PROIECTAREA ACTIVITATILOR EDUCATIONALE

1. Sensul proiectarii educationale

Orice activitate umana, pentru a fi eficienta, trebuie n prealabil sa fie planificata.
Pocesul de planificare presupune, n plan mintal, un demers complex de identificare a
rezultatelor unei actiuni si a pasilor ce trebuie urmati pentru a realiza ceea ce ne-am
propus. Tot acest demers anticipativ, folosit n cadrul activitatilor educationale se
proiecteaza dinainte. Educatia are un caracter organizat si planificat. Rezulta, deci, ca
strategia derularii ei este programata n functie de comanda sociala si de anumite principii
psihopedagogice. cestui deziderat i raspunde proiectarea educationala. Ea include o
suita de operatii prin intermediul carora se circumscriu finalitatile actiunii educationale,
se elaboreaza tehnologia realizarii acestora si se stabilesc modalitatile de evaluare a
rezultatelor obtinute.
Proiectarea educationala asigura conditiile necesare nscrierii educatiei pe
traiectoria ce duce spre idealul educational. !n functie de cerintele actuale si de
perspectiva societatii, proiectarea vizeaza crearea cadrului institutional si organizarea n
interiorul sau exteriorul sau a unui set de activitati care sa permita activarea
potentialitatilor fiecarui individ si conturarea unei personalitati n stare sa raspunda
cerintelor sociale.
"in definitia data rezulta ca proiectarea educationala incumba trei parametri
fundamentali #
$. Precizarea finalitatilor ce vor fi urmarite la nivelul sistemului de nvatam%nt, al
unei verigi a acestuia sau a unei actiuni educationale concrete. &'e ne propunem sa
obtinem prin declansarea actiunii educationale() este ntrebarea specifica acestui
parametru. Raspunsul impune delimitarea c%t mai clara a acestor finalitati# ideal, scopuri,
obiective. 'u c%t aceste finalitati sunt mai clar formulate, cu at%t educatia va realiza mai
bine acel echilibru dintre imperativele sociale si premisele psihologice ale nfaptuirii lor.
*. Elaborarea tehnologiei de realizare a obiectivelor stabilite. cest parametru
raspunde la ntrebarea &'um vom preda pentru a atinge ceea ce ne-am propus() Este
vorba despre conditiile si posibilitatile +mi,loacele- materiale, pedagogice si psihologice
care concura la obtinerea rezultatelor scontate. !n functie de obiectivele urmarite se va
alege tehnologia cea mai potrivita pentru atingerea lor. cest parametru presupune
elaborarea unui plan pentru desfasurarea n conditii optime a procesului educativ. 'um se
elaboreaza acest plan depinde de nivelul la care se face proiectarea. "aca este vorba de
alegerea unei variante a sistemului institutional, atunci decizia tine de politica
educationala si revine organelor de stat. .a nivelul unei situatii concrete de nvatare,
profesorul este acela care decide asupra alternativei care se impune. Optiunile sale, pentru
unu sau altul din planurile educative sunt o consecinta a cunoasterii tuturor variabilelor
implicate n situatia respectiva.
/. 0tabilirea instrumentelor de evaluare a eficientei activitatii educationale.
!ntrebarea acestui parametru poate fi formulata astfel# &'u ce vom masura si aprecia
rezultatele sau performantele obtinute() Prin esenta ei, educatia este o activitate sociala
care se ncheie cu un anumit randament. Evaluarea este procesul de apreciere a calitatii
sistemului educational, sau a unei parti a sistemului respectiv. Evaluarea vizeaza, deci,
sistemul de nvatam%nt ca subsistem institutional, precum si diferite actiuni educationale
concrete organizate si conduse de profesor. Tehnicile de evaluare difera n functie de
nivelul la care se aplica. Proiectarea evaluarii l obliga pe profesor sa stabileasca tehnicile
si instrumentele pe care le va folosi, precum si criteriile de masurare si apreciere a
performantelor obtinute de catre elevi. 'e vom masura si cu ce vom masura, sunt cele
doua aspecte ale evaluarii pe care proiectarea trebuie sa le stabileasca. 1asurarea se
concentreaza asupra efectelor actiunii educationale. Ele mbraca forma performantelor.
1asurarea lor devine posibila numai n masura n care se oglindesc n comportamentul
elevilor. Exista doua posibilitati de evaluare# evaluarea formativa si evaluarea sumativa.
