Sunteți pe pagina 1din 4

ACTIVITĂŢI TRANSDISCIPLINARE

ACTIVITĂŢILE TRANSDISCIPLINARE - O PUNTE


ÎNTRE PREŞCOLARITATE ŞI ŞCOLARITATE

Activităţi transdisciplinare - activităţi care abordează o temă


generală din perspectiva mai multor arii curriculare, constituind
o imagine cât mai completă a temei respective. Este tipul de
activitate unde cunoştinţele şi capacităţile sunt transferate de la o
arie curriculară la alta. Prin intermediul acestor activităţi se
urmăreşte atingerea obiectivelor tuturor ariilor curriculare într-
un context integrat.
O schimbare fundamentală în privinţa curriculumului la
clasa I şi a II-a este aceea a asigurării unui spaţiu destinat
activităţilor transdisciplinare alături de monodisciplinare. Ţinând
seama de faptul că în clasa I vor veni copii de 6 ani, este necesar
ca fiecare zi de şcoală să înceapă cu 15 minute activitate de joc.
Caracteristici şi argumente
 „Traversează barierele disciplinelor, aducând aspecte ale
curriculumului în asociaţii semnificative, concentrate pe arii
tematice mai largi. ”
 În activităţile transdisciplinare învăţarea devine un proiect
personal al elevului, îndrumat, orientat, animat de către
învăţător, care este managerul unor situaţii de învăţare.
 Crearea unui mediu cu o largă varietate de stimuli şi
condiţii face învăţarea interesantă, stimulantă, semnificativă
şi o consolidează.
 „Predarea şi învăţarea sunt văzute dintr-o perspectivă
holistă reflectând lumea reală.”
 Participarea elevilor se realizează pe tot parcursul
activităţilor desfăşurate, fundamentate pe principiul
învăţării prin acţiune practică, cu finalitate reală.
 Activităţile transdisciplinare sunt în opoziţie cu instruirea
verbalistă şi livrească. Accentul cade pe activitatea de grup
şi nu pe cea cu întreaga clasă.
 Cadrul didactic trebuie să renunţe la stilul de lucru
fragmentat, în care lecţiile se desfăşoară una după alta cu
distincţii clare între ele, ca şi cum nu ar face parte din
acelaşi proces şi să adopte o temă de interes pentru elevi,
care transcede graniţele diferitelor discipline, organizând
cunoaşterea ca un tot unitar, închegat.
 Abordarea realităţii se face printr-un demers global,
graniţele dintre discipline topindu-se într-un scenariu
unitar, de cele mai multe ori, ciclice, în cadrul cărora tema
se lasă investigată cu mijloacele diferitelor domenii de
cunoaştere.
 Obiective ale mai multor discipline, planificate în cursul
săptămânii sunt atinse în cadrul unor scenarii/activităţi
zilnice care includ fragmente din disciplinele respective sub
un singur generic. Unităţile de învăţare ale disciplinelor „se
topesc” în cadrul conturat de temele activităţilor
transdisciplinare.
PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR TRANSDISCIPLINARE

CLASA : I
TEMA : NATURA
SUBTEMA : TOAMNA
PERIOADA : 20 – 28.XI.2003
SCOPUL :
 formarea deprinderilor de cunoaştere a noţiunilor fundamentale
privind anotimpul toamna;
 dezvoltarea spiritului de observaţie asupra unor fenomene ale naturii;
 îmbogăţirea vocabularului copiilor despre anotimpul toamna şi
caracteristicile lui;
 educaţia morală a copiilor prin sesizarea efectului acţiunii în colectiv;
 cultivarea relaţiilor de cooperare şi prietenie între copii.

OBIECTIVE :
 să descrie caracteristici ale anotimpului toamna;
 să observe şi să denumească fenomene ale naturii;
 să formuleze întrebări şi răspunsuri în legătură cu fenomenele
observabile;
 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observabile;
 să realizeze colaje, decupaje, imagini (desene) care sugerează
anotimpul toamna;
 să realizeze dialoguri despre cărţi, personaje, etc.
 să memoreze versuri, dramatizări despre toamnă;
 sa pună în corespondenţă litera cu care începe cuvântul ce denumeşte
imaginea;
 să confecţioneze cu materiale din natură diferite machete, colaje.

REPERE TEMATICE :
 Observarea unor fenomene naturale (ploaie, vânt, brumă, frig);
 Cum este vremea în anotimpul toamna ?
 Vegetaţia în acest anotimp : florile de toamnă, pomii şi fructele,
legumele toamnei, insecte etc.)
 Activităţi specifice ale omului în acest anotimp;
 Anotimpul în literatură, muzică, pictură caracteristice anotimpului
toamna;

TIPURI DE ACTIVITĂŢI PE CENTRE DE INTERES :


ARIA : Limbă şi comunicare
 Biblioteca:
Observarea şi verbalizarea schimbărilor în natură;
Confecţionarea calendarului zilnic al naturii;
Experimentarea unor fenomene fizice;
Citirea de imagini despre anotimpul toamna, memorizări,
lectură/povestire, convorbiri, ghicitori, dramatizare („Toamna şi fiicele
ei”).
 Joc de rol :
„Ce-a cumpărat mama”, „La piaţă”, „Ziua de naştere a fratelui meu”, „De-
a florăria”, „De-a familia”, „În grădină”, „De-a gospodinele”.
 Joc de masă:
„Găseşte cât mai multe imagini”, „Jocul silabelor, sunetelor”, „Din
jumătate întreg”, „Aşează la locul potrivit”.

ARIA : Matematică şi ştiinţe ale naturii


 Matematică:
Numărare (fructe, flori, legume) aspectul cardinal (câte ?), aspectul
ordinal (ordinea).
„Alege şi grupează”, Formează mulţimi după criterii date.
 Cunoaşterea mediului:
„Ce ştim despre florile de toamnă ?”
„Ce ştim despre fructe ?”
„Să găsim cuvinte care încep cu sunetul…”
„Joc practic”, „Ce gust are ?”
„Alege din coş legumele care-ţi plac”
„Experienţe cu fructe, flori, legume”
„Adună diferite frunze din natură” – colecţii

ARIA : Arte
 Educaţie plastică :
Pictură : „Picături de ploaie”, „Ploaie cu vânt”, „Fructele toamnei”, „În
grădină”.
Desen : „Coşul cu fructe”, „Vaza cu flori”, „Legumele mele preferate”,
„Buchetul de flori”, Antrenament grafic.
 Educaţie muzicală :
Cântece - joc : „Toamna”, „În poiană”

ARIA : Tehnologii
 Abilităţi practice :
„Grădina cu flori”, „Ghivece pentru flori”, Construim cu materiale din
natură : „Căsuţa pentru păsărele”, Construim din beţişoare coşuri şi
lădiţe pentru fructe şi legume.
Amenajarea colţului viu „Toamna” – machetă, „Peisaj de toamnă”- colaj.

REPERE ÎN EVALUARE :
 Observarea capacităţilor, competenţelor, dificultăţilor, nevoilor de
înţelegere ale copiilor în căutarea de răspunsuri noi.
 Identificare intereselor de cunoaştere ale copiilor pentru planificarea
următoarelor teme sau repere ale activităţilor integrate.
 Cunoaşterea competenţelor intelectuale ale elevilor în scopul
proiectării activităţilor pe discipline.

S-ar putea să vă placă și