Mihai Viteazul A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari

romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul !omaniei: ungurii polonezii tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul fiul lui "atrascu cel #un $si el domnitor al %arii !omanesti intre &''( si &'')*. Mihai Viteazul s-a nascut in &''+ $sau in &'') - dupa unii istorici* iar la numai ,- de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: #an Mic $sau #anisor* de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. .ariera sa continua tot in &'++ fiind declarat Mare Stolnic $in timpul domniei lui Mihnea %urcitul* iar in &'/& devine Mare "ostelnic $in domnia lui Stefan Surdul*. 0upa ce din &'/1 este Mare Aga si chiar Ispravnic devine in &'/, Mare #an al .raiovei $in timpul domniei lui Ale2andru cel !au* - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an &'/, Inalta "oarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al %arii !omanesti. Intrarea sa in #ucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la && octombrie &'/,. Strateg iscusit imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane capabil sa duca la sporirea rolului %arii !omanesti pe plan e2tern. Astfel in &'/( dupa mai putin de un an de domnie Mihai Viteazul adera la 34iga Sfanta5 o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor incheind si un tratat de alianta cu Sigismund #athor6 $principele %ransilvaniei* si cu Aron Voda $domnul Moldovei din acea perioada*. Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare .alugareni $&'/'* si 7iurgiu $in acelasi an* fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al %arii !omanesti de pe 0unare Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu dand batalii grele la 8icopole Vidin si .ladova. In decembrie &'/9 Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund #athor6 la Alba Iulia propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. "rincipele oscileaza insa intre a acorda sprijin %arii !omanesti si a incheia o pace cu turcii. "reventiv in ianuarie &'/) sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul recunoscand astfel independenta %arii !omanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica luna urmatoare solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german !udolf al II-lea sa ia sub protectia sa %ara !omaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.

Misiunea emisarilor da rezultate in vara anului &'/+ !udolf al II-lea angajandu-se - prin tratatul de la Manastirea 0ealu $%argoviste* - sa ii asigure lui Mihai Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de '--- de soldati si la nevoie 3tunuri praf de pusca si alte instrumente de razboi5 domnitorul roman obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de %ransilvania %ara !omaneasca si de granitele :ngariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de 0unare $8icopole Vidin !ahova "levna* obligand "oarta Otomana sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al %arii !omanesti dar si pe fiul sau - 8icolae "atrascu - ca mostenitor al tronului. 4a 1/ martie &'// Sigismund #athor6 principele %ransilvaniei renunta la tron in favoarea varului sau Andrei #athor6 noul principe fiind insa protejatul polonilor care erau in bune relatii cu otomanii. Acesta ii cere lui Mihai Viteazul sa inceteze luptele cu turcii si sa ii cedeze %ara !omaneasca. !omanul refuza si il infrunta pe #athor6 obtinand impotriva acestuia o victorie decisiva dupa batalia de la Selimbar. Astfel la & noiembrie &'// Mihai Viteazul intra triumfal cu un alai impresionant in Alba Iulia primind cheile cetatii de la episcopul 8aprag6 si unind astfel %ransilvania cu %ara !omaneasca. Inalta "oarta Otomana este pusa in fata unui fapt implinit si se vede nevoita sa recunoasca unirea trimitandu-i lui Mihai Viteazul steag de domnie pentru %ransilvania si lui 8icolae "atrascu pentru %ara !omaneasca. Apoi in februarie &9-- se semneaza la "ilsen un tratat de 3inchinare si credinta5 intre Mihai Viteazul si !udolf al II-lea acum atat imparat al 7ermaniei cat si rege al "oloniei si :ngariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale in calitate de rege al :ngariei !udolf al II-lea ii promite lui Mihai Viteazul 3ajutor si ocrotire dar si domnie ereditara pe linie barbateasca5. In primavara anului &9-- marele domnitor roman porneste actiunea de cucerire a Moldovei armata sa infrangand la #acau ostile lui Ieremia Movila aliate cu cele poloneze. 4a 1) mai &9-- Mihai Viteazul emite din Iasi un hrisov $act domnesc* in care se intitula 3Io Mihai Voievod din mila lui 0umnezeu 0omn al %arii !omnesti al Ardealului si al Moldovei5. Acesta avea sa fie punctul culminant al unei domnii luminate in timpul careia s-a reusit pentru intaia oara unirea celor trei tari romane sub acelasi voievod. 0ar era mult prea mult pentru marile puteri ale acelor timpuri care si-au unit fortele pentru a il indeparta pe cel care le sfidase. Astfel in septembrie &9-- Mihai Viteazul a fost invins la Miraslau de ostile nobilimii maghiare $ajutate de poloni* care au ocupat Moldova si au patruns si in %ara !omaneasca. Mihai Viteazul cere din nou sprijinul imparatului !udolf al II-lea pentru a invinge - ajutat de generalul #asta - armata nobiliara a lui #athor6 la 7oraslau. 7iorgio #asta a fost un austriac de origine italiana comandant al trupelor habsburgice din %ransilvania acelasi general care va ordona uciderea domnitorului roman asasinat in august &9-& pe .ampia %urzii.