Dincolo de "educatia pentru toti"

Formula "educatia pentru toti" contine, n sine, un apel umanist la repararea nedreptatilor,
inegalitatilor, discriminarilor pe care societatile (unele) le provoaca, marginaliznd,
izolnd pe unii dintre membri, irosind talent si valori. Mai contine si o invitatie la
reconstructia discursului educativ, propunnd "formarea" ca o solutie salvatoare,
alternativa la sistemele educative care practica dresajul, manipularea, autoritarismul.
Formarea pune accentul pe comportamentul n situatie, pe asteptarile si motivatiile celui
"de format", spernd sa dezvolte nu doar capacitatile sale intelectuale, ci si pe cele fizice,
psiofizice, stilul sau actional, responsabilitatea sa etc. (!oguelin, "ierre, #$%&, p.'().
)ducatia trebuie sa devina continua, globala, integrala, dezvoltnd spiritul de initiativa,
autonomia socio*profesionala (+aideanu, !eorge, #$,,, p.#(&). )a trebuie adaptata
vrstelor individului, solicitnd cooperarea, coparticiparea persoanei, insistnd pe
"largirea nvatarii" si nu a eradicarii ignorantei.
"edagogia romneasca, n consens cu aceste idealuri ale educatiei pentru toti a promovat
si ea principii umaniste ca cel al "educatiei permanente a maselor de adulti" (Demetrescu,
!.-., Manolace, .., /osianu, M., #$%0, p. #1$,#2&) formulnd norme pentru a trezi,
fortifica, dezvolta o noua constiinta, cultivnd un nou etos. 3umai educatia permanenta
asigura, crede un autor, o "insertie n viata", n "realitatea cotidiana", "armonizarea ct
mai deplina a cerintelor fortei de munca ale societatii cu aptitudinile si dorintele
oamenilor" (4inga, 5oan, #$%$). )ducatia permanenta nseamna "educatia ntregului
popor", punnd n evidenta caracteristici ca6 totalitatea, integrarea, fle7ibilitatea,
democratizarea, motivatia. .dica "o stare de spirit favorabila n masele largi populare"
(Dimitriu, )milian, #$%,, p.',). 8iar un veci "activist" cultural, colaborator apropiat al
lui D. !usti, cum a fost 9ctavian 3eamtu, afirma ca socialismul ofera sansa unica de a
utiliza cultura pentru a transforma conditia sociala a individului (n plan economic,
psiofizic). 8ultura, n conceptia sa, trebuie sa se prezinte ca o "actiune sociala", sa fie
"orientata spre nfaptuiri necesare oamenilor", sa reprezinte "un prilej de realizare a
persoanei umane, spre treapta nalta a personalitatii culturale" (3eamtu, 9ctavian, #$%2).
5dealuri nobile, programe pe masura. 5ntelectuali care credeau n "nobila misiune" a
educatorului si*si puneau fortele n slujba acestuia, relund * unii * idealismul militantist
al celor care au nfaptuit /omnia Mare. )rau nsa aceleasi conditii:
Dar dincolo de aceste probleme vitale, viznd reconversia fortei de munca n raport cu
noile realitati economice, printre obiectivele prioritare ale educatiei permanente trebuie sa
figureze pregatirea oamenilor pentru e7ercitarea drepturilor constitutionale, pentru
participarea la viata civica si e7traprofesionala, pentru protectia mediului si pentru viata
de familie, cooperare si ntelegere.
Dintre problemele apreciate ca importante, cea de a 5+*a 8onferinta a ministrilor
educatiei din tarile )uropei, ("erspectives et tces du developpement de l;<ducation en
)urope a l;aube d;un nouveau millenaire, #$,$) mentioneaza6
considerarea dezvoltarii educatiei ca o variabila independenta de dezvoltare economica,
n sensul ca initiativele educative (deci si sursele de finantare) se diversifica=
dezvoltarea educatiei dincolo de zidurile scolii, adica la locul de munca, n cadrul unor
structuri comunitare si ciar la domiciliu=
cresterea rolului educatiei n rezolvarea unor probleme sociale de larg interes, cum sunt6
educatia preventiva n materie de securitate, mediu nconjurator, droguri, sanatate etc.