Evaluarea formativa se realizeaza n timpul desfasurarii activitatii educative, la intervale
scurte de timp, prin raportarea rezultatului obtinut la obiectivul proiectat, aduc%nd astfel
corectii din mers desfasurarii actiunii educative. Evaluarea sumativa intervine dupa
ncheierea unei etape +entitati- educationale +lectie, ciclu de lectii, trimestru, semestru, an
scolar etc.-. Ea vizeaza nsumarea rezultatelor +acumularilor- obtinute pe parcurs. Pentru
fiecare tip de evaluare se folosesc tehnici speciale de nregistrare si evaluare. 0arcina
proiectarii este de a le descrie c%t mai detaliat.
Rezulta ca, din punct de vedere pedagogic, proiectarea cu cele trei subdiviziuni,
proiectarea obiectivelor, proiectarea tehnologiei si proiectarea evaluarii, este o strategie
generala de organizare a educatiei.
2. Nielurile proiectarii educationale
Proiectarea educationala se particularizeaza n functie de nivelul sau veriga la care se
aplica. "in aceasta cauza proiectarea educationala are o structura ierarhica, ceea ce se
nfaptuieste la nivelul unei componente fiind influentat si av%nd repercusiuni asupra
celorlalte componente. 0e disting n interiorul acestei ierarhii trei niveluri ale proiectarii
educationale# proiectarea sistemului institutional, proiectarea unui modul si proiectarea
unei unitati didactice +lectii-.
$. Proiectarea sistemului institutional consta n stabilirea obiectivelor fundamentale
ale nvatam%ntului ntr-o etapa istorica data. Prin intermediul ei se asigura acea
functionalitate ntre societate ca sistem si nvatam%nt ca subsistem. 2inalitatile generale
pe care proiectarea urmeaza sa le contureze vor trebui sa fie n concordanta cu directiile
generale ale dezvoltarii societatii, cu factorii si conditiile social-economice proprii etapei
respective. .a acest nivel proiectarea incumba studii profunde asupra realitatii sociale
actuale ca si asupra tendintelor devenirii ei. Ea are, deci, un character interdisciplinar,
fiind rezultatul colaborarii dintre specialisti din domenii diferite.
*. Proiectarea unui modul se refera la o componenta concreta a sistemului, desprinsa
din ansamblu si analizata n detaliu. ceste module pot fi# un ciclu de nvatam%nt, un set
de obiecte de nvatam%nt, un singur obiect de nvatam%nt, un capitol din programa
scolara, etc. "ecuparea si proiectarea unui modul impune cu necessitate cunoasterea
contextului din care face parte, a relatiilor sale cu componentele supraordonate sau
subordonate. 'alitatea proiectarii modulului depinde de felul n care, la nivelul sau, se
vor regasi si materializa cele cuprinse n proiectarea sistemului.
/. Proiectarea unei unitati didactice +lectii- se refera la o lectie sau activitate educativa
concreta, organizata si condusa de catre profesor. Rezultatele proiectarii, diferentiate n
functie de parametrii consemnati mai sus, vor fi nscrise n 3Proiectul de tehnologie
didactica) +proiect de lectie-. .a acest nivel, proiectarea urmeaza sa concretizeze cele
prescrise la nivelele anterioare +sistem, modul-, adapt%ndu-le la particularitatile activitatii
de nvatare a elevilor +individuale si psiho-sociale-.
Obiectivele propuse vor contine n detaliu cuantumul de informatie ce urmeaza sa fie
asimilat, capacitatile si deprinderile intelectuale exprimate n performantele pe care le vor
obtine elevii4 tehnologia propusa se va concentra asupra conditiilor si mi,loacelor
didactice implicate n organizarea si desfasurarea activitatii educationale4 evaluarea va
include itemii performantelor si instrumentele de masurare.
"esprindem din toate acestea ca, demersul metodologic n proiectarea educationala
are un caracter deductiv. Pe masura ce ne apropiem de particular, imperativele pe care le
ridica educatia se concretizeaza n rezultate de natura psihologica sub forma de trasaturi,
calitati, nsusiri ale personalitatii umane.
!. Repere priind actiitatile educatie
ctivitatile educative trebuie programate n prealabil, stabilindu-se cu claritate
componentele, subcomponentele si obiectivele activitatii. stfel de programe pentru
diriginte, cu referire la c%teva dintre temele de actualitate presupuse de noile educatii,
sunt prezentate n continuare sub forma tabelara.
"i#lio$ra%ie
1. Cristea S.& Dictionar de peda$o$ie& Editura Litera International& C'isinau(
"ucuresti& 2)))
2. Cristea S.& Pedagogie generala. Managementul educatiei, EDP& "ucuresti& 1**+
!. Iuncu R.".& Managementul clasei de elevi. Fundamente teoretico-metodologice& Ed.
Poliro,& Iasi& 2))).