii care traiesc langa campurile cu culturi modificate genetic ar suferi de simptome febrile,
boli respiratorii, reactii alergice.
Alimentele obtinute din organisme modificate genetic difera intre ele si siguranta lor trebuie
analizata de la caz la caz, fara a se putea emite generalitati despre siguranta tuturor alimentelor
OMG. De aceea se impune etichetarea produselor cu continut de organisme modificate genetic,
in acest caz, alegerea apartinandu-i consumatorului.
Producatori de alimente modificate genetic
SUA este cel mai mare producator de organisme modificate genetic, reprezentand 68% din
productia globala. Este estimat ca aproximativ 70% din totalul alimentelor care sunt comerciali-
zate au ingrediente modificate genetic. 89% din plantatiile de soia sunt modificate genetic, 83%
din bumbac si 61% din porumb.
Argentina este al doilea mare producator de organisme modificate genetic, productia acestei
tari reprezentand 23% din productia globala. In Argentina principala planta modificata genetic
este soia, astfel incat 99% din culturile de soia sunt modificate, in principal pentru a rezista la
ierbicide.
Canada e al treilea producator, cu un procent de 7% din productia globala. Aici, principalul
organism modificat genetic e canola (rapita) si reprezinta 80% din productia totala. Aceasta a
fost modificata ca sa reziste la anumite ierbicide. Desi planta este modificata, uleiul nu este.
Totusi, atentie cand cumperi ulei de rapita!
Alti producatori
China este a patra tara ca producator de organisme modificate genetic, reprezentand doar 1%
din productia globala. In China bumbacul e cel mai raspandit ca fiind modificat genetic, iar pe
locul doi, asa cum era de asteptat, se afla orezul. Asa ca, desi China este patria orezului, tot
mai bun este cel autohton.
Restul de 1% din productia globala o reprezinta alte tari, printre care: Africa de Sud, Australia,
Mexic, India, Brazilia, Romania, Bulgaria, Spania, Germania, Franta, Ungaria, Indonezia. In
aceste tari se cultiva organisme modificate genetic ca: soia, porumb, bumbac, rapita, orez, car-
tofi, tomate si trestie de zahar.
In Romania a inceput cultivarea organismelor modificate genetic in anul 1998, mai precis
cultivarea de soia. In anul 2005, in tara noastra, din productia totala de soia, 67% o reprezenta
cea modificata genetic, fiind pe primul loc in Europa. Aceasta a fost modificata in sensul
rezistentei la anumite ierbicide.
Reglementarile potrivite
In Europa, introducerea pe piata a alimentelor modificate genetic a declansat un imens interes,
starnind in acelasi timp numeroase controverse.
Oamenii sunt deschisi catre noile descoperiri, catre noile tehnologii de fabricatie, catre inventii.
De exemplu, in cazul descoperirii unui nou medicament, acesta este considerat benefic pentru
sanatate.
Nu la fel au stat lucrurile cand a aparut pe piata europeana primul produs modificat genetic,
deoarece acesta nu parea sa aduca vreun beneficiu sanatatii, nu era mai ieftin, nu avea un gust
mai bun, nu parea sa aiba vreun plus direct, vizibil. Iar increderea consumatorilor europeni in
alimentele modificate genetic a fost serios afectata in urma unor evenimente nedorite (boala
vacii nebune), care insa nu aveau legatura cu culturile de OMG.
Oamenii au inceput sa aiba indoieli si asupra analizelor de risc (sanatate si mediu) si s-au
concentrat asupra eventualelor efecte pe termen lung, cum ar fi alergenicitatea si rezistenta la
antibiotice. Au existat discutii privind etichetarea produselor modificate genetic, deci alegerea lor
in cunostinta de cauza, deoarece s-a demonstrat practic ca este dificila detectarea urmelor de
organisme modificate genetic din alimente (adesea cantitatile foarte mici de OMG din alimente
nu pot fi detectate).
Beneficii
Se asteapta ca lista privind calitatiile organismelor modificate genetic sa se mareasca si sa in-
cluda si urmatoarele caracteristici: sa aiba o rezistenta crescuta la diverse boli, dar si la seceta,
sa aiba capacitatea de a furniza recolte cu niveluri nutritionale sporite, sa poata fi dezvoltate
anumite specii de peste cu caracteristici de crestere ameliorate.
Riscul cultivarilor
Cultivarea de organisme modificate genetic poate avea un impact nedorit asupra mediului
inconjurator. De aceea se efectueaza analize de risc care sa investigheze atat organismul
modificat genetic, cat si mediul care il gazduieste.
Procesul de analiza a riscului include evaluarea caracteristicilor organismului modificat
genetic, efectele lui asupra mediului si stabilitatea sa in mediu, dar si caracterisicile
ecologice ale mediului in care organismul modificat genetic va fi introdus.
Analiza trebuie sa aiba in vedere si efectele neasteptate care ar putea rezulta in urma
procesului de insertie genetica.
Exista posibilitatea ca organismele modificate genetic sa scape de sub control si, eventual,
sa fie introduse gene noi in populatiile salbatice, naturale.
Persistenta genei in mediu, chiar dupa recoltarea culturilor de plante modificate genetic,
stabilitatea genelor, reducerea nedorita a diversitatii de plante, utilizarea crescuta a
substantelor chimice in agricultura, susceptibilitatea organismelor neavizate (insecte care nu
sunt daunatoare) la proprietatile produsului modificat genetic.
Etichetarea potrivita
Atitudinea oamenilor privind alimentele modificate genetic difera in functie de zona geografica.
In afara de considerentele de ordin nutritional, mai exista si considerente sociale, istorice, religi-
oase. Modificarile tehnologice ale alimentelor, cat si procesele de productie, pot genera reactii
negative din partea consumatorilor, in special acolo unde comunicarea intre producatori si
consumatori nu exista sau este de slaba calitate.
In timp ce in UE etichetarea alimentelor este obligatorie, in SUA nu este. Cu toate acestea,
in Ungaria a fost descoperita carne la conserva cu peste 3% organism modificat genetic in
compozitie, fara sa fie specificat pe ambalaj. Potrivit legislatiei nationale, alimentele cu peste
0,9% OMG in compozitie trebuie sa aiba aceste specificatii pe eticheta.
In Polonia, in 2006, a fost interzis comertul cu seminte modificate genetic.
In Austria, tot in 2006, a fost adoptata o lege care interzice orice poluare cu OMG peste
0,1% in campurile invecinate.
Aspecte etice si sociale
Pe langa posibilele probleme de sanatate, care nu sunt inca demonstrate pe deplin, dar nici
demonstrabile, datorita timpului relativ scurt de la introducerea alimentelor modificate genetic,
apar si efecte aspura mediului ambiant si a faunei specifice.
OMG-urile sunt produse netraditionale, iar producerea lor poate duce la o modificare a eco-
sistemelor. Preocuparile consumatorilor se refera la siguranta din punct de vedere al sanatatii.
Este dreptul consumatorului de a avea informatii privind organismele modificate genetic utilizate
in obtinerea unui anumit produs. O informare corecta ar trebui sa presupuna, pe langa furni-
zarea de definitii stiintifice si etichetarea produselor, si studii sociologice si medicale de
specialitate.