/aportul conferintei se nceie cu ceea ce ni se pare a fi un ndemn6 ">nvatamntul
trebuie sa satisfaca cerintele, pe termen scurt, de forta de munca si sa contribuie la
reciclarea si la reconversia cadrelor, adaptndu*se la perspectivele nesigure dar apropiate,
ale evolutiei stiintifice si tenologice. ?tilizarea fortei de munca cu e7igentele,
incertitudinile, dificultatile sale este un element determinant al politicilor educative
actuale.
@ecolul al AA5*lea nu mai apartine prospectivei, caci generatia care intra acum n scoala
va absolvi dupa anul 0&&&. )ste indicat sa se studieze transformarile necesare pentru a
permite educatiei sa se nscrie n perspectivele vastelor transformari sociale, tenologice,
economice n curs, care vor modifica profund viata indivizilor si a colectivitatilor n
activitatea lor, n timpul liber, n mediul lor socio*cultural.
.mbele (avertismentul si ndemnul) sunt de retinut ca probleme de reflectie pentru cei ce
vor decide n domeniul reformei si al legii nvatamntului.
@trategii si moduri de actiune
>n Declaratia mondiala privind "educatia pentru toti" adoptata de conferinta cu acelasi
nume, la 4omtien, -ailanda, n martie #$$&, (D<claration mondiale sur l;<ducation pour
tous et cadre d;action pour r<pondre au7 besoins <ducatifs de base, #$$&) se propune o
abordare comple7a a problemei educatiei de baza, din perspectiva educatiei permanente,
sintetizata n cinci orientari6
universalizarea accesului la educatie si promovarea ecitatii=
punerea accentului pe nsusirea de cunostinte=
largirea mijloacelor si ariei educatiei de baza=
mbunatatirea conditiilor de nvatare=
ntarirea parteneriatelor.
3i se pare semnificativ * din punctul de vedere al temei de fata * faptul ca, pentru a
conduce la o adevarata dezvoltare a individului si societatii, educatia de baza (pe care
"roiectul Begii >nvatamntului din /omnia o abordeaza prin prisma vrstei, nu a duratei
si continutului) "trebuie sa fie a7ata pe nsusirea de cunostinte si pe rezultatele nvatarii si
nu pe simplul fapt de a se nscrie la un curs, de a*l urma pna la capat si de a obtine o
diploma care sa certifice acest lucru. Metodele active, bazate pe participare, sunt n mod
deosebit capabile sa asigure nvatarea si sa permita utilizarea plenara a potentialitatilor
celor implicati n procesul de nvatare. )ste necesar sa se e7ploateze potentialul tuturor
mijloacelor de informare pentru a raspunde nevoilor educative ale tuturor n domeniul
social. .ceste elemente diverse (radioul, televizorul etc.) ar trebui sa alcatuiasca un
sistem integrat, adica sa fie complementare, sa se ntareasca reciproc si sa raspunda unor
norme comparabile, ar trebui sa contribuie la instaurarea unei educatii permanente".
Dupa aceasta succinta (dar relevanta) incursiune n abordari ale ?3)@89 (mai veci sau
mai noi), socotim ca, n /omnia, o strategie n domeniu ar trebui sa aiba n vedere
urmatoarele6
?n studiu*diagnoza care sa le ofere factorilor decizionali o radiografie ct mai clara a
sistemului educatiei permanente din tara noastra, pe ansamblu si pe domenii (scoala,
familie, institutii cultural*artistice, mass*media, organizatii profesionale etc.) si care sa
puna n evidenta (pe baza unei evaluari stiintifice si a unui set de indicatori bine alesi)
principalele lui posibilitati si limite, avantaje si dezavantaje.
?n studiu comparat ntre sistemul de educatie romnesc si principalele sisteme similare
din )uropa si din lume, la care sa se adauge orientarile si tendintele, semnalate de
organismele specializate ale ?3)@89.
?n studiu de prognoza elaborat pe baza realitatilor societatii romnesti si a evolutiilor ei
probabile, n perspectiva urmatoarelor doua decenii. Ba elaborarea acestui studiu sa fie
antrenati specialisti din diferite domenii ale cercetarii stiintifice (economice, politice,
socio*umane, psiopedagogice, medicale, informatice etc.), precum si agenti economici
reprezentativi, ndeosebi din sfera productiei si a serviciilor.
8oncluziile dezbaterilor, organizate la nivel national, pe teme cum sunt6 educatia
permanenta si curriculum*ul= relatia cultura generala*cultura profesionala (de
specialitate)= pozitia si rolul scolii n sistemul educatiei permanente= impactul mass*
mediei asupra cerintelor de educatie si cultura ale populatiei din diferite medii socio*
profesionale= relatia scoala*familie= scoala colectivitate locala= scoala*televiziune= scoala*
asezaminte culturale= educatia de baza * concept, domenii de continut, forme si metode de
realizare= instruirea si nvatarea asistate de calculator si altele asemenea.
/eproiectarea sistemului de nvatamnt, a finalitatilor de ansamblu si ale diferitelor tipuri
de scoli si cicluri de nvatamnt, reproiectarea continuturilor, a formelor si metodelor de
instruire si educare, de evaluare, precum si a procesului de formare si perfectionare a
personalului didactic, pe baza demersurilor mentionate mai sus.
/eproiectarea sistemului institutional al educatiei permanente, n special n ceea ce
priveste relatiile dintre subsistemele acestuia, pentru a nu se produce repetari inutile sau
blocaje si a se asigura integrarea lor n actiunea comuna de realizare a obiectivelor
educatiei permanente.
5maginarea unui sistem comple7 de motivare a cadrelor didactice si animatorilor culturali
pentru a participa la reforma educatiei nationale.
/ealizarea unor evaluari de ansamblu si pe domenii, pe durata implementarii reformei si
introducerea corectiilor de rigoare.
Dincolo de declaratii de bune intentii, este timpul sa ne asumam si responsabilitati,
emitnd idei, dar sugernd si solutii realiste, ca alternative pentru adoptarea unor decizii
privind strategia, pe termen lung, n domeniul educatiei.
POLITICILE NAIONALE PENTRU EDUCAIE . ANALIZ
TEMATIC
Raport regional
Cei patru de .A.
9rice sistem educaCional poate fi descris Di, ntr*o oarecare mEsurE, evaluat n termenii a
patru caracteristici principale6 oportunitECile de educaCie (ofertE, resurse, reCea DcolarE)=
accesul la
educaCie (Di egalitatea Danselor)= calitatea educaCiei, n termeni de culturE Di calitate=
adaptabilitatea
2
la scimbarea circumstanCelor Di la nevoile individuale(. .ceste patru caracteristici sunt
analizate
mai jos pentru cele #& sisteme educaCionale incluse n studiile tematice ale 98D).
Exist oportuniti de educaie? Este educaia disponibil?
>n general, rEspunsul este .da.. ?n procentaj nalt din coorta de vrsta DcolaritECii
obligatorii este
n DcoalE= e7istE o supra*ofertE de profesori calificaCi, ajungndu*se la un numEr scEzut de
elevi la
un profesor (raportul elevi6profesor poate fi mai mic de #&6#)= iar reCeaua DcolarE, n ciuda
ravagiilor rEzboiului, timpului Di lipsei de stabilitate este, n general, n loc. 8u alte
cuvinte,
aproape fiecare copil de vrsta DcolaritECii obligatorii poate gEsi un loc ntr*o DcoalE nu
prea
departe de casE, un profesor calificat Di este sprijinit cu cErCi Di materiale.
Dar imaginea nu este uniformE. /esursele sunt limitate pentru cE procentul din "5F alocat
educaCiei este sub media 98D). ?nele Dcoli sunt aDa de mici, nct ele nu sunt viabile.
5ar acest
fapt este accentuat de scEderea continuE a ratei natalitECii. >n acelaDi timp, datoritE
modelelor de
serviciu Di .migrErii spre urban., multe Dcoli urbane sunt supraaglomerate, ajungnd sE
funcCioneze n douE sau ciar n trei scimburi1. "rin urmare, timpul de nvECare Di
.oportunitatea
pentru nvECare. sunt serios afectate, ntr*un moment n care noile curricula Di standardele
cer
opusul. 5nfrastructura (clEdiri, cErCi, materiale, ecipament, ncElzire pe timp de iarnE)
este adesea
slabE, n special n zonele rurale. Descentralizarea Di reforma sistemului de finanCare nu
au dus
ntotdeauna la sporirea resurselor puse la dispoziCia Dcolilor locale, iar responsabilizarea
acestor
Dcoli pentru oferta educaCiei de naltE calitate este slabE.
Este educaia accesibil?
>n general, rEspunsul este .da. 2. Dar, se pot face urmEtoarele observaCii6
* Participarea (nscriere, frecvenCE, continuitate) nu este cea care ar trebui sE fie, n
special, la
nivelurile post*obligatoriu Di preDcolar. "rocentajele au scEzut aici, poate nu dramatic(cu
e7cepCia
nivelului preDcolar), dar constant, Di ciar la vrsta DcolaritECii obligatorii. 8are sunt
barierele:
"osibilitatea unei .eliminEri. timpurii prin selecCia crescutE nu poate fi e7clusE.
* Meninerea6 mulCi copii pErEsesc Dcoala de timpuriu. .bandonul Di frecventarea
neregulatE n
timpul DcolaritECii obigatorii devin o problemE, iar rata de cuprindere n nvECEmntul
secundar
este sub cea a CErilor 98D).
* /ata de nscriere n nvECEmntul secundar superior Di n cel terCiar coreleazE pozitiv cu
veniturile
familiei. .ccesul la Dcolile de o mai bunE calitate este condiCionat de plata ta7elor Dcolare
.informale. Di de mituire.
* Distribuirea n mod egal pe genuri (o moDtenire a sistemelor anterioare)= n
nvECEmntul
superior, n unele CEri, se remarcE e7istenCa mai multor fete dect bEieCi n anumite
domenii.
* >n cercetErile noastre douE minoritECi se aflE n partea inferioarE a scErii sociale Di
educaCionale6
"rima, populaCia rromE(!GpsG). .ceasta trebuie sE facE faCE nu doar problemelor tipice
pentru orice minoritate, ci Di tratamentului deliberat inegal, injustiCiei, e7cluderii Di
violenCei, ciar
dacE ea constituie o minoritate mare cum este cazul n Fulgaria, ?ngaria Di /omnia.
8ea de*a doua, copiii Di tinerii cu nevoi educaCionale speciale. -ermenul de
.defectologie.,
n mod tradiCional folosit n @)) n relaCie cu oferta educaCionalE pentru copiii cu nevoi
speciale,
reflectE n mod clar tendinCa de concentrare asupra .defectului., iar nu asupra copilului Di
asupra
valorii lui ca fiinCE umanE. Din nefericire, mai puCini copii dect nainte sunt acum
instituCionalizaCi%, iar ecipa 98D) a remarcat o creDtere a conDtientizErii nevoii de
integrare a
copiilor cu nevoi speciale, pe ct de mult posibil, n Dcolile obiDnuite. 8u toate acestea,
mai sunt
multe de fEcut n ceea ce priveDte pregEtirea profesorilor Di acceptarea publicE a acestei
mEsuri, iar
%
recomandarea noastrE este aceea de a trata acest lucru ca prioritate. )7perienCa
internaCionalE
poate fi de ajutor n aceastE privinCE.
* )cipa a notat cE se accentueazE mai mult asupra politicilor de selecie (n special, n
Dcolile cu
prestigiu), dect asupra principiului educaiei pentru toi. )7istE o grijE deosebitE pentru
stabilirea
unor standarde ridicate de intrare Di performanCE, dar se acordE o atenCie scEzutE pentru
ceea ce se
ntmplE cu tinerii care nu au suficient noroc, nu sunt suficient de inteligenCi sau suficient
de
bogaCi pentru a fi .selectaCi. n Dcoli de naltE calitate. .ceste Dcoli tind sE fie n mediul
urban,
ridicnd problema Danselor de acces a copiilor din mediul rural.
* .ccesul la locurile de munc Di n universiti este, de asemenea, inegal Di dificil pentru
aceia
care provin din medii dezavantajate. Faptul cE educaCia se plEteDte, n special n
nvECEmntul
terCiar, creeazE inecitECi.
Este educaia acceptabil?
8alitatea educaCiei a avut mult de suferit n ultimele decenii. @ubfinanCarea cronicE,
precum Di rupturile Di conflictele din regiune au contribuit la aceastE realitate.
DiscrepanCele dintre
Dcolile .bune. Di Dcolile .slabe. sunt crescute Di nu au fost estompate de graba de dupE
#$$&
pentru descentralizare Di delegarea responsabilitECii pentru educaCie la nivel local. )ste
clar cE
unele localitECi pot oferi o educaCie de o calitate superioarE n raport cu altele, iar acest
fapt face
din calitate o problemE de .accident. geografic, nu de drept al tuturor.
* Majoritatea sistemelor ajusteazE n mod ad-hoc listele de celtuieli. Majoritatea
rEspunsurilor
comune sunt6 (#) nciderea Dcolilor pe timpul iernii datoritE lipsei de ncElzire= (0)
amnarea
lucrErilor de reparare Di ntreCinere= (') ntrzierea salariilor profesorilor sau a fondurilor
pentru
utilitECi= (() reducerea orelor de instruire mult sub media 98D)= (1) transferarea
costurilor cEtre
familii, formal sau informal, fErE a avea legEturE cu ecitatea pentru toCi.
* "roblemele adiCionale n privinCa calitECii sunt6 (#) calitatea curriculum*ului, care
rEmne
suprancErcat Di prea .dificil. pentru majoritatea elevilor= (0) abordErile rigide ale predErii
Di
nvECErii, cu accent pe aciziCia de cunoDtinCe factuale, Di nu pe competenCe= (') lipsa
materialelor
de nvECare de naltE calitate, cum ar fi6 cErCile Di materialele suplimentare cu referire la
standarde=
(() formarea continuE insuficientE a profesorilor, de e7emplu n ceea ce priveDte
standardele de
predare*nvECare Di sprijinirea copiilor cu nevoi speciale din clasele obiDnuite.
* @istemele de monitorizare a calitECii sunt inadecvate sau lipsesc. >n cel mai bun caz,
profesorii Di
considerE serviciul ca fiind .predarea conCinutului curriculum*ului n timpul prevEzut de
programE.= foarte puCin se pune accent pe ceea ce nvaCE Di pe ceea ce pot face elevii. )ste
necesarE o scimbare fundamentalE de perspectivE asupra educaCiei, adicE o trecere de la
centrarea
pe predare la centrarea pe nvECare. BipseDte un sistem de monitorizare a calitECii
cuprinzEtor Di
bazat pe standarde. ?n sistem revitalizat de sprijin Dcolar Di inspecCie, precum Di
evaluarea
rezultatelor nvECErii prin raportare la standarde sunt necesare urgent.
Este educaia adaptabil?
-oate CErile investigate au cunoscut scimbEri sociale, economice Di politice profunde n
ultimul deceniu Di multe se mai zbat ncE ntr*un climat politic instabil. >n plus, .baza
materialE. a
sistemului de educaCie este sEracE Di n curs de deteriorare, cu puCine Danse de
mbunEtECire pe
termen scurt.
8um se .adapteazE. un sistem educaCional la circumstanCele scimbate, n special atunci
cnd
resursele sunt reduse: 8um poate el pregEti generaCiile de copii al cEror viitor va fi
complet diferit
de cel al pErinCilor lor:
,
@tudiile aratE cE sistemele educaCionale ale @)) depun eforturi admirabile, dar cE le
lipsete o strategie coerent pentru abordarea noilor cerine crora trebuie s le fac
fa.
.cestea includ6
* @cimbErile n populaCie Di n structura de angajare Di, prin urmare, n cererea pentru
anumite
tipuri de Dcoli n detrimentul celorlalte (aceasta este n special o problemE n formarea
profesionalE Di n educaCia adulCilor)=
* Descentralizarea Di problema egalitECii, de e7emplu, .nou afirmatele. drepturi ale tuturor
copiilor
(cu nevoi speciale, minoritECi) la un nivel egal de instruire=
* BegEturile cu piaCa muncii= educaCia vocaCionalE Di educaCia adulCilor=
* .ccesul mai larg la educaCia timpurie, mai ales pentru populaCiile dezavantajate, astfel
nct orice
dificultate sE fie identificatE Di remediatE din timp=
* 9 mai bunE nCelegere a valorii umane Di a drepturilor copilului cu cerinCe educaCionale
speciale =
aDteptEri Di cerinCe mai mari n ceea ce priveDte educaCia secundarE Di terCiarE Di educaCia
permanentE.
DacE dorim sE intervenim n favoarea copiilor, trebuie sE le oferim tuturor o
educaCie de calitate Di, n mod deosebit, celor cu cerinCe educative speciale6 o educaie de
calitate pentru toi ntr-o coal pentru toi.
Bumea contemporanE este tot mai dinamicE, influenCnd politicul, economicul,
socialul. "rintre primele sectoare sociale afectate de aceste scimbEri de duratE a fost Di
rEmne nvECEmntul, ndeosebi cel pentru copiii cu cerinCe educative speciale H o
problemE cronicE a sistemului educaCional, care nu poate rEspunde e7igenCelor speciale
din motive obiective Di subiective.